BULETIN INFORMATIV Nr. 102 / 17.06.2014

www.afaceri-poligrafice.ro3

Matriåe în Tampografie - pag. 3

Legãtoria de asortiment - pag. 6

LAMÃ DE RACLETÃ

Atât pentru un începãtor cât æipentru un serigrafist experimentat,este foarte important sã se acordeatenåie, celei mai simple ustensiledin procesul de imprimareserigraficã æi anume lama de racletã.Nu vã gândiåi la lama de racletã doarca la o bandã din cauciucpoliuretanic, în loc sã o trataåi într-unmod mult mai cuprinzãtor, care sãincludã cunoætinåe despre tipul dematerial æi modul de utilizare æiîntreåinere al acesteia pe maæina deserigrafiat.

Alegerea lamei de racletã:Primul pas este identificarea

tipurilor de lamã de racletã indicatepentru imprimarea respectivã. Se vorlua în consideraåie tipul materialului,duritatea, profilul æi costul.

Material – De-a lungul istorieiserigrafiei, pentru lama de racletã s-au folosit mai multe materiale, dela cauciuc natural æi neopren la ceeace azi, este considerat materialulstandard pentru lama de racletã, æianume cauciucul poliuretanic.Acesta corespunde cerinåelor, atâtdin punct de vedere al rezistenåei laabraziune cât æi din punct de vedereal performanåelor sale cu diferitetipuri de cernealã. Alåi factori care au

contribuit la utilizarea sa pe scarãfoarte largã sunt durabilitatea æicostul relativ scãzut.

Profil – Cel mai întâlnit profil laimprimarea pe textile este cel perfectdrept. Dar æi celelalte profile, cum arfi ascuåit, rotund, teæit pot fi utilizatepentru anumite aplicaåii speciale.Profilul ascuåit este indicat atuncicând se doreæte imprimarea detaliilorfine. Profilul rotunjit se recomandãdepunerilor groase de cerneluri.

Duritate – Parametru caracteristiccauciucului poliuretanic, se exprimã înShore A. Cea mai mare indicaåie pescala Shore A corespunde celui maidur poliuretan. Indicaåiile suntvalabile pentru lamele simple æivalorile sunt cuprinse în intervalul60-90 ShA. De asemenea, existãlame sandwich, formate din douãtipuri de poliuretan, cu duritãåidiferite cum ar fi 50A / 80A sau tipsandwich formate din trei tipuri depoliuretan, cu duritãåi diferite cum arfi 75A / 90A / 75A. În industriatextilã, cele mai întâlnite sunt lamelede racletã simple, în principaldatoritã costului redus. Dezavantajullamelor de racletã simple estedificultatea de a controla deformarearacletei la presiunea aplicatã întimpul procesului de imprimare.Conceptul lamelor de racletã triple,cu poliuretan moale spre exterior æimiez din poliuretan dur ajutã lacontrolul deformãrii lamei în timpulprocesului de imprimare, subpresiune aplicatã.

BULETIN INFORMATIV

AFACERI POLIGRAFICE de 16 ani lider4

Cost – Dupã ce aåi identificat cetipuri de lamã de racletã sunt indicatepentru aplicaåia dvs, alegerea celei cucare se va lucra se va face în funcåiede costuri.

Întreåinerea lamelor de racletãÎntreåinerea lamelor de racletã,

ca æi întreåinerea echipamentelor æi aecranelor serigrafice, este o etapãobligatorie.

Curãåarea lamei de racletã –Dacã nu aveåi o unitate de spãlare alamei de racletã, se recomandãinvestirea într-un astfel deechipament. Aceasta este indicatãdeoarece pãstreazã reziduurile decernealã în soluåia rezidualã despãlare. În plus, procesul de curãåareîn aceste unitãåi nu este abraziv ceeace lungeæte viaåa lamei de racletã. Înunitatea de spãlare, curãåarea lameide racletã se va face cu ajutorul uneiperii prin care este aplicatã æi soluåiade curãåare. În cazul în care lama deracletã nu este curãåatã corect,rezultatele negative vor costa foartemult. De exemplu, imaginaåi-vã cãaåi folosit o lamã de racletã laimprimarea cu cernealã roæie æi apoiaåi curãåat-o rapid æi o folosiåi laimprimare cu cernealã albã. Laimprimare, veåi observa defecte deimprimare datorate cerneleireziduale de culoare roæie. Urmele decernealã roæie nu vor fi doar pesubstratul imprimat ci vor fitransferate æi pe ecranul serigrafic.De reåinut, ca o operaåie foarte

simplã, dacã este fãcutã corect,salvaåi timp, energie æi costuri.

