MARKETING TURISTIC TEMA FINALA: ANALIZA SI POZITIONAREA DESTINATIEI TURISTICE

1. Asezare geograficaMunicipiul Buzau, resedinta judetului cu acelasi nume, este asezat in sud-estul Romaniei, pe partea dreapta a raului Buzau, la limita dintre cursul sau mijlociu si cel inferior, adica zona de contact morfologic dintre Subcarpatii de Curbura si Campia Romana. Vatra orasului se intinde pe campul care, aflandu-se pe dreapta Buzaului, se lasa usor catre apa acestuia. Situat in zona centrala a judetului Buzau, municipiul Buzau se gaseste la confluenta dintre drumul european E85, ce leaga sudul continentului cu zona sa de nord si drumul national ce uneste Transilvania de porturile dunarene si litoralul Marii Negre. Cadrul geografic apropiat cuprinde teritorii variate sub aspect fizic si economico-geografic si influenteaza in mare masura functiile orasului. Spre nord si nord-vest apare o rama de dealuri cu inaltimi cuprinse intre 500-700 m, pe care s-au cultivat din stravechi timpuri vita de vie, iar spre nord-est campia piemontana a glacisurilor subcolinare (de altitudine absoluta 120-300 m) coboara in panta lina dinspre nord, spre sud. In partea de est a orasului se afla lunca raului Buzau, iar in sud Campia Buzaului, terenuri roditoare pe care s-au dezvoltat legumicultura si cultura cerealelor. Deci, spre orasul Buzau se concentreaza variate produse agricole, viticole, pomicole si forestiere. In apropierea orasului Buzau se gasesc si insemnate resurse ale subsolului ca: petrol, gaze de sonda, carbuni (lignit), piatra de constructii etc. Caracterul sau de nod rutier si feroviar, apropierea de resursele de materii prime, posibilitatea legaturilor de productie cu alte regiuni economice din tara si preaenta zonelor agricole din jur, i-au creat posibilitati economice pe care nu le-au avut multe orase din Romania.

2. Buzaul si imprejurimile luiMunicipiul Buzau dispune de strazi si sosele moderne, prin care este legat de toate localitatile judetului Buzau. Buzaul este un insemnat nod de cale ferata si rutier, fiind situat pe una din magistralele feroviare ale tarii linia 500 de importanta europeana: Bucuresti Ploiesti Buzau Focsani Bacau Suceava Iasi. Principala atractie turistica a judetului o formeaza valea raului Buzau de la care si-a luat numele. De-a lungul raului duce linia ferata care pleaca de la Buzau si se termina la Nehoiasu, mergand continuu alturi de apa si de soseaua nationala DN 10, spre Intorsura Buzaului. Tipurile de turism care se pot practica in Buzau sunt: agrement, cultural, eco. Principalele obiective turistice ce merita a fi vazute odata ajunsi pe aceste meleaguri sunt urmatoarele: Sarata Monteoru, declarata statiune balneoclimaterica din 1885, deschisa permanent, cunoscuta in Europa din perioada interbelica, este situata la o altitudine de 86 m, la 18 km de Buzau. Statiunea atrage multi turisti datorita factorilor naturali de tratament: izvoare cu ape minerale sarate, iodate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, unele

2

sulfuroase, cu o concentratie de 118-513, namol mineral de depunere din izvoare sulfuroase, bioclimatul sedativ de crutare. Statiunea dispune de numeroase facilitati de cazare, servire a mesei si divertisment; hoteluri, unitati de cazare agroturistice (pensiunea agroturistica familiala MARIN IULIU), camping, restaurante, baruri, teren de sport, strand cu apa sarata si baza de tratament. La Monteoru, la altitudinea de 200-275 m, se afla Parcul Dendrologic o padure de cca. 2 ha, deosebita prin varietatea speciilor forestiere; se intalnesc aici specii exotice din China, Japonia si America de Nord, alaturi de arborii si arbustii specifici padurilor acestei zone. De mare interes este si Mina de petrol, aflata si astazi in functiune. Din 1929 se aplica la Monteoru procedeul de exploatare a petrolului prin galerii, unic in Europa si o raritate pe plan mondial.

