buletinul monu.mentelor istorice - trajanescu...buletinul comisiunii monu.mentelor istorice /...

$: BULETINUL MONU.MENTELOR ISTORICE - Trajanescu...BULETINUL COMISIUNII MONU.MENTELOR ISTORICE / PUBLICAŢIUHE TRI/t\ESTRIALĂ IH EDITURA ADJti\IHISTRATIEI CASEI BISERICII ANUL III 1910$
BULETINUL COMISIUNII

MONU.MENTELOR ISTORICE

/

PUBLICAŢIUHE TRI/t\ESTRIALĂ IH

EDITURA ADJti\IHISTRATIEI CASEI BISERICII

ANUL III

1910

BUCUREŞTI lnaL de Arte Grafice CAROL GOBL S-r 1. St. Ruidescu

16, STRADA OOAJII'IEI, 16 tgto.

http://trajanescu.ro / http://patrimoniu.gov.ro

THBLA DE MATERII -o-

ANUL AL TREILEA

1910

TEXT

1. 1\RTICOLE

BII.LTI\ZI\R (1\.): Frescurile dela Hurezi (Bolniţa �i Trapeza) . . . . CEoANEnNO (SP. P.): Din odoarele biserice�ti ale /'\uzeului Naţional

Ce"a ca pri"ire la /'\�terul /'\anale . . . .

DI\N (D.): Biserica Sf. Gheorghe din Sucea"a . . . DR!\GHICEI\NO (VIRG.): Curţile domn�ti Brancollene�ti (III. Potlogi)

Vechia biserică de lemn din Grăme�tii-Valcei . . . . Ruina Sf. lmpăraţi din Targo"işte (note istorice) . • .

GHIK.'\•BUDE.ŞTI (1\RH. N.): Biserica Domnească din Targo"i�te . Ruina Sf. lmpăraţi din Targo"i�te (note arhitectonice) Biserica din \lădeni (note arhitectonice) . . . .

loRGI\ (N.): Ştefan-cel-1'\are �i /'\ănăstirea Neamţului . . . Li\l>f.oaru (1\LEX.): Baia domneaseă din Targo"i�te . . . .

O biserică a lai Ştefan-cel-1'\are in Ţara·Romanea�li

Biserica din \llideni (note istorice) . • . . .

Două "echi cetăţi romane�ti : Poenarii �i Dambo"iţa /'\OISIL (Const.): « Bisericuţele>> . • . .

Sarcofagii de piatră (din Dobrogea)

Onde a fost llechiul Halmyris? . . Pri"ire asupra antichităţilor preistorice din Romania

t\URNO (G.): Noi săpături în cetatea Tropaeum ( 191 O) . . TRJUI\NESCa (1. D.) /'\ănăstirea Dintr'un lemn �i /'\ănăstirea Go"ora.

Bolniţa /'\ănăstirii Hurezi . . • . Schitul Sf. Ştefan de langă Hurezi

2. CO/'\ONICARI

Decret regal pentru palatul dela Potlogi

DII.SCALOL (C.): Săpăturile dela Cucateni . GR/\f\1\NDA (1.): Han al la cCerbul de 1\an din Viena .

l'agina

. 115 �i

1 1

1

44

134

49

1 10

12 5

17

127

164

97

89

107

172

177

29

81

93

172

155

35

71

145

140

195

191


VI BULETINUL COJ'\ISIUNIJ 1'\0NUJ'\ENTELOR ISTORICE

DR.S.<iHtCEi\NU (VtRG.) : Noi pietre dela Doiceşti

l\ntichitliţile dela l\fumaţi (11011) Podul lui Socol dela Corn!lţel

Zidurile Băniei Craiooei .

U\PED.'\TO (1\L.EX.): Relaţiune despre cAteoa monumente ale laşilor in 16 72

1\tNE.'\ (DR. E.): Un pictor romAn in secolul al XVI"Iea .

r\o1srt. (Coxsr.): Clill!uza arheologic! preistorică n Transiloaniei

Sarcofaglul dela Niculiţel (Dobrogea) f\ormAntul antic dela r\acin

Noi inscripţii antice din Dobrogea

r\onede oechi romane din Tulcea

Stâlpi miii ari romani găsiţi in satul Garoăn" Tulcea

r\uRNO (G.) : Cronica s!păturilor arheologice dela cetatea Tropaeum"l\damclisi in t 9 1 o

ONCIUL. (D.): Raport despre schitul Goleşti de lângă Câmpn"lung

3. BIHLIOGRl\FIE

Ti\FRI\l.l (0.): r\onumentele bizantine din r\istra .

6. CRONICI\

Pagina

48

95

144

192

143

143

48

i8

48

95

95

141

140

190

96

1\. L: Colecţiile istorico�rlistice ale Comisiunii r\onumentelor Istorice şi ale Casei Bisericii . 197

Redacţional . 1 98

ILUSTRi\ ŢIUNI

Cadelnita dela Tlsmana (f\azeol Naţional) • Cadelnita dela Tlsmana (Detalia) • . . • Cadelnita dela Bistrita (1'\ozeol Naf.ional) . Cadelnitl din Belgrad • . . • . Chenare pe coperta nangheliri lui Nicodim (l'\ozeol

Pag.

