BtgjK/W. ^^ţ&ltf

*>° Acesta .fâia ese cate 3 c61e pe luna f si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii asociatiunei, era pentru

nemembrii 3 fr. Pentru străinătate

1 galbenii cu porto S, v ip poştei. gi- v

i t f S V ^ u»f#a.

TRANSILVANIA. F o î a Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana

si cultur'a poporului romanu.

Abonamentul» se i face numai pe cate

1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiin. seu prin posta

| seu prin domnii c o lectori.

u-^jjoţ.

Nr. 23. Brasiovu 1. Decembre 1872. Amilii V.

S u m a r i u: Limbi universali. Limbi destinate la morte. Limb'a romanesca. — Instrucţiunea. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) — Tabaculu si efectele lui. — Raportulu comisiunei de 5 esmisa pentru revisiunea ratiociniiloru.

Limbi universali. Limbi destinate Ia morte. Limb'a romanesca.

Geografii , etnografii si filologii numera si clas-sifica limbile si dialectele vorbite pe tdta faci'a pamentului dupa sute si mii , fkra inse câ pana astadi se cundsea essactu aumerulu loru totale, si fâra câ se fia invoiti intre se-nesi asupra numerului limbiloru mame, filie, dialecte, gerguri , provincialismi, pent rucâ ei le claSsifica in diverse moduri .

Intr 'aceea venu filosofiii carii calea pe urm'a lui Leibnitz si isi sfarmă mereu mentea cu inventarea unei limbe u n i v e r s a l e , pe care se o adopte ome-nimea in t r iga intregusiora, incependu dela Italiani si F ranc i pkna colo departe in nordu la E s c h i m o s , pkna la M a o r i d'in A u s t r a 1 i' a si Ia N e g r i i celi mai deformi d'in A f r i c ' a centrale.

In acelaşi tempu filologii moderni facu barba-tesce la studiu comparat ivu intre unu mare numeru de limbi, incependu erasi d'in Europ ' a si s t rabatendu pkna in fundulu Asiei pe sub muntele Himalaya si pe riurile Indus si Ganges inainte. Scopulu filolo-giloru se pare a fi destulu de frumosu, pecatu numai ck eli se perdu desu in labirintulu preparatu de eli inşi i , in cktu nu mai potu esi d'in elu in tdta vidti'a l o r u , dra folosulu practicu pentru cultur 'a vreunei limbi in specie si pentru cultur'a omendsea in genere care ar fi se resulte dupa atkta bătaia de capu si suddre, se arata prea anevolia.*)

P r e candu filosofii si filologii se sbuciuma si isi inedrda poterile spiritului pentru câ se ajungă la scopu, ii intempina c o s m o p o l i ţ i i s o c i a l i ş t i si m . a t e r i a l i s t i d'in dilele ndstre si le dicu, mai alesu filologiloru: Mei dmeni, nu fiti nebuni, nu ve sacrificaţi vidti'a pentru unu studiu carele nu dk dmeni-loru pane de locu. încetaţi de a mai cultiva ckte si mai ckte limbi si dialecte să race , r âncede , barbare. Mulţimea limbiloru, adaogă cosmopoliţii si socialiştii, este unu adeveratu blâstemu pentru omenime , una d'in căuşele principali ale nefericirei dmeniloru. Diversitatea limbiloru stk in ca le , pent ru câ se nu se

*) Studiulu comparativu s'a inceputu si la noi inca d'in dilele triumviriloru Micu, Sincai, Maioru, pe care l'au continuatu alţii. Ioanu Maiorescu (in Foi'a pentru mente etc. d'in 1848 et 1849), a iuatu si s a D s c r i t ' a in de aprope consideratiune.

pdta intielege omu cu omu; d'in caus'a multoru limbi sufere comerciulu, se impedeca propagarea culturei, a scientieloru si arteloru, se născu versari de sânge si alte rele mai multe.

Observaţi b e n e , ck intre cosmopoliţii socialişti celi mai mulţi sunt nisce dmeni cu capete pline de theorii vescede, carii dascalescu pe lume, pe omenime, fkra câ se o cundsea mai mul tu , decktu se pdte aceea cundsee d'in unele cercuri fdrte anguste ale unoru societăţi ce vorbescu una, sdu celu multu duoe limbi.

Inse pe urm'a cosmopolitiloru venu pangerma-nist i i , si uneori sub masca de cosmopoliţ i , alte-ori fkra picu de masca si reserva, spunu curatu, ck d'in tdte limbile pamentului celu multu patru merita a fi invetiate si cultivate de cktra omenime, dra acelea limbi aru fi dupa opiniunea lo ru , limb'a a n g l a , limb'a g e r m a n a , limb'a s p a n i d l a si limb'a f r a n -c d s e a . Unii mai facu gratia inca si limbei rusesci, de si cu multu resimtiu si aversiune.

Cosmopoliţii mascaţi si nemascati aducu in fa-vdrea celoru patru limbi unele temeliuri.

L i m b ' a a n g l o - s a c s d n a , acelu amestecu, a - \ celu amalgamu infricosiatu de limbi diverse ckte fuseseră vorbite in Britani'a, mai a sugrumatu dialectele d'in S c o ţ i ' a , I r l a n d i ' a , V a l e s u , si s'a substituiţi] pe se-ne lo ru , dupa aceea s'a intensu preste tdta A m e r i c ' a septemtrionale care este de duoe-ori mai mare decktu E u r o p ' a , de aci incolo a trecutu in A u s t r a l i ' a , N o v a - S e e l a n d i ' a , V a n d i e m e n s -l a n d , in mai multe grupe de insule, apoi in Afric'a pe la Promontoriulu bunei sperant ie , in fine in I n-d i ' a o r i e n t a l e si pkna pe tiermii C h i n e i . P r e s t e . acdsta, limb'a angla sdu englesa are literatura m i n u - ' na ta si in multe respecte classica. Pres te totu, acea limba este vorbita pkna acuma de vreo nouedieci (90) de milidne de dmeni. Asia tienu cosmopoliţi i ; noi inse sustienemu ck acestu numeru este essage-r a t u , pentruck neci pe de parte nu vorbescu si nu scriu limb'a englesa toti dmenii ckti sunt supuşi domniei britanice sdu nordamericane.

Dupa limb'a angla cosmopoliţii si pangermanistî i punu pe cea g e r m a n a , yâpoi se intielege de sene ck acdsta l imba fdrte grea de invetiatu si mai grea de pronunciatu, pangermanisti i o incarca cu laudele cele

45

— 266

mai mar i ; ei afla ck ddca limba angla este limb'a lumei p r a c t i c e , apoi cea germana este limb'a eru-ditiloru si a toturoru filosofiloru; dupa acesta eli punu numerulu dmeniloru carii vorbescu limb'a germana la sieptedieci si cinci (75) de milidne, adecă in Germ a n i' a propria, in A u s t r i' a, E 1 v e t i' a, una parte a R u s s i e i , in A m e r i c ' a septemtrionale, inca si in M e x i c o , iu A u s t r a l i ' a , si cine mai scie in ce par te de lume, pe unde t ransmigra sărăcimea, prole-tariatulu si mulţimea venturatoriloru de t ieri , carii essu d'in German ia , pentruck in adeveru, rara parte de lume, in care se nu afli nemţi mai mulţi sdu mai pucini.

L a loculu alu treilea dupa susu numitele duoe limbi cosmopoliţii si pangermanisti i nu punu limb'a francdsca, ci pe cea s p a n i d 1 a sdu i s p a n i c a, care afara de Spani 'a mai domina in insulele F i 1 i p p i n e, in C u b ' a ; in M e x i c o si in tdte republicele d'in A m e r i c ' a midiulocia si meridionale , P e r u , B u e -n o s - A î r e s etc. Td te acelea tieri si staturi in care domina limb'a ispanica, pe langa ce au intendere indoitu mai mare decktu Europ 'a intrdga, sunt si fdrte fertili (roditdrie) si incarcate de avuţii mineralice. D'in acestea urmedia ck limb'a spaniola ar avea unu venitoriu m a r e , dra pkna acumu ea este limba vorbita camu de cincidieci si cinci (55) millidne de suflete.

Dupa limb'a i s p a n i c a se pune la loculu alu patrulea limb'a f r a n c d s c a , care dupa pangerma-nisti numai in Europ 'a isi mai are însemnătatea sa practica. Caus'a es te , ck francii nu simtu necessi-tatea de a emigra câ anglii si câ germani i , preste aedsta se si născu franci relative multu mai pucini decktu de ess. nemţi si anglii*). Asia dara limb'a francdsca in alte parti de lume nu o vorbescu masse mai mari de poporu, afara numai de C a n a d a si de faimds'a C a i e n n a , unde domina cele mai afurisite friguri galbine. Limb'a francdsca este vorbita circa de patrudieci si cinci (45) milidne de dmeni. Pan-germanistiloru le place a degrada fdrte multu limb'a francdsca dicunciu, ck l i tera tura ei nu s'ar potea me-sura cu cea germana (?), si ck ea a castigatu atkta vddia si auctoritate de care se mai bucura in Europa , numai prin impregiurarea , ck curţile cele corrupte adoptandu ckte si mai ckte blastematii dela curtea Franciei , cu acelea adoptară si limb'a francdsca si o facura de moda. Acestu adeveru stk, intr 'aceea pangermanistii uita alte adeveruri si mai mar i : Nenume-ratele si nepretiuitele tesaure ale literaturei francesci multu mai inainte de străbaterea corruptiunei pe la curţile domnitoriloru si ale aristocrati loru, cumu si de alta parte saraci'a cea mare a literaturei germane

*)' Chiaru si scriptori naţionali francesci spunu câ dmenii d'in poporulu tieranu in unele provincii ale Franciei se ferescu a produce copii mai mulţi, pentru câ se nu li se impartia mo-siidr'a in mai multe bucati; adecă totu blastematia inradecinata câ la saşii d'in Transilvani'a, de a face numai câte duoi prunci, ,jZweikindersysthem."

pkna inainte circa cu 120 de ani ; ei uita ck pkna inainte cu 60—70. de âni chiaru si burgesiei nem-tiesci ii mai plăcea se parlirudsca francesce, decktu se vorbesca nemtiesce, buna-dra cumu făcea si niol-davoromanii pkna pe la 1821—31 , ck le niai plăcea se „paradosesca" grecesce, mai apoi francesce, precumu mai „beseduescu" mulţi romani d'in. Ungari 'a magiaresce, dra romanesce iti vorbescu atktu de latu, grosu si neregulaţii, in cktu iti vene se'ti astupi urechile si se fugi cktu colo. însuşi Carolu Rotteck re-j numitulu professoriu si historicu germanii disese eu-j ratu in histori'a sa universale, ck ddca limb'a rusdscaj este limba câ făcuta pentru s c l a v i (Mancipinm, Ser^ vus). apoi cea germana este limb'a servitorilorU (Fa-muli). Dara pangermanistii mai uita inca si unu lucru de tdte dilele, ck ei pkna in did'a de astadi nu sunt in stare se scria in limb'a loru neci diece linii, fkra câ se nu amestece macaru ckte 5—6 cuvente francesci, latinesci, elinesci.*)

Cosmopoliţii spera ck cele pa t ru , limbi, engles'a, german'a, ispanic'a,francesc'a, au se inghitia successive si se estermine pe tdte celelalte limbi ale pamentului, adecă camu conformu teoriiloru lui Darwin ; dra pangermanistii sunt siguri ck chiaru si limb'a francdsca are se dispară de pre faci'a pamentului. Unii câ si alţii afla ck limb'a englesa are gramatica simpla si fdrte regulata, ck inse orthographi 'a ei este c e a m a i h e -b e u c a (hebes , stupida) d'in l ume , care strica fdrte multu l imbei; deci anglii se'si simplifice acea or tho-graphia desiuchiata, si a tunci limb'a loru pdte se a-junga de limba universale. Asia tienu cosmopoliţii.