La 20 km de Buzau, drumul se ramifica spre una din cele mai pitoresti zone ale judetului comuna Pietroasele, arie geografica incarcata de istorie, de legenda si mister. Localitatea este asezata la poalele dealului Istrita, unde in anul 1837 a fost descoperit celebrul tezaur Closca cu Puii de Aur. Al doilea tezaur al zonei este vita de vie, din care se obtin renumitele vinuri de Pietroasele, medaliate la numeroase targuri internationale. Traditia indelungata a cioplitului pietrei a dat nastere, in anul 1970, Taberei de sculptura in aer liber de la Magura, care detine de 256 lucrari de arta executate in calcar provenit din cariera de la Ciuta. Tabara de sculptura reprezinta un loc unic, fiind cel mai mare ansamblu de sculptura in aer liber din tara. In imediata apropiere se afla Manastirea Ciolanu, situata la poalele dealului cu acelasi nume, pe teritotiul comunei Tisau. Aceasta manastire este singura dintre asezarile monahale aflate in judetului Buzau atestata documentar inca din secolul al XVI-lea. Are doua biserici, situate la o distanta de 100 de metri intre ele. Aici exista si un muzeu unde pot fi admirate icoane, unele pictate de Gheorghe Tattarescu prin anul 1886, obiecte de cult si vesminte religioase. Cladirea bisericii din vale dateaza din 1828, fiind cladita de episcopul Chesarie al Buzaului. Biserica din deal este mai veche si mult mai interesanta. Intrarea sobra, impozanta, casutele care formeaza incinta manastirii, biserica mare si cimitirul in miniatura si linistea formeaza un tot unitar. Numele acesta de Ciolanu vine, cel mai probabil, de la oasele unor sihastri care au fost descoperite in aceasta poiana. Se pare ca aici si-au gasit refugiul cativa calugari scapati din Bizantul care fusese ocupat de turci, in secolul al XV-lea.

3

O zona de mare interes turistic o reprezinta Vulcanii Noroiosi. Ei reprezinta formatiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adancime, care trec printr-un sol argilos, in combinatie cu apa din panza freatica. Gazele imping spre suprafata apa amestecata cu argila. Namolul format de acestea iese la suprafata si, in acele locuri, se usuca in contact cu aerul, formand niste structuri conice asemanatoare unor vulcani. Namolul iesit la suprafata este rece, deoarece vine din straturile de argila.Vulcanii Noroiosi sunt unici in Europa, fenomene similare inregistrandu-se doar in Siberia si Australia. Craterele de forma unor trunchiuri de con, cu inaltimi intre 2 si 5 metri, au in varf mici lacuri de "lava rece" - amestec de pamant si apa. Noroiul, format in straturile inferioare ale scoartei, este impins apoi de gazele naturale din adanc spre gurile vulcanilor. Din cauza acestora din urma, lava pare sa clocoteasca (scotand "bulbuci"). In aer pluteste un usor miros de sulf. Noroiul se scurge din cratere pe versantii vulcanilor, sub forma unor "paraiase", care se usuca treptat, modificand astfel in permanenta peisajul. Au marimi si forme diferite, dar sunt adunati intr-un tot unitar, splendid si nemaivazut... La 70 km de Buzau, in comuna Colti, exista o rezervatie geologica in suprafata de 2,52 ha, unde chihlimbarul prezinta cele mai variate forme. Faima chihlimbarului de Sibiciu-Colti s-a raspandit departe, peste hotare, datorita puritatii si, mai ales, marii varietati coloristice. In anul 1979 la Colti s-a construit un muzeu al chihlimbarului, in patrimoniul caruia se afla chihlimbar brut sau prelucrat, pietre pentru inele, cercei, brose, unelte folosite la exploatare, documente originale sau copii despre istoria zonei, precum si elemente de arta populara si etnografie. Cascada Casoca (Pruncea) Situata in Masivul Podul Calului de pe cursul Raului Casoca, cascada are o cadere de 17m. In stanga este ascunzatoarea haiducului Gheorghelas, fost pandur in oastea lui Tudor Vladimirescu, "stapan" al acestor locuri intre 1821-1827. Fantana lui Mihai Viteazul Grup statuar pe Valea Buzaului ridicat de sculptorul Gheorghe Coman, monumentul simbolizeaza trecerea lui Mihai Viteazu la 14 octombrie 1599 in Transilvania Urmand Valea Sibiciului se ajunge la biserica sapata in piatra de la Alunis, fosta asezare monahala rupestra. Si la Bozioru se pot vizita asezarile rupestre din muntele Crucea Spatarului unde sunt multe chilii lucrate cu iscusinta in stancile din apropiere. Asezarile rupestre din muntii Buzaului constituie o chemare irezistibila pentru turistii indragostiti de mister, istorie, dar si de frumusetile naturale ale zonei.

