Nr. 124 i 10 martie 2009 i 3,5 rON

6 4 2 1 8 4 7 0 0 0 0 8 6 42100

ROMÂnia

scenaRiul pesiMist

cuM aR aR~ta ecOnOMia ROMåneasc~ |n 2009

dac~ cele Mai suMbRe pReviziuni

aR deveni Realitate?

Grupului de Economie Aplicat` (GEA). În condi]iile \n care colectarea venituri-lor bugetare a sc`zut din luna decembrie a anului trecut, guvernul ar fi trebuit s` ia \n calcul o sc`dere a acestora \nc` de la \ntocmirea bugetului. Numai \n decembrie 2008, veniturile colectate au sc`zut cu peste 23%. “Este greu de an-ticipat cum va evolua colectarea taxelor \n anul \n curs, deoarece firmele care se confrunt` cu lipsa de lichidit`]ivor r`mâne \n special restante la stat”, consider` Gabriel Staicu, lector univer-sitar doctor la ASE Bucure[ti [i membru fondator al Centrului de Economie [iLibertate (ECOL). Ca atare, nu este exclus ca tot mai mul]i angajatori s` prefere anumite modalit`]i de a sc`pa de povara fiscal` asociat` veniturilor sa-lariale, ca urmare a major`rii contribu-]iilor sociale. “Cred \ns` c`, \n al doilea semestru, colectarea contribu]iilor [i taxelor va fi mai bun` comparativ cu prima parte a anului”, spune Staicu.

}inta stabilit` pentru deficitul buge-tar pare a fi mai mult decât optimist`. O solu]ie pentru a atinge nivelul previ-zionat ar fi de cre[tere a impozit`rii, coloborat` cu reducerea cheltuielilor administrative. Spre exemplu, de[i era anun]at` cre[terea cu “doar” 3,3 puncte procentuale a contribu]iilor sociale, aceasta au fost m`rite cu 3,8%. Obiec-tivul de reducere a cheltuielilor poate fi destul de greu de atins, \n condi]iile \n

care cuantumul cheltuielilor exigibile ale \nal]ilor func]ionari publici nu se re-duce. Numai bugetul Camerei Deputa]i-lor a crescut cu 22% fa]` de anul trecut.

În aceste condi]ii, un acord cu Fondul Monetar Interna]ional (FMI) sau cu Banca Mondial` ar putea fi absolut ne-cesar pentru finan]area deficitului buge-tar. Un astfel de acord ar da un semnal investitorilor str`ini c` economia româ-neasc` are \ntr-adev`r probleme, dar c` exist` semnele de revenire. Dar Gabriel Staicu consider` c` o \n]elegere cu un organism financiar interna]ional nu are cum s` transmit` investitorilor mesaje de lini[te [i \ncredere fa]` de ]aracontractant`. “Prin urmare, dac` analiz`m \n mod ra]ional, o econo-mie nu are cum s` fie upgradat` din perspectiva riscului investi]ional o dat` cu semnarea acordului cu FMI, ci mai degrab` downgradat`”, spune el.

|ns` Liviu Voinea crede c` un acord cu FMI ar reprezenta o posibilitate pentru România de a atrage capital din str`in`tate la dobânzi mai mici. Este un avantaj important, dac` ne gândim c`, prin sc`derile recente ale ratinguluide ]ar` efectuate de agen]iile interna-]ionale de profil, România va lua credite la dobânzi mai mari \n str`in`tate.

Semnalele contradictorii continu`,\ns`, chiar la nivel guvernamental. La câteva zile de la adoptarea bugetului, ministrul Transporturilor, Radu Bercea-

nu, a declarat c`, \n acest an, construc]ia de autostr`zi nu este o prioritate pentru guvern. Aceast` declara]ie vine dup` ce premierul Boc afirmase c` infrastruc-tura este o prioritate \ntr-un stat care a construit 5 kilometri de autostrad` \n intervalul 2004-2008. “Trebuie s` \n]e-legem c` domeniile \n care sunt direc-]iona]i banii publici nu sunt, de cele mai multe ori, corespunz`toare intereselor generale ale societ`]ii”, spune Staicu. Guvernul României ar fi putut aloca sume mai mari pentru infrastructur`, pe de o parte pentru a oferi un stimulent economic, iar pe de alt` parte, pentru a mai reduce deficitul uria[ de kilometri de autostr`zi pe care-l avem \n compa-ra]ie cu ceilal]i membri UE.