'Limb'a germana are g r a m a t i c a f d r t e n e r e g u l a t a , c o m p l i c a t a , a d e s e a o p p u s a d e - a d r e p t u l u r a t i u n e i s a n e t d s e , dra or thographi 'a ei inca aştepta mai multe reforme. Asia tienu despre limb'a germana nu numai cosmopoliţii, ci si pangermanistii. Dara inca ddca vei mai lua in cumpăna si greutatea pronunciatiunei acelei limbe iucarcate de consonante claia preste capitia, aprdpe câ si in limbele slavice**); dara lungimea nemesurata a cuventeloru, dara literele cele gotice anghiulate si coltiurate,

*) Se ia ori-cine amâna ori ce actu oficiale publicu, ori-ce carte scientifica sdu de arte, cumu si ori ce articlu de fondu sdu corespondentia de ale celoru mai bune diarie nemtiesci, pentriicâ se vedia si asia dicundu se pipăia nenumeratele plagiate pe care le facu germanii d'in alte limbi. Ddc'a limb'a germana este tocma asia de bogata, precumu o tienu germanii, cumu se pdte, câ ei cu neci unu pretiu nu'si potu curaţi limb'a loru de atâtea mii si mii de cuvente latine, eline, francesci e tc , ineependu. dela Kaiser, Minister, General, Armee, Corps, Division, Brigade, Regiment, Batallion, Compagnie, Cadet, Civilisation, Natidn, Be-form, Politik, Centralisation, Princip, Tractat, Theorie, Praxis, Elaborat, Deputation, Majorităt, Minorităt, Punct, Linie, Korper-, sebaft, Dictator, Departement, Garanţie etc. etc. etc. pâna diosu la nomenclaturele ; care se audu in gur'a profestionistiloru si a comerciantiloru nemtiesci, drasi cu miile. Asia apoi nemţii potu se strige in gur'a mare, câ limb'a loru e 3 t e cea mai bogata d'in lume.

**) Scblecbt, Schlange, schrag, schropfen, schrumpfeâ. Strumpf, stracks, Stroh, Strunk, Brustchen, Bruststreifen etc. etty

— 267 —

riunatorie de ochii dmeniloru; dara periddele cele lungi cktu una di de vdra, si sierpuitdrie câ intr 'unu labirintu egiptenu; preste totu, geniulu si tdta struc-tur'a ei differitdria si fdrte străina de a limbiloru neolatine. '

Limb'a ispanica este cea mai latita, mai sondra si mai; energidsa d'in tdte limbele romanice , care adecă împreuna la unu locu sunetele gutturali ener-gidse ale gotiloru si ale arabiloru cu frumseti'a si puritatea vocaleloru limbei latine si a celoru neolatine sdu-romanice, dra gramatic'a ei este bunisidra, si orthographi 'a cea mai raţionată d'in tdte, precumu credu cosmopoliţii. ! • iD'in contra, in limb'a francdsca atâtu gramatic'a,

câtu si orthographi 'a sunt fdrte neregulate. D'in tdte acestea vedemu câ cosmopoliţii punu

temeliu mai virtosu numai pe trei l imbi , dra pe a patr 'a si pe a cincea le considera dresicumu numai c â ' provisorie. Neci chiaru limb'a italiana vorbita preste- totu in I t a l i a si in alte parti câ de duoedieoi si optu (28) milidhe de dmeni , ; si limb'a portugalia vorbita circa de optu milidne, nu le considera in cathe-gori 'a limbeloru care se merite vidtia mai lunga, dra de altele neci câ voliescu se mai audia ceva.

Cu planuri de ale cosmopolitiloru, fia acelea ra-tionabili, fia chimerice, au tempu de a se ocupa ge-neratiunîle venitdrie; noi ne marginimu numai la ale pangermanisti loru, carii t ragu si limb'a ndstra si tdta essistenti'a ndstra naţionale in cerculu activitatei loru.

Planulu celu mai de aprdpe alu pangermanist i loru este, a lucra d'in tdte poteri le , d'in to ;ţu cuge-tulu si d'in totu sufletulu loru, câ ma i inainte de tdte se dea d'in cale si. se estermihe limb'a s l a v o - c e c h a vorbita de c e c h r , de m o r a v i si de s l a v a c i , si de una-data cu aceea şe omdre si pe l i m b ' a m a -g i a r a. Tot i germanii filologi si nefilologi, câţi se ocupară si ckti se' mai ocupa cu acestea duoe limbi, adecă cu s l a v o - c e c h ' a si cu m a g i a r ' a , sustienu tare si virtosu, ck acestea câ nesce limbi asiatice cu totulu străine in Europ 'a , preste aedsta, d'in n a t u r ' a l o r u b a r b a r e , fdrte grele de invetiatu si gretidse, nu aru merita neci-decumu câ se mai fia suferite in E u r o p ' a , si ck prin urmare toti ckti cultiva acelea duoe limbi si cu atktu mai virtosu aceia carii au in-pertinenti 'a de. a impune iuvetiarea loru la alte po-pdra cu forti'a, c o m i t u c r i m a i n c o n t r a c i v i -l i s a t i u n e i , pentruck ei facu câ tenerimea se'si pdrda tempulu cu invetiarea unoru l imbi , care asia ori asia, totu sunt destinate câ se mdra si se dispară cktu mai curendu d'in Europ 'a . Cechii s e . afla in sinulu Germaniei, in midiuloculu Oceanului g e r m a n u : ce mai voliescu ei cu limb'a loru cea insuflatdria de urgfa, dicu pangermanistii . Magiarii si de al tumentrea isi au tdta cuitur'a loru dela ge rman i , in capital'a loru Bud'a-Pesta se vorbesce intreitu mai multu nem-tiesce (si slavonesce) decktu magiaresce, mulţime de cetati, orasie, inca si sate d'in Ungari 'a sunt germane sdu germanisa te ; jidovii celi numeroşi propaga ne-

incetatu germanismulu; diariele germane d'in Ungari 'a au lectori neasemenatu mai mulţi decktu cele magiare ; l i te ra tura germana nu mai lasa câ se crdsca si se se consolide una literatura magiara sanetdsa; pkna ce ese unu o p u , una carte magiara, au esitu diece germane ; neci unu magiaru nu are ce cânta afara d'in Ungar i ' a , ddca nu va cundsee bene limb'a germ a n a , ck-ci cu cea magiara este peritoriu de fdme si de se te , nimeni nu'lu intielege nicairi pe lume. Deci inchiaie pangermanistii , invetiatii magiariloru si preste totu poporulu magiaru se nu mai amble per-diendu'si tempulu cu invetiarea limbei propr ie , care este numai una secătura; se'si mai astempere fana-tismulu care'i pdte duce la perire, se introducă cktu mai curendu limb'a germana in tdte scdlele si in tdte afacerile publice, se incdpa a se amalgama inca de acuma cu naţiunea germana, pentruck ori-ce voru face magiar i i , de aedsta sdrte totu n'au se •• scape. Magiarii prin drb'a loru alipire de limb'a loru cea străina in Europ ' a si aprdpe inapplicabile intru Conducerea afaceriloru publice, nu numai intardie p ro -gressele culturei preste to tu , dara ei dau si liberta-tiloru omenesci loviture fdrte grele si bruta l i , ck-ci adecă pentru câ se'si inpinga inainte limb'a loru, se tiena cumu amu dice, sufletulu in trensa, se o mai inpuna si altora, eli ataca libertatea bene intieldsa a toturoru. popdraloru conlocuitdrie, d'in care causa magiarii voru mai patf fdrte reu. Asia dara limb'a magiara se nu mai fia, dicu pangermanistii*).

Es te adeveru nedisputabile, ck positiunea limbei magiare e cktu se pdte mai critica; este inse totu asia de t r is tu , ck mulţime nenumerata de magiari orbiţi cu totulu de trufi'a innascuta ' loru , inca neci pkna in dio'a . de astadi nu vedu adeverulu acesta. Intr 'aceea magiarii se simtu in tempulu de facia tari si mari, vddia ei cumu isi voru alege cu pangerma-nismuhi ; noi dacoromânii se ne vedemu de capulu nostru, pentruck, vorb'a romandsea: M i l a ' m i e d e t d t a l u m e a , d r a d e m e - n e mi se r u p e a n i m ' a .

(Va urma.)

I n s t r u c ţ i u n e a . Instrucţiunea buna este acea pergh ia , care re-

dica popdrele la stare materiale si spirituale fericita, li-face plăcuta vidti'a si societatea omendsea^ si li-areta mii de mediuldce, spre a ajunge la scopulu pentru care sunt create.

*) Vedi intre alţii dr. Aug. Th. S t a m m : „Die Erlosung der darbenden Meuschheit," Zurich 1871 la pag. 258—271. — A r k o l a y (pseudonimu, mai bene v. colonellu Bartels de Bart-feld): D a s G- e r m an e n th u m und O e s t e r r e i c h . Oester-reich und Ungarn. Eine Fackel fiir den Voikerstreit. Zweite Ausgabe. 'Darmstadt und Leipzig, 1872. Auctoriulu acestei cârti cunosce prea bene Ungari'a si Transilvani'a, este omu do-tatu cu multe cunoscientie frum6se, inse pangermanistu fanaticu, dra limbagiulu lui este celu mai brutale d'in ckte s'au vediutu in tempulu nostru, adessea si obscenu, limba de casarme.

45*

— 268 —

Instrucţiunea adevera ta , basata pre principiele moral i , cari le propaga religiunea creştina, este unu rîu recoritoriu; ck-ci precumu rîulu vivifica tdte plantele de pre tiermurii sei, si li-ajuta desvoltarea organismului intr 'unu modu mai perfectu, decktu cumu se intempla acdsta la plantele lipsite de acestu fa-vo ru : asia instrucţiunea cea adevera ta , de-drace ea corespunde toturoru indigentieloru omenesci, petrunde in tdte facultăţile omului, i-preface vieti'a in celu mai scumpu tesauru de pre pamentu , produce concordia intre facultăţile spirituali si corporali, cari lucra dupa aceea in comunu pentru perfectiunarea atktu a corpu lu i , cktu si a spiri tului, si prin lucrarea acdsta continua, care es te : a d e v e r a t ' a c h i a r n a r e a o m u l u i p r e p a m e n t u , midiulocescu, câ vidti'a omului se appara una primavdra durabile si neîntrerupta, vediendu, ck lucrulu seu se semena neincetatu in societatea omendsca si infloresce in diferite ramuri ale desvoltarei genului omenescu. Numai de aici se pdte esplicâ, ck tdte popdrele alerga dupa instrucţiune, precumu alerga cerbulu setosu la i svoru , asia cktu se pdte dice, ck instrucţiunea renasce popdrele si li da una vidtia n o u a , mai i lare , mai perfecta si mai conforma cu destinatiunea omului.

Semnificaţi unea primitiva a cuventului I n s t r u c ţ i u n e nu este i n v e t i a r e , d e s c e p t a r e si alte de aceste; ci e d i f i c a r e , r e d i c a r e , a s i e d i a r e i n o r d i n e . Si cu dreptu cuventu se pdte dice, ck instrucţiunea cea adeverata edifica pe popdre, le re-dica la stare materiale si spirituale libera si independente ; si le asiedia intr 'o ordine sociale, in care neci unulu nu este impedecatu in esercitiulu drepturiloru sale de omu si cetatianu libera alu patriei.

Mulţi s'au nisuitu a dâ definitiune cuvenita in-structiunei , unora li-a succesu, dar numai in pa r t e ; si numai dupa-ce cestiunea instructiunei fu desbatuta prin scrieri periodice, opuri classice, ma ehiaru si prin parlamente, numai dupa aceste se pdte dâ instructiunei definitiune adecuata , dra aceea es te : D e s v o l t a r e a m i n t e i d ' i n p r e u n a c u f a c u l t ă ţ i l e e i , s i f o r m a r e a a n i m e i in c o n s o n a n t i a cu a p l e c ă r i l e e i , c o n f o r m u c h i a m a r e i s i s c o p u l u i p e n t r u c a r i s u n t c r e a t e , sdu m a i p r e s c u r t u , e s t e : a r t e a d e a f a c e o m u d ' i n o m u .

Artea acesta are doue r amur i : un'a este e d u c a r e a , alt 'a este i n v e t i a r e a (to docere); ambele ramure si-au campulu pre care si-desvdlta activitatea loru. Educarea are de obiectu f o r m a r e a â n i m e i i n c o n s u n a n t i a c u a p l i c ă r i l e e i ; dra invetiarea se referesce la d e s v o l t a r e a m i n t e i s i a f a -c u l t a t i l o r u e i . — Inse de dra-ce tdte ideile, no ţiunile si conceptele abs t rase , cari si le-a formatu mintea, au impressiuue buna sdu rea asupra ânimei, pent ru aceea invetiarea influintiedia in modulu celu mai naturale asupra educatiunei, si este midiuloculu celu mai acomodatu spre inaintarea si promoverea ei, candu nu purcede unilateralu, sdu nu neglige neci interesele mintei, neci ale ânimei; pentruck invetiarea

sdu desceptarea face pre omu intieleptu; dra educarea lu-face b u n u ; dar omulu intieleptu, inse r eu , strica altora, dra omulu neintieleptu, inse bunu, e insielatu de cktra alţii, — si numai omulu intieleptu si bunu se pdte numi p e r f e c t u (deplinu). Naţiunile si pc~ pdrele numai prin educatiune si instrucţiune i n | i n -tielesu mai strinsu au ajunsu la însemnătate istorica* ck-ci numai prin fapte mari si nobile, cari sunt totu-deaun'a resultatulu culturei, si-au atrasu simpathi 'a istoriciloru. Ce mica a fostu Fenic i ' a , si totuşi unu istoricu mai pre largu si mai interesantu va vorbf despre acdsta tidra, decktu despre imperati 'a Assirie-niloru si a "Babilonieniloru. D'in fia-care ru ina , ce a fostu la Feniceani, se pdte conchide la cultur'a si scienti'a loru.

