di edr,ti sunt

f ftrnsrarie 2018.

r'-lului sau ima-

*ifuzisa gi se va

PAUI CARUS

BUDDHA, CARTEA YIETIIDUPA DOCUMENTEI..E DIN YECHIME

Dinasty tsooks Proedituri gi Tipografie

l;,

lrill

d[inuiegtedin-esteetern gi va continua

eerul gi p[mdntul.

deviruri diferite, cacitimpurile gi in toate

a celor opt drumuripe care il g[seEte cu

Fericili cei ce merg: pe

BUDDHA

de piogenie.

eei care s-au rdtacit-

nimic n-o opregte.

risufletelg

rerfugiu suprem.

CUPRINS

Prefala autorului

FERICIRE!

II. Samsdra gi nirvana .................14

IIL Adevflrul care izbd,veste .............................17

PRINTUT SIDDHARTHA DEYINE BUDDHA

IY. Naqterea lui BuddhaY. Leg[turile vie!ii..........

YI. Cele trei dureriVII. Buddha renuntd la lume.....

YIU. Reg:ele BimbisaraIX. C[ut[rile lui Buddha...........

26

4l

275

47

49

52

56

XI. Mara cel r6,u........

XII. Iluminarea....

XIII. Primii conver1iti..............................

INTEMEIEREA IMPARATIEI ADEYARUI..UI

XXIY. Nemullumirea poporului

XXYL Predica despre generozitate ....88

XXYIL Tat6l lui 8uddha............ 89

XXIX. Rahula ....94

XXX. Jetavana.

276

84

......47

89

9l94

97

49

52

56

57

CONSOI/IDAREA RELIGIEI LUI BUDDHA

XXXL Jivaka, medicul..... .........103

XXXU. Tatal gi mama lui Buddha ating nirvana.......................105

XXXIIL ing[duirea femeilor in sang:ha ......................106

XXXIY. Regulile comport5,rii monahilor budiEtifa![ de femei............. ..................................106

XXXY. Yisakh6.. ........................ 108

XXXYI Uposatha gi Patimokkha.................... ll2XXXYII Schisma....... .ll4XXXYUL Refacerea armoniei.. .................112

XXXIX. Bhiksu mustrati...

...127

XLIL Z[d[rnicia lumii....... ........................... 130

XLYL Cele zece porunci..... ......135

PROPOYADUIREA LUI BUDDHA

XLYIII. Dhammapada................... .........................141

XLIX. Cei doi brahmani ..........14g

L. Respectarea celor gase p[r!i ..................154

LI. intrebarea lui Simha despre nimicire... ..............156

LII. Orice existen![ este spiritua1a................ ....................162

ADEYARULUI

LIX. Lectii 182

184LX. Amitabha

PARABOLE $I ISTORIOARE

IXII. Parabole ....193

....193IXUI. Casa incendiat[

LXIX. Lumina 1umii............. 201

201

IXXII. Nes[buitul nepi,sltorIXXUI Ajutor in deqert...........

....204

....205

oncLXXIY. Buddha sem5,nitorul........

IXXY. PariaLXXYL Femeia de la fdnt0n[.......................... 210

ztlLXXYUI Cdinele infometat. ...........................219

278

t72m' singur scop............ 174

deva ............................... 180

189

184

l9l

........193

........193

..............195

.195

.......196

197

201

201

,.................................209

.............................. 210

.....,.....-2t2

LXXU. Despotul.. ......913

LXXX. Y6savadatta...................... ...................................214

LXXXL Nunta din Jambunada

LXXXIL in regatul lui Yamarija.................

LXXXIY. Boabele de mugtar .....-................229

LXXXY. Sdriputra igi urmeazl inv[![torul pe ap6................226

LXXXYL Bhiksu cel bo1nav..........

ULTIMELE ZILE

LXXXYI. Condilii de prosperitate............... ............-.---..-231

LXXXYUL Purtarea dreaptd.

