Bune PracticiReţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

Numărul 8 Anul II, Decembrie 2014

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

1

BIROURILE REGIONALEUnitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală

BRĂILABdul Independenţei, nr. 282, et. 1, cod poştal 810124, usr.sud.est@rndr.ro

Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVAStr. Libertăţii, nr. 19, Facultatea de Agricultură și Horticultură, cam. L-311, et. 2, cod poştal 200421,

usr.sud.vest.oltenia@rndr.ro, Tel.: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂUStr. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poştal 450010, usr.nord.vest@rndr.ro

Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREŞStr. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poştal 540331, usr.centru@rndr.ro

Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAŞIZona de Agrement Ciric - Complexul de Agrement Ciric, cod poştal 700064, usr.nord.est@rndr.ro

Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIŞOARABdul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, biroul nr. 26, cod poştal 300074, usr.vest@rndr.ro

Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIŞTEStr. Vărzaru Armaşu, nr. 7A, cod poştal 130169, usr.sud.muntenia@rndr.ro

Tel.: 0345 100 025, Fax: 0345 100 605

BUCUREŞTIStr. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, Sector 2, cod poştal 020961, usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro

Tel.: 031 690 0214, Fax: 031 690 0215

CUPRINS

INTRODUCERE

PROIECTE DIN ROMÂNIA

CAPITOLUL 1. GRUPURI DE ACŢIUNE LOCALĂ

Ținutul Posadelor devine și ținutul proiectelor - GAL Făgăraşul de Sud-Ţinutul Posadelor

Tot mai bine în sat la noi - GAL „La noi în sat”

CAPITOLUL 2. FERME

Livadă crescută din necesitate

Zootehnia constănțeană câștigă o cursă cu obstacole

CAPITOLUL 3. PROCESARE

Produselor de Pleșcoi li se tot duce vestea

Fructe gustoase ca din grădina bunicilor

CAPITOLUL 4. ACTIVITĂŢI NON-AGRICOLE

În pas cu tot ce înseamnă nou și la braț cu meseriile vechi

Conacul Padea de ieri și de azi

PROIECTE DIN SPAŢIUL EUROPEAN

LUXEMBURG - Turismul care nu scapă nimic din vedere

BELGIA - Menținerea costurilor fermei, printr-o investiție în energie verde

GRECIA - Cum să devii lider pe piața mierii

FINLANDA - Laboratorul viu, veriga om-mașină în agricultură

2

6

8

8

12

16

16

19

24

24

27

30

30

33

38

40

43

46

49

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul PublicaţiiISSN 2285-4185ISSN-L 2285-4185© RNDR, 2014

Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Tipărit în România.

Copyright fotografii: beneficiari ai proiectelor descrise în publicație și shutterstock.comCopyright fotografii copertă: shutterstock.com

32

La nivelul Reţelelor de Dezvoltare Rurală există mai multe abordări şi o gamă largă de instrumente care sunt utilizate pentru identificarea, colectarea și reproducerea bunelor practici. Comunicarea acelor procedee şi instrumente care au funcţionat bine le permite membrilor Reţelei Europene de Dezvoltare Rurală să-şi adapteze abordările astfel încât acestea să aibă succes.

Un exemplu relevant în acest sens este oferit de Rețeaua de Dezvoltare Rurală Valonă (Belgia). Pentru a-și eficientiza activitatea în domeniul bunelor practici, aceasta a creat un Comitet Științific, menit să ajute Unitatea de Sprijin a Reţelei (USR) în analiza nevoilor acesteia și să ofere consultanță economică privind dezvoltarea afacerilor în mediul rural și evoluţia socio-economică, ambele aspecte fiind privite ca parte a perspectivelor de dezvoltare rurală. Totodată, Comitetul Științific susține Grupurile de Acțiune Locală (GAL), identifică abordări metodologice inovatoare pentru acestea, participă la elaborarea de exemple de bună practică și formulează recomandări cu privire la politica agricolă comună.

Principalele obiective ale Comitetului Științific Valon sunt:• să încurajeze schimbul de

experienţă dintre regiuni şi beneficiarii Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi transferului de cunoştinţe pentru îmbunătăţirea

calităţii proiectelor implementate prin Programul de Dezvoltare Rurală din Valonia, prin participarea la elaborarea şi diseminarea unor instrumente metodologice pentru „actorii” care iau parte la dezvoltarea rurală (expertiză, inovaţie, sprijin pentru desfășurarea activităților comerciale etc.);

• să analizeze implementarea proiectelor, să centralizeze indicatorii de calitate care conduc la o mai bună înţelegere a rezultatelor şi la consolidarea capacității de lucru a „actorilor” (prin activităţi de formare, cercetare etc.);

• să sprijine USR în formularea de recomandări concrete pentru dezvoltarea politicilor agricole din Valonia şi din Europa;

• să ajute USR în diversificarea conţinutului instrumentelor de comunicare şi animare specifice tuturor celor care iau parte la dezvoltarea rurală.

Aceste obiective pot fi îndeplinite prin metode specifice (crearea de parteneriate pentru elaborarea și implementarea proiectelor, atragerea părților interesate etc.) şi prin aplicarea temelor transversale de dezvoltare rurală: abordarea teritorială, dezvoltarea durabilă, sustenabilitatea proiectelor etc.

Comitetul Științific este format din cinci organizații academice familiarizate cu abordările

INTRODUCEREStudiu de caz: Valonia (Belgia) Valorificarea celor mai bune practici: crearea unui comitet științific de conectare a partenerilor academici și a practicienilor

multidisciplinare. Comitetul este specializat în cercetarea aplicată și în dezvoltarea de instrumente de formare profesională, iar membrii lui au o experiență bogată în sprijinirea, monitorizarea și evaluarea proiectelor de dezvoltare rurală sau teritorială.

Cele două principii care ghidează Comitetul Ştiinţific sunt pluridiscipli-naritatea şi transversalitatea.

În ceea ce priveşte activităţile proprii, în urma analizei nevoilor rețelei și alături de USR, Comitetul Științific prezintă Comitetului Director și Adunării Generale a Programului de Dezvoltare Rurală elementele concludente care trebuie abordate în discuțiile multi-sectoriale care îi reunesc pe beneficiarii de proiecte din cadrul uneia sau mai multor axe ale Programului de Dezvoltare Rurală.

Ca urmare a implementării acestei abordări, au fost obținute rezultate,

concretizate prin studii privind practicile aplicate și mecanismele optime pentru cooperare teritorială în Valonia, lanţurile scurte de aprovizionare din zona Condroz-Famenne și capacitatea fermierilor de a adopta noi modalități pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu (de pildă, plăţile de mediu), dezvoltarea unui instrument de animare a teritoriului în colaborare cu GAL l’Entre-Sam-bre-et-Meuse și GAL Condruses, o evaluare comparativă a celor mai bune practici vizând parteneriatele privat-publice necesare pentru combaterea eroziunii, inundaţiilor şi alunecărilor de teren, analize privind evaluarea economică a serviciilor ecosistemice rezultate în urma reabilitării unei cariere minerale (la Moha, în provincia Liège) şi elaborarea unei tipologii energetice a fermelor valone, pentru aplicarea cu succes a planurilor privind utilizarea eficientă a energiei.

54

76

PROIECTE DIN ROMÂNIA

LEGENDA:

Zonele din care au fost selectate exemplele de bune practici prezentate în paginile următoare

98

Denumirea teritoriului unde este situat grupul de acțiune locală se datorează atât poziţionării geografice, respectiv Făgăraşul de Sud, cât şi identităţii istorice: Ţinutul Posadelor.

Teritoriul GAL Făgăraşul de Sud-Ţinutul Posadelor se află în partea de Nord-Vest a judeţului Argeş, cuprinzând 15 comune, 14 situate în judeţul Argeş şi una în judeţul Vâlcea. Zona în care activează combină deopotrivă relieful muntos cu cel de deal, situându-se la o altitudine cuprinsă între 500 și 2 000 de metri. Punctele cele mai înalte sunt reprezentate de cele două piscuri ale Munţilor Făgăraş, Vârful Negoiu (2 535 de metri) şi Vârful Moldoveanu (2 544 de metri), iar altitudinea cea mai scăzută se află pe văile Râului Doamnei, în zona Pietroşani, şi ale Argeşului, în zona Valea Danului. Suprafaţa totală a teritoriului este de 155 560 de hectare (1 555,6 km²) și cuprinde o populaţie de aproximativ 50 000 de locuitori.