Ascuåirea lamei de racleta – Nueste necesar ca fiecare atelier deserigrafie sã investeascã într-omaæinã de ascuåit lamã de racletã.Dacã atelierul deåine mai multemaæini de serigrafiat automate, poatear fi bine sã se doteze æi cu o maæinãde ascuåit lamã de racletã. Cândtrebuie ascuåitã lama de racletã?Inspectaåi procesul de imprimare.Verificaåi partea de racletare aecranului serigrafic æi observaåi cecantitate de cernealã rãmâne în zonade imprimare, dupã trecerea racletei.În cazul în care cantitatea de cernealãrezidualã este considerabilã, atuncilama de racletã trebuie ascuåitã. Sau,verificaåi cu vârful degetelor muchialamei de racletã. Dacã simåiåiciupituri sau denivelãri pe muchialamei, atunci se impune ascuåireaacesteia. Poate o lamã de racletãtocitã sã impingã cerneala prinochiurile sitei? Da. Dar, pentruaceasta este nevoie de presiuneridicatã æi vitezã micã de imprimare.Presiune mare pe racleta înseamnãpuncte æi detalii pierdute laimprimare. Viteza micã deimprimare înseamnã cã maæina nulucreazã eficient. Folosirea unei lamede racletã cu muchie perfectã va aveaca rezultat o imprimare corectã la oproductivitate bun˜å.

Înlocuirea – Inevitabil, dupãmai multe cicluri de curãåare æiascuåire, lama de racletã se va

Nr. 102 / 17.06.2014

5www.afaceri-poligrafice.ro

înlocui. Înlocuirea lamei de racletãeste cea mai scumpã operaåie, dinciclul de operaåii de întreåinere.

Parametrii racletei:Unghiul de înclinare – Se poate

regla în funcåie de aplicaåie æi derezultatele dorite æi aæteptate. Îngeneral, cu cât unghiul de înclinareeste mai mare cu atât grosimeafilmului de cernealã depus este maimare (considerãm unghiul având careferinåã perpendicularã pe ecran)respectiv cu cât unghiul este mai miccu atât filmul de cernealã depus estemai fin. Unghiul de înclinare se vastabili în urma testelor, în funcåie deaplicaåie

Presiunea pe racletã – Acestparametru pare sã fie cauza multorprobleme care apar la imprimare. Opresiune prea mare pe ecran poateconduce la spargerea ecranuluiserigrafic. Dar, pânã la aceasta pot sãmai aparã æi alte probleme deimprimare, cum ar fi micæorareatensiunii ecranului serigrafic, punctepierdute la imprimare, pierdereadetaliilor fine. Cel mai indicat este sãse lucreze la presiune minimã.

Cursa racletei – Pentru stabilireaacestui parametru se va åine cont deviteza de imprimare, tipulsubstratului, tipul cernelei, tipul siteiserigrafice, duritatea lamei de racletãæi nu în ultimul rând de tipulaplicaåiei. Ideea este sã se lucreze lao vitezã de imprimare mare, darcursa racletei sã nu pericliteze

rezultatele imprimãrii. Cursa racleteise stabileæte în urma testelor.

În concluzie, se observã cã toåiparametrii prezentaåi suntindependenåi dar se influenåeazãreciproc.

În timpul imprimãrii, lama deracletã se uzeazã. Pe mãsurã ce seuzeazã, profilul ei se modificã,trecând de la unul perfect rectangularla unul rotunjit æi pe mãsurã ceaceastã uzurã se accentueazã, din ceîn ce mai multã cernealã va trece prinsitã la fiecare imprimare. Maidevreme sau mai târziu, lama deracletã trebuie ascuåitã, mai ales cândmenåinerea grosimii stratului decernealã sau a unei nuanåe suntparametrii esenåiali ai imprimãrii.Dar, prin ascuåire, înãlåimea lamei deracletã se modificã, ceea ce vaconduce la modificarea unghiuluiefectiv æi a caracteristicilor deîndoire ale acesteia. Toate acesteavor influenåa foråa cu care cernealaeste împinsã prin ochiurile sitei. Æiastfel, va fi influenåatã calitateaimprimãrii.

