BULETIN INFORMATIV SUCCINT CU PRIVIRE LA CALITATEA APELOR DE

SUPRAFAŢĂ PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA ÎN ANUL 2010

Apele de suprafaţă pe teritoriul Republicii Moldova fac parte din resursele acvatice ale ţării.

Rîurile transfrontiere Nistru, Prut şi fl.Dunărea sunt principalele resurse de apă, astfel încît în mare

măsură starea sănătăţii populaţiei depinde de calitatea lor.

Observaţiile privind poluarea apelor de suprafaţă au fost iniţiate în cadrul SHS în anul 1964,

avînd ca scop principal supravegherea calităţii apei rîurilor transfrontaliere Nistru şi Prut.

În prezent activitatea de monitoring s-a extins, prin efectuarea observaţiilor sistematice

asupra calităţii apelor de suprafaţă în 49 secţiuni de monitoring, amplasate pe 14 rîuri mari şi mici,

5 bazine acvatice, 3 lacuri naturale şi 1 liman, unde sunt analizaţi 49 indici hidrochimici, conform

programului de activitate şi convenţiilor internaţionale.

În conformitate cu “Convenţia de cooperare pentru protejarea şi utilizarea durabilă a

fluviului Dunărea”, se realizează monitoringul integrat asupra calităţii apei r.Prut şi schimbul de

informaţie în 6 puncte stabilite – Şirăuţi, Costeşti, Branişte, Valea Mare, Leova şi Giurgiuleşti

incluse în reţeaua de monitoring transnaţional.

Au fost continuate investigaţiile şi schimbul de informaţie referitoare la poluarea rîului Prut

- secţiunile s.Şirăuţi, s.Branişte, or.Ungheni, s.Valea Mare, or.Leova, or.Cahul şi s.Giurgiuleşti în

conformitate cu Regulamentul bilateral de cooperare dintre Administraţia Naţională Apele Române,

Direcţia Apelor Prut, Iaşi, România. O asemenea activitate a fost iniţiată în anul 2008 şi cu Direcţia

de Bazin Nistru-Prut din Cernăuţi a Comitetului de Stat pentru Gospodărirea apelor din Ucraina –

pe r.Nistru în secţiunile Otaci şi Palanca, iar pentru r.Prut în secţiunea Criva.

În cadrul Contractului bilateral dintre Moldova şi Ucraina (or.Kiev), trimestrial, s-a efectuat

analiza de laborator şi schimbul de informaţie referitoare la starea hidrobiologică şi hidrochimică în

r. Prut - 1 secţiune s.Şirăuţi (Moldova), 3 secţiuni or.Cernăuţi (Ucraina); pe r.Nistru - 2 secţiuni

or.Soroca (Moldova) şi 2 secţiuni or.Moghileov – Podolischii. În corespundere cu „Acordul

Bilateral dintre Guvernul Republicii Moldova şi al Ucrainei, (Direcţia Regională Odesa), referitor la

utilizarea şi protecţia în comun a apelor transfrontiere”, se efectuează schimbul de informaţie

referitor la calitatea apei rîurilor: Nistru – secţiunile or.Soroca, în amonte şi aval, s.Olăneşti;

Cogîlnic – secţiunea în aval de or.Hînceşti, de pe teritoriul Republicii Moldova şi de pe teritoriul

Ucrainei - 2 secţiuni pe r.Nistru, cîte 1 secţiune pe r.Cogîlnic, r.Kirghij-Chitai, lac.Ialpug,

r.Hadjîder, r.Beloci, r.Ocna, r.Iagorlîc şi 2 secţiuni în lim.Cuciurgan.

Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă atît conform parametrilor hidrochimici, cît şi după

cei hidrobiologici, reprezintă evaluarea integrală a calităţii stării obiectului acvatic, ce permite de a

concluziona despre reacţia adversă a biotei acvatice la un set de factori antropogeni.

Conform indicilor hidrochimici calitatea apei rîurilor mari Nistru, Prut şi fl.Dunărea nu

au suferit schimbări esenţiale şi se caracterizează cu o poluare moderată care se datoreşte, în

special, elementelor biogene, compuşilor cuprului, fenolilor, produselor petroliere. Astfel, cel mai

1

înalt grad de poluare, conform concentraţiilor medii, a fost înregistrat pentru nitriţi la nivelul de -

1,04 CMA şi pentru compuşii cuprului – 3,0 CMA, ambele fiind depistate în r.Prut. În r.Nistru s-a

înregistrat pentru compuşii cuprului – 6,0 CMA.