În momentul elaborării Planului de Dezvoltare Locală, membrii fondatori şi-au propus ca prin intermediul obiectivelor trasate să transforme teritoriul GAL Făgăraşul de Sud-Ţinutul Posadelor într-unul dintre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic şi social, printr-o mai bună valorificare a resurselor locale, revigorarea tradiţiilor, crearea/reabilitarea infrastructurilor şi punerea în valoare a poziţionării geografice (agroturism, activităţi specific montane), în deplin acord cu mediul înconjurător.

Valorificarea potenţialului natural, cultural şi al aşezării geografice, în scopul susţinerii dezvoltării turismului, facilitarea transformării şi modernizării agriculturii, pentru a o face mai competitivă şi pentru a contribui la creşterea economică din teritoriu, susţinerea dezvoltării antreprenoriatului şi facilitarea tranziţiei forţei de muncă din domeniul agricol către sectoare economice din domeniul prelucrării materiilor prime locale sunt priorităţile GAL Făgăraşul de Sud-Ţinutul Posadelor care au stat la baza contractării celor 43 de proiecte de până în prezent, în valoare totală de 2 153 122 de euro. Dintre acestea, şapte sunt finalizate.

GAL Făgăraşul de Sud-Ţinutul Posadelor – proiecte de succes

Titlul proiectului: Înfiinţare plantaţie pomicolă în comuna Domneşti, judeţul ArgeşProiect finanțat prin Măsura 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole”Beneficiar: Podea Petre-Iulian PFALocalizare: satul Domneşti, comuna Domneşti, judeţul Argeş

Patrimoniul pomicol românesc ocupă 134 616 hectare, clasându-se astfel pe locul al șaselea în Europa, după Franţa, Spania, Polonia, Italia și Germania. Comparativ cu aceste state, România are o structură avantajoasă a suprafeţei totale a fondului funciar, însă peste 50% dintre plantaţiile pomicole sunt în declin, iar producţia obţinută în ultimii ani este din ce în ce mai mică, potrivit datelor MADR şi Institutului Naţional de Statistică.

La noi în țară, zonarea speciilor pomicole se face în funcţie de pretenţiile fiecăreia faţă de lumină şi căldură, rezistenţă la geruri, oscilaţii de temperatură şi alte aspecte climatice. Mărul poate fi cultivat cu precădere în zona dealurilor subcarpatice, aici încadrându-se şi teritoriul GAL Făgăraşul de Sud-Ţinutul Posadelor. Prin urmare, înfiinţarea plantaţiei pomicole din comuna Domneşti era oportună, contribuind la soluţionarea nevoilor indentificate la nivelul sectorului pomicol, complementare cu obiectivul general al GAL şi oferind un exemplu de adaptare şi eficientizare a utilizării terenului pentru dezvoltarea unei microferme.

Proiectul, intrat în implementare în 12 decembrie 2013, presupune înfiinţarea unei plantaţii de meri în sistem intensiv, pe o suprafaţă efectivă de două hectare, şi realizarea drumurilor de exploatare aferente.

Obiectivul general al proiectului, în valoare de aproximativ 40 000 de euro, este reprezentat de creşterea competitivităţii exploatației printr-o utilizare eficientă a factorilor de

producţie, pentru a contribui astfel la modernizarea economiei rurale şi la creşterea economică din teritoriu. De asemenea, au fost trasate trei obiective specifice: înfiinţarea unei plantaţii de măr, creşterea veniturilor exploataţiei agricole sprijinite şi susținerea membrilor grupurilor de producători, în vederea încurajării fenomenului de asociere. În ceea ce priveşte obiectivele economico-financiare, ele au vizat creşterea valorii și viabilității economice a exploataţiei agricole şi a valorii adăugate brute a acesteia.

Implementarea proiectului a contribuit la creşterea veniturilor la bugetul local, valorificarea unei suprafețe de teren mai întinse decât majoritatea exploataţiilor agricole cuprinse în teritoriul GAL Făgăraşul de Sud-Ţinutul Posadelor și la dezvoltarea durabilă a mediului rural, constituind, totodată, un model de bună practică pentru cei interesați, beneficiarul fiind dispus să pună ferma la dispoziţie în scopuri pedagogice.

Titlul proiectului: Construire depozit fructe şi împrejmuire în comuna Corbi, satul Stănești, judeţul ArgeşProiect finanțat prin Măsura 123 - „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”Beneficiar: SC Livada Bunicului-Corbi SRL Localizare: satul Stănești, comuna Corbi, judeţul Argeş

Un avantaj în ceea ce priveşte oportunitatea implementării acestui proiect este reprezentat de faptul că zona de Sud-Est a ţării, în care este încadrat, prezintă un potenţial crescut

Ținutul Posadelor devine și ținutul proiectelor - GAL Făgăraşul de Sud-Ţinutul Posadelor

CAPITOLUL 1. GRUPURI DE ACȚIUNE LOCALĂ

1110

pentru producţia de fructe, aceasta necunoscând până acum o valorificare optimă în raport cu cheltuielile de producţie şi valoarea de desfacere.

Astfel, prin proiectul contractat în 27 iunie 2013, cu o valoare totală de 250 000 de euro, se realizează un depozit pentru fructe proaspete, în cadrul căruia vor fi asigurate condiţiile optime de păstrare, astfel încât calitatea fructelor să nu aibă de suferit până în momentul distribuirii lor pe piaţă.

În acest fel, va fi satisfăcută nevoia de fructe în stare proaspătă, şi nu conservate, la nivelul pieţei locale şi în vecinătate, reuşindu-se astfel creşterea valorii produselor comercializate şi, implicit, a societăţii. Depozitul de stocare fructe (mere, fructe de pădure etc.) va avea o capacitate de 320 de tone pe an.

Investiția se va materializa în realizarea unei construcţii pentru depozitarea fructelor pe teritoriul GAL Făgăraşul de Sud-Ţinutul Posadelor (pentru a servi întreaga arie de acoperire), introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi echipamente care să asigure creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi a eficienţei economice a activităţii întreprinderii, crearea a patru locuri de muncă (forţa de muncă fiind recrutată din zona de acţiune a GAL, astfel încât să asigure continuitatea fluxului tehnologic), valorificarea potenţialului agricol din zonă, în colaborare cu grupurile de producători şi cu Direcţia Agricolă, și crearea unui precedent, prin oferirea unui exemplu pozitiv în rândul cetăţenilor şi al agenţilor economici locali, în ideea multiplicării unor astfel de investiţii, care conduc la sporirea nivelului de trăi.

Titlul proiectului: Construire pensiune agroturistică P+1E şi împrejmuire - comuna Cicăneşti, judeţul ArgeşProiect finanțat prin Măsura 313 - „Încurajarea activităţilor turistice”Beneficiar: Herisanu Ionela-Cornelia PFALocalizare: satul Bărăşti, comuna Cicăneşti, judeţul Argeş

Odată cu apariţia turismului rural s-au diversificat modalităţile de dezvoltare a spaţiului sătesc, încurajându-se astfel dezvoltarea activităţilor non-agricole. Pe fondul revenirii la consumarea produselor tradiţionale din gospodăria de la „ţară” şi la reîntoarcerea la tradiţii şi la portul naţional, promovarea satului prin intermediul agroturismului este o oportunitate de diversificare pentru cei care desfăşoară o activitate agricolă în gospodărie.

De această oportunitate a decis să profite şi Ionela-Cornelia Herisanu, în toamna anului 2013, când a solicitat un sprijin financiar nerambursabil de 94 397 de euro. La momentul completării cererii de finanţare, beneficiara deţinea un teren cultivat cu meri şi cei 1 232 m² pe care a decis construirea unei pensiuni agroturistice care să întregească veniturile obţinute din activitatea agricolă.

Implementarea proiectului de investiţii propus aduce un plus în dezvoltarea zonei de Nord a judeţului Argeş, în special a comunei Cicăneşti, prin promovarea turismului cu ajutorul activităților agricole. Fondurile sunt destinate construirii unei pensiuni agroturistice (P+1E, cu o

structură de cazare de 12 locuri şi condiţii de pregătire şi servire a mesei, precum şi posibilitatea participării la activităţi gospodăreşti şi tradiţionale din zonă), dotării acesteia cu obiecte tradiţionale (pentru a scoate în evidenţă specificul rustic al locurilor), achiziţionării unei instalaţii de panouri solare pentru producerea apei calde menajere în regim propriu, asigurării tuturor utilităţilor necesare funcţionării obiectivului (alimentare cu apă, energie electrică etc.) și amenajării curţii pensiunii.

