NR. 125 I 17 MARTIE 2009 I 3,5 RON

6 4 2 1 8 4 7 0 0 0 0 8 6 52100

ROMÂNIA

{OC&GROAZ~LAPARIS&LONDRA&MADRID&BERLIN&OSLO&DUBLIN&ROMA&PRAGA&MOSCOVA&ATENA&BELGRAD&REYKJAVIK&BRUXELLES&AMSTERDAM&LISABONA&BERNA&VAR{OVIA&HELSINKI&COPENHAGA&STOCKHOLM&VIENA&MILANO&FRANKFURT&EDINBURGH&VILNIUS&LJUBLJANA&SOFIA&BUCURE{TI&TORINO&MINSK&BUDAPESTA&BIRMINGHAM&LUXEMBURG&BARCELONA&ZAGREB...

INSOLVEN}A, MAI BUN~ CA FALIMENTUL

AIG SE SIMTE FOARTE BINE|N ROMÅNIA

MARKETING: PROBLEME SAU OPORTUNIT~}I?

a dus cre[terea economic` aferent` anului 2008 la 7,1% - un ritm de altfel excelent \n condi]ii normale, dar sen-sibil mai redus decât ritmul avansului PIB \n primele trei trimestre din anul trecut (9%).

Toate sectoarele au \nregistrat sc`deri semnificative ale ritmurilor de cre[tere \n trimestrul IV fa]` de prime-le 9 luni din 2008, \ns` contribu]iaagriculturii (+18,2%) [i a construc]i-ilor (+18,9%) a r`mas \n continuare pozitiv`, \n vreme ce volumul activit`]ii din industrie [i servicii s-a contractat cu 7,7 procente [i respectiv 1,5%. O sc`dere s-a \nregistrat [i la nivelul impozitelor nete pe produs (-1,3%), ceea ce denot` sc`derea colect`rilor la buget \n ultime-le trei luni ale anului trecut.

Datele prezentate de INS s-au situat sub nivelul estim`rilor oficiale ale Comisiei Na]ionale de Prognoz` care preconiza o cre[tere de 7,9% \n 2008, iar, la valori nominale, un PIB de 513,1 miliarde de lei. Pe datele INS, PIB-ul nominal anul trecut s-a situat la doar 503,9 miliarde de lei, ceea ce pune sub semnul \ntreb`rii prognoza CNP pe anul \n curs care estimeaz` un PIB nominal la final de an de 579 miliarde de lei (144,7 miliarde de euro la cursul estimat leu-euro pentru 2009).

Cu toate c` cifrele prezentate de INS se situeaz` sub estim`rile ini]iale, aces-tea au reu[it s` \ndep`rteze deocamdat` temerile anali[tilor privind o eventual` recesiune \nceput` \n ultimele 3 luni din 2008. Trebuie, totu[i, men]ionat

c`, \n lipsa unui an agricol excep]ional, cum a fost 2008, cre[terea economic` pe anul trecut ar fi ar`tat foarte diferit, cu atât mai mult cu cât \n ultimele trei luni din 2008 dou` sectoare \nsumând peste 70% din PIB au intrat practic \n recesiune – serviciile [i industria.

Pe partea de utilizare a PIB, se re-marc` ritmul bun de cre[tere a form`rii brute de capital fix (19,3% \n 2008), ceea ce denot` men]inerea unui trend pozitiv al investi]iilor \n economia na-]ional`. Cu toate acestea, \n ultimele trei luni din 2008, ritmul cre[terii form`rii brute de capital fix s-a redus la doar 2,8%, fa]` de peste 27% \n primele trei trimestre.

Din p`cate, aceste cifre nu dau prea multe speran]e cu privire la trendul descendent al economiei na]ionale pe ter-men scurt [i mediu. Cu atât mai mult cu

cât ve[tile venite dinspre Agen]ia Na]io-nal` pentru Ocuparea For]ei de Munc` sunt din ce \n ce mai proaste. La sfâr[itul lunii februarie, rata [omajului ajunsese deja la 5,3%, adic` aproape 478.000 de persoane, din care 347.000 provenind din sectorul privat. {omajul este astfel \n cre[tere sus]inut`, dup` ce, la final de ianuarie, era de doar 4,9% la nivel na]io-nal. Desigur, dac` am compara nivelul [omajului din România cu cel al altor state europene, am putea ajunge la con-cluzia c` avem de-a face cu o rat` mic` a [omajului. Lucrurile nu stau tocmai a[a dac` le privim din perspectiva efectivului de salaria]i din economie, care se situ-eaz` la doar 4,7 milioane de persoane, [i la num`rul total de persoane angajate \n munc`, care este de aproximativ 9 mili-oane de persoane. De asemenea, situa]ia este mai \ngrijor`toare la nivelul câtorva

jude]e, unde rata [omajului dep`[e[te cu mult media na]io-nal` – Vaslui (11%), Mehedin]i (10,3%), sau Teleorman [iDolj - fiecare cu 9%.