Concentraţiile maxime au fost înregistrate pentru:

- ionii de amoniu la nivelul 2,5 CMA, în r.Prut, secţiunea s.Valea Mare şi 1,2 CMA în

fl.Dunărea;

- nitriţi - 3,1 CMA în r.Prut, secţiunea s. Valea Mare şi or. Leova; 2,6 CMA în r.Nistru,

secţiunea s.Olăneşti; 2,1 CMA în fl.Dunărea;

- compuşii cuprului - 14,0 CMA în r.Nistru, secţiunea s.Naslavcea şi în r.Prut, secţiunea

or. Ungheni şi 4,0 CMA în fl.Dunărea;

- produse petroliere – 4,8 CMA în r.Prut, secţiunea or. Ungheni; 2,0 CMA în r.Nistru în

amonte de or. Soroca; şi 1,2 CMA în fl.Dunărea;

- fenoli - 3,0 CMA în r.Nistru, secţiunea or. Soroca în amonte şi 2,0 CMA în r. Prut, secţiunile

or. Leova şi Cahul.

- detergenţi anioni-activi – 1,1 CMA în r.Prut, în secţiunea or. Ungheni.

Calitatea apei rîurilor mici şi în acest an se caracterizează printr-un grad înalt de poluare

cu ioni de amoniu, nitriţi, compuşii cuprului, cu un nivel înalt al consumului biochimic de

oxigen (CBO5) şi un nivel scăzut al conţinutului de oxigen dizolvat în apă.

Au fost înregistrate maximele concentraţiilor pentru:

- ionii de amoniu – 88,7 CMA în r. Bîc, mun. Chişinău, în aval (or. Sîngera);

- nitriţi – 145,0 CMA în r. Cogîlnic, or. Hînceşti, în aval;

- produse petroliere – 138,2 CMA în r. Bîc, mun. Chişinău, în aval (or. Sîngera);

- CBO5 – 65,6 mgO2/dmc în r.Bîc, s. Calfa.

În anul 2010 au fost înregistrate 13 cazuri de PEÎ dintre care 11 cazuri cu reducerea

conţinutului de oxigen dizolvat, 1 caz cu produse petroliere şi 1 caz cu nitriţi, 52 cazuri de PÎ

dintre care: 21 cazuri cu ioni de amoniu, 12 cazuri cu nitriţi, 12 cazuri cu CBO5, 2 cazuri de

reducere a conţinutului de oxigen dizolvat, 1 caz cu fenoli, 2 cazuri cu detergenţi anioni-activi, 1

caz cu compuşii cuprului şi 1 caz cu produse petroliere (fig.1).

2

Fig.1. Variaţia cazurilor de PÎ şi PEÎ pe parcursul anului 2010

Cazuri de PÎ şi PEÎ în apa rîurilor transfrontaliere Nistru, Prut şi Dunărea nu s-au înregistrat.

În rîurile mici s-au depistat următoarele cazuri de PEÎ şi PÎ în:

- r.Bîc PEÎ (10 cazuri) pentru oxigenul dizolvat şi (1 caz) pentru produse petroliere şi PÎ (33 cazuri),

inclusiv, 16 cazuri cu ioni de amoniu, 11 cazuri cu CBO5, 2 cazuri cu O2 dizolvat, 1 caz pentru fenoli, 1 caz

pentru produse petroliere şi 2 cazuri cu detergenţi anioni-activi ;

- r.Răut 3 cazuri de PÎ cu ioni de amoniu;

- r.Lunga 13 cazuri de PÎ, inclusiv 12 cazuri cu nitriţi şi 1 caz cu compuşii cuprului;

- r.Ichel 1 caz cu ionii de amoniu;

- r.Cogîlnic cîte 1 caz de PEÎ pentru O2 dizolvat şi nitriţi, şi cîte1 caz de PÎ cu ioni de amoniu şi

CBO5 ( tab.1.)