Proiectul implementat de Ionela-Cornelia Herisanu îmbracă un caracter inovator, generator de bună practică, deoarece până în momentul investiției realizate de ea, la nivelul comunei Cicănești nu exista nicio pensiune agroturistică acreditată.

Date de contact:Grupul de Acţiune Locală Făgăraşul

de Sud-Ţinutul PosadelorComuna Domnești, Str. Constantin

Brâncoveanu, nr.2, județul ArgeşPreşedinte: Baciu Virgil

Tel.: 0749024299E-mail: office@gal-tinutulposadelor.ro,

tinutulposadelor@gmail.comWebsite: www.gal-tinutulposadelor.ro

1312

reprezintă oportunitatea de a mări capacitatea fermei la 200 de familii de albine şi de a o moderniza. Dezvoltarea exploataţiei apicole are ca motivaţie obţinerea unor producţii bune de miere şi alte produse apicole, oferind și oportunităţi de muncă pentru persoanele din mediul rural, oferindu-le acestora posibilitatea de a obţine venituri alternative.

Obiectivele restructurării unei exploataţii apicole constau în creşterea veniturilor ei prin îmbunătăţirea performanţelor generale, adaptarea producţiei la cerinţele pieţei, respectarea normelor comunitare și asigurarea unor produse de o calitate conformă standardelor europene. Alinierea exploataţiei din Pleșoiu la cerinţele tehnologice moderne s-a realizat prin asigurarea unei dotări corespunzătoare: 60 de stupi verticali, 250 de kilograme de faguri artificiali (confecţionaţi din ceară naturală) sub formă de planşete de 400 x 270 milimetri, o centrifugă din inox pe patru rame, cu acţionare dublă, un topitor solar cu cadru din

lemn şi tavă din inox, un afumător din inox, 10 bidoane din inox cu capacitate de 66 de litri şi un cântar apicol mecanic. De asemenea, a fost realizată înregistrarea stupinelor şi a stupilor conform sistemului unitar de identificare, constând în plăcuţe de identificare pentru fiecare stup şi panouri de identificare a stupinelor.

Prin creşterea capacităţii fermei apicole, s-a reuşit şi mărirea dimensiunii ei economice cu 4,104 UDE: de la 11,096 UDE în anul zero de implementare, la 15,200 UDE în anul doi.

Beneficiarul declară că era dator să ducă tradiţia familiei mai departe, dezvăluindu-și motivația: „Producerea mierii de calitate este o problemă de prestigiu, criteriul principal de clasare a muncii apicultorului trebuie să fie tocmai calitatea produselor livrate, modul de prezentare, pe sorturi şi pe sortimente. Consumatorii ştiu să aprecieze seriozitatea apicultorilor care sunt capabili să păstreze nealterate proprietățile naturale ale mierii”.

Tot mai bine în sat la noi - GAL „La noi în sat”

GAL „La noi în sat” activează în limita a 14 unităţi administrativ-teritoriale, 13 din judeţul Olt şi una din judeţul Dolj. Localităţile din Olt acoperă 83,94% din suprafaţa totală a GAL, iar cea din Dolj reprezintă 16,05%. Teritoriul de care răspunde este situat în Vestul judeţului Olt, în Câmpia Romanați, parte integrantă a Câmpiei Olteniei, pe partea dreaptă a râului Olt, fiind străbătut de râul Olteț și având în apropiere oraşe importante, cum sunt Slatina, Craiova, Piteşti şi Râmnicu Vâlcea. Aria teritorială a GAL cuprinde 35 397 de locuitori din mediul rural, răspândiți pe 621,13 km². Densitatea populaţiei este de 56,99 loc./km².

În decembrie 2012, GAL „La noi în sat” a semnat contractul de finanţare cu Agenţia de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) - actual Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), cu o alocare de 2 550 000 de euro pentru dezvoltarea teritoriului.

Pentru realizarea contractului, grupul și-a trasat o serie de obiective prioritare, în concordanță cu cele ale Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), care vizează:• sprijinirea tinerilor fermieri şi a

fermelor agricole de semi-subzistență;

• dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale;

• extinderea activităţilor turistice, menite să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă, a veniturilor alternative și a

atractivităţii spaţiului rural;• îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă

pentru populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural, în vederea realizării unei dezvoltări durabile.

În perioada 2013-2014, GAL „La noi în sat” a lansat şase sesiuni de selecţie a proiectelor, patru dintre ele în anul 2013 şi două în 2014. Până în acest moment au fost selectate şi contractate 52 de proiecte, iar alte patru se află în evaluare. Valoarea totală a proiectelor finanţate este de 2 448 141 de euro, gradul de contractare fiind de 96%, iar cel de absorbţie, de aproximativ 32,47%.

GAL „La noi în sat” – proiecte de succes

Titlul proiectului: Instalarea tânărului fermier Aflagea M. Viorel, comuna Pleşoiu, judeţul OltProiect finanțat prin Măsura 112 - „Instalarea tinerilor fermieri”Beneficiar: Aflagea M. ViorelLocalizare: comuna Pleşoiu, judeţul Olt

La sfârşitul anului 2013, Viorel Aflagea deţinea 146 de familii de albine şi 0,11 hectare de teren, respectiv vatra stupinei. Pornise de la 26 de stupi, reuşind ulterior să-şi achiziţioneze, prin Programul Naţional Apicol, alte 75 de familii de albine.

Dorind să meargă mai departe, el a decis că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013

1514

Titlul proiectului: Achiziţie de utilaje la SC Banderas SRLProiect finanțat prin Măsura 312 - „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”Beneficiar: SC Banderas SRLLocalizare: satul Oltișoru, comuna Găneasa, judeţul Olt

Unul dintre cele nouă proiecte contractate de GAL „La noi în sat” prin Măsura 312 are ca beneficiar o microîntreprindere din comuna Găneasa. Proiectul era necesar pentru că, în momentul de față, firmele din mediul rural sunt de dimensiuni mici, au puțini angajaţi şi acoperă o arie restrânsă de prestare a serviciilor. De asemenea, echipamentele utilizate de ele sunt uzate fizic, necesitând reparaţii dese și, în consecință, costuri suplimentare către societăţile prestatoare de lucrări de pregătire a terenului.

În condițiile date, în 31 octombrie 2013, beneficiarul a primit 49 070 de euro, reprezentând 70% din valoarea totală a investiţiei necesare pentru proiectul dorit.

Obiectivul general al proiectului l-a reprezentat înfiinţarea unei baze tehnologice în cadrul microîntreprinderii, prin achiziţionarea unui buldoexcavator pentru execuţia de lucrări de pregătire a terenului în mediul rural. Acest fapt a condus la creşterea valorii adăugate în activităţile non-agricole, răspunzând nevoii de diversificare a serviciilor prestate de microîntreprinderi. Totodată, au fost create două locuri de muncă. Un alt beneficiu indirect l-a reprezentat apariţia unui nou agent economic care contribuie la

bugetul local prin taxele şi impozitele plătite.

Prin astfel de proiecte se urmărește redresarea locală a situaţiei din domeniul lucrărilor de pregătire a terenurilor agricole sau forestiere și a celor specifice pentru şantierele de extracţii și construcţii ulterioare. Clienţii unor astfel de activități sunt locuitorii din mediul rural, iar principiul activităților prestate constă în primul rând în calitatea lucrărilor.

La nivelul GAL „La noi în sat”, un aspect important este reprezentat de faptul că, în vederea asigurării transparenței şi publicităţii activităţilor întreprinse, au fost organizate întâlniri de promovare şi informare în cadrul tuturor sesiunilor lansate, au fost diseminate materiale de promovare şi informare prin anunţuri în presă, și au fost efectuate studii de zonă şi instruiri destinate angajaţilor proprii şi liderilor locali. Toate rezultate obţinute se datorează unei echipe de experţi bine antrenaţi şi hotărâți. Tânăra echipă a desfăşurat exemplar activităţile şi a alocat corect fondurile de la Uniunea Europeană pentru dezvoltarea mediului rural, îndeplinind obiectivul principal, și anume, transformarea unor astfel de proiecte în exemple de bună practică.

Date de contact:Grupul de Acţiune Locală „La noi în sat”

Str. Decindea, Nr. 6, Camera 5, satul Găvăneşti, comuna Găvăneşti,

județul OltPreşedinte: Antonie Iulian

Tel.: 0786038903E-mail: gal.lanoiinsat@yahoo.com

Website: www.gal-lanoiinsat.ro

1716

Livadă crescută din necesitate

Considerentul care a stat la baza proiectului de față este unul cât se poate de simplu: beneficiarul, Petru Morar, care lucra în domeniul contrucţiilor în Spania, s-a reîntors în România, a vrut să mănânce pere româneşti şi nu a găsit. Astfel, fiind un bărbat pasionat de sectorul pomicol, a decis să revină în țară și să realizeze o investiție ambiţioasă.