Recentele proiecte ale statelor din vestul Europei [i din Statele Unite de a acorda ajutoare de stat sau de a face chiar na]ionaliz`ri fac Europa de est s` arate tot mai mult ca ultimul bastion al capitalismului. S ̀fie aceste proiecte doar m`suri disperate de salvare sau sunt datorate lipsei experien]ei comuniste \n aceste state? Polonia reduce cheltuielile bugetare cu 4 miliarde de euro, iar Cehia reduce fiscalitatea. “Cred c ̀Europa de Est nu dispune de fonduri pentru astfel de m`suri”, spune Liviu Voinea. |n acela[i timp, astfel de m`suri trebuie s` respecte regulile europene de concuren]` [i ajutor de stat. Este o dilem ̀din care guvernul român cu greu poate ie[i. ê

PREA MICI PENTRU O CRIZ~ ATÂT DE MAREBugetul aprobat la fi nele lunii februarie are ]inte mult prea optimiste,bazate pe venituri greu de realizat

Adoptarea proiectului de buget de c`tre Parlament a clarificat situa]ia bugetar` pe anul \n curs. Sigur, nefiind un buget multianual, posibilitatea rectific`rilor bugetare r`mâne ca o variant` de modificare a structurii financiare. Principalele probleme legate de sustenabilitatea sa sunt ]inta stabilit` pentru defi-citul bugetar de 2% [i colectarea veniturilor la bugetul de stat. “Din punctul meu de vedere, colectarea real` a veniturilor va fi mai mic` decât nivelul previzionat”, crede Liviu Voinea, director executiv al

BUSINESS WEEK

06 PERSPECTIVE IONU} VI{AN

BUSINESSWEEK I 10 MARTIE 2009

DRUMUL SPRE }INTA DE INFLA}IE

CIFRE 07

BUSINESS WEEK

De Gabriel Bårlig`

De[i a \ncheiat 2008 cu o sc`dere de un procent fa]` de trimestrul precedent, infla]ia s-a situat anul trecut la un nivel destul de mare, de 6,3%, semnificativ peste limita superioar` a intervalului de varia]ie din jurul ]intei centrale de 3,8% dorit de Banca Na]ional`. Totu[i, BNR afirm` c` sc`derea reprezint` o confir-mare a consolid`rii procesului dezinfla]ionist reluat \n trimestrul trei al anului trecut. Pentru acest an, efectele crizei asupra economiei române[ti au determinat banca central` s` vorbeasc` despre un mediu volatil, care \ngreuneaz` proiec]iile macroeconomice pe plan intern. Totu[i, BNR crede c` 2009 se va \ncheia cu o rat` a infla]iei de 4,3%, iar anul viitor va aduce o sc`dere pân` la 3,2%.

Sursa: BNR

* Proiec]ie* nu includ produse cu pre]uri volatile (legume, fructe, ou`, combustibili)Sursa: INS, calcule BNR

10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

0

4,2%a fost, la sfâr[itul lui 2008, diferen]a dintre rata infl a]iei din România [i cea medie din Uniunea European`

Sursa: BNR

Rata anual` a infl a]iei (%)*

Pre]uri administrate versus pre]uri libere

Evolu]ie 2008 (%)

Pre]uri administrate

2008

Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV

2009* 2010*

M`rfuri nealimentare (energie, medicamente)

Trim I Trim II Trim III Trim IV

4,2 2,8 8,3 7,6

Servicii (utilit`]i, transport)