NaJ,Ionlll) • • • • • . 3

Crucea lui Vlntlll-Vodl (rluzeul Naf.ional) 4

Crucea lui Vlntlll-Vodl (Detaliu) 4-Cruc:ea lui Vlntlll.Vodl (Detalia) • • . . 5

Crucea lui Vlntlll·Vodl (Detalia) • • • • 5

Fronllsplcla pe e"angbelie dela Ştelan-cel·r\are (/'\a-zeul National) • . • . 6

Poate de rpltraflr dela Ştefan·cel·l'\are. Poate de epitraflr dela Ştelan•c:el·l'l.are • • 8 Epltraflrulla l Rada•c:el-nare dela <iovora (rlazeol Na!lonal). 9

Chenar de rereastrl dela Ruanitza (Dapl Kanitz) • . t O Bolta dela trapeza mlnlsUrU Horezi • . • • . • . 11

cSflniJI flrlde arginti -In biserica cea mare dela Horez� IZ Pictori pe pendanU�II dela bolta trapeui Harezi . 13

Pictori pe pendantloll dela bolta trapuei Horezi • H Pictori pe pendantloll dela bolta trapeui Harezi • 15

Bolt! la taria paradisalal dela Horezi • . • • • 16

Planat biserici Teotocos (Constantinopol) • 11

Biserica Domneascl din T6rgowi9te (Inainte de restaurare) 18

Biserica Domneascl din T6rgooi,te (Dopl restaurare). 19

Planat Bisericii Domne,u din T6rgo9ifte . • • • • zo Fatada Bisericii Domnettl din T6rgo"itte • • . . • z 1

Fatada laterall a Bisericii Domnetti din T6rgovi9te.. H

Secf.iane prin axa longitadinall a Bisericii Domne,ti

din T6rgo"ifte • • • • • • • · • Biserica Domneascl din T6rgotlfte (Dopl restaurare)

Biserica Domneascl din T6rgo•ltte (Vedere lnterioarl,

spre partea saperloarl a altar<Jiai) . Biserica 1\lnlsllrli dintr 'un lemn • • . . 1\lnlsllrea Dintr'un lemn (Plan de 3itaatie) t\lnlsllrea Oovora (Plan de ansamblu) • Biserica mlnlsllrll Oovora • • • . Biserica dela botnita mlnlstlril Dintr 'un le mn · Biserina mlnlsllrel Hurezl (Sectiuni. trans-.ersale) Biserica mlnlstirll Harezi (Sectiune longitudinali) Ufa dela Biserica mlnlsllril Bistrita• lucrati de t\ane

metterul (c. tll 1 O). • • • • • . • • Portalal bisericii dela VlclrqU (17 u) . • Ornamente In piatrl dela mlnlstlrea Bistrita • Cartea ti palatol dela PoUogl: Vedere generalii : lnt.rarea, lmprejmoirea, palatol li

paradisul. . • . • . • • • • • , Scruta planatal de sltoatle • . • • • • Fatada prlnc:ipatl, dinspre poarta de in.trare . Pisania palatolal • • . • • • . • • • Interior (ftocatari) din saloanele Domnalal .

Interior In a�lllf salon al Domnolai • , . Vederea lata rei de vest, ca foitorol InclUs, a.zi clzut.

Scruta planalal pivnitel fi ru-de·chaassce·:dai Schltl de sectie prin lndperlle respecti•e ale etajalai,

rez-dc·thaassc!t•lllfi �� pivni!d • • • • • • •

Pag.

Z1 36

37

38

39

41

42

�3

-'9

50

51

5Z

5S

5�

57

58

5 8


Tl\BLI\ DE t\1\ TERII

Schita planalai dajalal Vtdtrt uapra intrlril principale, ca armt din colo-

nada, zagrl!ftli ti ştacatorflt loltoralai principal •

CoMolll sa� �olt! Consoll! sai> bolti

Consoll! dt colt •

Consoll! sab boltJ Ştocaturi interioare dtasopra uşii salonului dt reuniune

al palatulal • • • . • . . . • •

Interior din camtrl! dt locuit (cu urma unui tabloo) Vtdtrt asopra latorilor dt ut ti dt nord dtsprt he-

lqteo, ca rainde loggltl • . . • • • • • . Vedere interioa.-6 uapralntrlril, cu d5r6mltorile tainei

Calnia, Inainte de dlTămart • • •

Coplttl din colonada loggitl Interior din palatal rosd� Ttrem (BtJil�) •

Capitel din coloana loltoralul principal Vederea dapl helqtea • . • .

Capitol antr�lui principal dlnsprt loggla . Planul bistridi, loişoralul şi chlllllor dtla bolni�a mln5-

•ttriL Hartzi . • . . • • Bistrita dtla bolnita m nlsUrli Hortzl Pisania bistridi dtla bolnita mlnlsUriJ Hurezi Bistrita dda bolnit• m..-11 Ha rezi, ..edtre din latl •

IJşe fi coloane dda folşorol şi prid'OOrol bistridi dela botnita mlnbtiril Harul • • • • • • • • • .

Biserica dtla bolnita m-rii Horezl, ..edtrt lattrall .