Deși începutul a fost anevoios, instituțiile bancare fiind reticente în a-i acorda credite şi finanţări, iar terenul pe care dorea să facă investiția nu putea fi intabulat, acesta a reușit să depună un proiect cu finanțare nerambursabilă, care a fost aprobat în decembrie 2009.

Pregătirea terenului a început în februarie 2011, iar materialul săditor,

adus din Spania, a fost ţinut în camere frigorifice, ceea ce i-a permis beneficiarului sădirea treptată a puieţilor. Investiţia a fost făcută pe 20 de hectare, cultivate cu peri, piersici, cireşi, nuci şi aluni, cu accent pe primele trei tipuri de pomi fructiferi. Cerere de fructe există. De exemplu, merele şi prunele au o acoperire destul de bună pe piaţă, astfel încât beneficiarul a considerat că este indicat să diversifice

producţia şi să abordeze specii pomicole cu pondere deficitară.

Prin proiect au fost achiziţionate un sistem de irigaţie prin picurare, un tractor, un atomizator (aparat de stropit), o maşină de erbicidat și una de făcut suc, un plug, o freză şi o remorcă pentru transportat paleţi.

Producţia în sistem super-intensiv practicată în livada beneficiarului se

CAPITOLUL 2. FERME

Titlul proiectului: Înfiinţare livadă pomi fructiferi, împrejmuire şi activitate procesare fructeProiect finanţat prin Axa 1 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole”Beneficiar: SC Sarmi Fruct SRLLocalizare: satul Stăuini, comuna Vinţu de Jos, judeţul AlbaRegiunea de dezvoltare: CentruPerioada de implementare: 30 decembrie 2009 – 29 decembrie 2011Buget total: 2 332 485 leiFinanţare nerambursabilă: 1 516 115 leiCofinanţare (contribuţia beneficiarului): 816 370 lei Teme abordate: creşterea competitivităţii agricole, diversificarea producţiei, creşterea calităţii produselor

1918

În 2008, beneficiarul a pregătit dosarul de finanțare și a depus un proiect care viza construirea unei ferme de creştere a porcinelor cu o capacitate de 400 de capete/ciclu, respectiv 1 200 de porci pe an, şi achiziţionarea de echipamente şi utilaje performante specifice activităţii, în extravilanul localității

constănțene Băneasa, pe un teren de un hectar. În această zonă, sectorul economic de bază este agricultura, practicată pe circa 5 965 de hectare de teren arabil, preponderent cultivat cu cereale și plante tehnice, iar sectorul zootehnic din regiune este axat pe creșterea porcinelor, ovinelor și bovinelor.

Titlul proiectului: Fermă pentru creșterea porcinelorProiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 121- „Modernizarea exploatațiilor agricole”Beneficiar: SC D.V.D. Road Cargo SRLLocalizare: orașul Băneasa, județul ConstanțaRegiunea de dezvoltare: Sud-EstPerioada de implementare: 12 iunie 2009 – 31 iulie 2014Buget total: 1 628 385 leiFinanţare nerambursabilă: 1 058 450 leiCofinanțare (contribuția beneficiarului): 569 935 leiTeme abordate: valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea productivității fermelor agricole

Zootehnia constănțeană câștigă o cursă cu obstacole

datorează unui portaltoi, care imprimă precocitate, şi distanţei de 40 de centimetri dintre pomi, care nu le permite să crească prea mult, astfel încât intră mult mai repede pe rod. La numai trei ani de la plantare, sunt recoltate aproximativ 20 de tone de pere la hectar.

Beneficiarul a explicat cum obţine calitate şi savoare. El recomandă ca pe un pom să nu se lase tot rodul care se face într-un an, ci să se relaționeze cu numărul de frunze. Unei pere, de exemplu, îi revin 7-11 frunze care „să o hrănească”. Trebuie lăsat un anumit număr de fructe în fiecare pom, pentru ca acestea să aibă un anume calibru şi suficient zahăr. În plus, trebuie evitată alternanţa: dacă într-un an nu răreşti perele şi le laşi pe toate, pomul va direcţiona toată puterea în ele, fructele

vor fi mici şi de slabă calitate, iar în anul următor va avea o producţie redusă sau nu va produce nimic. De asemenea, tratamentele fitosanitare, cosirea sistematică între intervale şi fertilizarea cu azot şi potasiu dau eficienţă şi calitate producţiei.

Pusă complet la punct, livada lui Petru Morar are, de la sfârşitul anului 2013, și un bazin de apă de 21 000 m³. Acesta le asigură pomilor necesarul de apă, prin intermediul sistemului de irigaţii prin picurare.

La nivel local, impactul social al proiectului s-a materializat prin crearea şi menţinerea a trei locuri de muncă, iar efectul economic lărgit rezultă din înființarea unei societăţi competitive, care aduce sume la bugetul local şi consolidat.

2120

Proiectul urmărește atingerea obiectivelor economico-financiare și de mediu prin:• sporirea rentabilităţii economice

prin folosirea raţională a tuturor factorilor de producţie;

• creşterea viabilităţii economice prin aplicarea tehnologiilor moderne de creştere a animalelor;

• utilizarea raţională a furajelor achiziţionate de la terţi şi a celor produse direct;

• mărirea productivității muncii prin utilizarea de sisteme performante semiautomatizate;

• prevenirea şi controlul integrat al poluării, respectiv reducerea emisiilor în aer, apă şi sol, precum şi gestionarea deşeurilor, obiective reglementate de Directiva Consiliului nr. 96/61/CE, respectiv de Ordonanţa de Urgenţă nr. 152,

din 10 noiembrie 2005, cu modificările și reglementările ulterioare.

În urma semnării contractului de finanțare, pe amplasament au fost construite o hală de creștere a porcilor, prevăzută cu pereți despărțitori pentru boxe, silozuri de alimentare și depozitare și o fabrică de nutrețuri concentrate. Pentru buna desfășurare a fluxului tehnologic, s-a prevăzut achiziționarea următoarelor echipamente şi utilaje: o moară cu ciocane, un amestecător de furaje, șnecuri (transportoare) pentru sistemul de alimentare cu furaje, un sistem electronic pentru cântărire și dispozitive de asigurare a temperaturii optime (aeroterme și ventilatoare). În plus, pentru îndeplinirea conformității cu standardele de mediu, se utilizează un filtru sanitar, un sistem performant pentru colectarea dejecțiilor și o stație de epurare, iar pentru respectarea condițiilor de igienă s-a prevăzut realizarea unui spațiu special.

Pe parcursul implementării proiectului, beneficiarul a întâmpinat dificultăți de ordin financiar și tehnic, întrucât societatea era nou-înființată, nu avea istoric și nici rezultate financiare și întâmpina greutăți legate de populare și începerea primului ciclu de producție.

Mai mult, a avut de înfruntat și obstacole în ceea ce privește adaptarea proiectului inițial la condițiile sanitar-veterinare și de mediu impuse prin legislația specifică. A depășit, însă, toate piedicile, iar în urma implementării

proiectului au fost create șapte locuri de muncă - un șef de fermă, un medic veterinar, un tehnician veterinar și patru muncitori, rata profitului din exploatarea firmei ajungând la circa 24% pe an.

Potrivit beneficiarului, cea mai importantă lecție învățată este

faptul că investițiile de o asemenea anvergură trebuie proiectate ținând seama de contextul și dinamica economică pe termen mediu și lung, întrucât realizarea lor necesită mult timp, iar dacă proiectarea lor nu este fundamentată pe o viziune de viitor, desfășurarea afacerii poate fi periclitată.

2322

2524

Produselor de Pleșcoi li se tot duce vestea

Pornind de la notorietatea produselor tradiţionale din zona Pleşcoi, beneficiarul a decis să înființeze, în 2007, o fabrică de preparate din carne care respectă reţete tradiționale românești, transmise din generaţie în generaţie.