În perioada de referinţă grupul de expediţie a DMCM din lipsa de acces în partea stîngă a

r.Nistru n-a prelevat probe în secţiunile r.Nistru (or.Camenca, în amonte, mun.Bender, în aval,

Tiraspol, în aval), r.Molochiş, r.Camenca, braţul Turunciuc şi limanul Cuciurgan.

În rezultatul monitoringului efectuat pe parcursul ultimilor 5 ani constatăm că cele mai

multe cazuri de PÎ au fost în anul 2006, care a înregistrat 73 de cazuri, iar cele mai multe cazuri de

PEÎ au fost înregistrate în anul 2010 în număr de 13 cazuri (fig.2).

3

Fig.2. Depistarea cazurilor de PÎ şi PEÎ în reţeaua de monitoring

a apelor de suprafaţă, a.a 2006-2010

4

Cazuri de PÎ şi PEÎ înregistrate în 2010 pe rîurile republicii monitorizate în cadrul DMCM

Tabelul 1

Nr.

d/o

Rîul Punctul Data Indredientul ce caracterizează PÎ şi/sau PEÎ, a. 2010

Ioni de

amoniu

Nitriţi CBO5 O2

dizolvat

Compuşii

cuprului

Fenoli Detergenţi Produse

Petroliere

mgN

/l

Dep

ăşir

ea

mgN

/l

Dep

ăşir

ea

mgO

2/l

mg/

l

Dep

ăşir

ea

CM

A

Dep

ăşir

ea

CM

A

mg/

l

Dep

ăşir

ea

CM

A

mg/

l

Dep

ăşir

ea

CM

A

mg/

l

Dep

ăşir

ea

CM

A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

1. Bîc

mun.Chişinău în aval

14.01 18.10 46.41

4.02 28.90 74.10 38.80 1.20

4.03 20.60 52.82 32.40 0.58

8.04 33.00 84.62 57.00 1.45 0.038 38.00 4.19 83.80

6.05 34.60 88.72 41.00 0.32 1.10 11.0 6.91 138.20

3.06 19.00 48.72 58.20 0.32

8.07 23.10 59.23 2.30

5.08 26.40 67.69 28.40 0.50 1.00 10.0

5

2.09 21.40 54.87 55.20 0.14

7.10 23.10 59.23 19.50 2.12

4.11 24.70 63.33 29.30 0.98

2.12 24.80 63.59

s.Calfa

24.02 16.50 42.31

27.04 20.60 52.82 31.40 0.42

22.07 20.60 52.82 32.70 0.20

27.10 25.60 65.64

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

2. Răut mun. Bălţi în aval

13.05 5.94 15.23

15.06 5.77 14.79

11.08 4.29 11.00

3. Cogîlnic or. Hînceşti în aval 24.08 15.70 40.26 2.900 145.0 29.00 1.85

4. Lunga or.Ceadîr-Lunga

în

amonte

28.04 0.080 80.00

26.05 0.608 30.40

23.06 0.950 47.50

24.08 0.700 35.00

22.09 0.374 18.70

27.10 0.578 28.90

25.11 0.527 26.35

în punctul

26.05 0.248 12.40

23.06 1.400 70.00

24.08 0.900 45.00

6

hidrometric 22.09 0.221 11.05

27.10 0.646 32.30

25.11 0.357 17.85

5. Ichel s. Goian în aval 17.02 6.60 16.92

7

Tendinţa schimbării calităţii apelor de suprafaţă pe parcursul ultimilor 5 ani, ce s-a

evaluat conform valorilor IPA obţinute în rezultatul observaţiilor efectuate în secţiunile

monitorizate în cadrul DMCM, denotă o îmbunătăţire uşoară a calităţii apei la general.

Pe parcursul anilor 2006 – 2010 s-a constatat, că calitatea apei r.Nistru şi r.Prut, a variat

în limitele clasei II de calitate (curată) şi clasei III de calitate (moderat poluată).

Apa r.Prut a înregistrat o poluare mai înaltă cu compuşii cuprului în lunile de primăvară

din cauza precipitaţiilor abundente căzute pe teritoriul republicii, care au coincis cu perioada de

prelucrare a viţei de vie împotriva vătămătorilor cu substanţe chimice ce conţin cupru.