XCil. Ambapali ...............240

XCY. Fierarul Chunda..... 252

XCYI Maitreya ,.................25 5

CONCI.,.UZIE

XCYIL Cele trei personalit[li ale lui 8uddha............................267

XCIX. Scopul fiin!ei......... ...........27O

C. Lauda tuturor Buddha..... .............................274

279

FERICIRE!

I. FERICIRE!

Bucurali-vl de vestea cea bund,! Buddhar,

Domnul nostru, a deseoperit r[d[cina ri"ului.Ne-a ard"tat calea m6ntuiriiz.

Buddha risipegte iluziile minlii noastre Ei

ne elibereazd"de teroarea morlii.Buddha, Domnul nostru, aduce uqurare

celui obosit gi coplegit de suferin!fl; d[ruiegtepacea celor strivili de povara vielii. Dd curajcelor slabi care sunt gata s[ renunle la inerede-

rea in ei qi la speranld.

Yoi, cei care suportali necazurile vielii, voi,cei care trebuie s[ luptali gi sd trudili din g:reu,

1 Buddha, Cel Trezit, Cel Luminat, Iluminatuf in!e-leptul.I se mai spunea gi Sakyamuni (infeleptul tribuluishakya) (n.a.).

e Budigtii, ca toli ceilalli indieni, considerb m&ntuireadrept eliberarea de metempsihozb sau de transmigraliaeterni a sufletelor, consecinli a fatalei karma (n.a.).

ffi -- FmFi;r

voi, cei care nbzuili la o via![ de adevflr, bucurali-v[ de

vestea cea bun6!

Iat[ balsam pentru eei rdnili gi pfline pentru cei infome-

ta!i. Iat[ ap[ pentru cei insetali gi iatd speran!6 pentru cei

disperali. Iat[ Iumina pentru cei care sunt in intuneric gi

iat[ o beatitudine nesfflrgiti pentru eei drepli.

Yindecali-v[ r[nile, voi care sunteli rdnili, gi m0ncali

sa vi siturali, voi care sunteli infometali. Odihnili-v[, voicare sunteli obosili, gi potolili-vd seteq voi care sunteli inse-

ta!i. Ridicali-va ochii spre lumini,, voi care stali in intune-

ric; rec5,p[ta]i curaj, voi care sunteli p[r[si!i.Aveli incredere in adev[r, cei care iubili adevfl-

rul, c6ci implr[lia adevirului este intemeiat[ pe p[m&nt.

intunerieul gregelii este risipit de lumina adev6,rului.

Putem si ne vedem drumul gi s[ merg:em cu pagi hotarali 9i

sig:uri.

Buddha, Domnul nostru, a ficut cunoscut adev[rul.Adevflrul ne vindec[ infirmit[lile gi ne salveaz[ de

la pieire; adevflrul ne face tari in viali Ei in moarte' numai

adev[rul poate sd, nimiceasci relele gregelii.

Bucurali-v[ de vestea cea bun[!

II. SAMSARA $I NIRYANA

Privili in jur gi contemplali viala.Totul este trecitor, nimic nu dureaz6. Nagterea 9i moar-

tea, cregterea gi pieirea, compunerea gi descompunerea.

Gloria lumii este asemenea unei flori; e in plind inflo-rire dimineala;i pdlegte la cildura zilei.

14

{-[l1 t:F-*'ff.; qE-

dcrvfir, bucurali-vd de

fiimpentru cei infome-irEsperanla pentru ceiue mnt in intuneric si

eidrepfi.ri'ni!i, gi m6ncali

Odihnili-v6, voivoi eare sunteli inse-

mfl eare stali in intune-pf,risi!i.

ci care iubili adevfl-futemeiata pe p[m&nt.

dE lunina adev5rului.cu paqi hotardli gi

cunoscut adevErul.gi ne salveazd de

rirF gi in moarte, numaigr€-selii.

I|IRYANA

vil*a"fueaza. Nagterea gi moar-

_si descompunerea.

flori' e in plin[ inflo-silei.