Prezentare realizatã de d-na. Cristina UNGUREANUEDCG srl Bucureæti pe baza

articolelor lui Tom Devenport publicat pe creenweb

BULETIN INFORMATIV

AFACERI POLIGRAFICE de 16 ani lider6

Legãtoria de asortiment(continuare din nr. 101/20.05.2014)

Hârtia folositã la confecåionareaforzaåului trebuie sã fie de o anumitãcalitate: mai densã, încleiatã bine, cuo rezistenåã mecanicã bunã peambele direcåii. Linia de îndoire aforzaåului trebuie sã fie pe direcåia defabricaåie a hârtiei. Când nu avem ohârtie specialã pentru forzaå, se poatefolosi cu rezultate bune hârtia detipar ofset sau o hârtie velinã,compactã, cu un gramaj mai mare de80 g/m2.

La o carte legatã sunt necesaredouã forzaåuri: primul se aæazã înfaåa blocului de carte, cel de-aldoilea, la sfâræit. Una din pagini (ceadin exterior) se caæereazã pesuprafaåa scoaråei iar fila interioarãformeazã o filã liberã la începutul æisfâræitul cãråii. Existã mai multetipuri de forzaå. Trebuie ales acel tipcare se potriveæte cãråii la carelucrãm.

Forzaåul simplu este obåinutdintr-o coalã de hârtie care areînãlåimea blocului de carte nerotunjitæi lãåimea de douã ori lãåimeablocului. La confecåionarea sa se åineseama de direcåia de fabricaåie ahârtiei, în aæa fel încât fibrele dehârtie sã fie paralele cu hârtia defãlåuire.

Forzaå simplua - coala croitã; b - coala fãlåuitã

Ibc - înãlåimea blocului de carte; lbc - lãåimea

blocului de carte

Îndoirea colilor pentru forzaå seface manual cu ajutorul fãlåuielii iarlipirea sau aplicarea forzaåului laînceputul æi sfâræitul blocului decarte se face astfel: marginea dininterior a forzaåului (margineadinspre cotor sau îndoiturã) se ungecu adeziv pe o fâæie de 3-4 mm;forzaåul se aplicã apoi de-a lungulmuchiei cotorului retras 1-2 mmînãuntru.

Forzaåul simplu lipit1 - forzaå; 2 - strat de adeziv; 3 - fasciculã

Locul de lipire se preseazã æi selasã sã se usuce înainte de a trece laoperaåia urmãtoare. Operaåia se poaterealiza înainte de adunat dar se poateexecuta æi dupã ce blocul de carte afost format. Acest tip de forzaå estesimplu de executat æi asigurã o slabãrezistenåã legãturii dintre bloc æiscoaråã.

Nr. 102 / 17.06.2014

7www.afaceri-poligrafice.ro

Forzaåul cu falå se mai numeæteæi forzaå tras peste fasciculã. Acesttip de forzaå diferã de cel simplu prinmãrime æi mod de fixare.

Se croieæte din coala de hârtie,calculând ca înãlåimea lui sã fie egalãcu înãlåimea blocului de cartenerotunjit iar lãåimea lui înainte defãlåuire sã fie egalã cu de douã orilãåimea blocului de carte nerotunjit,la care se adaugã 10-12 mm (aceætiasunt folosiåi pentru formarea falåului,specific acestui tip de forzaå).

Aæezarea blocurilor între scânduri pentrubaterea falåului

- baterea falåului - la aæezareablocurilor între scânduri în raport degrosimea fiecãrui bloc de carte,cotorul blocului trebuie sã segãseascã cu 2 - 3 cm în afarascândurilor.

Blocurile astfel aæezate seintroduc în presã, se strâng uniformæi puternic. Se aæeazã presa cu cãråipe masã cu cotorul în sus. Cu unciocan metalic se bate falåul, lovindcotorul de la mijloc spre margine înaæa fel încât fasciculele de lamarginea blocului de carte sã se

culce uæor pe scândurile dintreblocuri. Prin aceastã operaåie, cotorulblocului de carte va lua forma uneiciuperci. (vezi fig. de mai jos)

Formarea falåului1 - cotorul rotunjit; 2 - falå; 3 - scânduri

Principiul de formare al falåului

BULETIN INFORMATIV

8

AFACERI POLIGRAFICE de 16 ani lider

Forzaå cu falåa - coalã croitã; b - coalã fãlåuitã,

cu falåul executat;1 - mãrimea falåului desfãæurat; 2 - mãrimea falåului executat;

Croirea acestui falå se face peacelaæi principiu ca æi la forzaåulsimplu, pe direcåia sensului defabricare a hârtiei. Când blocul decarte este adunat æi necesitã sã fiecusut, se ataæeazã æi se coase æiforzaåul, de prima æi ultima coliåã(fasciculã).