Bistrita dtl a bolnita m-ril Harul, stctlont longitodinall Bistrita dtla bolnita m ..-11 Hore zi, \led tTt In pridvor

Foi�rul dela bolnita mlnlstlrli Hurezl . . • • Fol,orul dela bolnlta mlnhtlril Hurezi (dtstmn ) Sarcolag dobrogean , schita şi dttatll Sarcolag dobrogean din coltctJa Kogllnictanu Capac dt sarcofag glsit la Constanta ( l ronton) Capac dt sarea fag glsit la Constanta (..edtre lateraJI) Sacorfogol din grldino pa blid dtla Oaiofl •

Inscriptia de pr sucofagol dtla Blrboşl Sarcolagol din grldina poblicl dela O&lafl Bala lai Doca-Vodl! dtla Cttltoia . Bistrita cea ..echt ( 1-l97) a mlnlstlril Ntamto i\ltrul lal Siluan egomtnol ml!nlsUril Ntamto,dtla 1437.

Legltura ltrecatl In argint a nanghellel dtla 1 �3S 6

(latll • • • • • . • . • • • . • . • • • Leg6tura ltrtcatlln argint a uangtlltl dela 1435 f6

(dosol) • . • • . Pagin5 din t'<'anghclla dtla 1435/6 . • . • Pagini din eMnghttia dtla 1435 6

Otcoraflt pe piatra mormăntall a egumtnulai Hariton din 1536 • • • • • • • • • • • •

Otcoratlt pe pittra morm6ntaJI a lai Ştdan-Vodl <tl447) Panaghiaral lai Ştdan-c:el-1\art din IS 02 : lf!elt txte-

rioart

Panaghiarul lai Şttfan-c:tl-1\are din 1502 : lf!tlt in-terioare ... . • . • . . . . . . . •

Chenarul pisaniei bistridi m-ril Htamt�• dela 14 97 Postament de it! arhieresc dtla R.•Sirat • •

Bistrita SI. Parasthlt>a din R.-Slrat (dlrAmatl) . Postament dt Jet arhitresc din R.-Sirat • Bistrita din Orl!mqU : ..edtre din lotl . Bistrita din Or lmtşU: ..edere opre altar • llistrica din Orl!meşti : procomldla • • • •

Pag.

sa

S9

60

60

60

60

63

64

6S

66

66

67

67

67

68

70

72

73

73

H

7S

76

77

7&

79

80

82

83

8�

84

8S

86

87

90

98

99

100

101

102

102

103

103

10�

105 106

107

108

10�

IlO

1 11

III

Bistrlca din Orlmqti : pisania ti chenarol aşll • Bistrita din Orlmtşti : pisania ti chtnarol aşll .

Biserica din Orlmqti: dtcoratJuni In chtnaral oşti •

Raina SI. lmplrafl: ..edert spre rl!slrit-mlazl-noaptt.

Ralna SI. lmplratl: ..edere spre apos-mlazl-noapte. •

Planul blstrlcii SI. lmplratJ • •

Interior din bistrica SI. lmpl!ratl: vedert spre mlad noaptt-rlslrit • • • • . • . • • • . • .

Interior din biserica SI. lmpl!ratJ: vedtrt sprt miazl-tl-apus • • . . . • • • .

TAmpia l>lstrldi SI. lmplratJ • .

Intrarea dda l>istrica SI. lmpiSratJ: cu locul lostulol pridliOraş • • . • . • • •

lcoant dela tamp la bistridi-Sf. lmplratJ • .

Vtchta oşt dt ltmn (dda 1'\atti Basarab) a l>lstri(ii

SI. lmpiTafl • •

Biserica SI. Ohtorghe din So<:U'L'a : lnalntt ds rts•

taora.re Clopotnita bistrlcil SI. Gheorghe din Suctan: Inainte

de restaurare • • . • • • Bistrita SI. Ohtorght din Suceava: dupl restaurare. Clopotnita l>lstridi SI. Gheorghe: dupl restaurare •

Un stalp mOiar roman (cel mic) dtla Otrt>ln (Tulcea� Schitul SI. i\postoli dela Harul: Biserica • . •

Plan al

Vtdtre lattrall

Stctft longitudinali Fatada

Sectie la terall . .

Stc:flt trans..ersall prin pronaos şi detalii: arcade Interioare şi stalp de prld tor

Ved�rt sprt altar Cttatta Tropntom: Poarta dt rlslrit ti Via Prindpalls lnajnlt dt slpl-

tarilt din 191 o Tarnal de nord al portii de est ti o part� din Via

PrindpoiJs, Inainte de slpltari Poarta dt ut • • · Vtdtrt gtntrall din spre apas a Vid Prindpalt, dopl

slplturilt d in 191 o • • . • . . , VIa Prlndpalls, dupl slpltari Bistrita din Vldtni (Inainte dr restaurare) . Ctitorii blstrlcll din Vldeni Planul bistricll din Vldtni Fa�da l>lstridi din Vldtni Bistrita din Vldtni: t>edere spre miazl-noaptt, cu

scara clopotnitti Pictori din biserica dela Vldtnl Biserica din Vldtni: \!edere laura li

Bistrita din Yldtnl: secp� longitudinali

Pictori din biserica dtla Vldenl: ptndanU• şi arcorl dt bol ti • • . . . • • • . .

ilntlchltlti prelstot"i<:t din Rom�nia: Ciocane '' topoare dt piatrl! din Oorj Platr5 dt nscutlt tot din Oori •

Ciocane de os dtla Cooottni-iati Dalti de slltx dtla Oeleni-Boto,ani Ceramlcl dtla Clsdoarele-Diot> Ctramld ti brltarl de bronz dtla Spant 'L'-1110\• Ciocan de silex dela Nicolitd-Tolcea

VII

Pag.

