BURSELE DE MĂRFURI

Ce este bursa?În limbaj comun cuvântul bursă este utilizat în două înțelesuri diferite. Unul, precis delimitat,

se referă la alocația bănească oferită gratuit de către stat, instituții sau firme pentru elevi, studenți (bursă de studii).

Al doilea sens include o serie de variante semantice, prin termenul bursă indicându-se în mod curent:

-piața în genere, adică locul unde se efectuează schimburi comerciale sau ansamblul tranzacțiilor cu mărfuri sau valori. Această accepțiune este reflectată de corespondentul englezesc al noțiunii exchange și desemnează orice fel de piață, indiferent de obiectul tranzacțiilor sau modul de funcționare;

- tranzacții cu anumite categorii de bunuri, servicii sau valori sau nivelul prețurilor în operațiunile respective de schimb (de exemplu: bursa aurului, bursa valutară, bursa operelor de artă etc.);

-piață având un mod de existență și funcționare aparte. Sintagma bursa neagră, de exemplu, se referă la o formă clandestină a pieței, reprezentând relațiile de schimb care se sustrag normelor legale privind actele și faptele de comerț.

Cel mai frecvent însă, termenul desemnează o instituție a economiei de piață –bursa- ca formă organizată de schimb pentru mărfuri și valori.

Iată și câteva definiții recente de dicționar:- Bursa (fr. bourse) este reuniunea periodică a persoanelor care se adună pentru a realiza

operațiuni cu valori mobiliare și mărfuri;- Bursa (engl. exchange) este o piață organizată sau un centru pentru tranzacții cu titluri

financiare sau mărfuri;- Bursa este o instituție unde se negociază hârtii de valoare și valute străine sau unde se

desfășoară tranzacții cu mărfuri.„Formarea și afirmarea bursei exprimă însăși devenirea relațiilor de schimb, a pieței, ca

structură definitorie a economiei moderne. Cunoscutul francez Fernand Braudel spune că „bursa este ultimul etaj al unei piețe, dar al unei piețe care nu se mai închide”, care cuprinde și domină întreaga realitate economică. Odată cu consacrarea bursei, relațiile de schimb ajung la deplina extindere și maturizare, forțele pieței capătă rolul central în reglarea mecanismului economic, iar economia devine o economie de piață.”1

Bursele actuale sunt rezultatul unei evoluții istorice îndelungate și reflectă, cu particularități zonale sau naționale, modelul general al pieței libere.

Piață de mărfuri și valori. Bursele sunt locuri de concentrare a cererii și ofertei pentru mărfuri, precum și pentru diferite tipuri de hârtii de valoare. Dacă la începuturile lor, piețele bursiere erau organizate pentru tranzacționarea în egală măsură a mărfurilor și valorilor, ulterior s-a produs o separare între cele două mari categorii de burse. Deși mecanismul de funcționare se bazează pe un model comun, propriu oricărui tip de tranzacție bursieră, bursele de mărfuri respectiv cele de valori au funcții radical diferite într-o economie.

Bursele de mărfuri centre ale vieții comerciale unde se tranzacționează bunuri care au anumite caracteristici: sunt bunuri generice, care se individualizeză prin măsurare, numărare sau cântărire; sunt fungibile, adică pot fi înlocuite unele prin altele; au caracter standardizabil, în sensul că marfa poate fi împărțită pe loturi omogene, apte de a fi livrate la executarea contractului încheiat în bursă; sunt depozitabile, ceea ce permite executarea la o anumită perioadă de la angajarea contractului de bursă; trebuie să aibă un grad redus de prelucrare, ca o condiție a menținerii caracterului de produs de masă, nediferențiat, omogen.