4

O alta zona care merita vazuta este Valea Slanicului. Bisoca este una dintre cele mai frumoase asezari ale judetului, atat prin cadrul natural, cat si prin bogatia elementelor etnografice si folclorice. Ea este situata la 58 de km fata de municipiul Buzau. Aici se poate vizita schitul de la Poiana Marului, declarat monument istoric. In imprejurimile localitatii se gasesc interesante rezervatii de pin silvestru rosu, iar pe dealuri colilie si stanjenel pitic. Rezervatia mai prezinta valoare si prin lacurile pseudocarpatice cu gresiile pe care le contin, reprezentative fiind Lacul Negru si Lacul Limpedea. Tot pe Valea Slanicului se afla comuna Manzalesti. Un traseu duce la manastirea Gavanu, mergand pe paraul Jgheabului, ocolind Grunjul, interesant monolit de marne albe cineretice. La aproximativ 3 km de Manzalesti, spre nord-vest, se afla lacul Meledic, un punct de atractie pentru turisti. Unic n lume, lacul Meledic, cu apa dulce, este asezat pe un masiv de sare. n subteranul acestuia se afla Pestera Sase Iezi, cea mai lunga pestera de sare din lume (1337 m). Tot aici exista pestera cu trei intrari, a doua din lume ca raritate, si o salba de alte 23 de pesteri mai mici. Pestera Meledic Se coboara spre lac (20 m) dupa care se face stanga urmand poteca. Pe alocuri se poate vedea si marcaj dunga rosie. Intrarea in pestera este blocata datorita alunecarilor in urma ploilor. Se pot admira din exterior peretii abrupti de sare.

Din comuna Manzalesti, la km 56, se intra in comuna Lopatari, ultima mare asezare de pe Valea Slanicului. Din Lopatari se poate ajunge, dupa aproape 2 ore, pe asa numitul plai al Nucului, situat pe malul stang al Slanicului, unde se afla frumosul lac Mociaru. La 4 km de Lopatari, in marginea de nord-est, se gaseste un interesant fenomen natural, numit de localnici Focul viu, care consta in emanatii de gaze ce se aprind si ard la suprafata pamanatului. Acest fenomen se intinde pe o suprafata de cca. 25 m2, flacarile avand inaltimi de pana la 1,5 m. Frumusetile zonei Buzau a atras permanent iubitorii de natura. Iata cum descrie aceasta regiune Al. Vlahuta in lucrarea Romania Pitoreasca: De aici pornesc si se desfac in raze spinarile raschirate ale muntilor, ca prin degetele unui pumn urias tasnesc din toate partile rauri furioase ce trag in matca lor suvitele despletite ale paraielor, aruncand ca o plasa de argint peste podoabele Buzaului. In departare, cat gonesc ochii, se desfac podisuri verzi, plaiuri luminoase ce se lasa in cascade catre satele razletite de vai, tarle de oi se zaresc pe sub poalele codrilor...