În acest context, subiectul ob]inerii de c`tre România a unui \mprumut extern a devenit o chestiune de disput` politic`, pre[edintele Traian B`sescu solicitând un mandat expres din partea Legislati-vului pentru antamarea unui astfel de acord cu Fondul Mo-netar Interna]ional, precum [i cu institu]iile financiare europene. ê

FINAL DE AN |N FRÂNARE ABRUPT~Datele INS indic` o frânare accentuat` a ritmului de cre[tere al economiei \n trimestrul IV din 2008, dar risipesc deocamdat` temerile privind intrarea \n recesiune

A[a cum era anticipat de majoritatea anali[tilor economici, datele preliminare oferite de Insti-tutul Na]ional de Statistic` privind Produsul Intern Brut au ar`tat o trecere brusc` de la cre[tere economic` galopant` (peste 9% \n trimestrele II [i III din 2008) la o cre[tere substan]ial sub poten]ialul teoretic calculat de BNR pentru condi]iile economice normale, care se situeaz` la 6%. Astfel \n cel de al patrulea trimestru al anului trecut, cre[terea PIB s-a situat la doar 2,9%, ceea ce

BUSINESS WEEK

06 PERSPECTIVE MIHNEA ANASTASIU

BUSINESSWEEK I 17 MARTIE 2009

Agricultur` 21,4%

Industrie 1,3%

Construc]ii 26,1%

Comer] [i servicii 6,6%

Activit`]i fi nanciare [i imobiliare 3,6%

Alte activit`]i de servicii 4%

Impozite nete pe produs 5,8%

Cre[terea PIB în 2008 defalcat`pe domenii de activitate

Cre[tereDomeniu

Sursa: INS

AUG. '07ACUM

MEDIA PIE}ELOR EMERGENTE

MEDIA PIE}ELOR DEZVOLTATE

MEDIA GLOBAL~ F~R~ SUA

MEDIA GLOBAL~

* Medii raportate la PIBSursa: JPMorgan Chase

B~NCILE CENTRALE: EVOLU}IA RATEI DE REFERIN}~ A DOBÂNZII*

1,91% 4,72%

2,75 4,47

4,14

7,00

0,86

6,06

17 MARTIE 2009 l BUSINESSWEEK

VIRUSUL AMERICAN CONTAMINEAZ~ TOT MAI MULTE }~RI

Reducerea dobânzilor – o re]et` popular`: B`ncile centrale au redus rata dobânzii pe termen scurt, pentru a stimula cre[terea

{omajul în sus, PIB-ul în jos

|n 2008, multe ]`ri au \nregistrat cre[terea [omajului [i sc`derea PIB

De Tara Kalwarski / Grafi ce de David Foster

Problemele care au \nceput s` \ncetineasc` economia SUA \n 2007 continu` s` se r`spândeasc`, Europa [i Japonia urmând America \n recesiune. Totu[i, multe ]`ri emergente nu au fost \nc` prea puternic afectate.

–0,7%

–1,0%

–2,0%

6,8%

5,6%

–1,7%

–0,8%

0,5%

4,3%

3,2%

1,9%

–1,6%

–4,6%

6,8%

–1,9%

1,7%

5,3% N/A

RATA {OMAJULUIEVOLU}IA

PIB

ÎN 2008*

*Au fost folosite cifrele privind PIB pe trim. III dac` nu au fost disponibile cele pentru trim. IVSursa: Bloomberg