1 Ioan Popa, Bursa, București, 1993, pag. 13

Funcţia centrală a bursei este tocmai de a stabili zilnic nivelul preţului, adică punctul de echilibru al pieţei, acel preţ care asigură - în condiţiile date – volumul maxim de tranzacţii. Prin această funcţie a sa, bursa devine un reper al întregii activităţi economice, sursă a informaţiilor de bază pentru comercianţi. Mai mult, prin funcţionare permanentă, spre deosebire de licitaţii, care au un caracter periodic, bursa exprimă chiar conţinutul proceselor economice, caracterul neîntrerupt al tranzacţiilor comerciale. Bursa se deosebeşte deci, de tranzacţiile particulare, efectuate întâmplător, prin negociere între părţi determinate. În concluzie, bursa este piaţa prin excelenţă.

Clasificarea burselor de mărfuri:*În funcţie de gama şi varietatea tranzacţiilor încheiate, bursele de mărfuri pot fi împărţite

în două mari grupe:Burse generale, care tranzacţionează cele mai variate mărfuri, precum şi titluri de

proprietate.Bursele specializate, care, spre deosebire de cele generale, se ocupă cu o gamă determinată

de mărfuri, uneori chiar cu o singură marfă („London Metal Exchange” Bursa de metale din Londra, „New York Cotton Exchange” Bursa de bumbac de la New York).

*Din punctul de vedere al formei de organizare se disting următoarele tipuri de burse:Burse private, înfiinţate şi organizate de particulari, de multe ori sub formă fie societăţi pe

acţiuni, de asociaţii comerciale sau de camere de comerţ constituite pe baza unor statute de funcţionare adaptate de către fondatori.

Burse înfiinţate şi administrate de stat.* După rolul pe care îl joacă în cadrul relaţiilor comerciale, bursele se clasifică în: burse de

importanţă locală, burse de importanţă naţională, burse de importanţă internaţională.

RolulBursa de mărfuri are multiple roluri în economie. Dintre acestea amintim:

Barometru al economiei. La bursa de mărfuri, prețul acțiunilor crește și scade depinzând, într-o proporție mare, de forțele pieței. Prețul acțiunilor tinde să crească sau să rămână stabil când companiile și economiile în general dau semne de stabilitate și dezvoltare. O recesiune economică sau o criză financiară ar putea conduce la un crash al pieței de mărfuri. Prin urmare, mișcarea prețurilor acțiunilor și a indicilor de stoc poate fi un indicator al tendinței generale în economie.

Creșterea capitalului afacerilor: bursa de mărfuri oferă companiilor  facilitatea de a strânge capital pentru extindere prin vânzarea acţiunilor la publicului investitor.

Economii de mobilizare pentru investiţii. „Decizia oamenilor de a-și retrage economiile  şi de a investi în acţiuni duce la alocarea raţională a resurselor, deoarece fondurile,care ar fi putut fi consumate, sau ţinute în depozite inactive în bănci, sunt mobilizate şi redirecţionate pentru a ajuta la consiliile de gestionare a societăților să își finanțeze organizațiile .Acest lucru poate promova activitatea afacerilor cu beneficii pentru mai multe sectoare economice, cum ar fi agricultura, comerţul şi industria,  rezultând o mai puternică creștere economică şi niveluri mai ridicate ale productivității”2.

Facilitarea dezvoltării companiilor. Companiile vizualizează achizițiile ca pe o oportunitate de a-și extinde liniile de produse, de a-și crește canalele de distribuție, cota de piață, de a se proteja împotriva volatilității sau de a dobândi alte active necesare în afaceri.

2  Peter Diamond , The Role of a Stock Market in a General Equilibrium Model with Technological Uncertainty, pag. 57

Crearea de oportunităţi de investiţii pentru micii investitori. Spre deosebire de alte afaceri care au nevoie de cheltuieli imense de capital, investiția în acțiuni este deschisă atât micilor, cât și marilor investitori deoarece fiecare persoană cumpără atâtea acțiuni câte își permite.