Proiectul a fost depus în sesiunea din august 2008, iar în noiembrie

2008 a fost semnat contractul de finanțare. Prin proiect a fost construită o fabrică de preparate din carne, echipată cu linii tehnologice moderne, care asigură realizarea a 2 500 de kilograme de produse pe zi. De asemenea, s-a avut în vedere asigurarea unei infrastructuri adecvate și achiziționarea tuturor dotărilor

CAPITOLUL 3. PROCESARE

Titlul proiectului: Investiţie nouă Fabrică preparate din carne SC VALMAR 05 SRL în localitatea Berca, sat Pleşeşti, judeţul BuzăuProiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 123 - „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”Beneficiar: SC Valmar 05 SRL Localizare: satul Pleșești, comuna Berca, județul Buzău Regiunea de dezvoltare: Sud-EstPerioada de implementare: noiembrie 2008 – octombrie 2010Buget total: 4 258 438 leiFinanţare nerambursabilă: 2 129 219 leiCofinanțare (contribuția beneficiarului): 2 129 219 leiTeme abordate: prelucrarea/procesarea și marketingul produselor agroalimentare

necesare pentru desfășurarea activităților conform standardelor sanitar-veterinare în vigoare. De pildă, în spaţiile de producţie, parametrii de microclimat sunt monitorizaţi continuu.

Potrivit beneficiarului, finanțarea primită de la Uniunea Europeană a reprezentat motorul afacerii, fără de care însuşi Ion Ghiţă, directorul fabricii, a recunoscut că nu-şi putea pune în practică ideea.

Pe parcursul implementării proiectului, cea mai grea încercare, pe care a trecut-o însă cu bine, a fost suportarea cofinanţării, în condiţiile în care fondurile europene au reprezentat numai jumătate din investiţia totală. Pentru asigurarea contribuției proprii, beneficiarul a făcut un împrumut la bancă, ambele surse de finanțare ajutându-l să

aibă acum o cifră de afaceri de peste 6 000 000 de lei pe an.

În cadrul proiectului, s-a avut în vedere și crearea de locuri de muncă, astfel încât, în urma implementării lui, în cadrul fabricii au fost angajați 30 de tineri din zona Berca.

În prezent, fabrica trimite pe piață peste 30 de sortimente de produse din carne de oaie, vită şi porc: babic, ghiudem, pastramă de vită şi de porc afumată, cârnaţi proaspeţi sau uscaţi de Pleşcoi, toate produsele fiind sută la sută naturale.

Pentru distribuţie, fabrica buzoiană colaborează cu supermarketurile din București, Ploiești, Constanța și de pe Valea Prahovei, dar se îndreaptă și către piața internaţională, având în vedere o colaborare cu lanţurile de magazine din Italia şi Franţa.

2726

Înființată în 2009, societatea este o afacere de familie pornită din pasiunea pentru produse naturale şi sănătoase, dar mai ales din dorința proprietarilor ei de a se ocupa zi de zi de îngrijirea şi cultivarea pomilor fructiferi. Cu ajutorul fondurilor accesate, ei au creat, pe 3,79 hectare, o livadă de caişi, peri, cireşi şi nectarini şi o linie de procesare a gemurilor şi dulceţurilor.

Obiectivul general al acestui proiect îl constituie creşterea competitivităţii societăţii în cadrul sectorului agricol, printr-o mai bună utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie. Odată cu înfiinţarea plantaţiei și

construirea unui depozit pentru păstrarea fructelor în condiţii optime, principalele activităţi au vizat achiziţia următoarelor utilaje: un tractor, un plug, o grapă, o mașină de stropit pomi, o cositoare, un stivuitor electric, o remorcă, o autofrigorifică, un compresor, o instalaţie de irigat și o linie de procesare.

Utilajele achiziţionate asigură continuitatea şi eficienţa activităţilor întreprinse, fiind îmbunătăţite condiţiile de lucru şi valorificată integral producţia obţinută. De asemenea, în cadrul proiectului au fost create trei locuri de muncă.

Titlul proiectului: Înfiinţarea unei livezi cu linie de procesare gemuri şi dulceţuriProiect finanţat prin Axa 1 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole”Beneficiar: SC Eco Fruct Sultana SRLLocalizare: satul Sultana, comuna Mânăstirea, judeţul CălăraşiRegiunea de dezvoltare: Sud-MunteniaPerioada de implementare: decembrie 2009 – septembrie 2014Buget total: 1 829 257 leiFinanţare nerambursabilă: 914 628 lei Cofinanţare (contribuţia beneficiarului): 914 629 lei Teme abordate: creşterea competitivităţii agricole, diversificarea producţiei, creşterea calităţii produselor

Fructe gustoase ca din grădina bunicilor

2928

Realizarea proiectului a avut în vedere reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră, respectarea cerinţelor ecologice şi plantarea de pomi fructiferi numai din soiuri certificate din punct de vedere fitosanitar şi calitativ. În momentul de faţă, fructele obţinute sunt produse bio şi sunt comercializate într-unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Bucureşti.

„Misiunea noastră este de a le oferi oamenilor fructe proaspete și

gustoase ca din livada bunicilor – spune beneficiarul. În acest sens, este foarte important faptul că am crescut la sat, că mi-am petrecut majoritatea vacanţelor de vară la bunici şi că cea mai mare parte din alimentele pe care le consumăm provine din ferma familiei. Am avut astfel norocul de a consuma întotdeauna alimente naturale şi cu adevărat gustoase. Pentru majoritatea persoanelor care locuiesc la oraş, accesul la alimente naturale şi de calitate este mult mai limitat”.

Pe termen lung, se dorește ca livada să fie cunoscută nu doar pentru fructele şi preparatele pe care le oferă, ci şi pentru cadrul prietenos pe care încearcă să îl construiască pentru clienţi. Astfel, cei care le calcă pragul participă la activităţi agricole sau legate de educaţia ecologică, dedicate copiilor, și pot să-şi culeagă singuri fructele, alegând ceea ce este pe gustul lor. Această practică este extrem de apreciată, fiindcă cei mici intră în contact atât cu cadrul natural în care cresc fructele, cât şi cu fermierul, care poate răspunde întotdeauna

întrebărilor. Este o activitate plăcută, care poate fi desfășurată împreună cu familia, şi o experienţă care poate deveni o modalitate sănătoasă de a petrece timpul liber.

În acest proiect, beneficiarii au dovedit cât de importante sunt spiritul antreprenorial, viziunea şi dăruirea, calități care au transformat finanţarea obținută în unităţi de producţie pentru satisfacerea nevoilor oamenilor şi creşterea nivelului de trai prin produse, tehnologie, locuri de muncă şi profit.

3130

În pas cu tot ce înseamnă nou și la braț cu meseriile vechi

O idee dintre cele care pot revitaliza economia unei comune prin diversificarea serviciilor non-agricole și crearea de locuri de muncă este și aceea pusă în aplicare de Marilena-Diana Neacșu, prin înființarea unui centru multifuncțional care oferă servicii tipografice, meșteșugărești și sanitar-veterinare.

Lipsa unor astfel de servicii în comuna argeșeană Bradu a justificat crearea acestui centru, iar experiența beneficiarei în domeniul tipografic a fost un argument în plus. Potrivit beneficiarei, înainte de inițiativa ei, în mediul rural din județul Argeș nu exista un laborator de analize veterinare de hematologie și biochimie, iar meșteșugurile locale

CAPITOLUL 4. ACTIVITĂȚI NON-AGRICOLE

Titlul proiectului: Construire centru de prestări servicii pentru populația rurală (activități tipografice, meșteșugărești și sanitar-veterinare)Proiect finanțat prin Axa 3 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 312- „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”Beneficiar: SC Tipografia Diana 3D SRL Localizare: comuna Bradu, satul Geamăna, județul ArgeșRegiunea de dezvoltare: Sud-MunteniaPerioada de implementare: 18 aprilie 2011 – 20 februarie 2012Buget total: 285 345 euroFinanţare nerambursabilă: 199 741 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 85 604 euroTeme abordate: creșterea calității vieții în zonele rurale prin diversificarea economiei rurale, dezvoltarea şi diversificarea serviciilor non-agricole din mediul rural

nu erau îndeajuns promovate în regiune.

Pentru asigurarea resurselor financiare necesare proiectului, Marilena-Diana Neacșu a depus o cerere de finanțare, în sesiunea iunie-iulie 2010. După evaluare, proiectul a fost selectat pentru finanțare și semnat în 18 aprilie 2011.

Proiectul s-a materializat în construirea și dotarea unui imobil cu destinația de centru de prestări servicii. Pentru activitățile de tipografie au fost amenajate corespunzător o hală tipografică și de depozitare de materii prime (dotată cu vestiare, filtru și platforme de acces), un birou pentru tipar, unul de producție și spații administrative cu o suprafață utilă totală de circa 300 m². În plus, beneficiara a amenajat la mansarda clădirii o sală de odihnă și spații pentru arhivă și grupuri sanitare, cu o suprafață utilă de 52,07 m².