Trim I Trim II Trim III Trim IV

16,7 10,4 5,8 6,7

Pre]uri libere

Trim I Trim II Trim III Trim IV

8,6 9,5 7,1 5,9

Pre]uri libere CORE2*

Trim I Trim II Trim III Trim IV

7,0 8,1 6,9 6,7

11

PE SCURT(D

E S

US

): N

OK

IA; JE

AN

SC

HE

IJE

N

10 MARTIE 2009 l BUSINESSWEEK

BUSINESS WEEK

PAGINI EDITATE DE GABRIEL BÅRLIG~

PESIMISM |N FLOARE Num`rul persoanelor care cred c` România este \n recesiune a crescut semnificativ \n decursul unei singure luni, de la 30% \n decembrie 2008, pân` la 41% \n luna ianuarie 2009, conform studiului lunar “Romanian Crisis Monitor”, realizat de compa-nia de cercetare Unlock, \n parte neriat cu CIVITAS Global Ket-chum România. În acela[i timp, num`rul celor care consider` c` economia stagneaz` sau c` \nregistreaz` o cre[tere moderat` s-a redus. “Românii par s` fie mult mai con[tien]i de existen]a unei crize comparativ cu starea de spirit din decembrie. Probabil c` au \nceput deja s` simt` repercursiuni la nivel personal”, spune Adina Vlad, Managing Partner Unlock. {omajul [i pre]ul

alimentelor sunt cele mai \ngrijor`toare efecte ale crizei, \n opinia consumato-rilor. De asemenea, consumatorii au devenit mai pu]in optimi[ti \n ceea ce prive[te evolu]ia \n acest an a veniturilor personale, aproape 30% dintre cei intervi-eva]i se a[teapt` ca venitul s` scad` \n 2009, comparativ cu 20% la sfâr[itul anului trecut.

METODA FINLANDEZ~Cheltuielile cu personalul se afl` \n fruntea listei de reduceri \n aceast` peri-oad`. Liderul mondial al produc`torilor de telefoane mobile, Nokia, vine cu o solu]ie bazat` pe... voluntariat. Compania a anun]at s`pt`mâna trecut` lan-sarea unui program de demisii voluntare, precum [i \ncurajarea concediilor f`r` plat` [i a \ntreruperii voluntare a activit`]ii pe perioade de la o lun` la un an. Nokia \[i \ncurajeaz`, de asemenea, angaja]ii \n 2009 s`-[i utilizeze toate zilele de vacan]`, \n loc s` \ncaseze compensa]ia financiar` pentru nefolosirea acestora. “R`spunsul angaja]ilor [i al reprezentan]ilor lor privind propune-rile pentru reducerea costurilor de personal a fost \ncurajator. Am analizat toate propunerile [i anun]`m acum ini]iative pe baz` de voluntariat, care s` ne ajute la economii \n actualul mediu economic”, spune Hallstein Moerk, directorul de resurse umane al gigantului finlandez.

TEHNOLOGIE VERSUS BIROCRA}IECompania de servicii [i consultan]` IT MATERNA Information & Communication lanseaz` pe pia]a local` solu]ii informatice pentru administra]iile locale care au drept scop principal reducerea birocra]iei. Conform studiilor Inspectoratului General pentru Comunica]ii [i Tehnologia Informa]iei, reducerea cu 1% a costurilor birocra]iei ar aduce României economii de peste un miliard de euro la nivelul administra]iei locale. MA-TERNA propune solu]ii pentru gestiunea inte-grat` a documentelor, fluxurilor de lucru [i arhiv`rii electronice, extinderea serviciilor online prin imple-mentarea unui portal multifunc]ional, precum [i administra-rea electronic` a reclama]iilor [i sesiz`rilor. Compania ofer` solu]ii modulare, care s` poat` fi implementate independent, \n func]ie de bugetul disponibil al autorit`]ilor locale. “Principalul avantaj al acestor solu]ii este c` trateaz` personalizat procesele [i activit`]ile institu]iilor publice”, spune Andrei Grosu, responsabilul pentru solu]iile informatice destinate sectorului public la MATERNA Information & Commu-nications România.

CARE VOR FI DOMENIILEAFECTATE DE CRIZ~?

DEC.

2008

IAN.