112

113

11�

12!

126

127

128

129

130

131

13%

133

133

136

137

138

14%

U6

1 �7

1�8

149

150

IS 1

IS 2

153

156

157

IS 8

159

160

163

164

165

165

166

166

167

168

169

175

175

175

1 75

176

176

1 76


VIII BULETINUL COJ1ISIUNII J10NUf'\ENTELOR ISTORICE

Sllge�i de bronz din delta l)(.nlrii

Ruinele �:et5Jli dela Podal D6mbo"i!U (lnt61a �duel

Ruinele cetl�ii dela Podal D6mbo"i�ii (a dooa \'tele�)

Ruinele telllii dela Podal D6mbot>i� (a treia �due)

Ruinele tellJii dela Cet5Jenii din Vale, jad. 1\ascd Vede� a cet5Jii dela Poenari . •

176

179

180

181

18�

185

Ruinele cetl�ii dela Poenarl . • Plana! cetl�ii dela Poenari (schi�a) Clopotnl�a schitalal Oole,u . • • Hanal la Cerbul de /\ar din Viena

Schi!" planaloi fostei blnii din Craio•a

Blnia Craio•li: rainde ruinei hanalai Harul

186

188

190

191

195

19-l


SCHITUL SF. f\POSTOLJ

DE PE LANGA 1'1ANASTIREA HUREZJ

Descn·erea.- Il BisPrica. -lll Otiliile. - I V Stărefia.

... w ... �-� e coasta dealalai ce se r idică

,� i:i. .. r;:a spre miază-noapte de zidarile

�{� !!r mănăstirii Harezi, la \'re�o pa� '-: f. ) ;;if;.� tra sate metri depărtare, se în� l·:J;rJ. tinde o poeniţă plină de feregă şi _ţjJ mărăcinişari. Un colţ al acestei · poeniţe se "âră în pădarea deasă,

de fagi şi mesteacăni, care se întinde în sas pe mante; iar partea din "ale, fiind des

chisă, lasă ochialoi libertatea să prh,ească

departe în lan gal "ăii Roma nalai, pe de-asapra mănăstirii Harezi.

In acest colţ, retras şi ambrit de desişal pădarii, stă părăsit schitat Sfinţilor 1\postoli, în mijlocal anei curţi înconjurate de zidari şi chilii în raină.

Ca greutat e se poa te pătrande în cartea schitalai, din caaza mărăcinilor crescuţi în

bonă \'Oe până la înălţimea ferestrelor;

totaşi, ca paţină stărainţă, cercetând caprinsa! acestai schit, se poate stabili că: cartea lai are o langime de 29m,45 şi o lărgime de 27m, 70; in mijloc al ei ("ezi planat, pag. t 47) se află biserica lungă de 1 om,5o şi lată de 5m,7o; pe la ta ra nordică se află an şir de chilii, parte rainate,

parte încă acoperite; in colţal sad-"estic

se "ede în raină arme de alte l ocui nţ e, pe latara sadică local comodităţii, iar pe cea estică zidal de împrejmaire.

Buletinul Comisiunii l"'oi>D�ntdor latorlce.

Elementele arhitecton ice ce se "ăd la

acest schit ne sant bine canoscate, fiind

în parte aceleaşi caşi cele dela mănăstirea

Harezi, din al cărei grap face şi el parte;

ca toate acestea, prin felal lor de întrebain� ţare precam şi prin elementele noi ce întâlnim aci, schitat prezintă an deosebit interes artistic, ceeace ne îndreptăţeşte să-i consacr�m o lucrare mai întinsă.

II

Pisania de afară, săpată în piatră, deasupra aşii, ne spane, în " er sari meşteşugite, cine a fost fericitul ctitor al acestai sfânt locaş de închinare:

c Precam cerbalsetos de is"or doreşte�aflând apă rece bând se "eseleşte, - înctr'acest chip dori şi safletal mea- să zi« dese acest mic lăcaş mare lai Damnezea,

cîntra cin stea şi sla"a acestor prea \'CS-

tiţi- marilor apostoli Petra şi Pa\'t:l na-

cmiţi, ooe şi ajator aflănd dela cel prea înălţat Ioan Constantin Voe"od, carele

caa ri<.licat,-cea mare sfăntă mănăstirecSfăulalai Constantin întra proslă"ire.

cPrimeşte acam dar, cerescale Impărat, eşi acest damnezeesc lăcaş, ce e ridicat « co toată ne\'Oinţa de mine smeri tol Ion

egamen şi arhimandrital al cei mănă ...

� stiri, care e înălţată de cel ce mai sas în c\)erşari laminată să arată. Lana 1\agost .-; 1 z i, leat 7206 ( = 1698)•.

19


146 BULETINUL COt\ISIUNU t\ONUt\ENTELOR ISTORICE

/\şa darii, Ioan ·arhimandritol, acel inimos şi \?rednic piirinte, care a portat toată grija zidirei mănăstirii Horezi, după patra ani dela terminarea acesteia (1694 ), înălţă, pentru mântoirea sofletoloi să o, acest schit.