5

3. Legende, mituri, povesti in Buzaua. Strezeni, BuzauLocalitatea Stezeni este situat la extremitatea sud-vestica a comunei Tisu i, totodat, la grania dintre judeele Buzu i Prahova. Strezeni se afl n Subcarpaii de Curbur, n cadrul Depresiunii Nicov, pe malul stng al prului Nicov, la 35 km de Buzu. Localitatea Strezeni era cunoscut odinioar sub denumirea de "Strjeni", denumire preluat se pare de la strjerii Doamnei Neaga (nume de legend n zon).[necesit citare] O alt istorioar legat de numele acestei localiti se refer la existena haiducilor n aceast zon (Terente - regele blilor). Astfel denumirea de "Strjeni" iniial, ca mai apoi s devin Strezeni, ar putea proveni de la numele "strjerului" care era pus n permanen de haiduci n vechiul arbore numit "pluta" (czut n prezent datorit vrstei i lipsei de atenie, att din partea localnicilor, ct i din partea autoritilor), aflat chiar n centrul localitii (n faa colii), ct ei se aflau la petrecerile pe care le ddeau n "prvlia" din apropiere.[necesit citare] Accesnd internetul numele de strezeni apare deseori n limba ceh. Traducerea numelui din ceh prin intermediul limbii engleze se prezint astfel: steen guarding - care este paznic; care pzete; pzitor; protector / steen - surveillance - supraveghere; control. Aceast traducere, n condiiile pstrrii intacte a formei cuvntului i, totodat, a sensului de strjer, d impresia c numele de botez al localitii a fost dat de un strin (probabil ceh la origini).[ n secolul 13, n codrii din aceste pri ncep s se stabileasc clugri[necesit citare]. Existena schitului de pe prul Cpria vine n susinerea celor descrise anterior. Acest schit a disprut, nemaipstrndu-se urme, dar localnicii susin faptul c acesta reprezint prima aezare din zona localitii. Se spune c n jurul acestui schit au nceput s se stabileasc romni din Transilvania, care cereau adpost clugrilor, astfel formndu-se un mic ctun numit Valea Caprei. "Pe aceste meleaguri i avea grdinile i livezile Doamna Neaga, fiica lui Vlaicu Tatrul, Clucerul din Cislu, i soia lui Mihnea Turcitul, domn al rii Romneti ntre anii 1577-1583, 1585-1591. Doamna Neaga era stpn a comunelor Ruov, Cislu, Lapo, Tisu, Grjdana, Srate, Valea Scheilor. Prin faptul c oamenii comunei Lapo au dat numele ei la numeroase locuri (Biserica Doamnei Neaga, puul Doamnei Neaga, Poiana Doamnei Neaga, zidul Doamnei Neaga) arata ca acetia i purtau respect vrnd s pstreze vii amintirea si legenda sa. n anul 1591, soul ei, Mihnea, trece de partea turcilor (se turcete). Doamna Neaga nevrnd s l urmeze pe aceasta cale, tiind s preuiasc posibilitile sale i poziia sa, dedicndu-se "facerii de bine" (avnd un character total opus soului ei), se retrage n prile Lapoului (N.R.: Izvoru-Cheia-Buda), aici simindu-se n siguran. i legendele locale susin c Doamna Neaga ar fi construit aici o cetate unde se retragea in caz de pericol (N.R.: trei ceti Izvoru, Cheia i Buda).[necesit citare] Cnd ameninarea s-a ivit i n aceste locuri se spune c ar fi potcovit un cal aezndu-i potcoavele invers pentru a-i deruta pe urmritori, i astfel i-ar fi pierdut urma, avnd timp s gseasc ajutor. Cele dou fete ale Doamnei Neaga, Ileana si Cristina, pentru a-i salva onoarea i puritatea, n momente de disperare, dup ce fugiser mpreun cu Doamna Neaga din Bucureti din cauza turcilor, n drumul lor ctre mnstirea Buda (ctitoria lor de familie) s-au adpostit la conacul lor din Lapo, iar aici ajunse de urmritori, s-au aruncat ntr-o fntn, sub ochii mamei lor. Acest pu se afl n apropierea unor ruine ce poart denumirea de Zidul Doamnei Neaga. Figura reprezentativa pentru istoria Romaniei, personalitate legendar pentru oamenii Laposului (N.R. ntregii zone Izvoru-Lapo), Doamna Neaga avea s se sting plin de durere i singurtate n 1623, dup ce suferise marea pierdere a celor dou fiice (Wikipedia pagina comunei Lapo). Cu trecerea anilor, n secolul 19, odat cu apariia industriei i pe teritoriul Romniei, Strezeni a rmas un loc retras, aflat departe de civilizaie. Pe aici trecea un important drum comercial, ce lega Braovul de Buzu i mai departe de Galai. Astfel au nceput s se stabileasc aici, in codrii din jur, hoii, acetia organizndu-se n cete, ce i avea locul de ntlnire la Fntna Hoilor, la nord de satul Strezeni. Locuitorii satului Strezeni i pomenesc n povestirile lor sub numele de haiduci.[necesit citare]