Deca vomu cerca istori'a popdre loru , cari au una rola mai însemnata in desvoltarea si progresulu genului omenescu, vomu afla la cele mai multe edu-catiunea inaintandu paralellu cu instrucţiunea; — dra ddca vomu considera productele mintei si ale ânimei; ce le arata acele popdre, vomu ajunge la resultatulu acela, ck productele celei de antaia sunt mai peri-tdrie decktu ale celei de a dou'a. Numai ckteva ruine anuncia inca întreprinderile grandidse ale Babilonieniloru si Egipteniloru, d'in ckte le-au succesu in lumea materiale, cea mai mare par te a loru acoperita deja in pulbere ; d'in contra cktu se lupta cu vitre-gimea tempuriloru vieti'a spirituale a evreiloru si a eliniloru!

Desvoltarea mintei se intempla prin invet iare ; dra invetiarea produce scientia. ,

Animalele au inst inctulu, prin care se conducu in vidti'a loru, si conduse, de acesta isi alegu nutri* mentulii corpului si se folosescu de lumea materiale, fkra a-si periclita sanetatea corpului. „Omulu este mai pre susu de animale prin aceea , ck. elu nu se conduce de instinctu, ci fiendu donatu cu minte, sdu intielesu si voia l ibera , e condusu de acdsta in activitatea sa atktu in terna , cktu si es terna; pentrucâ inse mintea se-si pdta implinf funcţiunea acdsta i a armonia cu interesele materiali si spirituali ale omulu i : are lipsa de desvol tare . care- se intempla prin invetiare, dra aceea produce scientia.

Intielesulu este acea p o t e r e s p i r i t u a l e , sdu f a c u l t a t e a m i n t e i o m e n e s c i , prin care destin-gemu binele de reu. Desvoltarea acestei facultăţi este necessaria, pentrucâ se pdta corespunde chiamarii sale.

Vo i ' a libera este acea f a c u l t a t e a m i n t e i , prin care alegemu libera midiuldcele pentru esecu-tarea unei lucrări anumi te , si ni stk in potentia de a implinf binele si de a incungiurâ reulu.

Ambele au lipsa de instrucţiune sdu invetiare, care se câştiga in scdla, prin urmare scdl'a fkra de invetiare nu se pdte intipuf.

Pr in invetiare se descepta omulu la cunoscinti'a demnitatei sale, istori'a ni arata, ck popdrele, la cari n 'au petrnnsu radiele civilisatiunei si prin urmare n'au avutu parte de efectele binefacatdrie ale ins t ru i

— 269 —

ctiunei, stau pre unu gradn atktu de diosu alu des-voltarei intielesuali, cktu sunt lipsite mai de totu si de noţiunile cele mai simple.

Td te popdrele,*) cari le numimu p o p d r e c u l t e ale evului vechiu, au consideratu desvoltarea faculta-tiloru mintei de una problema essentiale a scdlei, deşi modulu sdu loculu destinatu acestei desvoltari au diferiţii de alu. tempului nostru. A n u m e : invetiatii renumiţi, cari si-au castigatu scienti'a d'in esperienti'a vietiei, adunau in giurulu loru pe poporulu doritoriu de scientia, fkra distingere de etate, rangu sdu genu, pre s t rade , in locuri publice, sdu in veri-care casa privata, care'i asculta cu multa dorintia de a invetia, dra ei 'i propuneau cunoscintiele fkra vreunu sistemu determinatu.

Acestea, sdu camu astufeliu au fostu scdlele d'in evulu vechiu; dar si aici, precumu in tdte lucrările omenesci, aflamu mai tardiu desvoltare si înaintare. In aceste scdle filosofii lumei, cari au jocatu rolulu de magistri ai evului vechîu, au trebuitu se comunice prin graiulu viu cunoscintiele loru cu poporulu, care eră setosu de scientia, sdu: ei au t r e b u i t u s e ' l u i n v e t i e.

Şe consideramu acuma invetiarea sdu instrucţiunea popdreloru d'in evulu vechiu.

Ddca vomu cercă artile, vomu află, ck chinezii in evulu vechiu au potutu stă pre unu gradu inaltu alu desvoltarei, ck-ci comerciulu cu metas 'a , te'a si diferite vapsele de colori s'a latitu dela ei in celelalte parti ale lumii. E i au cunoscutu cu multu mai nainte pulberea de puşca, porcelanulu, compasulu si t ipar iulu , decktu popdrele occidentali. Aceste arata desvoltare intielesuale,. precumu si aceea, ck chinezii au avutu mare grija de desvoltarea facultatiloru mintei. Ck ei au remasu inapoi de civilisatiunea moderna : acdsta e de a se atribui domnirei orgolidse a poter-niciloru, precumu si isolatiunei loru. Cu tdte acestea se ingrigescu si acuma de instrucţ iune, pentruck pe prunci incepu a-i invetiâ degiâ in etate de 5—6 ani, care invetiare se incepe cu numirea obiecteloru visi-bili, si astfeliu ocupa facultatea imaginatdria, care este unu genu anumitu alu sistemului intuitivu. Numele cârtii prime, care servesce de manualu, es te : Pekia-sing, care cuprinde numele persdneloru d'in vreo suta de familie. A dou'a carte es te : T h a - t a , colectiune de cunoscintie real i ; a trei 'a: Thien- the-ouen; împreunarea a loru una miie de l i tere; a pa t r ' a : San-thea-king; cunoscintie fundamentali d'in moralii si istoria. Obiectele principali ale invetiarei sun t : limb'a si scrierea, pentruck acestea sunt împreunate cu cele mai mari greutăţi .

La elini invetiatur'a fusese familiarisata atktu intre lacedemonierii, cktu si intre atenieni. Lacede-monienii consideră pre Licurgu nu numai câ pe le-

*) Datele referitorie la cultur'a chineziloru si a greciloru sunt culese- d'in: „Skizzen und Bilder aus der ErziekungsgeT scbichte" von L. Kellner. Essen 1862. Bedăker I. Band.

gislatoriulu, ci si câ pe invetiatoriulu loru, care, prin legile sale aprobate si de oraclulu d'in Delphi, a re-formatu constitutiunea loru si li-a organisatu scdlele. Principiulu fundamentale alu legislafiuuei sale a fostu, ck tdte trebue se conlucre mai inainte de tdte pent ru promoverea intereseloru statului; acestui principiu a subordinatu elu si scdlele, conformandu intereseloru statului desvoltarea tinerimei.

Lacedemonienii, numiţi si spartani, formau dresicumu una familia m a r e ; prunculu indata dupa nas-cere eră cercetatu, nu cumuva are ceva scădere natu ra le , si ddca 'lu aflau schiopu sdu o rbu , sdu cu altu defectu, atunci 'lu suieau pre muntele Taigetn si de acolo 'lu aruncau in vale câ se pieră ; dra pruncii sanetosi erau instruiţi pre spesele statului incependu dela anulu alu 8-lea. Invetiarea constă d'in gimnastica, sub care se intielege nu numai câştigarea de-steritatii corporali, precumu notulu, saritulu, suitulu, joculu (saltulu), ci si esercitie militarie si mânuirea armeloru, dra in serbatori se duelau; aveau jocuri mimice, seu se luptau. Obiecte estraordinarie e r au : cetirea si scrierea.

Atenienii, cari celebră pre Solonu câ pe funda-toriulu scdleloru la ei, au condusu langa pruncu unu sclavu, care se numea „paedagogu." Acesta n'a fostu atktu invetiatoriu, cktu mai multu padî tor iu , si avea datorihtia de a conduce pre pruncu la gimnasiu, unde se află invetiatoriulu celu adevera tu , dela acestua invetiâ prunculu d ' inpreuna cu ceialalti colegi: a cu-ndsce literele, a silabisâ, a ceti, a scrie bine, precumu si unele bucati mai însemnate d'in opurile lui H o -meru a le enarâ fkra car te ; mai tardiu p r imi ră . instrucţiune d'in artea musicale dela magistrulu de mu-sica, care avea datorinti 'a de a-i propune si legile bunei-cuviintie; dra in etate de 18 ani au luatu par te la esercitiele publice d'in gimnastica, de care se tie-n e a : luptarea, lupt 'a cu pumnii, fugirea pre întrecute, sar i rea , aruncarea discului, no tu lu , joculu si esercitiele militarie.

Scdl'a lui Py thagoras d'in Croton avuse caracteriu familiariu, si s'a imparti tn in trei c lasse ; pre ascultătorii d'in classea prima 'i invetiâ a se dedă la totu feliulu de lipse si necadiur i , in classea a dou 'a invetiau music'a si gimnastica, si numai in classea a trei'a se p ropuneau : matematic 'a, astronomi'a, filosofia si medicin'a. Scdl'a lui Py thagoras au avutu de scopu, câ se desvdlte in ascultători priceperea iute si memori 'a fidele, precumu si facultatea deductiuniloru essacte; si chiaru d'in aceste cause scdl'a d'in Croton fu recunoscuta de modellulu scdleloru d'in Greci 'a, precumu Py thagoras de invetiatoriulu celu mai mare .

Socrates care fu declaratu de cktra oraclulu d'in Delphi de celu mai intieleptu intre moritori*), a consideratu scienti'a de fontan'a virtutiloru, dra ignoranti 'a de cuibulu pecatului , si precumu densulu n'a sciutu

*) „Intieleptu a fostu Sofocles, mai intieleptu Euripides; dara celu mai intieleptu intre intielepti Socrates."

— 270 —

mul tu , asemene nu s'a nisuitn a invetiâ multe pre discipulii sei, ci mai multu s'au adoperatu a desceptâ in ei cugetarea practica si ratiunale printr 'unu rae-

, t o d u , . care si pkna astadi 'lu urmarescu bărbaţii renumiţi pre campulu instructiunei; si precumu spune X e n o p h o n u , d'in geometria s'a indestulitu cu atkta, deca cineva a sciutu mesurâ una bucata de pamentu. De gimnastica nu s'a interesatu multu j ci afara, de cele amintite a invetiatu aritmetic'a, as t ronomia , fi-sic'a si filosofi'a.

Pla tone a fostu de pă r e r e , ck chiamarea peda-gogiloru este de a veghiâ asupra prunciloru si a-i conduce la jocuri si festivităţi, e r a i n v e t i a r e a a voitu a o concrede invetiatoriloru luaţi in intielesu str insu; aceştia aveau de a propune oundscerea litereloru, cetirea sj scrierea, mai tardfu gimnastic'a intr 'unu gi-mnasiu separatu, apoi citer'a si violin'a impreunate cu jocu si cântare. Invetiaceii lui, cari s'au numitu a c a d e m i c i , dela edificiulu in care invet iau, au invetiatu mai tardfu ari tmetic 'a , g e o m e t r i a , astronomi'a si filosofi'a si pre acesta d'in urma a pusu mai multa diligentia. Pla tone s'a abatutu dela calea contempu-reniloru sei prin aceea, ck a neglesu poesi'a, pe care o a consideratu de molesirea caractereloru, si t ra indu in societatea lui Socra tes , ambii au invetiatu si au propagatu nenaorirea sufletului.

k Aristoteles, dupace a fostu invetiatoriulu lui Alessandru celu mare 8 ani in Macedoni'a, mai tardfu a invetiatu 13 ani in liceulu d'in Aten 'a , elu amblâ d'intr 'unu locu in al tulu, de aici invetiacii lui s'au numitu „ p e r i p a t e t i c i . "

Plutarcu intr 'o diser tat iune, despre carea unii supunu ca ar fi apocrifa, vorbesce in terminii următor i : „Numai educatiunea buna si invetiarea facu pre' omu fericitu. Pen t ru alte bunuri pamentesCi nu merita a se luptă. A fi de origine nobile, este meritulu parentiîoru. Bogati 'a Ieste protidsa, depende inse dela for tuna, care o dk unuia , era altuia i-o denega. A se luptă pentru gloria este permisu , dar aceea nu este constante. Frumset i 'a este p o m p d s a , dar nu tiene multu. Sanetatea este plăcuta, dar schimbatidsa. Poterea e de invidiatu, dar e peritdria. Numai scien-ti'a este singura, carea e divina si neperitdria. Co-legiloru sei a datu consiliu câ se propună medicin'a d'in consideratiuni sanitarie; era gimnastic'a pentru intarirea corpului. Filtisofi'a o a numitu medicin'a neajunseloru. si patimeloru sufletului. A ipsistatu fdrte pre langa contempuranii sei , câ se-si dea pruncii la invetiatu'ra; dra despre Aris t ipu, c a r e ' a fostu invq-tiacelu alu lui Socrates , ni-a lasatu scrisu, ck pre acelua 'lu a intrebatu candu-va unu parente, pentru cktu i-ar invetiâ p runculu? „Pent ru una miie de d rachme"*) respunse Arist ipu; „Ceriule, ckta pla ta! pentru atkta pociu cumperâ si unu sc lavu ," replick

*) Circa 214 taleri nemtiesci, seu 428 pâna la 450 fior. val. austr.

parentele. ^ „Fkra indoiela, continuă .Aristipu, atunci vei avd doi sclavi, pe fiinlu teu si pe celu cumparatu."