Pentru desfășurarea activității, a achiziționat echipamente și utilaje

specifice, creând o tipografie digitală performantă. „Suntem mândri că deținem o tipografie ultramodernă – declara beneficiara la finalul implementării proiectului. Totul este digitalizat. Putem pune în pagină orice. Produsele noastre sunt de o calitate excepțională. Avem în permanență comenzi pentru tipărirea de cărți. Vrem să ținem pasul cu tot ce înseamnă nou. Adaptăm din mers orice idee, pe care o transpunem rapid în practică”.

Laboratorul de analize veterinare de hematologie și biochimie se găsește la parterul imobilului. Are o suprafață de circa 25 m² și este dotat cu aparatură de ultimă generație.

Conservarea moștenirii culturale locale este asigurată prin spațiul destinat activităților meșteșugărești. Acesta este compus din două săli cu o suprafață utilă de circa 45 m², situate la mansarda clădirii. În cadrul atelierului sunt promovate meseriile tradiționale ale locului, fiind lucrate și recondiționate

3332

Conacul boieresc din Padea este una dintre perlele arhitecturii româneşti de la începutul secolului trecut. Construit în anul 1907, în stil eclectic francez, după proiectul arhitectului român Ion D. Berindey (1871-1928), școlit la Paris, el i-a aparţinut bancherului N.N. Popp, care l-ar fi construit de dragul

soţiei sale, Relly, al cărei nume este gravat pe fațada conacului. Din 1932, de numele conacului din Padea este legat şi cel al scriitorului român interbelic Alexandru Kirițescu (1888-1961), care a situat acţiunea piesei „Gaițele”, cea mai importantă scriere a sa, în cadrul conacului. Acesta a fost retrocedat

Titlul proiectului: Investiţie nouă - schimbare de destinaţie clădire S+P+1E+M în pensiune patru margarete „Conac Padea”Proiect finanțat prin Axa 3 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 313 - „Încurajarea activităţilor turistice ”Beneficiar: SC Popeci Tour SRLLocalizare: satul Padea, comuna Drănic, județul DoljRegiunea de dezvoltare: Sud-VestPerioada de implementare: 29 aprilie 2010 – 31 martie 2014Buget total:1 683 039 leiFinanțare nerambursabilă: 841 500 leiCofinanțare (contribuția beneficiarului): 841 539 leiTeme abordate: îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și promovarea turismului

Conacul Padea de ieri și de azicostume populare, măști pentru obiceiurile de sărbători și fețe de masă brodate manual.

Pe de altă parte, în cadrul proiectului s-a avut în vedere crearea unui centru durabil, care să utilizeze energie din surse regenerabile. Astfel, apa caldă necesară desfășurării proceselor tehnologice este produsă cu ajutorul unui sistem solar complet, format din două panouri solare, un

boiler bivalent și o pompă manuală de completare.

Proiectul de față a contribuit la dezvoltarea socio-economică a zonei, prin crearea de noi servicii necesare locuitorilor și prin angajarea a 15 persoane. Și nu se va opri aici. Beneficiara are planuri de extindere și modernizare a activității, cu sprijin financiar pe care îl va solicita prin PNDR 2014-2020.

3534

proprietarilor după 1989 şi, în urmă cu câţiva ani, a fost cumpărat de antreprenorul craiovean Constantin Popeci.

Cu ajutorul fondurilor europene, conacul din Padea a renăscut, recăpătându-şi strălucirea de odinioară, fiind transformat într-o frumoasă pensiune de patru margarete, administrată de firma beneficiară. Reprezentanţii acesteia spun că au găsit încăperi care arătau că acolo s-au desfăşurat activităţi şcolare. Arhitectura clădirii a fost păstrată, proprietarul dorind ca senzaţia turiştilor care poposesc aici să fie de întoarcere în timp. În acest sens, beneficiarul încearcă să recupereze de prin casele sătenilor mobilierul original, în vederea completării imaginii autentice a conacului.

Proprietarii au primit din partea autorităţilor propunerea de a introduce conacul în circuitul turistic, astfel încât în zonă să fie atraşi cât mai mulţi turişti străini. La ora actuală, cei care ajung la conac au posibilitatea să joace tenis, să meargă la piscină, la vânătoare sau pur şi simplu să se odihnească în mijlocul naturii.

Beneficiarul a depus proiectul de reabilitare a conacului în cadrul sesiunii din octombrie-noiembrie 2009. La întocmirea dosarului, a fost sprijinit de o echipă de specialişti din partea unei firme de consultanţă.

Așa s-a ajuns la crearea unei infrastructuri care oferă posibilități excelente pentru practicarea turismului într-un decor rural

autentic, promovează peisajul natural specific zonei şi le dă turiștilor posibilitatea să viziteze peisaje rurale cum este pădurea de castani de lângă pensiune şi să practice vânătoarea lângă conacul construit la începutul secolului XX.

Conacul pune la dispoziţia turiştilor șapte camere duble spaţioase şi un apartament, toate mobilate şi decorate elegant, TV cu ecran plat şi minibar, sală pentru petreceri sau mese festive, parcare, piscină exterioară, teren de tenis, loc de joacă special amenajat pentru copii, internet wireless disponibil în toate spaţiile, aparate pentru fitness şi sală de biliard. Aici au loc tot felul de întâlniri ale oamenilor de afaceri, care vin, închiriază clădirea la sfârșit de săptămână și organizează

simpozioane sau ședințe. Au venit și grupuri de străini, în special francezi, care s-au arătat încântați de peisajele satului românesc, dar şi de iniţiativa beneficiarilor acestui proiect de a salva de la degradare o clădire deosebită.

Pe lângă toate amenajările şi dotările aferente pensiunii, prin proiect a fost dezvoltată economia localităţii, aducându-se un aport financiar la bugetul local.

Beneficiarul acestui proiect este foarte mulțumit de rezultate şi de faptul că acest conac a fost inclus în circuitul turistic și se gândeşte să extindă domeniul de la Padea, pentru a le oferi şi mai mult confort celor care ajung să-şi petreacă timpul în această oază de verdeaţă şi de linişte.

3736

3938

PROIECTE DIN SPAȚIUL EUROPEAN

State din care au fost selectate exemplele de bune practici prezentate în paginile următoare

LEGENDA:

4140

Turismul care nu scapă nimic din vedere

Prin acest proiect transnațional, partenerii din cadrul CULTrips şi-au propus să-i conecteze pe turişti la stilul de viață, istoria, arta, arhitectura, religia și alte elemente care modelează viața oamenilor dintr-o anumită zonă. Cu alte cuvinte, s-au urmărit realizarea şi reevaluarea identităţii culturale locale şi promovarea diversității culturale ca o forţă unică a Europei. Obiectivele comune au fost valorificarea potenţialului socio-cultural şi turistic al Europei şi promovarea schimbului cultural între persoanele din zone rurale cu istoric cultural diferit, neasociat, de obicei, cu turismul.

Elementul diferențiator al proiectului este dat de importanța oferită unor tipologii noi de turiști: turistul aventurier neconvențional și turistul cultural exigent.

Astfel, proiectul a căutat să dezvolte o abordare diferită a turismului cultural,

spre deosebire de cel tradițional, departe de turismul de masă și ca parte a dezvoltării regionale. Prin urmare, accentul s-a pus pe colaborarea populației locale, totodată acordându-se atenție dezvoltării durabile. Cheia a fost crearea unor relații bune între turiști și localnici, promovarea învățării interculturale și a contactului cu tradițiile locale prin activități autentice. Internaționalitatea proiectului a constat în schimburile dintre regiuni într-un mod participativ.

Primele oferte turistice de acest fel au fost experimentate în timpul călătoriilor-pilot cu „persoane-test”, reacțiile pozitive ale acestora permiţând elaborarea conceptului CULTrips. Totodată, au fost inițiate excursii-pilot în fiecare regiune, care au ajutat la îmbunătățirea conceptului, la facilitarea realizării unui manual utilizabil şi în alte regiuni interesate și la organizarea unei sesiuni de „formare de formatori”.