% 3 6 9 12 15

CU UN AN|N URM~

CELE MAIRECENTE DATE

SPANIA

FRAN}A

UNGARIA

BRAZILIA

RUSIA

GERMANIA

SUA

CANADA

CEHIA

VENEZUELA

AUSTRALIA

MEXIC

JAPONIA

CHINA

ANGLIA

ELVE}IA

INDIA

SITUA}IEGLOBAL~

–8,3%

* |n decembrie 2008** F`r` cele trei state balticeSursa: IHS Global Insight

EVOLU}IE PROCENTUAL~ A PRODUC}IEI INDUSTRIALE FA}~ DE ANUL PRECEDENT*

SUA

–7,3%

AMERICA LATIN~ {I CARAIBE

–6,2%

UNIUNEAEUROPEAN~

–10,1%

AFRICASUB–SAHARIAN~

–1,0%

ORIENTUL MIJLOCIU {I AFRICA DE NORD

–0,9%

EUROPA CENTRAL~ {I BALCANI

–9,3%

FOSTA UNIUNE SOVIETIC~

–10,8%

ASIA-PACIFIC

–9,3%

JAPONIA

–22,5%

CHINA

+6,3%

|NCETINIRE GLOBAL~ A PRODUC}IEI INDUSTRIALECu excep]ia Chinei, produc]ia industrial` [i minier` a sc`zut, \n multe regiuni drastic, \n toat` lumea

CIFRE 07

BUSINESS WEEK

11

PE SCURT

(DE

SU

S, |

N S

EN

SU

L A

CE

LOR

DE

CE

AS

OR

NIC

) R

EN

AU

LT; F

ER

NA

ND

O M

EN

GO

N; JO

HN

SIE

BE

RT

17 MARTIE 2009 l BUSINESSWEEK

BUSINESS WEEK

PAGINI EDITATE DE GABRIEL BÅRLIG~

CASE DE SCHIMB Moda schimbului de locuin]e, \n mare vog` \n anii ‘80 [i la mijlocul anilor ‘90, ar putea fi o solu]ie pentru deblocarea pie]ei imobiliare din România. “Revigorarea schimburilor ar putea reprezenta o metod` eficient` de a mi[ca pu]inele lichidit`]i care existau pe pia]`, concomitent cu \ndeplinirea, m`car par]ial`, a obiectivelor vânz`torilor [i, respectiv, ale cump`r`torilor”, crede Livia Berghiu, consultant imobiliar RE/MAX Bastion. Astfel, \n schimbul locu-in]elor noi, dezvoltatorii ar putea accepta o proprie-tate veche care s` \ndeplineasc` anumite criterii de evaluare, plus o diferen]` de cash mult mai u[or de accesat de c`tre cump`r`tori prin credite. RE/MAX Bastion se afl` deja \n discu]ii pe acest subiect cu o serie de dezvoltatori imobiliari. Schimburile de acest gen avantajeaz` \n primul rând cump`r`torii, care, \n loc s` pl`teasc` chirie, pl`tesc o rat` mai mic`. Totu[i, solu]ia ofer` dezvoltatorilor un beneficiu major - po-sibilitatea de a strânge lichidit`]ile necesare ratelor de finan]are, respectând \n acela[i timp [i obiectivele de vânz`ri impuse prin contractele de finan]are.

DACIA SE SCUTUR~ DE PRAF Brandul care a fost, vreme de zeci de ani, sinonim cu automobilul pentru ro-mânul de rând, Dacia, a prezentat s`pt`mâna trecut` la Geneva primul concept din istoria sa, Duster. |n plin` criz` financiar`, când francezii de la Renault mizeaz` pe banalul, dar solidul [i foarte ieftinul Logan pentru a trece cu bine prin criz`, Duster pare s` vin` dintr-o alt` lume. De altfel, speciali[tii pie]ei auto s-au declarat cel pu]in sceptici \n leg`tur` cu materializarea conceptului \n produc]ia de serie. Duster pare, \ns`, s` aib` un dublu rol foarte important. Primul ar fi faptul c` Renault nu vrea s` fac` din Dacia doar un brand low-cost. Al doilea se refer` la optimismul constructorului francez legat de viitor [i, im-plicit, de ie[irea din criz`. La un nivel mai prozaic, Dacia Duster are un motor dCi de 105 cai putere, o accelera]ie de la 0 la 100 km/h \n 9,6 secunde, o cutie de vitez` manual` \n [ase trepte [i cauciucuri Michelin pe jantele de 21 de ]oli.