P r e candu la greci eră ineglesa cultivarea femei-loru, pre atunci la romani aflamu scdle regulate de fete, in cari se cresceau fietoriele matrdne romane, si acestea 'si puneau tdta grigea in- crescerea buna a fiiloru. Ce • influintia mare pdte avd una mama asupra fiiului seu, căruia nu i-a denegatu educatiunea, se vede d'in pasiulu Vetui ie i , care a sciutu invinge cu v o r b a pre fiiulu seu Coriolanu, candu a venitu contra Romei. Dar mai .frumosu essemplu avemri pre Corneli'a, mam'a celoru doi Gracchi, care 'si presentâ cu una superbia nobile pre fiii sei câ pre tesaurii cei mai scumpi amicei, ce venise a o cercetă. — La romani erau tenerii sub conducerea tatălui si educarea mamei pkna in etate de 16 ani, si numai atunci au potutu imbracâ t o g a virile usitata la solemnităţi.

Stracurandu-se cultur'a dela gredi la romani, a-cdsta impregiurare au avutu mare iofluinţiâ asupra invetiatoriloru poporului romanu, a cărora; datofintia a fostu a propune cetirea, scrierea si aritmetic'a.. Vir-gini'a, cea persecutata multu de cktra Apiii Claudju, pre la a. 449 inainte de Chr . a cercetatu scdl'a.' publica; prelegerile se tieneau in locuri publice, sdu in cascidre de lemnu, precumu Bi pre strade — in tr i-viis, — pentru, aceea Quinctilianu a numitu primele cunosciqtie eastigate in scdle : cunoecintie triviali. Tenerii incepetori se deprindeau an> pfine pre : campulu Iui Mârte, dra. in T iberu invetiau notulu; musi'c'a inBe nu a fostu atktu de pretiuita «â • la greci. -

De-si romanii au, primita cultur'a dela greci, cu tdte aceste a fostu mare diferintiă' intre, iuvetiarea romaniloru si a greci loru, care in tempurile ndstre se pdte asemenâ cu invetiarea la germani si franci. L a greci puneau mare pondu pre aceea, câ tenerulu se scia traf frumosu; d'in contra la romani mai multu' se adoperau, câ tenerulu se'si câştige invetiatura^ prin care se ajungă a fi folositoriu patriei, De aceea la romani gimnastic'a s e propunea mai multu pentru aceea , câ se aiba desteritate in manuarea armeloru 'si nu atktu pentru ipfrurnsetiarea corpului.

Acdsta sistema o aflamu aprobata de Cicerone care scrie: „Candu me intrebu si? cugetu aduncu,. cumu a-si potd fi folositoriu mai multora, nu'mi vine in mente ceva mai momentosu, decktu câ se indreptu pre concetatienii mei cktra caţiîe scientieloru. ) Tdţa istori'a romaniloru ni invet iâ , ck pi'incipiulu instructiunei loru nu a fostu intemeiatu atktu pre teoriele filosofice, ci mai multu pre v i d t i ' a p r a c t i c a .

Acestea sunt unele lineaminte generali despre cultur 'a popdreloru ant ice: a chineziloru, greciloru si a romaniloru, d'in cari se vede, ck si aceste popdrd an consideratu desvoltarea mintei de adeverat 'a problema ce are se deslege scdl'a, sdu ck scopulu scdlei este i n v e t i a t u r ' a . Pest 'a. Vasiliu Deciu.

*) De Div. 2. 1.

Colectiune de diplome d'in; diplomatariulu comitelui I o s i f u K e m d n y , care

: privescu mai alesu pe români (valachi).

(Urmare.)

1427. App. D. Tr . T. V. Regele Sigismundu face donatiune oppidului B a i ' a - d e -

C r i s i u in comitatulu Zarandu duoe comune rurali (sate), numite Chyba et R y s k a . In acestu documentu Bai'a-de-Crisiu

• e numita pe nemtiesce Altumburg si inca cu adaosu, câ intre locuitorii ei se afla si ospeti, adecă colonia venetica si lucratori de mine seu baiasi.*)

Conventus monasterii B. M. V. Chismonostra. Omnibus Christi fidelibus tam praesent ibus , quam futuris praesentium notitiam habituris salutem et gra-tiam in omnium Salvatore! Quouiam ea quae fiunt in tempore pereunt , si ergo ad futurorum notitiam pervenire debeant, necesse est, ut perpetuitatis signa-culo signentur. Proinde ad universorum tam praesent ium, quam futurorum notitiam volumus ha rum serie pervenire: quod nos litteras serenissimi Princi-pis , et Domini Domini Sigismundi Dei Gratia Ro-manorum Regis semper Augusti, ac Hungar iae , Bo-hemiae, Dalmatiae, Croatiae^ Regis Domini noştri na-turalis introductorias , simul qt statutorias sub ejusdem minori sigillo clause emana tas , nobis directas, reverentia qua decuit, recepimus in haec ve rba : ,

Sigismundus Dei Gratia Romanorum Rex semper Augustus, ac Hungar iae etc. Rex. Fidelibus nostris Conventui Ecclesiae de Clus-Monostfa salutem et gratiam. Cum nos tum pro fidelibus servitiis fi-delium nostrorum providorum virorum Jud ic i s , et Ju ra to rum, ac universorum ciyium et hospitum, nec non Montanorum nostrae civitatis Altumburg**) vo-catae, tum etiam pro utilitate et commodo ipsius nostrae civitatis, quasdam possessiones Chyba er Ryska vocatas, juxta Montanas ejusdem nostrae civitatis si-tuatas et adjacentes, juxta contenta aliarum literarum nost rarum superinde confectarum, in perpetunm du-xitnus conferendas, volumusque ipsos in dominium earumdem per N r u m , et vestrum homines legitime facere introduci. Igitur fidelităţi vestrae firmissime praeeipiehdo mandamus, quatenus Nrum mittatis hominem pro testimonio fidedignum, quo praesente An-dreas filius Simonis de Mikefalva per nos de Curia nostra ad id specialiter destinatus, ad facies praedi-ctarum possessionum Chyba et Ryska vicinis et com-metaneis e. c. t. (reliqua juxta solitum stilum mandati statutorii). Datum in descensu nostro exercituali, in Campo Barammezeu vocato , secus confinia partium Transalpinarum. Fer ia I I I . prox. post fest. visit. B. M. V. a. D. 1427. Rgnor . Nror. anno Hungar . 4 1 . Roman. 17. et Bohem. 7. —

*) Eca asia se dona in tempulu feudalismului satele in possessiunea oppideloru si a cetatiloru, pentrucâ acestea se do-mnesca preste ele, câ si aristocraţii preste cele donate loru.

Red. Trans. **) Korosbânya comit. Zarand.

Nos itaque mandatis: dicti Domini Nri Sigismundi Regis obedire cupien. uti tenemur, una cum praeno-minato Andrea filio Simonis de Mykefalva homine suo Regio per ipsum Dominum Regem de Curia sua ad id specialiter destinato, Nrum hominem, videlicet virum Religiosum fratrem Blasium saeerdotem, soci um nostrum conventualem ad praemissa peragenda Nro pro testimonio transmisimus fide dignum. De-mum iidem ab inde ad nos reversi, nobis concorditer retulerunt, quod ipsi, Fer ia I I I . prox. post festum B-Jacobi apost. nune praeteritum ad facies praedicta-rum possessionum Chyba et Ryska vicinis et corn-metaneis earundem universis inibi legitime convocâ-tis, et praesentibus accedendo, introduxissent praefatos cives, et montanos dictae civitatis Al tumburgh în Do-minio earumdem, statuissentque easdem eisdem per-petuo possidendas. E t prout moris est, et hujus Regni conşvetudo, legitimis d iebus , et horis continuis ad id aptis et sufâcientibus, in faciebus earumdem commoran. nullo penitus contradiatore inibi apparente . In cujus r'ei memoriam, firmitatemque perpetuam prae-sentes nostras litteras privilegiales sigilii Nri pendentis et authentici munimine robo.ratas, Alphabetoque trium Lit terarum medio intercisas, eisdem civibus ac mon-tanis et hospitibus dictae civitatis Altumburgh*) du-ximus concedendas. Datum sedecimo die diei In t ro-ductionis et statutionis praenotatorum. a. D. 1427. antedicto.

1427. App. D. Tr . T V. Pre candu Sigismundu petrecea erasi la Brasiovu, aflandu

câ r o m a n i i t r a n s i l v a n i d'in d i s t r i c t e l e r o m a n e s c i , care se tienea de fortareti'a D e v e i , nu mai voliescu a se supune la totu feliulu de servitie câte li se cerea, scrie cu mare mania câtra vicevoivodulu L o r a n d u L e p e s , amerintia cne-z i l o r u romanesci si auctorisedia pe Lepes, câ in casu de nesupunere se faca romaniloru t6te relele spre a'i supune si înfrânge.**)

*) Has Litteras an. 1781 pro dicto oppido Korosbânya în Transumto conventuali exscribi curavit: Franciscus Pakular Ju-dex, ac Micbael Sztan et Belej ;Pask Juraţi dicti oppidi.

Originale harum Literarum exstat in Arch. K. Monostorien. conventus inter fasc Cttus Albae Lit. A. Nr. 10.

Apparent in superiore earumdem margine intercisae literâe Alphabeticae A. B. C., in inferiori, autem margine exstant duae fissurae pro appensîone sigilii (quod deest) adaptatae, suntque in Pergameno patentei- confectae..

Copia in Arcbivo Gubern. in T. IV. Transumt. Conventua-lium p. 16.

**) Acestu documentu trebue se se ia in legătura strinsa cu altele d'in anii precedenţi si d'in cei carii urmedia immediatu. Sigismundu pe nobili ii scutesce de obligaţiunea de a esi in contra turciioru, cere inse câ romanii se merga. Sigismundu dâ in 1428 porunci înnoite, mai aspre si decâtu ale lui Ludovicu I. in contra ritului si confessiunei religiise a romaniloru, in acelaşi tempu inse elu este decisu a readuce in tiera pe cavalerii teutoni, firesce, nu numai pentru câ se apere tier'a de turci, dara si pentru câ se propage cu armele ritulu apusenu si domni'a papei, cu ajutoriulu căreia cugeta elu se'si asigure apoi domni'a preste toti romanii. In modurile si pre calile acestea se prepara catastrofa cea mare d'intre anii 1437—1438, in care steo'a romaniloru transilvani cadiuse pentru multu tenrpu. Not'a Red.

— 272 —

Sigismundus Dei Gratia Romanorum Rex semper Augustus, ac Hungar iae , Bohemiae, Dalmatiae, Croa-tiae e. c. t. Rex. Fideli nostro Lorando Ldpes de Vâroskeozy, vice vajvodae nostro partium Regni Hungariae Transsylvanarum salutem et gratiam. Castel-lanis castri noştri Deva ad honorem vajvodatus di-c tarum partium Regni noştri Transy lvanarnm alias tenti, ast nune noştri ad rationem pro tempore pos-sessi , gravi cum querela nobis exponent ibus, quod nonnulli populi in Districtibus Olachalibus dicti castri existentes, malesanis, et frivolis keneziorum suorum suggest ionibus, et consiliis agi taţ i , et inducti , variis sub coloribus se cum manifesto dicti castri noştri de-t r imento , a solitis castri servitutibus subducere co-nantur ; quum a u t e m O l a c h i , quorum videlicet per-sonae ipsae, quam et terrae, et agricolationes eorum eidem castro nostro inseparabili vinculo adstrictae ha-ben tu r , non tantum agricolationes castr i , proprios licet in usus, inabalienabiliter tamen procurare, cer-tosque census praestare, sed etiam opera servilia ma-nualia ad conservationem castri opor tuna , ut sun t : munimenta s t ruendi , et r epa rand i , aggeres fodiendi, l igna secandi, et alia id genus servitia facere, juxta ant iquam et laudabilem consvetudinem teneantur ; hinc fidelităţi vestrae harum serie firmiter mandamus, qua-tenus dictos kenezios, a similibus suggestionibus de-hor ta re quam severissime, antelatis vero Castellanis in reprimendis malesanis dictorum populorum in Districtibus Olachalibus castri noştri Deva constituto-rum consiliis, et moliminibus adhibita etiam omni vi, et auctoritate quam vobis praesentibus omnimodam imper t imur , adsistere noveri t is , ne castrum ipsum, ejusque ulterior conservat io , ob hanc dictorum Ola-chorum renitentiam detr imentum aliquod pati con-tingat. Secus ergo nequaquam facere ausuri. P rae -sentes autem habita eorum notitia praesentanti semper reddi volumus. — Datum Brassoviae feria tertia proxima post festum sanctissimae Trinitatis . Anno Domini Millesimo quadringentesimo vigesimo septimo.