2009

{omaj 71% 79%

Pre]ul alimentelor 62% 76%

Defi citul bugetar 71% 75%

Pia]a imobiliar` 77% 70%

Nivelul de trai 65% 69%

Pre]ul carburan]ilor 55% 68%

Calitatea produselor 57% 63%

Sursa: Romanian Crisis Monitor

(DE

SU

S):

SE

RG

IO R

OB

ER

TO

; S

OP

HIE

SC

OL

BUSINESSWEEK l 10 MARTIE 2009

12 PE SCURT

BUSINESS WEEK

BVB, |N C~UTAREA MICILOR OUTSOURCING PE }AR~

Companiile multina]ionale care caut` oportunit`]i de outsourcing \n România pot apela acum la un site specializat \n acest sens. WebServices Inc. [i ROWeb Deve-lopment au anun]at, s`pt`mâna trecut`, lansarea GlobalRomania.com, un portal dedicat externaliz`rii proceselor de afaceri \n România. Portalul ofer` un director al furnizorilor de astfel de servicii din România, o list` a tipurilor de servicii ofe-rite, [tiri despre industrie, un forum online [i anun]uri de angajare la companiile de profil române[ti. |nscrierea \n director este gratuit`. WebServices Inc. este o companie californian` specializat` \n arhitectura IT orientat` spre servicii (SOA), \n timp ce ROWeb Development este ea \ns`[i furnizoare de servicii de outsour-cing \n domeniul dezvolt`rii de software. La \nchiderea edi]iei, directorul site-ului con]inea doar [apte companii locale.

MAI MULT SPAM, MAI MULTE AMENZINici nu au trecut dou` luni din acest an [i Autoritatea Na]ional` pen-tru Comunica]ii a acordat amenzi de 60.000 de lei pentru \nc`lcarea dispozi]iilor legii comer]ului electronic. Astfel, [ase companii au fost sanc]ionate pentru netransmiterea informa]iilor solicitate de ANC conform Legii nr.365/2002 cu amenzi cuprinse \ntre 5.000 [i 10.000 de lei [i patru persoane fizice au fost amendate cu câte 5.000 de lei. De asemenea, alte dou` companii au fost sanc]ionate pentru efectuarea de comunic`ri comerciale nesolicitate (spam) cu suma total` de 6.000 de lei. “Anul trecut am primit peste 1.000 de reclama]ii privind comunic`rile comerciale nesolicitate [i investiga]iile au ajuns s` dureze foarte mult tocmai din lipsa de cooperare din partea celor implica]i. De aceea am decis s` aplic`m amenzi foarte mari pentru cei care refuz` \n mod repetat s` furnizeze informa]iile de care Autoritatea are nevoie pentru finalizarea investiga]iilor”, a declarat Liviu Nistoran, pre[edintele ANC. Pe parcursul anului trecut, ANC a primit peste 1.000 de plângeri legate de comunic`ri comerciale nesolicitate [i a aplicat 17 amenzi.

Instrumentarea cazurilor de infrac-]iuni \n domeniul propriet`]ii inte-lectuale este una anevoioas ,̀ motiv pentru care prea pu]ine infrac]iuni \n domeniul propriet`]ii intelectuale (maxim 3% din dosare) ajung \n instan] .̀ Aceast ̀statistic ̀a fost pre-zentat ̀de Alexandru Arjoca, procu-ror \n cadrul Parchetului General, la o conferin] ̀pe tema dosarelor penale \n domeniul drepturilor de proprieta-te intelectual ,̀ organizat ̀de Camera de Comer] Româno-American ̀(Am-

Cham) [i Mu[at & Asocia]ii. De ase-menea, doar 10% dintre cazurile de piraterie a software-ului de business ajung \n instan] ,̀ majoritatea dosa-relor primind solu]ii de netrimitere \n judecat ̀pe motivul lipsei pericolului social. |n ceea ce prive[te pirateria pe internet, participan]ii la conferin]` au ar`tat c ̀\nc`lcarea drepturilor de autor din produc]ia de filme sau din crea]ii muzicale a \ntrecut semnifi-cativ prejudiciile cauzate de pirateria fizic ̀(copiere [i vânzare).

PIRATERIA NU E PERICULOAS~?