bucurestenii aloca pentru mezeluri 5% din bugetul destinat bunurilor de larg consum

7
 Bucurestenii aloca pentru mezeluri 5% din bugetul destinat bunurilor de larg consum In 2011, bucurestenii au cumparat mezeluri mai rar decat in 2010, piata inregistrand o scadere in acte de cumparare pe toate segmentele categoriei, se arata in studiul realizat de Unlock Research Market pe un panel de gospodarii dezvoltat doar in Capitala. Si rata de penetrare a grupei este in scadere (de la 97% in ianuarie  martie 2010, la 88% in octombrie   decembrie 2011), in special pe segmentele meanstream si economy, cele mai afectate fiind carnatii si parizerul. Constatam asadar, ca perioada sarbatorilor schimba comportamentul de cumparare, consumatorii orientandu-se cu precadere catre produse premium, cum ar fi sunca sau specialitatile (toba, lebar etc.). Pe de alta parte, vara creste popularitatea specialitatilor datorita aparitiei targurilor de produse traditionale, care- i atrag indeosebi pe cei care cauta produse cat mai naturale, sanatoase, “de casa”.

Upload: condecuse

Post on 05-Apr-2018

220 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

7/31/2019 Bucurestenii aloca pentru mezeluri 5% din bugetul destinat bunurilor de larg consum

http://slidepdf.com/reader/full/bucurestenii-aloca-pentru-mezeluri-5-din-bugetul-destinat-bunurilor-de-larg 1/7

 Bucurestenii aloca pentru mezeluri 5% din bugetul destinat

bunurilor de larg consum  

In 2011, bucurestenii au cumparat mezeluri mai rar decat

in 2010, piata inregistrand o scadere in acte de cumparare

pe toate segmentele categoriei, se arata in studiul realizatde Unlock Research Market pe un panel de gospodarii

dezvoltat doar in Capitala.

Si rata de penetrare a grupei este in scadere (de la 97% in

ianuarie – martie 2010, la 88% in octombrie – decembrie2011), in special pe segmentele meanstream si economy,

cele mai afectate fiind carnatii si parizerul.

Constatam asadar, ca perioada sarbatorilor schimba comportamentul de cumparare, consumatorii

orientandu-se cu precadere catre produse premium, cum ar fi sunca sau specialitatile (toba, lebaretc.).

Pe de alta parte, vara creste popularitatea specialitatilor datorita aparitiei targurilor de produse

traditionale, care-i atrag indeosebi pe cei care cauta produse cat mai naturale, sanatoase, “de

casa”.

7/31/2019 Bucurestenii aloca pentru mezeluri 5% din bugetul destinat bunurilor de larg consum

http://slidepdf.com/reader/full/bucurestenii-aloca-pentru-mezeluri-5-din-bugetul-destinat-bunurilor-de-larg 2/7

 Sursa: Unlock Market Research

Asa cum reiese din graficele de mai sus, din valoarea bunurilor de larg consum care au luat

drumul gospodariilor din Capitala (aproximativ 487,5 mii lei), 20% s-a cheltuit pe produse din

carne, in general, iar 4% exclusiv pe mezeluri.

Cantitatile totale de produse din carne cumparate cresc, in timp ce la mezeluri raman constante,pe fondul unor cheltuieli constante in primul caz, respectiv in scadere in cel de-al doilea.

Pondere categorii/ sortimente mezeluri in 2011 

7/31/2019 Bucurestenii aloca pentru mezeluri 5% din bugetul destinat bunurilor de larg consum

http://slidepdf.com/reader/full/bucurestenii-aloca-pentru-mezeluri-5-din-bugetul-destinat-bunurilor-de-larg 3/7

 

Sursa: Unlock Market Research 

Asadar, o prima concluzie a studiului este ca bucurestenii au avut, in 2011, un comportament decumparare mult mai pragmatic si calculat decat in 2010: au achizitionat mezeluri mai rar, in

cantitati mai mari, si au ales produse mai ieftine.

Evolutia vanzarilor de mezeluri, pe marci 

Cris-Tim si Aldis au fost marcile de mezeluri cel mai des cumparate in 201, avand o rata

penetrare de aproximativ 60%, urmate de Meda (36%) si Caroli (25%).

7/31/2019 Bucurestenii aloca pentru mezeluri 5% din bugetul destinat bunurilor de larg consum

http://slidepdf.com/reader/full/bucurestenii-aloca-pentru-mezeluri-5-din-bugetul-destinat-bunurilor-de-larg 4/7

 Sursa: Unlock Market Research 

In general, bucurestenii au un numar restrans de marci preferate, insa acestea difera de la ocategorie la alta.

Astfel, ei cumpara in general mezeluri de la trei-patru producatori (in usoara scadere fata de2010), insa atunci cand ne referim la fiecare categorie in parte, aleg in medie doua branduri.