Inscripţia din năantra, zagră\?ită de-asa�

smerenie, aceastii inscripţie merită să fie şi ea redată în întregime. lat-o: Valori c multe rădică furtuna pe mare,-m ai\?ărtos cgăndal omului intra lucru ce are. Naatăta cgrije şi frică inceputului,- ce mai multă cgrije şi primejdie sfărşitalai.- Intr'acest

Biserica schitaloi Sf. 1\postoll.

pra uşii, ne spune, iarăşi in frumoase c\?er� şari •, că s'a ispră\?it de zagră\?it in anal 7208 (= 1 700), adică doi ani după să� \?â rşi rea clădirii.

Prin forma e i îngrijită, precum şi prin cuprinsul ei plin de înţelepte cugetări şi

c chip fiind-intr'acea grije şi ea smerital «Ioan mal t m'am ne\?oit până ce această csfăntă biserică o am isp ră\?it-şi pe armă «ca înfrumuseţare o am zagră\?it,-intro csla\?a toi Dumnezeu şi intra poh\?ala sfin� «ţilor 1\postoli.-Şi s'au să\?ărşit ta Iulie 6


SCHITUL SF. 1\POSTOLI 1-l7

«Zile, leat 7208 (= t 700). Zagrafi: Iosif c Erodiacon şi Ion Erodiacon .

Grija ce a pas acest arhimandrit în alcătuirea pisaniilor sale de mai sas ade\,ereşte cii el m'ea oarecare talent pentra alciitairea de stihairi asoare • .t\ceeas însa-. ,

noi, şi aname: prid\1orol deschis, rezemat pe doi stâlpi de piatrii şi pe doaii consote înfipte în zidul l'lisericii; despiirţitora - în trei arcuri trilonate în acoladă -dintre pronaos şi naos; altarul dispus în trei al'lside - dintre cari cea dela mijloc

�('C�HM• ·.�·BIS\��·· •B• CHiLii!.� •l •C•':;r�Rq /4• •D• L.fl"T'ItiNA•

____ , 'î--- -;- 1 .D-'::1- 1

1

. �'t---�� - ----�

f·

�l l ----- --t ... :-_-_-_:-, '

Plana! schita! ai Sf.; 1\postoli.

fleţire mare, din care a iS\JOrît inscripţiile lai, 1-a ciiliiozit de sigur şi la zidirea schitaloi, la care se \)ede cii şi-a pas toată râ\,na, sii-1 facii mai deosel'lit de cât cele

lalte schitori din grapal Harezalai.

lntr'ade\1iir, în plan, schitat are elemente

mai mare - aparente; în exterior: naosal fără sânuri, ca şi la nolniţa mănăstirii.

Dispoziţia altaroloi în trei al'lside ne trimite la formele cele mai \'Cehi ale l'liseri

cilor de modă l'lizantinii la noi, dintre cari

patern cita l'l iserica Sf. Nicolae-Domnesc


1

148 BULETINUL CO/'\IS!UHII 1'\0HU/'\EHTELOR ISTORICE

din Curtea-de-f\rgeş, Sf. Dumitru din Cra� io"a, biserica fostei mănăstiri Snago", Bi ..

seriea Domnească din Târgo"işte etc. 1\ei, la schitul Sf. 1\postoli, biserica fiind

mică, absidele sunt în"elite de aeelaş aco .. perământ, pe când la bisericile mari, ab�

la cea oetogonală se "ede o consolă în formă de foae de aeantă, atât la capitel cât şi la bază ("ezi detaliu!, pag. 1 52).

Pe aceşti doi stâlpi şi pe cele două eonsole de piatră se sprijină patru ar� cari dublouri, cari, la rând al lor, sus�

�·

Biserica schitului SJ. 1\postoli : Pedere Jateralli.

sida centrală are un acoperiş deosebit şi mai înalt, iar celelalte două au acoperi� şuri alăturate şi mai joase.

Stâlpii de piatră ai prid"orului ("ezi detaliu!, pag. 1 52) ineă aa o decoraţie noaă şi anume: la trecerea de la forma pătrată

ţin eupola pe pendanti"i a prid"orului. In locul ce rămâne liber între piatra pi ..

saniei şi areal dubloa dela perete este zu .. gră"ită icoana de hram a sehitalui: Sf. apostoli Petru şi Pa"el.

Prid"orul, eaşi întregul schit, este aco ...


SCHITUL SF. 1\POSTOLI 149

perit ca şindril� de goran, în\lechit� şi g�a� rit�. din care caaz� apa, p�tranzând pe bolt�. a stricat tencuiala şi ca ea zagr�M "eala ce impodobia capola.

Tot din cauza acoperişului stricat, arcurile ce se sprijin� pe stâlpi şi console sant

Pronaosul are forma d reptunghialar�. aproape p�trat�. Peretele din spre r�s�rit este sprijinit de trei arcuri trilobate în acoladă ("ezi sectia transuersală, pag. 1 51) susţinute de patra coloane de piatr�. din� tre cari do a� sant 1 ibere, iar do a� anga-

Jflffl1"7 t � 'J $ ! � Biserica schitalai Sf. 1\postoli : secţie JongitodinallL

cr�pate, încât nu mai prezint� nici o siga� ranţ�. ameninţând � cad� şi -odată ca ele -s� se d�râme chiar prid\loral intreg.