Copia vidimata habetur Viennae in Arch. consilii aulici bellici, inter acta erectionis militiae in Transi lvania limitaneae.

1427. App. D. Tr . T . V. Sentontia regesca, prin care comun'a V u l c a n u in distri-

ctulu Brasiovului, e sustienuta in possessiunea unui munte si a unei păduri.*)

1427. Fer ia 6. prox. ante festum convers. B. Paul i apost. Sigismundi Regis manutent ionales , Po puli de Volkâny Districtus Barcensis , super monte et silva ab antiquo ad ipsam Possessionem Volkany spectantibus.

Originale in Tabular io nat. Saxonicae.

* ) A c e s t a comuna sasesca se bucura de una favâre d'in cele mai rare, câ ea adecă possede unu munte mare tocma in a trei'a comuna, adecă in midiuloculu muntiloru comunei Zer-nesci, alu cărei territoriu se marginesce immediatu cu TieVa romanesca de câtra Kucaru si Campulungu.

1404. Sigmond kirâlynak az erdelyi nernesseg SZJC-mâra adott oklevele, mellybe regi szabadsâgainak megtartâsât igeri. E g y 1428beli hiteles masolatban.

1428. 3. May. App. D. Tr . T . V. Aristocraţii, boierii Transilvaniei, câştigaseră dela câţiva

regi ai Ungariei si mai alesu dela Ludovicu I. drepturi, privi-legiuri si scutintie seu immunitati estraordinarie, iu partea loru cea mai mare forte stricatiose pentru tiera si poporu, era unele aparatorie in contra despotismului regiloru. Eegele Sigismundn confirmase t

— 273 —

îdcirco "Wayvodis, et Vice Wayvodis part ium nostra-rum Transsi lvanarum predic tarum, et Comitibus et Vice-Comitibus siculorum aliis etiam Regni noştri Judicibus et justitiariis, ac aliis alia forsitan auctori-tate fungentibus, u t ipsos fideles nostros nobiles pre-tactarum part ium nostrorum Transs i lvanarum contra premissas ipsorum libertates, quibus, temporibus pre-dictorum Regum Hungarie , nostrorum predecessorum, et presertim Ludovici patris, et predecessoris noştri, u t premis imus , carissimi, usi fuerunt, et gavis i , in nullo impedire, aggrâvare , molestare, et quitquarn at-temptare audean t , vel presummant modo aliquali. Secus nullatenus sub obtentu nostre gratie facere audentes in premissis, presentes tandem in perpetuam firmitatem premissorum.-semper apud prefatos fideles nobiles nostros volumus remanere. Da tum in descensu nostro campestri terre Moravie jux ta civitatem Podyewyn, alias Costel vocatam, feria secunda proxima post festum b. Jacobi apli. anno domini millesimo quadringentesimo quarto.

Nos itaque justis et legitimis petitionibus prefa-torum magistri Emerici de Bogath et Ladislai filii Nicolai filii Apa . . . . . juste annuentes, prescriptas literas dicti Domini noştri Sigismundi Regis patentes de verbo ad verbum, sine diminutiune, et augmento aliquali, presentibus literis nostris similiter patentibus t ranscr ibi , et t ransummi facientes, t ranscr iptumque eorundern , et t ransumptum sigilii noştri appressione munitas , eisdem magistro Emerico et Ladislao, prius-que dictis universis nobilibus prefatarum part ium Transs i lvanarum duximus concedendum . . . . eorum uberiorem ad cautelam. Datum in festo inventionis S. Cruc i ş , anno Domini millesimo quadringentesimo vigesimo octavo.*)

1428. 9. Oct. App. D. Tr . T . V. . Epistol'a regelui Sigismundu câtra marele magistru alu ca-

valeriloru teutoni, prin care'si descopere • de nou volienti'a sa de a trage una linia militaria de cavaleri teutoni intre Ungari'a, Serbi'a si Valachi'a, si ale da loru câteva fortaretie in vecinătatea Damrbiului**).

1428. Sebisch am T a g Dionisii. Li terae Sigismundi Regis germanicae ad magis t rum ordinis Teutonici, sibi in animo esse : Equi t ibus Teutonicis cer-tas arces in vicinitate Danubii inter Hungar iam, Ser-viam et Valachiam defensionis contra Tu rca s causa resignare.

Originale in Arehivo Regiomontano Cista IV. Nr. 54. 56.

Innu'it Voig t : „Geschichte Pruss iens" T. V I I I . p . 534. Nr. 1.

(Va urma.)

*) Vide Privilegiales anni 1366. Descripsit ex Originali quod possidet. Jos. C. Kemeny. **) Vedi si la a. 1426.

Tabaculu si efectele Iui. Tabaculu ajunse câ se fia sociu nedesparti tu alu

vinarsu-rachiului la câteva classi fdrte numerdse de poporu. Asupra vinarsu-rachiului câ beutura imbe-tatdria, care tempesce , naucesce, scurta vidti 'a, deg rada si ruinddia generatiuni si popdra in t regi , s'a vorbitu si scrisu, se vorbesce si se scrie mai ades-sea, — cu ce resul ta te , ne-a spusu iu Nr. 22 alu acestei folie rev. sa dn. parochu B. Baiulescu. D'in calculele comunicate cu acea ocasiune s'au vediutu si enormele sume pe care poporulu le platesce, pentru câ se'lu omdre vinarsarii. Dati se facemu cuno-scientia mai de aprdpe totu d'in asemenea cause inca si cu tabaculu, cameradulu nedespartitu alu vinarsului, pentruck de si tabaculu a strabatutu cu fumulu seu pkna susu in saldnele cele mai e legante , de si elu au apucatu a se pune alăturea cu cafeo'a, cu ceiulu, cu ciocolad'a si cu vinurile cele mai alese, totuşi petrecerea lui cea mai plăcuta este pe diosu, prin locuintiele cele scunde si mai s t r imte , pe care le infecta cu putdrea sa.

T a b a c u l u cunoscutu si sub numele asiaticu T u t u n u sdu T u t u n , dra sub numele scientificu Herba Nicotiana, este specie de planta care se renu-mera la famili'a Solanaceeloru, d'in classea 5, ordinea 1 a sistemei lui Linnd. Varietăţile tabacului sunt mai totu plante care crescu, se cocu si apunu in-tr 'unu a n u , pentrucâ in altu anu drasi se resara. Patr i 'a primitiva a celoru mai multe varietăţi de ta-bacu este Americ 'a , numai unele d'in ele s'au fostu aflatu si in Austral i 'a , dra vreo duoe in Asi 'a merid ionale ; inse vorbindu preste totu, sementi'a tabacului s'a t ransplantatu si in Asi'a totu numai d'in Americ'a. Originea numelui tabacu o deducu unii dela insul'a T a b a g o , care este una d'in Antillele mici in Indi 'a occidentale in distantia de 15 milliarie dela Grenad 'a si 5 m. dela insul'a Tr in i tad ; dra alţii ilu deducu dela rollele acelea cilindriforme, in care sel-batecii indiani stringu tabaculu cu ckte una fdlia de papusioiu câ se'lu fume, dra acelea rolle ei le numea T a b a c o s , d'in care apoi s'au formatu Papeli tos ale ispaniloru si portugaliloru si sugarele de astadi. Numele Nicotiana 'ia remasu dela franculu J e a n Nicot, carele fiendu ambasadorii in Portugalli 'a, pe la 1560 aduse tabaculu seu in F ranc i ' a , unde'lu cultivk mai antaiu in gradin'a sa si'lu recomandk câ de medicina minunata pentru cine scie ckte bdle. Asia apoi acdsta planta se nunii in ondrea lui Nicot, N i c o t i a n a .

Pkna acuma sunt cunoscute câ vreo duoedieci varietăţi de ale tabacului , d'in care se cultiva mai virtosu acestea: Nicotiana Tabacum, sdu asia numit 'a Virgini 'a comuna ; Nicotiana macrophyl la , sdu tabaculu de Maryland, cu folie mar i ; Nicotiana rustica sdu tabacu tieranescu, si Nicotiana peniculata sdu tabaculu verguru. Tdte patru varietăţi crescu lungi in cotorulu loru, differu inse mai multu sdu mai pucinu in forma si in mărimea frundiei, cumu si in calitatea

46

— 274 —

loru. Mai- este si a cincea varietate ce se cultiva multu in Chiu 'a , in insulele Filippine si in Iav 'a ; acesta se numesce Nicotiana chinensis si trece de tabacu fdrte finu.

In comerciu tabaculu nu se caută dupa varietăţile sale botanice , cktu mai virtosu dupa tieri si tienuturi in care se cultiva, pentruck calitatea lui de-pende fdrte multu dela calitatea locului pe care, si dela clim'a in care cresce. L a cultivarea tabacului se cere pamentu grasu si totuşi gunoitu si aratu fdrte bene si merun tu , era t ractarea lui cere atkta lucru si grija, ckta cere si cultur 'a viiloru. Si cu tdte acestea, sementiele cele mai bune transplantate d'in Americ'a seu d'in Asi'a in diverse tieri europene, ori cktu de bene se fia cult ivate, degenerddia tdrte curendu asia, in cktu de ess. tabaculu ce cresce in Germani 'a, U n g a r i a , Transilvani 'a si pe airea, fumatu fiendu, in par tea sa cea mai mare pute infricosiatu as ia , in cktu putdrea lui străbate si infecta tdte localităţile in care se fuma, ea se simte inca si in vestmentele aceloru dmeni carii nu'lu fumedia, decktu numai petrecu la unu locu cu fumătorii.

Despre metodulu cultivarei tabacului noi nu vomu dice nimicu, pentruck spunemu dreptu, amu dori câ se nu se cultive nicairi pe faci'a parnentului , afara ddra pentru scopu de medicina, d d c a cumu-va in unele caşuri se pdte ajunge acelu scopu cu tabaculu.*) In locu de acdsta ne vomu ocupa pucinu cu istorir culu tabacului, mai alesu cu scopu câ se se vddia, cumu societăţi si popd ra , care pretendu pentru se-nesi celu mai inaltu gradu. de cul tura , invetiâ si addpta dela selbateci nesce datine demne intru adeveru totu numai de selbateci.

Cbristoforu Columbu, descoperitoriulu Americei, vediuse tumandu tabacu mai antaiu in an. 1492 pe locuitorii selbateci d'in insul'a Guanahani . Las Casas scr ie , ck la locuitorii insulei Haiti inca era in usu tabaculu , dra calugarulu Romano P a n e care a de-scrisu acdsta planta mai antaiu in a. 1496, o aflase la, locuitorii d'in Hispanio las , la carii se numesce Cohoba. In Yucatan si in Mexico fumatulu tabacului a fostu cunoscutu mai inainte de a străbate europenii in acelea parti ale Americei. L a indianii selbateci d'in Americ'a septemtrionale fumatulu de tabacu se prefăcuse in ritu religiosu, in sacrificiulu ce se aduce s d r e l u i si s p i r i t u l u i c e l u i m a r e . Indianii americani sunt fumători passionati pkna in dio'a de astadi.