-ilF

in orice parte ali privi, veli vedea numai grab[ Eiinghesuial6", goani, avida dup[ pl[ceri, teami de pedeapsa

morlii, bAlciul degert6ciunilor gi flac[ra dorinlelor arzd-toare. Lumea este plina de schimb[ri si de transform5,ri.Totul este samsdra!.

Nu exist6" nimic permanent in lume? in universala agi-talie nu exist6, niciun loc de pace, unde inima noastr[ tulbu-rat[ s[-gi poatfl glsi tihna? Nu existd nimic veEnic?

Oare temerile nu vor inceta niciodat[? Dorin]ele arzh-toare nu se vor stinge? CAnd va putea spiritul s[ fie calm gi

liniEtit?Buddha, Domnul nostru, s-a intristat de suferinlele vielii.

A vd,zut vanitatea fericirii lumii gi a c6,utat m0,ntuirea inceva care nici nu se ofilegtg nici nu pierg ci dureaz[ vegnic.

Yoi, cei care n6,zui!i Ia via![, sa gtili ci, nemurirea se

ascunde in calitatea de a fi pieritor. Yoi, cei care dorili feri-cirea care nu conline s[mdnla dezam[girii gi a regretului,urmali povelele marelui maestru gi duceli o via![ plin[ de

corectitudine. Yoi, cei care dorili cu infrig:urare bog:[!iile,venili gi primili singurele comori eterne.

Adevarul e vesnic; el nu cunoagte nici nagterg nicimoarte; nu are nici inceput, nici sf0rgit.Invoeali adevd,rul, o,

muritori!Adevarul si, pun5, stapflnire pe sufletele voastre.Adev[rul este partea nemuritoare a spiritului.

Delinerea adevdrului inseamna bog[!ie, iar o via![ tr5,it5,in adevar inseamn[ fericire.

I Sams&ra, vicisitudinile lumii, ale vielii qi ale morlii,lumea oameni-lor, oceanul nagterii gi morlii, instabilitatea si vremelnicia lucrurilor,agitalia vielii lumii, agitalia egoismului, vanitatea existenlei (n.a.).

l5

Agezali adev[rul in spiritul vostrq c5"ci adev[rul este

chipul vegniciei; el zugr[vegte permanenla (este oglindirea ei);

face cunoscut ceea ce dureaz[ ve.snic adevirul le d[ruieste

muritorilor nemurirea.

Buddha este adev[rul; fie ca Buddha s[ silflEluiasc[in inima voastr6. Alungali din inima voastri orice dorin![striind de Buddha, gi la sfflrgitul evoluliei voastre spiritu-ale veli deveni asemenea lui Buddha.

Acea parte a sufletului vostru care nu poate sau nu

vrea si devinfl Buddha trebuie s[ piar[, cd,ci este doar purd

iluzie gi inexistenld,; este cavza gregelilor voastre, a neferi-

cirii voastre.

YA puteli face sufletul nemuritor umpl0ndu-l cu

adevdr. De aceea, devenili asemenea unor vase potrivite siprimeascfl ambrozia cuvintelor Maestrului. Purificali-vflde pflcat gi sfinlili-va viala. Nu exist[ alt mijloc de a ajunge

la adev5,r.

inv6!a!i s[ faceli deosebire intre eu gi adevir. Euleste cauza eg:oismului qi sursa pdcatului; adevdrul nu se

ataEeaz[ de niciun eu; €l este universal gi duce la dreptate

gi echitate.

Personalitatea, care pare si le fie celor ce igi indri,gesc

eul propria fiin![, nu este nici etern6, nici nemuritoare, nicinepieritoare. Nu cautali personalitatea, ci adevirul.