Titlul proiectului: CULTrips în EuropaProiect finanțat prin Axa 4 LEADER, Măsura 421 - „Implementarea proiectelor de cooperare”Beneficiar: GAL Redange-Wiltz (Eschdorf, Luxembourg)Parteneri: GAL Joensuun Seudun (Joensuu, Finlanda), GAL Maaseudun kehittämisyhdistys Keski-Karjalan Jetina (Kitee, Finlanda), GAL Oststeirisches Kernland (Kaindorf, Austria), GAL Raplamaa-Partnership Registered Association (Rapla, Estonia), GAL Urfahr West (Ottensheim, Austria), GAL Valle Umbra e Sibillini (Foligno, Italia)Localizare: Eschdorf, regiunea Oesling, Luxemburg; Joensuu, regiunea Finlanda de Est, Finlanda, Kitee, regiunea Karelia de Nord, Finlanda; Kaindorf, regiunea Mühlviertel, Austria; Rapla, regiunea Raplaama, Estonia; Ottensheim, regiunea Urfahr-Vest, Austria; Foligno, regiunea Umbria, ItaliaRegiunea de dezvoltare: Oesling, Finlanda de Est, Karelia de Nord, Mühlviertel, Raplaama, Urfahr-Vest, UmbriaPerioada de implementare: 1 septembrie 2010 – 31 decembrie 2013Buget total: 718 608 euroFinanțare neramburabilă: 714 371 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 4 237 euroTeme abordate: proiecte de cooperare, abordarea LEADER

În urma unui acord cu privire la valorile esențiale comune (care a pus bazele pentru viitoarele produse CULTrips), fiecare GAL a găzduit o „excursie-pilot”, pentru a demonstra propria interpretare a abordării CULTrips. Impresiile oferite de vizitatorii „pionieri” au contribuit la dezvoltarea în comun a ofertei CULTrips. Prima astfel de excursie la Luxemburg a fost compusă din trei tururi (fiecare cu tematica lui: energie, natură, industrie) și din două ateliere de lucru.

Acest proiect este relevant prin abordarea pragmatică a temelor CULTrips, care s-au adresat diferitelor grupuri-țintă. Un alt element esențial a fost împuternicirea beneficiarilor pentru a putea promova competențele locale prin intermediul povestitorilor. Dezvoltarea de produse a inclus, de asemenea, adaptarea ofertelor deja existente. După ce strategia de marketing a fost finalizată, activitățile CULTrips au devenit un produs turistic singular în zonele GAL participante.

Reprezentantul instituţiei beneficiare din cadrul acestui proiect afirmă că

pentru implementarea cu succes a fost necesar ca partenerii să fie în contact permanent. În acest sens, au fost organizate întâlniri în fiecare dintre regiunile de lucru. Pe lângă schimbul de idei, participanţii la acest proiect transnaţional au trecut, în primul an de implementare, prin etapa de cunoaştere a culturii şi a obiceiurilor de lucru ale celorlalţi. Partenerii proveneau din medii foarte diverse, aveau o viziune proprie asupra scopurilor şi îşi imaginau în felul lor implementarea proiectului. Pentru dezvoltarea unui sentiment comun, a fost iniţiat un proces de construire a încrederii şi a valorilor comune, prin care toţi membrii au câştigat o experienţă de lucru într-un proiect de turism intercultural.

Valorile definitorii ale CULTrips au fost: contactul cu localnicii (interacţiunea oaspeților cu cei din zona vizitată), învăţatul împreună (participarea invitaţilor la diverse activităţi, precum ateliere de lucru, sesiuni de gătit, excursii ghidate, şezători la care se spun poveştile locului, ceea ce îi ajută pe aceştia să se familiarizeze cu obiceiurile culturale

LUXEMBURG

4342

Promovarea surselor de energie regenerabilă este o temă centrală la nivel european, iar stimularea achiziţionării de echipamente pentru producerea ei, în principal pentru asigurarea necesarului de energie în cadrul fermelor, a fost o prioritate a Programelor de Dezvoltare Rurală în perioada 2007-2013, introdusă în 2009 prin Programul European de Redresare a Economiei.

Proiectul de față este un exemplu de bună practică privind modernizarea durabilă a unei ferme

de familie belgiene, dintr-o mică localitate rurală din inima regiunii Hesbaye, care include patru localități: Donceel, Haneffe, Jeneffe și Limont.

Comuna Donceel are terenuri fertile, pe care s-au dezvoltat de-a lungul timpului numeroase exploatații agricole. În această zonă se af lă și ferma de familie condusă de surorile Schalenbourg. Aceasta este o exploataţie agricolă mixtă, producătoare de cereale, rapiță, in, sfeclă, cartofi şi legume de grădină, dar și de carne de miel şi de pui

Titlul proiectului: Sprijin pentru dezvoltarea eco-sustenabilă a fermei Proiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală din Belgia, Măsura 121 - „Modernizarea exploatațiilor agricole”Beneficiar: Ferma Schalenbourg FillesLocalizare: satul Haneffe, comuna Donceel, provincia Liège Regiunea de dezvoltare: ValoniaPerioada de implementare: 28 august 2013 – 30 iunie 2014Buget total: 300 000 euroFinanţare nerambursabilă: 75 000 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 225 000 euroTeme abordate: valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea productivității fermelor agricole, promovarea inovației

Menținerea costurilor fermei, printr-o investiție în energie verde

BELGIA

locale), autenticitatea (prezentarea temelor călătoriilor prin intermediul tradiţiilor, istorioarelor, poveştilor mediate de cei care sunt profund conectaţi cu acestea, cu scopul de a-i ajuta pe vizitatori să intre în pielea localnicilor), comorile ascunse (vizitatorilor le-au fost prezentate locuri unice, cunoscute numai de localnici), sustenabilitatea socială (respectarea culturii, aşteptărilor şi ipotezelor localnicilor, contribuind astfel la înţelegere şi toleranţă interculturală), sustenabilitatea ecologică (transportul, cazarea, masa

şi toate activităţile întreprinse au avut în vedere principiile dezvoltării durabile prin utilizarea energiilor regenerabile), sustenabilitatea economică (venitul suplimentar al proiectului CULTrips a servit preocupărilor de dezvoltare rurală ale localnicilor şi s-au putut crea locuri de muncă pe termen lung).

În cazul CULTrips, totul demonstrează că aplicarea valorilor menționate reprezintă o permanentă provocare pentru diferitele oferte turistice.

4544

proaspătă. Pe lângă activităţile agrozootehnice, Schalenbourg Filles este şi o „fermă a învăţării”, aici desfăşurându-se, tot timpul anului, cursuri speciale pentru copii.

În 2011, după preluarea exploataţiei agricole, surorile Schalenbourg și-au propus extinderea și modernizarea acesteia. Planurile de dezvoltare presupuneau şi o creștere a consumului de energie, dar acest lucru necesita implementarea unui sistem de producere a energiei din surse regenerabile.

Pentru dezvoltarea acestuia, au depus un proiect în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală din Valonia, care viza diversificarea producţiei, creşterea nivelului şi a calităţii producţiei la cerinţele pieţei şi utilizarea energiei din surse regenerabile.

Caroline Denis-Schalenbourg își amintește: „Acum doi ani, eu şi sora mea am preluat ferma familiei. Aveam în minte multe proiecte: construirea unui grajd din lemn care să adăpostească 200 de oi, renovarea punctului de vânzare din cadrul exploataţiei şi creşterea capacităţii de depozitare a produselor noastre prin construirea unei camere frigorifice. Aceste planuri implicau creşterea consumului de energie. Pentru a menţine costurile de producţie la cel mai mic nivel posibil, ne-am decis să instalăm panouri fotovoltaice. Am primit o finanțare care a acoperit 25% din costurile eligibile. Prin finanţarea nerambursabilă

obţinută, am reușit să realizăm proiectul, care este benefic atât pentru afacerea noastră, cât și pentru mediu”.

Investiţiile realizate au contribuit în mod semnificativ la creşterea viabilităţii fermei pe termen lung şi la întărirea capacităţii acesteia de a rămâne un furnizor competitiv pentru pieţele alimentare locale. „Din aprilie 2014, în cadrul magazinului fermei sunt comercializate produsele noastre: carne de pui, miel, ouă, lapte, fructe şi legume, precum şi delicatese din brânză, produse lactate şi gemuri”, spune Cécile Schalenbourg.

În plus, noul adăpost de lemn pentru animale şi panourile solare asigură atingerea obiectivelor de mediu, creşterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabilă şi îmbunătăţirea eficienței folosirii acestora.

Exemplul prezentat demonstrează diversitatea beneficiilor care pot fi obținute de ferme prin implementarea unui proiect integrat: creşterea competitivităţii, productivității și eficienţei energetice și îmbunătățirea calității produselor. Impactul general al unui astfel de proiect contribuie la sprijinirea eforturilor strategice din regiune în ceea ce priveşte promovarea lanţurilor scurte de aprovizionare, de care beneficiază atât consumatorii, prin creșterea accesului la produsele alimentare locale, cât și producătorii, prin asigurarea unor f luxuri de venituri stabile.