6

b. Biserica Sfanta Filofteia, Buzau In Buzu, n Parcul Crng se gsete Biserica Sfnta Filofteia. n 1899, clugrul Anastasie de la Mnstirea Neam a povestit c i-a aprut n vis Maica Domnului niinndu-l c, dac se va construi o bisericu n Pdurea Cosminului (actualul Crng) din Buzu, aceasta va face minuni. n 1900, autoritile vremii au fost convinse s construiasc biserica, aceasta dovedindu-se a avea proprieti miraculoase. Astfel, dac cineva se ruga n genunchi lng zidul bisericii, n exterior, desena semnul crucii pe perete i lipea un ban pe acest semn, dorinele i se puteau ndeplini. Dac banul nu rmnea lipit, era dovada nendeplinirii dorinei. Banul rmas fixat pe crucea desenat era apoi transformat n medalion i purtat nou sptmni la gt. Astzi, pereii sunt ncrcai de cruciulie minuscule care, dup cum se spune, atest c i-au gsit mplinirea multe rugciuni. c.

Uriasii din Scaieni

Scaieni este o asezare straveche situata in muntii Buzaului, atestata ca obste mosnaneasca pe la 1600. Satenii spun ca, in vremuri de demult, pe cand zmeii se bateau prin fundaturile padurilor, acolo fusese o asezare tatarasca, adica locuita de uriasi. Necropola acelui sat pierdut in negura timpului este plina de schelete umane ce masoara in jur de 2,40 m.

d.

Mosnenii din Scaieni

Mosnenii constituie o populatie foarte veche, organizata mai intai pe familii, apoi in obsti, care, in timp, a dat cele mai vechi familii de nobili autohtoni. De mosnenii stabiliti in partea superioara a raului Buzau pomenesc si cronicarii antici. Pliniu ii numea mossyni, Strabo le zicea mossynoeci si-i localiza langa tinutul colchilor ( astazi Colti, in vecinatatea tinutului vechilor mosneni). Locuintele lor de lemn aveau o particularitate anume. Erau foarte inalte si aveau forma de turn, denumite astazi cule. Ele erau construite din trunchiuri intregi de copaci, taiati la o margine de padure. Talpa turnului sau fundatia era formata din primii patru copaci doborati - carora din taiere li se dadea directia de cadere - sub care se asezau pietre mari. Si astazi satenii din Scaieni pastreaza acelasi mod de constructie a temeliei, fara sa se respecte canoanele stravechi, pentru care era nevoie de o forta deosebita, pe care numai uriasii o aveau. Familiile de mosneni au dat cei mai buni capitani lui Negru Voda, enigmaticul erou despre care exista o multime de legende, dar care nu a fost identificat. Se spune ca acest Negru Voda avea si el o inaltime impresionanta, judecand dupa scaunele sale sapate in stanci, pe culmile muntilor din zona. Mosnenii ( sau muntenii cum li se spune astazi) erau pastratorii multor tainite.

4. Evenimente culturale organizate in Buzau Sarbatoarea Tamaioasei Pietroasele Festivalul carnatilor de Plescoi Plescoi Festivalul national de poezie Vasile Voiculescu Festivalul de teatru comic scurt Ion Baiesu Festivalul de muzica usoara Mihaela Runceanu Festivalul de muzica usoara Cantecul orasului Ramnicu Sarat Toamna culturala buzoiana

7

Festivalul Slanicului Manzalesti Floare de Colti Colti Pe plaiuri bisocene Bisoca Pe urme de balada Gura Teghii Dragaica Floare de salcam Ramnicu Sarat

8