Se spune ck tabaculu fu t ransplantatu in Europ 'a mai antaiu de cktra Gonzalo Hernandez de Oviedo, care adusese sementia d'in Americ'a in Spani 'a si o a plantatu mai antaiu câ de lucsu in g rad ina , dra apoi lui Nicolo Menardes 'ia venita in mente se o aplice câ mediciua. De acf tabaculu trecu, si in F r a n ci'a, inse abia dupa vreo siesedieci de ani, unde Ni-

*) Mi se pare câ oierii isi spală oile rîiose cu zama de tabacu, câ se le vindece, nu sciu deca se spală si cânii rapanosi.

cot ilu cultiva totu numai câ pentru medicina, precumu se observase si mai susu. Preste vreo cinci ani, adecă la 1565, Adolfu Occo, fisiculu cetatei Augusta (Augsburg) aduse • tabaculu d'in Franci'a si in Germani 'a . Cktra anulu 1600 tabaculu petrunse si in Itali'a. Intr 'aceea in Spani 'a si Franci 'a se deschiseră fabrice pentru tabacu de n a s u , pe care apoi călugării caletorindu pe la monasteriele loru, ilu adu^ sera si in alte tieri. Inse pap 'a Urbanu VI I I . p'u-blick in a. 1624 bu l l a sa, cu care interdicea strinsu usulu tabacului si afurisea pe Celi carii nu aru < volt" a se supune. N'a folositu nimicu. Mai alesu tragerea tabacului pe nasu s'a latitu cu adeverata furfa, in cktu republ ica Veneţiei , totudeauna speculanta b u n a , in a. 1662 trase d'in arend'a fabricarei tabacului de nasu unu castigu de 40 de mii de ducati. Fumatu lu se incepu in Spani 'a dela 1550 incdce, dra dela 1586 inainte coloniştii d'in Virgini'a, rein-torcunduse in Angli'a, invetiara pe compatrioţii lo*u a fuma. De acf inainte studenţii si soldaţii t r ans plantară fumatulu in Hol landi 'a , Germani 'a (1620), in Sveti 'a si Russi 'a (1650) , pucinu dupa aceea jiu Turci 'a si pe la noi. Acumu. asia. numit 'a medicina se prefăcu in articlu de luxu si de plăcere cu tdte consecentiele sale cunoscute pkna astadi. Bâseric'a si politi'a de stătu se sculară preste totu in contra tabacului, luaudu cele mai aspre mesuri pentru «ster* minarea lui ; fumătorii era supuşi la pedepse adessea fdrte barbare . Asia de eas. in Russi'a fuaiatorikaru li se talia nasurile, jn Turci'a li se sparge» nasurile cu tievile de p ipa ; i n E l v e t i ' a fumătorii era tractaţi câ ori-ce criminali; pe airea era declaraţi de. infami, Theologii si moraliştii predica in contra tabacului câ in contra inventiunei unoru diavoli impelitiati; fuma^ torii era declaraţi de heretici mai rei decktu au fostu Ariu si .toti arianii, si nu era suferiţi se calce in ba-serica, dupa mdrte nu luâ deslegare dela popi. In fine vediendu atktu călugării crestiniloru, cktu si der :

visii mohamedani loru, ck in mani'a toturoru anatHe-meloru, fumatulu totu se intende cu adjeverata furia preste popdra, tienura consiliu cu respectivele regime, alu cărui resultatu a fostu, câ se decretedie, ck d^ca este asia trdb'a, deca lumea tdta s'a prefacutu in fu-matorfa de tabacu, fumătorii potu şe'si vddia d e d r u m u ducenduse dracului, dara mai antaiu se platesce grosu, ck incai statulu se se cundsca cu ceva pe urm'a loru. Asia se introduse regi'a si monopolulu de tabacu mai antaiu in Aus t r i a qea to tudeauna 1 lipsita de b a n i , la a. 1670, in Franc i ' a la 1674, in Prussi 'a la. 1 7 6 5 — 1 7 8 1 , dra in alte staturi parte s'au impusu taxe pe tabacii, parte s'a datu in arenda, si numai in piicirie tieri se mai cultivk tabaculu câ ori ce planta, in deplina libertate.

Intr 'aceea cultivarea tabacului a facutu si mai face progresse spaimantatdrie, in mani 'a toturoru mo-nopdleloru si taxeloru cu care se incarca acdsta planta si care au succesu vechieloru ana theme si pedepse; ck-ci adecă usulu ei cresce pe anu ce merge in pro-

— 275 —

porţiuni abno rme , care inca se păru a ne indigita unu feliu de morbu sociale, de care sufere omenimea. Nu a mai remasu unu singura anghiuletiu alu pamentului, in care dmenii se nu fumedie, sdu incai se nu'si imple nasulu cu pulbere de tabacu. Dela unu tempu incdce aedsta passiuue urîtidsa a petrunsu ici-colea si la secsulu iemeiescu. Mai inainte vedeai fn-mandu numai pe tiegancele betrane de cortu., astadi vedi si dame de cele mai e legante , afumandu'si nasulu si ochii si imputiendu'si vestmentele si c a m e r a de toaletta, alăturea cu cameriele, cu jupanesele loru si cu tdte ckrciumaresele. Dara acesta passiune dmenii o si platescu scumpu, fdrte scumpu, ceea ce se cu-ndsee de e s s , si d i n venitulu curatu pe care'lu au. differite staturi d 'in regia si respective d'in tacs'a de c o n s u m u aruncata asupra tabacului.

In Americ'a septemtrionale tacs'a de consumu trece preste 20 (duoedieci) milidne de dolar i , adecă preste 42 milidne de fiorini v> a. venitu curatu animale.

In Franci 'a venitulu annuale curatu d 'in mono-polulu tabacului ajunse la 180 milidne de franci.

In imperiulu austro-ungurescu acelasiu mOUopolu aduce preste 40 milidne de fiorini v. a. ^

In regatulu Italiei preste 60 mii. de lire (franci). In G e r m a n i a tacs'a pe tabacu nu e m a r e , ea

aduce pe anu numai circa 3 milidne de ta ler i ; de alta parte inse esu sume fdrte mari pe tabacu si sugari aduse d'in străinătate.

In Germani 'a si in Austri'a se venu circa ckte trei punţi de tabacu-tutunu pe f i a c a r e persdna, pkna la pruncii sugători . Dara fienduck nu toti locuitorii fumedia, Ceea ce nu fumedia femeile, pruncii si unu numeru drecare de bărbaţi , fumedia ceilalţi cu atktu mai multu. Destulu ck de ess. in imperiulu austriacu se prepara pe anu iu cele 23 de fabrice la s i e p t e s u t e d e m i i de cantarie (Centenarii) de t abacu , in care se computa preste 1 miliardu (miie de milidne) si 120 milidne (120,000,000) de sugari. Td t e acestea se consuma , in cktu adessea lipsescu pe la fabrice. Sugari de lucsu , de celea scumpe domnesci, cu ckte 10, 20, 30, 40 cruceri una, se mai aducu si d'iu Americ'a, tutunu d'iu Turci 'a. Totulu se consuma.

(Va urma.)

AMftCULU P O P O R U L U I . Calindariu pe anulu 1873 (alu XIII . ) a esitu d'in tipariu dilele aceste si se afla de vendiare la edito-riulu seu V i s a r i o n u R o m â n u in Sibiiu, cărui sunt a se adresă tdte scrisorile de procurare. Cont iene :

A. In partea calindariului: P re langa dilele anului si multe alte însemnări usitate in cdl'a roşia, „Amiculu poporului" mai aduce ceea-ce nu se ga-sesce in altu cal indariu, adecă la fia-care luna „calindariu is tor icu," „calindariu agronomica" si „semnele de t e m p u , " cari dupa legile naturei si dupa

esperientia de secuii sunt adeveratele prevesfitdre ale tempuîui. „Calindariulu agronomicu" e inavutitu, con-tienendu acunru de.ddue-ori atktu materialu cktu anulu trecutu. S'au mai a-daosu apoi acestei parti urma-tdrele materie ndue : calindariulu evrei loru, cursnlu caliloru ferate dupa tdta estintlerea acestora in părţile locuite de romani ; tabelle de monetele tu turora tie-riloru, si altele.

B. In partea instruct iva: Continuarea istoriei Ardealului cu privire la romani. — Continuarea istoriei invent iun i loru .— Inst i tutul» nostru de c r ed i t u s i economii „Albina." — Davidu baronu Ursu de Mărgineni, cu p o r t r e t u . — Stuparituluj cu i lus t ra t iuni .— Ce insusiri se aiba barbatulu si muierea , câ se le mdrga b ine? — Poesii, sentintie, uotitie ^econotoice si folositdre. — Umoris t ica : Je lea ne mai audiţa a unei veduve. — Unde-a tunatu de v'a aflatu? T î g â -nulu, beţivii, etc. etc. . ^

Conditiunile de vendiare sun t : Pretiulu de bolta alu unui essemplariu e 50 cr.; cu tramitere francată prin posta 56 cr.; 10 ess. costa 4 fr. 50 cr.; 25 ess* 10 fr.; 50 ess. 18 ir. 50 cr.; 100 ess. 35 fr. Comandări le se potu face prin epistole, prin assemnate poştale de bani si prin avise poştali.

Raportulu comisiunei de 5 esmisa pentru revisiunea ratiociniiloru

asociatiunei pentru literatur 'a rom. si eultiu*'a poporului românu pe an. 187 V2.

Subsemnat 'a comisiune are ondre a rapor ta on adunări generale urmatdr ie le : ' ; rM

1. Ratiociniulu pentru perceptiunile si er;6gatiu-nile fondului asociatiunei.

2. Ratiociniulu fondului academiei, si 3. Ratiociniulu cancelariei asociatiunei. Esaminanduse si revedienduse d'in ^positiune i n

positiune, s'au aflatu in cea mai buna ordine si exactitate, cu acea observatiune, cumttteksd'in sum'a de 200 fr. v. a. preliminată pen t ru . spesele cancelariei, s'au erogatu numai 140 fr. 75 c n v prin urmare re-mane unu restu activu de 59 i r . 25 cr., cari s i n t 1

de a se refundâ la cass'a asociatiunei prin ra^ojei-nantele respectivu secret. I I . dn. I. V. Rusu.. ,

Deci subsemnat 'a comisiune are ondre cu plăcere a propune câ onor. ardunare generale se binevoidsea,: pe langa esprimarea multiamitei a dâ respectivilor^ ratiocinânti absolutoriulu recerutu.

S. Sebesiu 5. Augustn 1872. Georgiu I. Popu, D. Stoiâ,

câ presied. alu comissiunei. , membru in comis. Nicolau I. Mihaltianu, Nic. Sândor ,

refer, comis. membru comis. G. P o p a m. p.

R A T I O C I \ I r despre starea fondului unei radicande academia romana de drepturi pro 1 8 7 ' / , .

1 Â

rt.

jurn

alul

ui

II

I n t r a t e

Ban

co-N

ote

Arg

intu

A u r u

Cas

s'a d

e pă

st

rare

Ban

c'a

gene

r. d

e as

ecur

. rec

ipro

ca

„Tra

nsilv

ani'a

"

Obl

igaţ

iuni

de

1 st

ătu

i

S u m ' a

1 Â

rt.

jurn

alul

ui

II

I n t r a t e

fr. cr. fr. cr. bucati fr. cr. fr. ]cr. fr. |cr. fr. cr. fr. Jcr. 1

2 3

4

5

6

7 8 9

10 11 12 13 14

1 5 16 17 18

La adunarea generale a XI. tienuta in Fagarasiu in 7. si 8. Augustu 1871 au remasu in restu . . . .

In anuln acest'a 1 8 7 y 2 an intratn:

Venitulu curatu dela unu concertu datu in Fagarasiu

, Venitulu curatu dela unu baiu arangiatu de societatea

Venitulu curatu dela o representatiune teatrale data in

Venitulu diumatate dela unu baiu arangiatu de teneri-mea romana in Pest'a

Interese dupa obligaţiunile urbariali transilvane . . „ „ „ de stătu conv. inBV.si in arg. „ „ actiile bancei generale de asecuratiune

Pentru argintulu si aurulu schimbaţii in BNV . . S'au elocatu in cass'a de păstrare d'in Sibiiu . . . D'in cass'a de păstrare s'au ridicatu capitalulu . . Si interesele cohveninde pana la ridicarea capitalului . S'au cumparatu obligaţiuni urbariali transilvane . .

1174

241

63

123

40 63 34

13 291

2860 98

98

39

90

65

50 47 10

05 66

29 32

41 50

12V„ nap. si 34 galb.

1 galbenu

227

5

50

1856

1037

60

92

280

—

800

1325

5130

—

2657

3006

246

6 3 123

40 63 75

1 3 291

1037 2860

9 8 5130

58

89

90

65

50 4 7 6 0

0 5 66 92 2 9 3 2

1

2 3

4

5

6

7 8 9

10 11 12 13 14

1 5 16 17 18

La adunarea generale a XI. tienuta in Fagarasiu in 7. si 8. Augustu 1871 au remasu in restu . . . .