4746

Cum să devii lider pe piața mierii

Compania Attiki Honey Making s-a constituit în anul 1928, ca o mică activitate de familie, și a crescut de-a lungul timpului, ajungând să fie cea mai mare afacere din sectorul de producere și ambalare a mierii din Grecia.

De-a lungul timpului, proprietarii au depus un efort susținut pentru a oferi produse de înaltă calitate la un preț accesibil. Această abordare a contribuit la transformarea micii afaceri în compania de astăzi, modernă, dinamică și cu rezultate pe măsură, prin modernizarea continuă

și adaptarea la nevoile și tendințele pieței.

După aproape 60 de ani în care activitatea s-a desfășurat în același loc, a existat o cerință clară pentru relocare, din cauza lipsei de spațiu pentru depozitarea, prelucrarea și ambalarea produselor și pentru instalarea de echipamente noi și moderne. Prin urmare, se impunea mutarea într-un parc industrial. Aceste nevoi au fost identificate de proprietari și împărtășite angajaților companiei, astfel încât mutarea să nu pună în pericol posturile

Titlul proiectului: Relocarea și modernizarea unei companii de miereProiect finanțat prin Axa 1, Măsura 123 - „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”Beneficiar: Attiki Honey Making Company Localizare: Kryoneri, East Attika PrefectureRegiunea de dezvoltare: AttikiPerioada de implementare: 1 decembrie 2009 – 31 mai 2014Buget total: 3 200 000 euroFinanțare nerambursabilă:1 505 000 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 1 695 000 euro Temă abordată: competitivitatea în agricultură

acestora, din cauza distanței de parcurs până la noile locuri de muncă.

Prin implementarea proiectului s-a stabilit ca obiectiv general menținerea poziției de lider în sectorul de activitate.

Principalele obiective ale proiectului de relocare au constat în furnizarea de produse sănătoase și hrănitoare (de înaltă calitate, ambalate de o societate a cărei principală preocupare este sănătatea consumatorului), un control mai

eficient al calității mierii furnizate de apicultori și grija față de protecția mediului.

Proiectul a necesitat mutarea instalației de producție într-un sediu mai mare și investiții în construirea și modernizarea noului sediului, amenajarea teritoriului, achiziționarea de echipamente mecanice pentru prelucrarea materiilor prime și producția și ambalarea mierii, echipamente pentru birou și de laborator. Toate acestea asigură funcționarea optimă și reducerea la minimum a

GRECIA

4948

problemelor privitoare la transportul intern de materii prime și produse finite.

Investiția contribuie la concentrarea tuturor etapelor de producție, o gestionare mai eficientă a resurselor companiei și îmbunătățirea calității produselor. Ea înseamnă, totodată, o organizare mai eficientă a companiei, la toate nivelurile, și o reducere a costurilor și a timpului de așteptare. Modernizarea laboratorului asigură un control mai eficient al materiei prime și al produselor finite de calitate. Beneficiile de mediu derivă din tratarea deșeurilor și eficiența energetică a echipamentelor noi.

Cheia succesului proiectului a fost angajamentul companiei de a îmbunătăți continuu produsele și de a-și adapta ofertele la nevoile consumatorilor. Calitatea produselor este un concept încorporat în filozofia companiei, care îi permite acesteia să crească, în același timp cu satisfacerea producătorilor și a clienților. Cooperarea strânsă și furnizarea de consultanță pentru apicultori sunt, de asemenea, factori care au contribuit la realizarea obiectivelor stabilite prin proiect.

Proiectul prezentat este avantajos datorită reducerii costurilor și timpului de producție, elemente care, împreună cu preocuparea continuă pentru calitate, îi vor permite companiei care l-a pus în practică să-și mențină și/sau să-și ridice cota de piață atât la nivel național, cât și internațional.

Competitivitatea în agricultură și în zonele rurale este adesea împiedicată de faptul că noile informaţii, tehnologii şi inovaţii nu sunt transferate eficient în producţie.

Laboratoarele vii sunt medii de viață reale pentru testare și experimentare, în care utilizatorii și producătorii dezvoltă inovații. Un astfel de exemplu este și Laboratorul Viu Agro, care reunește parteneri experimentați ai Centrului Tehnologic, Universității de Știinte Aplicate (ambele din Seinajoki) și Institutului Ruralia al Universității din Helsinki, din subregiunea Seinajoki. Serviciile oferite se adresează companiilor producătoare de mașini utilizate în agricultură și silvicultură.

Parteneriatul identifică cerințele utilizatorilor finali, le testează și evaluează urmările, atingând astfel următoarele obiective operaționale:1. îmbunătățirea modului de

utilizare și creșterea valorii adăugate a mașinilor din

agricultură și silvicultură; 2. promovarea unor activități la

nivel internațional în laboratorul viu, privind tehnologiile inteligente din agricultură și silvicultură;

3. încurajarea producătorilor în vederea colaborării cu utilizatorul final și luarea în considerație a nevoilor acestuia încă dintr-un stadiu incipient de dezvoltare a produsului.

Concret, companiile producătoare de mașini care sunt interesate de serviciile laboratorului îl contactează, iar acesta, prin rețeaua de utilizatori și colaboratori de care dispune, negociază, în primă fază, proiectul cu respectivele companii, după care coordonează implementarea și facilitează relația cu utilizatorii finali, raportând rezultatele acestuia.

Diverse obiective sunt stabilite în fiecare an, printre care, dezvoltarea și aplicarea unor modele și metode inovatoare, studii privind nevoile consumatorilor, analize ale uzurii

Titlul proiectului: Inovație în mașinile din agricultură și silvicultură – Perspectiva Laboratorului Viu AgroProiect finanțat prin Axa 3, Măsura 312 - „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”Beneficiar: Parteneriat între Centrul Tehnologic Seinajoki, Universitatea de Știinte Aplicate Seinajoki și Institutul Ruralia al Universității HelsinkiLocalizare: Tiedekatu 2, 60320, Seinajoki, FinlandaRegiunea de dezvoltare: Etelä-Pohjanmaa Perioada de implementare: 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2011Buget total: 570 000 euroFinanțare nerambursabilă: 513 000 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 57 000 euro Teme abordate: încurajarea inovației, valorificarea pădurilor și exploatațiilor forestiere

Laboratorul viu, veriga om-mașină în agriculturăFINLANDA

5150

tehnologiilor, dar și seminarii și activități de publicitate.

Laboratorul Viu Agro realizează o muncă de pionierat în depistarea nevoilor utilizatorilor de mașini din agricultură, prin aplicarea unor tehnici utilizate de-a lungul timpului în Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor și în alte sectoare, contribuind la producerea unor mașini îmbunătățite pentru a îndeplini nevoile clienților, dar și pentru a avea o viabilitate sporită.

Fermierii şi silvicultorii au posibilitatea de a testa concepte

noi, fiind primii care af lă soluţiile viitoare şi, în plus, prin intermediul Laboratorului viu îşi pot prezenta propriile idei şi pot primi feedback cu privite la fezabilitatea acestora. De asemenea, acest laborator oferă fermierilor posibilitatea realizării unei reţele în care se pot întâlni cu alţi actori din domeniu, unde pot împărtăşi cele mai bune practici şi pot găsi noi soluţii pentru dezvoltarea produselor şi serviciilor.

Lecţiile învăţate ca urmare a implementarii proiectului sunt:• tehnologiile, procesele și

operațiunile din sectoarele

agricol și forestier pot fi îmbunătățite în strânsă cooperare cu industriile relevante, cum ar fi industria constructoare de mașini și industria produselor agricole primare. Eforturile de dezvoltare pe parcursul cooperării în cadrul lanțului de aprovizionare pot fi mai rapide și mai rentabile;

• participarea tuturor părților interesate ( fermieri, silvicultori și diverse companii), în proiecte unde este necesară o bună cooperare și combinarea practicilor și programelor lor ar putea fi o provocare, mai ales atunci când așteptările mari nu

au la bază planuri fezabile de acțiune;

• în ceea ce privește modul în care este pregătit și implementat un proiect, practicile variază adesea de la o zonă la alta, deși instrucțiunile sunt aceleași. Pe de altă parte, prea multă birocrație sub forma unor instrucțiuni suplimentare și de raportare nu este de dorit din perspectiva celor care pun în aplicare proiectul;

• stabilirea unui set de indicatori de monitorizare financiară pentru astfel de proiecte poate fi foarte utilă.

52

Deschiși Către Viitor

CONTACT:Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, Sectorul 2, Bucureşti, CP 020961Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro, Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat

prin FEADR, prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.2014

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.Se distribuie gratuit.