Astfel, f�r� serioase m�sari de consolidare, puţin costisitoare de altfel, ccest preţios prid\lor, "a fi in carând pierdat.

jate in pereţii bisericii din spre nord şi sad. l\cest perete, precum şi stâlp ii, arcade le,

bazele şi parapetal sant zugr�\liţi ca b� gate ornamente bizantine, ceace le d� o in .. făţişare plin� de interes. Pe patra console de piatr�. infipte în pereţii pronaosalai la


150 BOLETII'WL COf\ISIONIJ f\ONOf\ENTELOR ISTORICE

<:olţari şi la o înăltime de 4m,20, se razimli patra arcuri mari, cari, prin ajotorol

pendanth,ilor, sasţin capota de deasupra pronaosalai la o înălţime de 6m,4o.

Ceilalţi pereţi ai pronaosalai sant şi ei împodobiţi <:a zagră\?eli de icoane şi orno-mentaţii, iar pe spaţial caprins intre străni şi 1 ini a de naştere a arcarilor sant zagră\?ite portre-tele tai .1'\atei Basarab,Const. Brânco\?eana, mitropolitalai Tadosie şi ctitorat ai Ioan l\rhimandrital. Şi aname: pe peretele

din spre aşe, in stânga, e zaţJrli\?it Ioan l\rhimandrital <:a <:titor, ţinând biseri<:a in mâna dreaptă, iar in partea dreaptă a aşei e zagră\,it mitropotital Tadosie, pri\?ind şi btagoslo\?ind pe <:titor. Pe peretele nordi<: e zagrli\?it t\atei Bosarab ca Doamna, ţinând în mâini biserica din Câmpalang, ctito .. ria lor, ande Ioan 1\rhimandrital fusese mai nointe e-

tora!, <mând <:apoi în mijlo<:al boltei, iar bas tai corpoloi spre rlislirit, pânli la 1 in ia

de naştere a <:apolei. Tre<:ând pe sab ar<: ada din mijloc a

pronaosalai, pătrundem în naosal bisericii, care este de formă piitrată. La cete patra colţari ale naosalai se află câte an picior

pe care se reazimă cete patra mari ar

cari amintite. Pe aceste arc ari

se sprijină pen

danti\,ii, peste cari se înalţă taria pan� tocratoralai, până la înălţimea de 1 2

metri, ande incepe capola, care are la l>ază an ciabac.

Cam se \?ede din plan. sânarile lipsesc. Pr i \,i n d spre răsărit \'edem că tâmpla a d ispărat, fiind de sigar laată şi dasă aiarea ta \,re-o biserică din imprejarimi. Cele trei grinzi, pe cari se rezima tâmpla, sant ta tocat tor. Prin lipsa tâmplei, se pane şi moi malt in e\?idenţă cete trei

_ abside semi-cilingamen; tota<:i sant zagră\?iţi şi doi <:o<:oni ai lor.

Biserica schitoloi Sf. 1\postoli: fatada. dri<:e ale altaralai, dintre cari cea dela

Pe peretele din spre miazăzi este za� gră\?it Constantin Brânco\?eana ca Doamna, ţinând in m âini mănăstirea Harezi; de a-semenea sant zagră\, iţ i şi fii lor: Constantin şi Ştefan.

Sas în boltă e zagră\,it Sf. Ion Boteză-

mijlo<: este şi mai largă şi mai inalUi. La partea superioară absid ele sant încheiate ca ar<:ari de <:er<:, <:ari mărginesc jamătă(ile de <:apolă ce le acoperă (\?ezi secţia în lang, pag. 1 49) Pereţii naosalai şi altaratai, ca şi arcadete, sant împodobiţi ca icoane, sfinţi şi împletituri bizantine, cari



sant zagrih>ite, începând de jos până sas, la capota pantocratoralai, de unde predomină icoana 1'\ântaitoralai, inchipuit tâ· năr sub numele de cf\anoil». 1 n general za ... gră�eata se ţine bine, ca toate că până mai deunăzi aşa bisericii era dată de perete, iar schitul ser�ia pc timpuri rele de adăpost \'itetor şi păzitori· lor lor. 1\cam aşa e ţintaită în chingi pe d ină· antra; totuşi ferestrele lipsesc peste tot, căci până şi gratiile de fier ce erau fixate în ramele de piatră sant luate, în cât ori cine poate pătrunde în rlăantra.

Lespezile de piatră ceser�iaa de pardoseală în biserică sant luate; de asemenea si masa de ' piatră ce ser�ia de pri-stol e luată, căci nu a mai rămas decât armele unde ea era înfiptil la înillţime de an metru în absida din mijloc (�ezi secţia în lung, pag. 149).

de mijlo�al înălţimei, prin trei rânduri de ciabace orizontale, cari, prin dispoziţia lor, formează an brâa lat, ce încinge schitai de jurîmprejur.

Social are profilul caracteristic Hore .. zalai (�ezi faţadele, pag. 149); de asemenea cornişa formată din rânduri de cărămizi

aşezate pe colţari, alter .. nând ca alte rânduri a .. şezate pe faţă. Ferestrele aa rame de piatră şi sant cioplite în felul celor dela Par aci is, dela bi· serica Bolniţei şi dela schitul Sf. Ştefan (�ezi faţadalaterală, pag.149). La partea de sas sant terminate în arc-acoladă, iar ornamentaţia, cioplită în piatrli,are formă de ciabace semi .. rotunde, cari se întretae în carmeziş la partea sape=. rioară.

Streasina este scoasă ' de 30 c. m.; iar Iemnă.. ria acoperişului este ca şi şindrila, din lemn de gorun, înegrit de \'lre .. muri şi prin multe locuri putrezit de apa ploilor ce trece prin şindrila spartil, ajungând până la bolţile cele zugră\'lite.