In anuln acest'a 1 8 7 y 2 an intratn:

Venitulu curatu dela unu concertu datu in Fagarasiu

, Venitulu curatu dela unu baiu arangiatu de societatea

Venitulu curatu dela o representatiune teatrale data in

Venitulu diumatate dela unu baiu arangiatu de teneri-mea romana in Pest'a

Interese dupa obligaţiunile urbariali transilvane . . „ „ „ de stătu conv. inBV.si in arg. „ „ actiile bancei generale de asecuratiune

Pentru argintulu si aurulu schimbaţii in BNV . . S'au elocatu in cass'a de păstrare d'in Sibiiu . . . D'in cass'a de păstrare s'au ridicatu capitalulu . . Si interesele cohveninde pana la ridicarea capitalului . S'au cumparatu obligaţiuni urbariali transilvane . .

1174

241

63

123

40 63 34

13 291

2860 98

98

39

90

65

50 47 10

05 66

29 32

41 50

12 Va nap. si 35 galb.

227

5

50

1856

1037

60

92

280

—

800

1325

5130

—

2657

3006

246

6 3 123

40 63 75

1 3 291

1037 2860

9 8 5130

58

89

90

65

50 4 7 6 0

0 5 66 92 2 9 3 2

1

2 3

4

5

6

7 8 9

10 11 12 13 14

1 5 16 17 18

Sum'a 5005 31 41 50 12 Va nap. si 35 galb. 232 50 2894 52 28*0 — 7255 — 1 5 7 0 8 8 3

1

2 3

4

5

6

7 8 9

10 11 12 13 14

1 5 16 17 18

E r o g a t e Argintulu si aurulu schimbatu sub Nr. cur. 10 . . . Banii elocati in cass'a de păstrare sub Nr. cur. 11 . Capitalulu ridicatu d'in cass'a de păstrare sub Nr. cur. 12 Pentru obligaţiunile cumpărate sub Nr. cur. 14 s'au platitu

1037

3953

92

41

41 50 18-V, «ap-si 35 galb. 232 50

2860 29

— —

— • — 274 ' 1037

2860 3953

92 2 9 41 33

1

2 3

4

5

6

7 8 9

10 11 12 13 14

1 5 16 17 18

5005 31 41 50 232 50 2894 52 280 — 7255 — 15708

92 2 9 41 33

1

2 3

4

5

6

7 8 9

10 11 12 13 14

1 5 16 17 18

Subtragendu erogatele cu . . . . . . 4991 33 41 50 .232 50 2860 29 — —

7255 — 8125 62

21

1

2 3

4

5

6

7 8 9

10 11 12 13 14

1 5 16 17 18

Remane la adunarea generale a XII. in restu 13 98 - - — 34 23 280 — 7255 — 7583 62 21

1

2 3

4

5

6

7 8 9

10 11 12 13 14

1 5 16 17 18

Specificatiunea acestui restu.

In 7 actii de ale bancei generale de asecuratiune reci-

In obligaţiuni urb. transilvane si anume 3 â 1000 fr., 1 â 500 fr. si 16 â 100 fr. m. c. = v. a. . .

13 98

—

— — —

— 34 23

280

—

1900

5355

—

13 34

280 1900

5355

98 23

1

2 3

4

5

6

7 8 9

10 11 12 13 14

1 5 16 17 18

Sum'a cea d'asupr'a 13 98 — — — — 34 23 280 ----- 7255 — 7583 21

1

2 3

4

5

6

7 8 9

10 11 12 13 14

1 5 16 17 18

B I L A N T 1 U. In anulu trecutu au fostu remasu in restu . . . . Dupa atragerea aceluia au crescutu in acestu anu fond. cu

_ _ 2657 5 8 63

1

2 3

4

5

6

7 8 9

10 11 12 13 14

1 5 16 17 18

B I L A N T 1 U. In anulu trecutu au fostu remasu in restu . . . . Dupa atragerea aceluia au crescutu in acestu anu fond. cu — — — - — — - — - — — — 4925

5 8 63

1

2 3

4

5

6

7 8 9

10 11 12 13 14

1 5 16 17 18

5 8 63

Sibiiu, 3 . Augustu 1871. Vasilie Ardeleanu mp., Const. Stezarin mp., controlorii! alu asoc. c. r. capitanu in pens. si cassariu alu asoc.

Conformu'conclusului adusu in siedinti'a a II. a adunarei gen. a asociatiunei transilv. tienuta in S.-Sabesiu in 6. Augustu 1872 punctu XVI. se dâ pr'in acest'a d'in partea presidiului asociatiunei d lui cassariu si c. r. capitanu in pens. Const-Stezariu absolutoriulu cu privire la ratiociniulu seu despre fondulu infiintiandei academia romana de drepturi.

S-Sebesin, 6. Augustu 1872. Ladislan Basilin Popn mp., presiedinte. Editor i i , si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu 6. Bari t iu, secretariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografl 'a Romer & Kamncr.

B.@j"i ——-^ti tS fi Acăsta f6ia ese A { cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii a so ciatiunei, e>a pentru

nemembrii 3 fr. Pentru străinătate

1 galbenu cu porto j, poştei. t/J

Nr. 24.

TRANSILVANIA. Fo îa Asociatiunei transilvane pentru literatur a romana

si cuitur'a poporului romanu.

-v»ţ$5l

Abonamentulu se face numai pe cate

1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei ia Sibiiu, seu prin posta s i n prin domnii c o -

— 278 —

si celelalte mai multe mii , totu asia luanda si d'in limbele neo-latine ceea ce'i lipsesce. De aici provene, ck pre candu de ess. limb'a magiara scdse d'in vo-cabulariulu seu terminologiile latinesci si acumu lupta infricosiatu spre a se renasce numai d'in se-nesi in-sasi, pre candu acesta se isoledia totu mai multu de cktra ceealalta E u r o p a , pe atunci limb'a ndstra re-luandu'si thesaurulu propriu perdutu odenidra, ba in par te chiaru iuratu, se apropie totu mai tare de po-pdrale cele mai luminate si anume de naţiunile neolatine. De aici minunatulu progressu ce a facutu limb'a daco-romana in unu periodu relative fdrte scurtu si in mani'a celoru mai mari obstacule preste care a datu si mai dk inca in unele tieri locuite de romani, precumu si in mani'a slavomaniei unoru romani de sânge amestecaţii. Regulele grammaticali ale limbei daco-romane sunt cuno.scute si trasse in sisthema pana in dilele ndstre intru a tkta , in cktu amu ajunsu in acestu punctu pe naţiunile cele mai înaintate. Cu regulele orthographice mai avemu dresi-care difficultati, mai sunt unele neintielegeri intre noi ; inşe pkna se scape de ess. angli i , francii, germanii de orthographiile loru cele monstrudse, cktu absurde si ridicule, cktu si revoltatdrie de spiritu, pkna atunci noi amu trecutu preste difficultatile ckte mai intem-pinamu de cdlea pkna cdlea, unii d'in lips'a tempului fisicu carele nu ne ajunge câ se ne invetiamu regulele l imbei, alţii d'in fatalitate ck de candu iau datu la scdla, au roşu totu numai la grammatice străine, ungu re ş t i , nemtiesci, grecesci , serbesci si ce mai sciu eu de care, dra pe cea romandsca neci cu ochii n 'au vediut'o, in fine' alţii curatu numai pentruck nu'i lasa l e n e a r o m a n d s c a , care este mare ddmna si mai mare tirana.

Sintact ica ndstra nu ne este inca trasa in re-gu le ; atkta inse scimu ck sintactica mai usidra decktu a ndstra nu are neci-una limba europdna; ordinea, legatur'a cuventeloru este atktu de naturale, in cktu constructiunea romanesca curge câ unu riu lirm; inse bene se fimu intielesi: constructiunea r o m a n d s c a curge linu. dra nu cea latindsca, elindsca, nemtidsca, unguresca , serbdsca investita in cuvente romanesci, de care ne batemu jocu in modulu acesta si vetamamu audiulu romanescu pkna la scandalu, nu numai candu traduceam, ci adessea si candu scriemu ckte ceva originalii, câ si cumu ar scrie romanesce unu germanu, unu magiaru, unu serbu, in a cărui ca-patiena ideile se afla dispuse in ordine fdrte multu differitdria de ordinea in care se afla acelea in creerii romanesci. Celu care voliesce se cundsca sintactic'a romandsca, se se ocupe barbatesce cu lectur'a aceloru scriptori ai nostrii, carii au respectatu geniulu limbei ndstre atktu in prosa cktu si in poesia, in traductiune câ si in originalu, cu conscientia si pietate. Acelea scripte se ne fia de model lu , dra nu scripte câ se dicemu asia, bastarde, care si atunci candu aru fi se fia originali, suna totu câ traductiuui.

Phraseologi 'a limbei ndstre ni-o va da in abun-

dantia dictionariulu celu mare ce se publica de cktra comissiunea lexicographica sub auspiciale societatei academice; dra i n ' p ronunc ia rea limbei ndstre vomu face fdrte bene , ddca ne vomu accomoda cu toţii dupa aceea ce se aude mai alesu in capi ta la României, in cercurile literatiloru si in partea mai de frunte a societatei romanesci , unde , esceptiune facendu de ckteva errori gramaticali nesuferite si de cktiva bar-barismi grosolani turco-arabici, sdu serbo-rusesci, p ro-nunciatiunea este in adeveru frumdsa, dulce, at traga-toria, câ si music'a buna. Se essilamu d'in vorbirea si d'in scrierile ndstre ori-ce cuventu barbaru, a cărui necessitate nu se simte de locu. Este unu adeveratu scandalu, ck mai alesu in unele diaria de ale ndstre inca totu mai damu preste cuvente barbare, tocma si turcesci.

Si ce trebuintia mai avemu noi de ingaduire (concedere, permittere, lăsare), vremelnicu (provisoriu, interimale), stârnire (insistere), chipzuire (planuire, proiectare), si de altele câ acestea.

Se introducemu critic'a in literatur'a ndstra, pentruck 'ia venitu tempulu. îna in te cu treidieci si v reo . cinci de ani Ioanu Eliadu disese tenerimei romanesc i : Scrieţi baiati romanesce ori-cumu, numai scrieţi. El iadu avea dreptate se dica tenerimei inainte cu 35 ani câ se scrie or i -cumu, numai se scria, pentrucâ se i n-v e t i e a scrie, adecă a traduce si a compune ckte ceva romanesce, in limb'a patriei si a nat iunei , dra nu totu in limbi străine, pe alocurea chiaru barbare . Astadi inse, dupace amu facutu scdla de duoe gene-ratiuni a p r d p e , avemii se formulamu provocarea lui El iadu cu totulu a l tumentrea: Scrieţi baiati b e n e , seu nu scrieţi de locu, ddca ati fostu atâta de nepăsători si leneşi, câ se nu ve invetiati limb'a perfecţii. — Critic'a va avea apoi se decidă si intre scdl'a numita a latinistiloru radicali, latinişti cu ori-ce pretiu, si intre a slavistiloru, scdla cunoscuta la tenerime si sub numele de bajocura T o n b a t e r a , care sub .pre -tes tu, ck nu toti dacoromânii isi potu reduce originea loru la coloniile lui Traianu, ceea ce concedemu si no i , ar volf se ne impună unu galimathias de limba s lavo-greco- turco- romanesca , de care astadi fugii inca si portăreii de pe la tribunale, conductorii posteloru, ba inca si băcanii. Asia es te , criticei 'ia venitu tempulu, nu scimu inse ddca amu ajunsu câ se avemu destui dmeni demni de a porta pen'a de critici, pentruck nu toti omenii carii au mancarimea de a critica in dilele ndstre, merita numele de critici. Se invetiamu si noi a distinge strinsu intre critici si criticaştrii. Dela unu omu erudiţii care simte in sene vocatiunea de criticu, se cere fdrte mul tu ; d'in contra criticaştrii bajocoriti de Martialis in person'a lui Zoilus, sunt dmeni de aceia plini de vanitate, despre carii tienu latinii c k ' i a inganfatu scientia ( s c i e n t i a i n f l a t ) ; dmeni carii dupace ascultară trei patru col-legiuri la vreo universitate si mai citiră inca vreo trei patru cârti erudite, se sparia ei inşii de inaltimea eruditiunei proprie, capulu li se clatină de greutatea

— 279 —

scientieloru si caciul'a le sta pe urechia, pentruck nimeni nu este invetiatu câ densii, numai ei au sorbitu scienti'a cu lingur'a si au beutu lumin'a cu litr'a cea de fluide. Critic'a mânuita de cktra asemenea dmeni va degenera fdrte curendu , precumu s'a intemplatu de ess. la greci si la magiari in tempulu nos t ru , la nemţi si mai inainte , câ si as tad i , in insulte personali, in confusiune babilonica, in cktu se nu mai alegi adeverulu d'in minciuna. Criticulu trebue se fia nu

[ n u m a i omu* erudiţii , ci si de prea buna educatiune, de simtiemente nobili innascute , de caracteru m o -

i ' r a l e , p r o b a t u , nu cumu-va şe f ia ceea ce se dice • pe romanesce, brandia buna in fdle de cane. Voca-tiunea criticiloru este d'in n a t u r a sa neplăcuta , ea semena multu cu a chirurgi loru, carii au nu numai se faca diagnosea morbului si se scrie la recepte, ci se si curăţie si se spele ulcori, purdie, se, faca com-presse si se lege bube le , era candu nu merge cu midiuldce mai blânde, se apuce si lantiet t 'a , inca si petr 'a iadului. Ce ati dice inse dvdstra despre unu chirurgii, carele intrandu-ve in casa cu caciul'a pe ochi, cu caltiamentea necurata, cu manile pline de sânge, s'ar lungi pe sofa si ti-ar striga in tonulu unui manatoriu de m ă g a r i : me, stai se 'ti scotu acea mas-sea afurisita cu acestu ciocanu; d ra in torcenduse cktra soci'a ta, o ar infrunta mojicesce d icundu: dta totu bolnavdsa , dara cine dracu te pune se mai faci la copii. Se intielege ck la unu badaranu de calibrulu acelnia in locu se'i dai ascul tare , 'iai arata usi'a si treptele.