Dac[ ne eliberflm sufletele de personalit[file lor mes-

chine,daci nu dorim r[ul aproapeluinostru gi devenim purica un diamant limpede care reflect[ lumina adev[rului, ee

tablou radios va ap6,rea in fiinla noastr[, reflect&nd lucru-rile aga cum sunt, neamesteeate eu dorinlele arzdtoare,

l6

edci adevirul este

{esteoglindirea ei}idevfirul le dflruieste

Brildha s[ s[l[gluiasc6vmstr[ orice dorint[

voastre spiritu-

{urDB nn poate sau nuef,ei este doar pur[

voastre, a neferi-

umpl0ndu-l cuElr vase potrivite sd

Purifica!i-vamijles de a ajunge

eu gi adev6r. Euladev5,rul nu se

Ei duce Ia dreptate

elor ee igi indr[gescnieinemuritoare, nici

eiadev[rul.prsonalit[lile lor mes-

gidevenimpuriIumina adevirului, ce

reflect0nd lucru-r! dorinlele arzd,toare,

ilF' lfffiF

;

*I

fara deformarea iluziei ingelitoare, f6r5, agitalia nelinigtiipline de p[cat!

Cel ce cautl eul trebuie s5, fac[ deosebire intre eul

ingel[tor Ei eul adevirat. Eul s[u gi eg:oismul sau sunt eul

ingeli,tor, iluzii ireale qi alc[tuiri pieritoare. Numai cel

care igi identifica eul cu adevdrul va atinge Nirvdna; gi

cel ce a atins Nirvdna a atins starea de buddha; a dobflndit

cea mai mare dintre fericiri, a devenit ceea ce este veEnic Ei

nepieritor.

Toate componentele trebuie si se dizolve din nou,lumile

se vor frdnge in bue[li ;i individualit[lile noastre se rror

impr[gtia; dar cuvintele lui Buddha vor fi vegnice.

Pieirea eului este mdntuirea' anihilarea eului este con-

dilia iluminflrii; disparilia eului este nirv&na. Fericit este

eel care a incetat s[ mai traiasc[ pentru plicere gi sal[glu-

iegte in adev6,r. in adev6,r,linigtea gi pacea spiritului sunt

cea mai mare fericire.

S[ cflut[m adipost in Buddha, c[ci a g[sit nepieritorulin pieritor. S[ ciutflm ad[post in ce este permanent in mijlo-cul schimb[rilor existenlei. S[ cflut[m ad[post in adevdrul

intemeiat de lumina lui Buddha.

III. ADEYARUL CARE IZBAYESTE

Lucrurile lumii gi locuitorii ei sunt supugi schimb[rii;sunt produsele unor lucruri care au existat inainte; toate

fiinlele vii sunt ce le-au facut faptele lor anterioare, cdci

legea cauzeigi efectului este uniformd" Ei f[r[ exceplii.

Dar, in lucrurile eare se schimbi fflrd incetare, se

ascunde adev5"rul. Adevirul confer6, lucrurilor realitate'

Adev[rul este imuabil in schimbare.

$i adevdrul doregte s[ se arate; adevirul ndzuieqte s[devin[ conEtient; adev[rul se strdduiegte si se cunoascfl pe

sine.

Adevbrul exista in piatr5,, cbci piatra existi, cu adev[-

rat, gi nu este putere in lume, divinitate, om sau demon care

sd poatd face ca ea s[ nu existe. Dar piatra nu este congtienti.

Adev[rul existfl in plantfl 9i viala ei poate s[ capete

expansiune, planta cregte, infloreEte 9i face fructe.

Frumuselea ei este minunat[, dar planta nu este congtient[.

Adevdrul existi in animal el se migcd 9i pereepe lucru-

rile din jur; distinge gi inva![ s6 aleag[. Animalul are o

congtiinla, dar inc6 nu e congtiinla adev[rului. Este numai

congtiinla eului.

ConEtiinla eului orbegte ochii minlii 9i aseunde adevfl-

rul. Aceasta este orig:inea gregelii, sursa iluziei, sam&nla

p[catului.Eul genereazi egoismul. Nu existi riu care s[ nu pro-

vini din eu. Nu existi nedreptate care s[ nu fie produsd de

afirmarea eului.Eul este principiul urii, nedrept[lii gi calomniei, al inso-

lenlei gi indecenlei, al furtului gi al escrocheriei, al impil[riigi al v[rsflrii de sflnge. Eul este Mara, ispita, riuf[ci,torul,cel ce face r[u.