PROFIT LA DOMICILIURomânii par s` aprecieze\mprumuturile la domiciliu. Cel pu]in asta arat` rezul-tatele companiei Provident Financial România, care ofer` aceste gen de servicii. Compania a acordat anul tre-cut \mprumuturi totale de 42 de milioane de euro, fa]` de 12 milioane de euro \n 2007. Provident avea la sfâr[itul lui 2008 un num`r de 85.000 de clien]i, \n cre[tere de la 33.000 de clien]i \n decem-brie 2007. Veniturile \n-registrate de companie s-au ridicat la 19,5 milioane de euro, de la 5 milioane de euro \n 2007. “În octombrie, am \n`sprit condi]iile de creditare [i suntem \ncrez`tori c` suntem \n m`sur` s` facem fa]` crizei actuale [i s` continu`m dezvoltarea \ntr-un ritm mai alert când situa]ia econo-mic` o va permite”, a declarat Russell Johnsen, directorul general al Provident Financial România. Compania a investit anul trecut peste 19 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii [i extinderea opera]iunilor \n ora[e noi. Provident a deschis 9 sucursale noi, ajun-gând astfel la 16 sucursale [i puncte de lucru \n alte 25 de ora[e.

(DE

SU

S):

HE

LE

N C

OO

PTA

; IN

TE

SA

SA

NP

AO

LO B

AN

K; N

W T

EC

H S

OLU

TIO

N

BUSINESSWEEK l 17 MARTIE 2009

12 PE SCURT

BUSINESS WEEK

CONSULTAN}A DIN IRLANDA|ntrucât rata de absorb]ie a fondurilor europene \n România este foarte sc`zut`, Camera de Comer] România - Irlanda (CCRI) anun]` crearea unui Departament pentru Fonduri Europene. Opera]ional din luna februarie, aces-ta este specializat \n atragerea de fonduri structurale cu accent pe proiecte de investi]ii [i dezvoltarea resurselor umane. CCRI ofer` consultan]` companiilor române[ti de orice dimensiune pe parcursul \ntregii proceduri de aplicare: analizarea dosarului, stabilirea eligibilit`]ii [i a proiectelor, \ntocmirea cererii de finan]are, a studiilor tehnice, precum [i asisten]` \n derularea proiectului. Pentru a incuraja companiile s` acceseze fonduri structurale, CCRI ofer` gratuit consultan]a pentru verificarea eligibilit`]ii firmei [i a proiectului, companiile achitând doar contravaloarea documenta]iei tehnice [i economice pentru dosarul de finan]are.

BANCA MERGE LA INVESTITORIIntesa Sanpaolo Bank România [i Unimpresa, asocia]ia patronal` a investitorilor italieni din România, au reali-zat un protocol de colaborare pentru promovarea servi-ciilor bancare \n cadrul tuturor asocia]iilor investitorilor str`ini. Acordul cu Unimpresa continu` seria parteneri-atelor pe care Intesa Sanpaolo Bank le-a realizat cu alte organiza]ii [i asocia]ii similare. Intesa Sanpaolo Bank va pune la dispozi]ia partenerilor Unimpresa portofoliul s`u de produse [i servicii prin intermediul structurii sale specializate – departamentul International Desk. Acesta ofer` asisten]` investitorilor str`ini care opereaz` deja sau doresc s` ini]ieze o activitate \n România. Marco Rondina, Director General Unimpresa, a declarat c` acordul este parte a eforturilor asocia]iei de a facilita investi]iile [i schimburile comerciale dintre Italia [i România. Schimburile comer-ciale \ntre cele dou` ]`ri au dep`[it anul trecut 11,5 miliarde euro.

Compania de asigur`ri Aviva a dat pe mâna EDS, companie a Hewlett-Pac-kard, operarea a dou` centre de date, \n cadrul unui contract pe zece ani \n valoare de un miliard de dolari. EDS va administra centrele de date Aviva din Norwich (Anglia), care servesc afacerilor companiei de asigur`ri din Marea Bri-tanie, India, Fran]a [i Irlanda. Aproxi-mativ 300 de angaja]i de la Aviva vor fi transfera]i c`tre EDS pentru a asigura

aceste servicii. “Transformarea centrelor de date va ajuta Aviva s` \[i \mbun`t`-]easc` eficien]a, s` diminueze riscurile [i s` reduc` costurile”, a declarat Bill Thomas, vicepre[edinte EDS pentru Europa, Orientul Mijlociu [i Africa. Ca parte a acordului, HP [i Cisco vor oferi echipamente, tehnologii [i resurse care s` sprijine suportul oferit de EDS companiei Aviva, al cincilea asigur`tor la nivel mondial.

DATE DE UN MILIARD