In general interiorul acestui schit, ca proporţia potri\'lită a arcarilor şi bolţilor sale, ca tonarile stinse ale zagră\'lelii, ca bogilţia de icoane şi ornamentaţi i \'ariate, este anal dintre cele mai reuşite, ale �remii, prodacând asa ..

&i:i�� Turla este de plan oc .. ·A�K � - tagonal şi croită la fel

Biserica schitalai Sf. Apostoli: secţie laterală. cu turlele Hurezului, a

pra �izitatoralai an efect de adâncă mal .. \amire şi admira�ie.

Pe din afară, schitul se prezintă ca ace-laş caracter arhitectonic caşi biserica cea mare: pereţii sunt despilrţiţi în panouri prin ciabace semirotunde, dispuse unele \'lertical, altele horizontal, întretăiate aproape

dică cu arcuri în retragere pe fiecare faţă, a�ând la colţuri câte un ciubuc \'ertical în formă de colonetă rotundă de 20 cm. diametru, care sprijină la capătul de sas arcadele dinţate ce se arcuesc deasupra ferestrelor ca nişte sprâncene.

Deasupra acestora se înşiri! cornişa de


1

152 BULETINUL COt\ISIUNII t\ONUt\ENTELOR ISTORICE

sos, peste care se lasă sobră streaşina neagră a acoperişului \Ogoiat şi făcut din şindrilă.

Crucea din vârful turlei, ca şi cea de deasupra pridvorului, lipseşte, \)ăzândo...se doar lemnul pe care erau fixate.

III

Chiliile in roi nă, ocupă toată laturea din spre nord a curţii, pe o lungime de 27m,7o

şi p e o lărgime de 4m,83.

Acest şir de chilii în parte mai este încă Pe fetele din spre nord şi \)est sob acope riş -şi el putrezit, spart

ale bazei pătrate se văd aparente 1 şi căzut-iar capătul din spre ră" ;

peri esle despăr\itde rest printr'un zid plin ce se păstrează încă sol'l aco" perişol de şindrilă. căzut şi el in mare parte.

Restul este compus dintr'o sală la mijloc (f), având la dreapta şi la stânga câte o chilie (e şi

numai starea de uitare .ri'�,so�-== �=;;;;;;;;;=:;___. ___ .......; g); masa fiind comună-în care se Jăseşte şi care - ca şi la mănăstirea Ha .. o doce ca paşi repezi spre ruină. Ca puţină cheltoialăs'ar putea pre .. face îm,elitoarea, fere-

Bise.-ica schit�Jui sr. i�lJ rezi- no mai era aci secţie transrersala prin pronaos � d � ii : nevoe de l'locătărie şi

arcade i nterioan� şi stâlp de prid\lOJ". cămară, călugării ser ..

strele, aşa dela intrare, precum şi conso" lidarea pridvorului din faţă, care ame .. ninţă să cadă. Cu modul acesta s'ar putea păstra încă multă vreme de-aci inainte această preţioosă ctitorie a arhimandritoloi Ioan dela mănăstirea Horezi.

vindo�se ca topi de a .. ceeaş trapeză, bucătărie şi cămară, mai sos arătate (\,ezi planul, pag. 1 47 ).

In partea de chilii rămase in picioare se poate \)edea aceeaş caracteristică arhitectonică ca la chiliile Bolniţei, ca singara deosebire că la ferestre partea de sos



este aci in formă de elipsă joasă, pe când la Bolniţă sunt in forme drepte .

Zidăria este făcută din boiO\'uni de râu şi ctlrtlmidă tencuită; uşile şi h::restrete sunt teşite la partea interioară.

1'\oduJ de construcţie şi decoraţie. atât la chilii cât şi Ia biserică, ne indreptăţe� şte să credem că meşterii în trebuinţaţi aci au fost aceiaşi ca la mănăstirea Hurezi şi celelalte din grupul său, adică: f\anea \'ătaful da zidari, Vucaşin Caragea pietrarul şi Istratie lemnarul, cari tru!'trei-·sunt zu� gră\,iţi in partea stângă a prid\)oruJui bisericii cei mari a Hurezilor.

Cu mică cheltaială şi aceste ehi� Jii pornite spre ruina s'ar putea rea� duce in t>ună stare, iar paza schitnlui s'ar putea incredinta \'re -unuia • din Dătrânii schiv-

mare (h) şi o cămară alăturată (k), iar dedesut>tul lor era o pivniţă boltită.

La chilie se ajungea ca ajutorul n nei sctlri de lemn, il\'8nd I a captltul de sus o odihnă ( m), deas�pra căreia se înalţa pe patru stâlpi un acoperiş mai ridicat ce adăpostia clopotul schitului.

Din această odihnă se pătrundea in chilia stareţului precum şi intr' un pridvor 0). ce se intindea pe tot peretele din spre sud

nici ce se găsesc pe la marile mănăstiri de călugări. Numai cu modul acesta se va plJtea păstra bine acest preţios schit, fiind

Biserica schituiui SI. /\postali : \?eoere spre a:tar.

oi chiliei. Din Jo .. eul acestui balcon privind spre sud se desfăşoară o pri\lelişte plină de frumuseţă: mai întâi se \'ede mănă .. stirea Hurezul cu tot cuprinsul ei, cu niserica cea mare in mijloc, cu ela.. potniţa, paraclisul, casele domnesti şi chilii le; la stânga, mai pe deal, se \le .. c.le t>olniţa şi foişoru 1, acoperite in parte de pomii deşi de primprejur; la dreapta, in vale, se distinge acope ... rişul schitului Sf. Stefan; mai de-

zilnic sub ingrijirea unor oameni ai bisericii, cari prin \'ieţui� rea lor statornică in preajma lui, i-ar da \'iuta şi farmecul ce au a\'<Jt altă dată.