Funcţiile burselor de mărfuriBursele de mărfuri. ca pieţe caracteristice economiei de piaţă şi forme de organizare a

comerţului internaţional, îndeplinesc anumite funcţii economice cu implicaţii profunde asupra dezvoltării vieţii economice contemporane.

Principalele funcţii economice ale burselor de mărfuri sunt următoarele:1.Exercitarea unei influenţe determinante asupra comerţului internaţional cu produse de bază.2.Funcţia de informare a participanţilor la burse asupra disponibilităţilor de marfă ca şi a cererilor din lumea întreagă.3.Funcţia de stabilire de preţuri reprezentative pentru produsele de bază, care reflectă toţi factorii de influenţă: raportul cerere-ofertă, modificarea cursurilor de schimb, evoluţia preţurilor pe piaţa respectivă, evoluţia unor evenimente politice sau sociale mai importante, care pot să afecteze, într-o măsură sau alta, atitudinea vânzătorului şi cumpărătorului.4.Funcţia de favorizare a liberei concurenţe. Bursele de mărfuri se apropie de idealul concurenţei perfecte. Prin metoda de comercializare specifică burselor, care are loc după un program anumit pe baza strigărilor libere, este imposibil ca un individ sau un grup să exercite o influenţă negativă asupra preţurilor.

Unitatea de măsurăTranzacţiile la bursă se efectuează în unităţile fizice stabilite, numite contracte sau loturi,

ele sunt încheiate numai pentru unitatea de măsură sau un multiplu al acesteia. Unitatea de măsură pentru cantităţile vândute şi cumpărate în baza contractului de bursă are scopul de a uniformiza cantitatea mărfurilor comercializate la bursă.

Obiectul tranzacţiilor„În această categorie intră produse agroalimentare (grâu, porumb, orez, soia etc. ), metale

(cupru, aluminiu, zinc etc.), produse tropicale (cafea, cacao, zahăr etc.), produse de origine minerală (petrol). Sunt însă mărfuri de bursă și unele produse cu un grad mai mare de perisabilitate (ou, carne). Pe de altă parte, există și burse organizate pentru servicii, respectiv pentru închirieri de nave sau asigurări.”3

Moneda de platăStatutul bursei defineşte moneda în care se stabileşte preţul şi se încheie tranzacţiile,

precum şi unitatea de măsură pentru care se face cotaţia respectivă. În SUA, la bursele de cereale preţurile (cotaţiile) sunt date în cenţi per bushel, iar la cele de cafea, cacao şi zahăr în cenţi per libră. La bursele din Europa, cotaţiile sunt date în unităţi monetare per tonă metrică.

În limbajul bursier, modificările de preţ sunt date în „puncte”. Un punct reprezintă o sutime din unitatea monetară în care este exprimat preţul. Dacă preţul este cotat în cenţi per libră, un punct este egal cu o sutime de cent.

3 Ioan Popa, Bursa, București, 1993, pag 20

Bursa Română de mărfuri

Bursa Română de Mărfuri (BRM) reprezintă efortul finalizat de a construi printr-o iniţiativă particulară, după aproape jumătate de secol de economie centralizată, un instrument important al economiei de piaţă.

Bursa reprezintă în esenţă o piaţă de schimb pentru mărfuri şi servicii, guvernată strict de legea cererii şi ofertei, tradusă în mecanismul de stabilire a preţului prin apropieri succesive, până la atingerea optimului.

Bursa Română de mărfuri reprezintă cadru organizat de asociere şi funcţionare a mai multor Agenţii de Intermediere (membrii bursei) care au acceptat, spre interesul lor şi al clienţilor virtuali pe care îi reprezintă, să tranzacţioneze după anumite reguli dictate de un cod specific.

În concluzie, bursa este cea mai importantă instituţie a pieţei de capital, specifică economiei de piaţă- ca formă organizată de schimb pentru mărfuri si valori, concentrând cererea şi oferta de valori mobiliare negociate în mod deschis şi liber.

Luncașu AlexandraPopescu Andreea -MIE I-