Calitatea apei fl.Dunărea pe parcursul ultimilor 5 ani a variat în limitele de la clasa II de calitate

(curată) pînă la clasa a III de calitate (moderat poluată).

Pe parcursul acestei perioade, dintre rîurile mici cele mai poluate sunt: r.Lunga, ambele

secţiuni, a variat clasa de calitate IV (degradată), în secţiunea or.Ceadîr-Lunga, în amonte, pînă

la clasa de calitate VI (foarte poluată), secţiunea or. Ceadîr-Lunga, în secţiunea punctului

hidrometric; în r.Bîc calitatea apei pe parcursul perioadei menţionate a variat în limitele: clasa III

(moderat poluată) mun.Chişinău, în amonte pînă la clasa VII (extrem de poluată), secţiunea

s.Calfa, în aval şi mun.Chişinău (or.Sîngera), în aval.

Apa rîului Răut în perioadă de referinţă se încadrează în limitele: clasa de caliate II

(curată) pînă la clasa VI (foarte poluată), secţiunea mun.Bălţi, în aval; în r.Botna calitatea apei

se încadrează în clasa III (moderat poluată) şi clasa VI (foarte poluată), în aval de or. Căuşeni;

în r.Cogîlnic - se încadrează în clasa - III (moderat poluată) pînă la clasa V (poluată), în

or.Hînceşti, în aval.

Calitatea apei baz.Ghidighici, baz.Taraclia şi baz.Comrat, lac.Cahul, Beleu, Manta se

încadrează în clasa III (moderat poluată), apa baz.Dubăsari, baz.Costeşti se încadrează în clasa II

(curată).

Referitor la cazurile de poluare înaltă şi extrem de înaltă a apelor de suprafaţă pe

parcursul anilor 2006-2010, se înregistrează o creştere a numărului de cazuri în anul 2010 faţă de

anul 2009.

8

Tabelul 2

CAZURILE DE POLUARE ÎNALTĂ ŞI EXTREM DE ÎNALTĂ A APELOR

DE SUPRAFAŢĂ ÎN PERIOADA ANILOR 2006-2010

Denumirea

poluantului Valori şi cazuri

Anii

2006 2007 2008 2009 2010

Ioni de

amoniu

q * 71,8 68,5 82,6 **101.5 88,7

n 20 26 24 22 21

Nitriţi q 95,0 70,0 46,3 46,6 **145,0

n 37 19 17 12 13

Oxigen

dizolvat (O2)

Q 0,68 0,88 0,35 0,38 0,14

n 7 18 9 9 13

Consumul

biochimic de

oxigen la 5 zile

(CBO5)

BQ 29,2 81,0 48,5 55,1 58,2

n5 12 15 9 12

Produse

petroliere

q 61,6 47,4 - - **138,2

n 1 1 - - 2

Detergenţi

anioni - activi

q - 10,8 - 36,0 11,0

n - 1 - 3 2

Compuşii

cuprului

q - 50,0 54,0 40,0 80,0

n - 1 13 1 1

Fenoli q - - - - 38,0

n - - - - 1

9

Numărul total de cazuri

înregistrate anual70 78 78 56 65

q – valoarea maximă anuală exprimată în CMA

Q – valoarea minimă anuală, mgO2/dmc

BQ - concentraţia maximă anuală, mgO2/dmc

n - numărul total de cazuri cu PÎ şi/sau PEÎ înregistrate

* *101,5 – poluare extrem de înaltă (excepţională)

*71,8 – poluare înaltă

Monitoringul hidrobiologic al calităţii apelor de suprafaţă oferă posibilitatea de a

observa schimbarea proceselor de lungă durată în ecosistemele acvatice, complexul impactului

antropogen, cit şi impactul acestui proces asupra omului. Analiza hidrobiologică caracterizează

calitatea apei ca mediu de trai al organismelor vii ce populează bazinele acvatice.

Calitatea apelor de suprafaţă ale Republicii Moldova rămîn influienţate într-o oarecare

măsură de recepţionarea unei cantităţi de apă neepurată sau epurată insuficient. Influienţa

factorilor naturali de asemenea îşi au aportul asupra stării calităţii apei. Apele de suprafaţă pe

teritoriul Republicii Moldova fac parte din ecosistemele acvatice ale ţării. Rîurile transfrontiere

Nistru şi Prut sînt principale resurse de apă, astfel încît, în mare măsură, starea sănătăţii

populaţiei depinde de calitatea lor.