IV

Rândul de case ce servia stăreţiei este complet dărâmat. Din cercetările dărâmă .. tarilor sale rezultă (\'ezi planul de ansam� blu, pag. 1 ..J. 7) că era compus dintr'o chilie

Bolttinal Camisionii nonamtntdor lstoricr.

• par le, in lungul

\'ăii Romanului, se împrăştie satul Romani cu t>isericuţa din poarta mănăstirii, şi mai departe se pierde in depărtări albastre dealuri le B istriţii şi Lan ca\lăţului, cari se lasă spre \'ulea Oltului.

Pentru �ustul său ales şi pentru vred .. nicia in indatoririle sale , Ioan t\rhimon ... dritul se bucura de mare incredere inaintea domnului şi stăpânului său Constantin-Vodă Brânco\leanu, care, adeseori, ii trimite a lungi răvaşe domneşti, pecetluite

!O


154 B<JLETINGL COf\fSf<JNII f\ON<Jf\ENTELOR ISTORICE

ca pecetia br8nco�enească şi semnate de însuşi Voe\?odal.

1\stfel, numele lai Ioan, se citeşte pe multe pisanii de biserici , ca: Harezal, schitul Sf. 1\postoli, bolniţa Harezalai, schitul Sf. Ştefan, Polo�ragii, Sarpatele, Go\?ora, mllnllstirea Dintr'un lemn, f\ama şi altele, unde a fost orândait ca ispra\?nic al lucrarilor de reparaţiani şi din noa în ... treprinse de marele ctitor al Harezalai, asupra bisericilor şi schiturilor ce cădeau în stăpânirea lai. 1\farl:\ de acestea, chipul arhimandritulai Ioan este zagră\?it în multe biserici, în rândal cititorilor, iar la Hore zi el este zagrll\?it pe peretele din spre miazăzi, alături de potretal lai Laiot-Vodă Basarab, în acelaş şir de chipuri domneşti, ande este zagră\?it şi Brânco\?eanal ca fa� milia lai (reprodase toate în acest BaJe ... tin, anal 1, No. 2). Doi ani după ce şi--a ispră\?it de Iaera schitul Sf.l\postoli, el i-a închinat mllnllstirii Harezi, printr'o serj.. soare în care, printre alttle, mult se raga c de Hs. iubitori, ctitori şi năsta\?nici, carele de pre noi \?eţi \?eni: când aţi \?edea că ră ... mâne acest schitişor la \?re ... o lipsă de ce\?aş, au a se strica ce\?a, aud in zid, au din acoperiş, au din ce s'ar strica şi i-ar lipsi, ca milă \?ă rog ca să fiţi ca \?Oinţă a ajuta să se direagă, că oricine \?a direge şi \?a mi ... lai, ca mine întra pomenire \?a fi» (apad Iorga, Stadii şi Documente, XIV,VI).

Cât de mare râ\?nll punea acest \?rednic părinte in desă\?ârşirea lucrului său se

poatn,edea şi dintr'o scrisoare a Domnalai său din anal t 705, în care mărturiseşte că: c de când s'aa aşezat ego nen şi purtător de grije, nimic Iaera în s!Cib n'au lăsat, ce ca toată ne\?oinţa s'au aflat de au ispră\?it lucrările toate câte au fost pe lângă mănă ... stire neispră\?ite. Şi au fllcat împrejurul mănăstirii schitari, precum se \?ăd de faţă. Şi multe moşii au cumpărat sfintei mănă� stiri din \?enital mănăstirii, precum arăt tot anume în hriSO\?<JE domniei mele» (Iorga, ibidem, XXIII).

Ca toată năzuinţa lai de a face bine peste tot, n'a fost ferit de necazurile pornite din in\?idia şi răutatea omeneascll.

1\stfel, dapă moartea lai Const. Brânco ... \?eana(t7t4), fa înlocuit printr'un egamen anume llarion în Decem\?rie t 724 (Iorga, ibidem, 1. c.)

Peste doi ani (1726), după isgonirea lai llarion, fa iarăşi adus in f rantea mănă ... stirii Harezi, insi:\ pentru puţină \?reme, căci în acelaş an, în luna Iunie, îşi dete saflttal în mâinile Domnului.

Pentru meritele lai s'a înca\?iinţat să fie îngropat în mormântal din tinda bisericii mari a Harezalai, sub lespedea de piatră înaltă, pe faţa căreia abia se mai pot ce ti astăzi 1 iterile şterse ale epitaful ai în stihuri ce şi ... J compasese şi pregătise sin .. gur mai dinnainte.

Piatra mormântală e aşezată la picioa .. rele portretului său, zagră\?it pe zidul din spre miazăzi al bisericii mari.

IOAH 0. TRAIANESCU Arhitect


buletinul monu.mentelor istorice - trajanescu...buletinul comisiunii monu.mentelor istorice /...

Documents