Intr 'aceea se nu intramu mai departe in amen in ţe filologice, si neci in natur 'a criticei; se le la-samu pe acestea filologiloru si buniloru critici.

In interessulu limbei ndstre se indemnamu pe generatiunile tenere câ se invetie limb'a latina mai bene decktu ori-care alta tenerime si se o cultive in td ta vieti'a loru. Limb'a daco-romana e destinata de .Provedenti 'a cerdsca câ se succdda limbei latine in vidti'a publica a natiunei romanesci d'incdce, si se reocupe loculu limbei eline d'incolo de Carpati , precumu acolo l'au si ocupatu intru tdta poterea cuventului.

Numai limb'a romana e in stare de a midiulocf cointielegere durabile intre naţionalităţile d'in T r a n silvani'a, d'in Banatu si d'in comitatele Ungariei locuite si de romani. Numai cu ajutoriulu limbei romanesci se pdte midiuloci t ransplantarea ideiloru sa-lutarie si a toturoru cunoscientieloru omenesci, atktu d'in classicii antici, cktu si dela popdrale apusene si meridionali. De aici urmedia , ck noi ne implinimu datorinti 'a de buni patr ioţ i , candu recomendamu altoru popdra conlocuitdrie câ se invetie bene roma-nesce. D'in cont ra , numai prin limb'a magiara ne-amu isola cu totulu de cktra Europ 'a luminata,

| seu in casulu celu mai b.uuu ne-amu preface in unu •poporu bastardu germanisatu. Spre a evita inca si acestu pericolu, nu aveuiu se crutiamu nimicii dela cultivarea limbei romanesci. Ori-cine s'ar mai oppune

acestui scopu, ar commite crima nu numai in contra natiunei romanesci, ci si in contra patriei. A voii se impedeci cultur'a si lăţirea limbei romanesci, semnifica a te oppune culturei europene, a compromitte si im-pedeca progressulu unui poporu de mai multe milidne, a'i nega individualitatea naţionale si dreptulu seu de essistentia. A nu faca limbei romanesci locu largu in afacerile publice, in legislatiune si administratiune, semnifica a denega natiunei care vorbesce si scrie acdsta l imba, dreptulu de a fi gubernata si administrata bene , semnifica mai in scur tu , a-o tiend sub jugulu tiraniei, ceea ce inse nu se mai pdte in neci-unu modu si pe neci-una cale. Es te prea tardfu, multiamita lui Ddieu, prin urmare in acesta direcţiune ori-ce fatiga e indesiertu. Pedece, amânări , t raganari voru mai fi, dara in fine, limb'a si cu ea naţ iunea totu va ajunge acolo, incktrau a porniţii. Cincidieci de ani si ehiaru unu seculu intregu inca nu decidu iu modu definitivu asupra unei naţiuni de 9—10 milidne. Pangermanismulu isi va incerca fortun'a cu perseverantia demna de una causa multu mai buna, depende inse numai dela energi'a, prudenti 'a si dela credentiele romani loru , pentru câ se i se pdta dice d iecandu: Ai intardiatu, cerca'ti fortun'a in alta parte. Magiarismulu! Pecatu de tempulu celu pretiosu pe care'lu perde cu planurile sale cele desperate. Cântaţi de ess. la n o u a universirate d'in Clusiu, sdu si la cea vechia d'in Pesta, cumu junimea ei se isoledia de cktra Europ 'a , cumu ajunge successive, câ se nu mai iiitielega pe nimeni si se nu o intielega nimeni in afara , cumu limb'a in care asculta ea collegiale, devene curata anomalia pentru popdrale europene, pentru intreg'a societate europena. Vedeţi inse d'in contra, cumu tenerimea romana care trece dela scdlele mîdiulocii romanesci si dela facultăţile d'in Bucuresci si Iasi la Itali 'a, Franci 'a , Ispani 'a, ehiaru si in An-gli'a, in scurtu tempu s'a familiarisatu cu acelea limbi, cumu ea se si simte câ a casa; terminologi'a o are câ si d'in una limba universale; tenerii pricepu pe professori, si aceştia potu veni in at tengere imediata cu ascultătorii loru de naţionalitate daco-romandsea.

Asia dara, ocupese filosofii de limb'a loru universale, lucre cosmopoliţii in sensulu loru pentru scopuri humanitarie, provdce pangermanii pe tdte celelalte popdra la lupta, perdia'si magiarii tempulu loru cu incercarile cele mai desperate de a impune limb'a loru la toti compatrioţii loru, tdte acestea voru trece preste daco-romaui, precumu au trecutu goţii, hunnii^ avar i i , turcii si tă tar i i , numai noi se fimu si se re-mauemn tari si neclatiti in convicţiunile nds t r e , in poterile vitali, in facultăţile spirituali si mora l i , numai noi se nu fimu leneşi intru desvoltarea aceloru poteri si facultăţi admirabili, care ne-au asecuratu es-sistenti'a ndstra naţionale intre pericle estraordinarie, a caroru parechia abia o mai afli in istoria, si prin care alte popdra au si disparutu d'intre cele vii. Astadi câ to tu-deauna, iuca ne amerintia pericle; Astadi avemu se luptamu pentru essistenti'a ndstra,

47*

— 280 — inse intre conjuncturi neasemenatu mai favorabili de cktu le-au avutu vreodată parentii nostrii in totu de-cursulu secleloru, decandu Daci'a si Panoni 'a fuseseră desbinate de cktra imperiulu Romei antice. Stefanu Szdcheni disese despre naţiunea mag ia ra , ck aceea dupa totu trecutulu seu istoricu nu a fostu, adecă nu essistase câ n a ţ i u n e in sensu mai inaltu, ci ck ea de aci inainte , in venitoriu, are se fia naţiune. Cu mai mare dreptu potu dice astadi daco-romanii, ck ddca ei pkna acumu n'au fostu naţiune, au se fia de siguru in venitoriu, pentruck acumu asecurarea essistentiei, desvoltarea, consolidarea politica si dresicumu fortificarea morale si fisica depende mai multu dela ei decktu dela ori-care altulu. Asia dara se avemu in vedere ori ckte curse ni-se p r e p a r a , inse prin nimicu se nu ne descuragiamu, si cu atktu mai pucinu prin misieliile unoru renegaţi si prin acei dmeni mici de sufletu, carii fiendu-ck n 'au avutu in tdta vidti'a loru incredere in propri 'a loru individualitate, le lipsesce si încrederea in individualitatea naţionale si in poterea de vidtia a natiunei.

G. B.

Tabaculu si efectele Iui. (Fine.)

D'in acestea date fia-care fumatoriu isi pdte face computulu seu fdrte usioru dupa cantitatea si calitatea de tabacu si de sugare ce consuma. Celu mai moderatu fumatoriu consuma pe anu 10 punţi de tutunn, seu ckte 3 sugari pe di, fia in pretiu numai de ckte 2 cruceri. E c a contributiune de circa 22 fior. val. austr. pe fia-care anu. Se punemu ck d'in trei milidne de romani fumedia n u m a i u n a s u t a d e m i i de bărba ţ i : 100,000 x 2 2 = 2,200,000, adecă duoe milidne duoe sute mii de fiorini pe fiacare a n u ! D a r a incdrca-te de cere dela aceli fumători , câ se fumedie numai ckte 2 sugare pe di, dra pretiulu dela 1 s u g a r a , adecă 7 fr. 30 cr. se'i numere pe taxe si cârti scolastice pentru filii sdu pentru fraţii sei ; candu ii s i dk, pare ck 'si da d'in vederile ochiloru, dra candu ii dici se mai ajute si elu literatur'a naţionale cu ckte ceva , mai abonandu la vreo ca r te , la vreunu diariu, pare ck vrei se'i scoţi tdte masselele, te înjura si 'ti dice ck elu n'are se dea bani pe fldcuri, pe nimicuri si pe minciuni de ale carturariloru.

Sunt destui dmeni carii nu se ajungu cu ckte 50 si pkna la 100 fr., 10 pkna la 20 de galbini pe tutunu si sugare. Sunt carii nu fumedia sugare mai eftine de 6 pkna in 10 cri una, ckte 6—7 pe fiacare di. Se dicemu inse ck aceştia facu esceptiune dela regula.

Intr 'aceea se nu ne afiamu noi mai intielepti decktu tdta lumea, neci se ne ara tamu nedrepţi cktra dmeni, prin urmare mai inainte de a ne da opiniunea despre intrebuintiarea tabacului , se in t rebamu: nu cumuva fnmatulu de tabacu si trasulu lui pe nasu este priintiosu organismului omenescu intr 'unu modu

seu altulu asia, in cktu spesele care se facu pe tab a c u , se correspundia la folosulu ce ar aduce elu. Acdsta întrebare o amu pusu in epoce diverse la mai mulţi medici , intre carii unii fuma si ei inşii , dra alţii nu fuma de locu. Neci-unulu d'in acei medici n'au avutu curagiulu a ne spune apriatu, ck tabaculu ar fi folositoriu dmeniloru preste to tu ; dara unii d'in ei facura dresi-care esceptiuni numai pentru unele organisme, alţii spuseră ve rde : nu e de neci-unu folosu, d'in contra, la mulţi strica fdrte t a r e ; dara ce se faci lumei, ea voliesce se fia insielata, — i n s i e -l e - s e . Alti medici fdrte serioşi, carii considera cestiunea d'in mai multe puncte de vedere , sciu se enumere mulţime de stricatiuni pe care le aduce tabaculu dmeniloru; apoi fkra a voii se lase pe lume câ se se in s i e l e , e i d'in con t ra , dau dmeniloru consiliu câ se se lase de tabacu. In t re argumentele a-cestoru medici aduse in contra tabacului afiamu unele câ acestea:

1. Tabacu lu cere solu (pamentu) fdrte bunu, gunoitu si lucratu cu mare grija si diligentia. Anume in Europ 'a este fdrte raru acelu tienutu sdu coltiu de tiera, unde locuitorii se aiba pane de a junsu, in cele mai multe caşuri le lipsesce panea buna, sane-tdsa si intaritdria, de g rau sdu,de secara. Deci dmenii flamandi de pane b u n a , se nu fia nebuni si se nu plantedie tabacu puturosu iu agrii in carii le-aru cresce granele cele mai frumdse, dra ddca au lipsa de ban i , se vendia d'in pr isosu , grau si secara in loculu frundieloru de tabacu.

D e aici urmedia , ck cultivarea tabacului considerata d'in punctulu-de vedere alu economiei naţionale si alu vigdrei si tăriei fisice a dmeni loru, este fdrte stricatidsa, pentruck prin acea cultivare se mic-sioredia indirecte nutrementulu celu sanetosu si da-tatoriu de vidtia, dandu dmeniloru in locu de acesta numai fumu innecatoriu si orbitoriu, sdu pulbere tempitdria de mirosu.

2. Tabaculu nu este bunu neci de medicina pentru dmeni. Analisea chemica ce s'a facutu mai de multe ori tabacului a r a t a , ck părţile constitutive ale acestei plante in starea sa naturale sun t : Oleiulu etericu ce se numesce N i c o t i a n i n u, unu alcaloidu fdrte fluidu câ ori-ce gasu, anume N i c o t i n u , apoi albusiu (albumen ovi), gummi, resîna, cumu si duoe acide organice, adecă acrime de m a n i si acrime de l a m î i a (citrdna, Malum citri).