În anul 2010, din numărul total al obiectelor acvatice monitorizate pe teritoriul Republicii

Moldova conform elementelor hidrobiologice 82,22% de obiecte acvatice au fost „moderat–

poluate”, 17,77% au fost „moderat-poluate” cu tendinţa spre „degradate”.

10

Fig. 3. Evaluarea poluării obiectelor acvatice monitorizate pe teritoriul Republicii Moldova

conform elementelor hidrobiologice pentru anul 2010

Monitorizarea corpurilor de apă conform elementelor hidrobiologice a indicat că n-au

survenit schimbări în 30 secţiuni, s-a îmbunătăţit calitatea apei în 10 secţiuni şi s-a înrăutăţit - în

5 secţiuni. Din cele 19 obiecte acvatice monitorizate de către Centrul de Monitoring al Calităţii

Apelor de Suprafaţă calitatea apei s-a îmbunătăţit în 6 corpuri acvatice şi s-a înrăutăţit în 4.

Calitatea apei fluviului Dunărea. Analiza elementelor biologice a fluviului Dunărea a

constatat dominarea organismelor oligobetamezosaprobe, betamezosaprobe şi mai puţin

alfamezosaprobe. Componenţa de bază a fitoplanctonului este reprezentată de alge diatomee,

deasemenea predominau algele cianofite. Macrozoobentosul formează o comunitate diversă cu

predominarea chironomidelor. În zooplancton dezvoltarea maximă se observă la speciile rotifere

şi copepode. Structura comunităţii perifitonului a fost formată de alge din diferite structuri

taxonomice cu predominarea algelor diatomee betamezosaprobe. Microbiologia, ca şi toate

celelate grupe de elemente hidrobiologice, înregistrează valori care se încadrează în limitele

clasei a III-a de calitate, apa este „moderat-poluată”.

Calitatea rîului Prut în anul 2010 este caracterizată de prezenţa dominantă a algelor

betamezosaprobe ale fitoplanctonului, a organismelor betamezosaprobe (rotifere şi forme

naupliale ale copepodelor) din zooplancton, conţinutul moderat al bacterioplanctonului,

predominarea moluştelor, crustaceelor şi a chironomidelor în zoobentos. Calitatea apei r. Prut

conform grupelor de elemente hidrobiologice este clasificată la clasa a III-a – „moderat poluată”,

iar în secţiunea Valea –Mare, după indicii perifitonului şi zoobentosului, calitatea apei este

apreciată ca „moderat poluată-degradată”.

11

Starea ecologică a ecosistemului acvatic a fl. Nistru. Evaluarea stării biologice a rîului s-

a realizat pe baza analizei mostrelor prelevate în perioada vegetativă din 9 secţiuni ale rîului.

Structura comunităţilor fitoplanctonice cuprinde specii din încrengăturile Chlorophyta,

Cyanophyta şi Bacillariophyta cu predominarea celor din urmă. Zoobentosul este dominat de

Heteroptere, Oligochete, Chironomide. Zooplanctonul este dominat de specii cu valoarea

saprobică ce se încadrează în limitele clasei a III-a de calitate, cu predominarea rotiferelor,

copepodelor şi formelor lor naupliale. Prezenţa majoritară a indicatorilor betamezosaprobi ai

rîului şi numărului moderat de bacterii indică spre o calitate a apei ce se atribuie clasei a III -a de

calitate, apa este „moderat-poluată”.

Calitatea apei rîului Răut. Evaluarea stării biologice a rîului Răut s-a realizat pe baza

analizelor efectuate din 5 secţiuni ale rîului în perioada vegetativă a anului 2010. Analiza

comunităţilor fitoplanctonice indică prezenţa unei structuri algale dominate de bacilariofite cu o

dezvoltare sezonieră normală. Din punct de vedere saprob se constată numărul ridicat de specii

betamezosaprobe, betaalfa- şi alfamezosaprobe, ceea ce se reflectă şi în media anuală a indicilor

saprobi. Consumatorii primari din nevertebratele macrozoobentosului sunt reprezentaţi de

oligochete, chironomide, hirudinee, efemeroptere, trichoptere şi diptere. Se observă un număr

majorat a numărului de bacterii. După toate grupele de elemente hidrobiologice calitatea apei

este apreciată cu clasa intermediară III-IV, deci apa r. Răut se menţine „moderat poluată” cu

tendinţa spre “degradată”.