In anul 2011 a crescut loialitatea consumatorilor fata de marcile care le satisfac cel mai bine

cerintele.

7/31/2019 Bucurestenii aloca pentru mezeluri 5% din bugetul destinat bunurilor de larg consum

http://slidepdf.com/reader/full/bucurestenii-aloca-pentru-mezeluri-5-din-bugetul-destinat-bunurilor-de-larg 5/7

 Sursa: Unlock Market Research

 

“Nevoia consumatorilor de a tine cheltuielile sub control i-a determinat ca atunci cand gasesc cea

mai buna varianta calitate-pret sa ramana la ea, avand maximum o marca alternativa in cazul in

care nu reusesc ca gaseasca brandul preferat”, constata Alexandra Cojocaru, Senior ClientService, Unlock Research Market

7/31/2019 Bucurestenii aloca pentru mezeluri 5% din bugetul destinat bunurilor de larg consum

http://slidepdf.com/reader/full/bucurestenii-aloca-pentru-mezeluri-5-din-bugetul-destinat-bunurilor-de-larg 6/7

Ce si de unde cumpara 

Ponderea mezelurilor in totalul actelor de cumparare de bunuri de larg consum este de 4%.

Cele mai consumate tipuri, in functie de volum, sunt crewurstii si salamul, urmate de carnati.

In general, la o cumparare se opteaza intre doua-trei subcategorii, si se cheltuieste in medie 14

lei. Suma pentru fiecare subgrupa cumparata variaza de la 4 lei, in cazul parizerului, pana la 6

lei, in cazul salamului sau carnatilor.

Ca format de comert, bucurestenii prefera retailul modern, de unde cumpara cantitati mai mari,acest canal fiind asociat cu aprovizionarea pe termen lung. Salamul este achizitionat

preponderent din modern trade la un pret mediu pe kg de 27 de lei, in timp ce carnatii sunt

cumparati in cantitati mai mari din traditional trade, unde costa mai putin - 17 lei/kg.

Pentru parizer sunt preferate in mod egal ambele formate de vanzare, insa in modern trade pretul

acestui produs este mai mic (16 lei/kg vs. 22 lei/kg).

Sunca si cremwurstii sunt cumparati in cantitati mult mai mari din retailul modern, in timp ce

oferta de specialitati din comertul traditional este mai atractiva, datorita pretului mai mic.

Astfel, observa Alexandra Cojocaru, comertul traditional ramane “mai aproape” de consumator,

fiind asociat cu categoriile “de casa” – carnati sau specialitati. In acelasi timp, cumpararea demezeluri confirma rolul functional al comertului modern, care este preferat pentru produsele

“obisnuite” - salam, cremwursti, sunca etc.

Cum vad consumatorii mezelurile

Alexandra Cojocaru, Senior Client Service, Unlock Market

Research 

 Mezelurile sunt o categorie de alimente foarte importanta in viata

consumatorului, insa destul de controversata: pe de-o parte, reprezinta

un substitut sau un produs complementar al carnii, oferind necesarul de

 proteine si nutrienti, intr-un mod mult mai simplu, rapid, accesibil si de

multe ori mai gustos decat carnea; pe de alta parte, sunt privite ca fiind 

o categorie de alimente nu foarte sanatoase, procesarea carnii ducand la pierderea calitatilor acesteia. Astfel apare tendinta de a cauta un

echilibru intre cele doua laturi – si gustos si sanatos - , solutia “ideala”

 fiind produsele “de casa” sau tr aditionale: carnati si salam de casa sau

specialitati (precum toba). De asemenea, o alta varianta de compromis

 pe care oamenii o adopta este orientarea catre produsele din pui sau curcan, care sunt 

considerate a fi mai sanatoase – in special cremwursti de pui sau sunca de pui.

7/31/2019 Bucurestenii aloca pentru mezeluri 5% din bugetul destinat bunurilor de larg consum

http://slidepdf.com/reader/full/bucurestenii-aloca-pentru-mezeluri-5-din-bugetul-destinat-bunurilor-de-larg 7/7

Metodologia studiului - Esantionul este compus din 160 de gospodarii din Bucuresti.

- Datele au fost culese utilizand metoda jurnalului, repondentii fiind rugati sa noteze toate

cheltuielile pentru produse alimentare si non-alimentare, timp de o saptamana, in fiecare luna.- Cele 160 de gospodarii au fost imnpartite in 4 grupe, astfel ca fiecare dintre ele sa completeze

urnalul in alta saptamana a lunii. De exemplu, grupa 1 completeaza in prima saptamana dinprima luna, urmand ca in a doua luna sa completeze in a patra saptamana, pentru a putea asigurareprezentativitatea si continuitatea in timp a cheltuielilor/consumului.