Forzaå cu falå1 - forzaå; 2 - strat de adeziv; 3 - fasciculã

Dupã întãrirea blocului de cartecusut, falåul de 5-6 mm care segãseæte între prima æi a doua coliåã seunge cu adeziv æi se lipeæte la fel æiforzaåul dintre penultima æi ultimacoliåã. Acest tip de forzaå seutilizeazã cel mai mult la reparareasau legarea cãråilor (în legãtoria deasortiment), deoarece modul lui defixare mãreæte rezistenåa legãturiidintre blocul de carte æi scoaråã.

Forzaåul cu întãriturã de pânzãse obåine cu ajutorul unei fâæii depânzã care dã o rezistenåã mai mare,atât la articulaåia forzaåului, cât æi lafixarea lui pe blocul de carte.

Forzaå cu fâæie de pânzã de întãriturã

Se croieæte un forzaå simplu,apoi se lipeæte de coliåã (fasciculã) æitot cotorul coliåei se acoperã cu ofâæie de pânzã cu lungimea egalã cuînãlåimea cãråii æi lãåimea de 12-15 mm.O parte a fâæiei de 5-7 mm se lipeætede rama de la cotor a paginii, iar adoua parte a fâæiei care îmbracãcotorul se lipeæte de forzaå.

Forzaå cu întãriturã de pânzã

1 - forzaå; 2 - strat de adeziv; 3 - fasciculã; 4 -

întãriturã de pânzã;

Aæa cum se vede, acest tip deforzaå asigurã, ca æi în cazulforzaåului cu falå, o rezistenåã mãritãlegãturii dintre bloc æi scoaråã.

Nr. 102 / 17.06.2014

9

www.afaceri-poligrafice.ro

Forzaåul din douã bucãåi cu falåde pânzã se formeazã din douã file dehârtie care se încheie cu o fâæie depânzã. Întâi se croieæte o „filã micã”,ce constituie partea exterioarã aforzaåului. Are înãlåimea egalã cuînãlåimea blocului de carte æi lãåimeamai micã cu 5-6 mm decât lãåimeaacestuia, apoi se croieæte o „filãmare”, ce constituie partea interioarãa forzaåului, cu înãlåimea egalã cuînãlåimea blocului de carte æi lãåimeamai mare cu 5-6 mm decât lãåimealui. Cele douã file se încheie între eleprin intermediul unei fâæii de pânzãde legãtorie. Încheierea filelor seface prin fixarea fiecãrei file dehârtie prin lipire pe una din marginilefâæiei de pânzã, poråiunea de fixarefiind de cca. 5 mm într-o parte æi 5mm în cealaltã.

Forzaå din douã bucãåi cu falå de pânzã1 - filã micã; 2 - filã mare; 3 - fâæie de pânzã de

întãrire;AB - linie de fãlåuire a forzaåului

Dimensiunile fâæiei de pânzã secroiesc în funcåie de înãlåimea filelor

de forzaå, lungimea fâæiei fiind egalãcu înãlåimea filei de forzaå (înãlåimeablocului de carte nerotunjit) iarlãåimea de 15-20 mm. Forzaåulobåinut prin încleiere trebuie îndoit æiexecutat apoi falåul, cu o mãrime de5 mm. În acest caz, prima îndoiturã aforzaåului se executã dupã margineafilei mari, pãstrând fâæia de încheiereîn afarã; se executã apoi falåul de 5 mm,îndoind marginea interioarã aforzaåului, cu pânza ieæitã în afarã cu5 mm (deci exact la distanåã egalã culãåimea blocului cãråii).

Forzaå din douã bucãåi cu falå de pânzã1 - forzaå; 2 - fasciculã; 3 - falå de pânzã;

4 - marginea de lipire a falåului de pânzã cuforzaåul superior; 5 - locul de lipire a forzaåului

de pânzã cu falåul de forzaå;

(continuare în numãrul urmãtor)

Prezentare realizatã

de dl. ing. Gheorghe Savu

BULETIN INFORMATIV

Publica\ie lunar[ editat[ de S.C. Afaceri Poligrafice S.R.L., Bd. Energeticienilor nr. 8, 032092 Bucureßti 3T 0722 242 746, 0723 311 011 ï T/F 021 346 0190 ï F 021 347 2971 ï www.afaceri-poligrafice.ro