Eul ademenegte prin pl6ceri. Eul fagdduieqte un para-

dis feeric. Eul este valul lui Mara seduc[torul. Dar place-

rile eului sunt lipsite de realitatg labirintul si,u paradiziac

18

qTFtr

fir5' ineetare, se

luerurilor realitate.

dc,rnrd nizuiegte s[sE se cunoascd, pe

Fdra exista cu adev[-oln sau demon carenueste conqtientd.

ft{a ei lnate si, capete

gl face fructe.nu este congtient[.

.si prcepe lucru-dcrgfr- Animalul are odevtrnlui Este numai

rir$i gi ascunde adevo-s[nie iluziei, simdnta

t{u care sd, nu pro-

s[ nu fie produsd de

gi ealomniei, al inso-

aI impil[riiispitq r[uflcltoruf

f5gnduieqte un para-

mdue[torul. Dar pl[ce-lrlErintul s6u parad iziac

'F-

este drumul infernului, iar frumuselea lui care se ofilegte

aprinde flac[rile dorinlei care nu poate fi satisflcut[niciodat[.

Cine ne va elibera de tirania eului? Cine ne va salva de

suferinle? Cine ne va aseza intr-o via!6 plina de fericire?Totul este vicisitudine in lumea peste care domnegte

samsi,ra. vicisitudine gi suferinla. Dar fericirea adev[ruluieste mai mare decdt toate vicisitudinile. Adevlrul d[ru-iegte pace spiritului agitat, invinge gregeala, stinge fl[ca-rile dorinlei gi duce la nirvana!.

Preafericit este cel ce a g[sit pacea nirvi,nei!Este calm

in lupte Ei in framflnt[rile vielii; este la ad[post de orice

schimbare; sfideaz[ nagterea gi moartea; rlm0ne indiferentla suferinlele vielii.

Preafericit este cel ce gi-a intrupat adevarul, cici gi-a

atins scopul gi e una cu adevirul. Este invingator fard s[poatd fi ranit; e glorios gi fericit f[ra s[ poata suferi; e puter-

nic chiar qi cdnd ar cidea strivit sub povara trudei sale; e

I Nirvana, extinclia, adic[ extinclia pasiunilor, dorinlelor, ataga-

mentelor omenegti gi a personant[fi. Nirvana nu este un paradis, unloc, ci o stare de perfect[ beatitudine la care sf&ntul poate s[ ajung:[,chiar f[r[ s[ pdrdseasc[ p[m&ntul. Hinaydna o definegte ca,,extincliea iluziei", Mahdydna, ca,dob&ndire a adevi,rului". Mahiydna spune c[nirvdna inseamnd ,iluminare", stare de spirit in care updddna,,,ataga-mentul", kles4,,suferin!a", gi trisndL,,,dorinfa" au dispflrut;fericita con-

dilie a iluminirii, a pdcii spiritului, a fericirii, a triumfului virtuliiin aceastd viald, gi dincolo de eq odihna vegnica a lui Buddha dupdmoarte. Buddha a refuzat s[ spund dacfl nirvana inseamn[ sau nuextinelia definitiv[ a personalit[lii. intrebat, el a aritat prin t[cerec[ aceastd solulie nu este unul dintre subiectele a c5,ror cunoagtereeste indispensabili pentru mdntuire (n.a.).

l9

nemuritor chiar gi cflnd moare. Nemurirea este esenla sufle-

tului s[u.Binecuv0ntat este cel ce a atins starea sacr6 de buddha,

ci"ci poate s[ infflptuiascdr m0ntuirea fralilor lui.

Adevfirul este o for![ care aclioneazd. ca s[ fac6 bine,

indestructibilA gi invincibilil Cultivali adevflrul in spiri-

tul vostru gi rflspflndili-l in omenire; cici numai adevbrul

salveaz[ de p[cat gi de suferin![. Adev[rul este Buddha Si

Buddha este adevdrul! Binecuv&ntat fie Buddha!

20