Fig. 4. Clasele de calitate a apei r. Răut conform grupelor de elemente hidrobiologice

pentru anul 2010

Calitatea apei rîului Bîc din punct de vedere biologic diferă în dependenţă de amplasarea

secţiunii de prelevare. Apa din cursul inferior se deosebeşte printr-o poluare mai accentuată. La

examinarea probelor fitoplanctonice s-a constatat dominarea taxonomică a diatomeelor alături de

care sunt algele cianofite şi clorofite, care au alcătuit o medie a indicelui saprob cu valoarea 2,12.

În cadrul nevertebratelor bentonice se observă dominarea oligochetelor şi chironomidelor.

12

Analizele bacterioplanctonului şi perifitonului au înregistrat valori care indică o poluare atribuită

la clasa intermediară de calitate III–IV şi apreciază calitatea apei ca „moderat-poluată”- cu

tendinţa spre „degradată”. Calitatea apei r. Bîc în medie pe an conform grupelor de elemente

hidrobiologice este notată cu clasa a III-a de calitate – apa „moderat-poluată ”.

Rîurile mici după componenţa organismelor acvatice rămîn în majoritatea lor impure.

Poluarea rîuleţelor influenţată de factorii antropogeni este o problemă actuală care se rasfrînge

asupra comunităţilor din ecosistemele acvatice naturale. Rîurile Ciuhur, Gîrla Mare, Sărata,

Lăpuşna, Cubolta au fost apreciate cu clasa III-a de calitate – apa „moderat poluată ”. Iar rîurile

Lunga, Cogîlnic, Ichel, Botna sunt apreciate cu clasa intermediară III-IV – apa este „moderat

poluată” cu tendinţa spre „degradată”.

Analiza hidrobiologică caracterizează calitatea apei ca mediu de trai al organismelor vii

ce populează bazinele acvatice. Biocenozele acvatice reacţionează clar la poluare. Comunităţile

planctonice şi bentonice, abundenţa, biodiversitatea, schimbările individuale ale organismelor

caracterizează starea ecologică a rîurilor.

Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă reprezintă evaluarea integrală a calităţii stării

obiectului acvatic, ce permite de a concluziona despre reacţia adversă a biotei acvatice la un set

de factori antropogeni.

Rîurile monitorizate, fac parte din lista prioritară a obiectelor acvatice de pe teritoriul

Republicii Moldova. În principiu, conform elementelor hidrobiologice calitatea apei r. Prut şi fl.

Dunărea la confluenţă cu r. Prut nu a suferit schimbări esenţiale în comparaţie cu anul precedent

şi în perioada anilor 2006-2010 şi este caracterizată cu o poluare moderată (clasa a III-a de

calitate).

Apele bazinului fl. Nistru sunt mai poluate decît în bazinul r. Prut şi fl. Dunărea la

confluenţă cu r. Prut dupa parametrii microbiologici dar media calităţii apei de asemenea este

plasată la clasa a III -a de calitate (apa „moderat – poluată”).

Conform celor constatate, se evidenţiază necesitatea de a limita prin orice mijloace,

procesul de poluare a rîurilor, mai cu seamă a celor interne încadrate în categoria de calitate

„degradată”, cît şi cele din clasa „moderat – poluată”.

Centrul de Monitoring al Calităţii Apelor de Suprafaţă este responsabil pentru activitatea

de monitoring şi de evaluare a stării de calitate a apelor de suprafaţă şi lacurilor din Republica

Moldova. În perspectiva activitatea de biomonitoring devine prioritară prin implementarea

Directivei Cadru a Apei. DCA propune monitorizarea unor elemente biologice floristice şi

faunistice, aparţinînd diferitelor nivele trofice, ce populează diferite biotopuri, respectiv masa

apei, substratul, ecotonul sau limită apa-aer.

13