Teste grilă din legislaţia în domeniul

SSM

1

„Reţeaua pentru protecţia sănătăţii şi securităţii la locul de muncă în industria prelucrătoare - AERONAVSECUR”, proiect finanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Investeşte în oameni!

Teste grilă

din legislaţia în domeniul

S S M

2

CUPRINS

În loc de prefaţă, AERONAVSECUR – un succes confirmat şi cu bătaie lungă.............. 3

H.G. 1028/2006............................................................................................................ 8

H.G. 1029/2008............................................................................................................ 9

H.G. 1048/2006............................................................................................................ 13

H.G. 1051/2006............................................................................................................ 17

H.G. 1058/2006............................................................................................................ 23

H.G. 1091/2006............................................................................................................ 30

H.G. 1093/2006............................................................................................................ 41

H.G. 1136/2006............................................................................................................ 45

H.G. 115/2004.............................................................................................................. 62

H.G. 1218/2006............................................................................................................ 65

H.G. 1425/2006............................................................................................................ 70

H.G. 1876/2006............................................................................................................ 95

H.G. 355/2007.............................................................................................................. 97

H.G. 493/2006.............................................................................................................. 103

H.G. 510/2006.............................................................................................................. 108

H.G. 600/2007.............................................................................................................. 110

H.G. 971/2006.............................................................................................................. 113

LEGEA 319/2006........................................................................................................... 119

ORDINUL 210/2007...................................................................................................... 136

LEGEA 346/2002........................................................................................................... 141

LEGEA 307/ 2006.......................................................................................................... 143

3

AERONAVSECUR – un succes confirmat şi cu bătaie lungă

În luna mai a anului 2011, la Braşov avea loc primul eveniment de informare din cadrul proiectului „Reţeaua pentru protecţia sănătăţii şi securităţii la locul de muncă în industria prelucrătoare - AERONAVSECUR”, finanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 în cadrul contractului POSDRU/81/S/3.2/50250. După perioada programată de derulare, avem plăcerea de a raporta succesul confirmat al acestuia şi implicaţiile sale pe termen lung. Vă prezentăm în cele ce urmează firul evenimentelor desfăşurate pe parcursul proiectului.

De ce?

Într-o perioadă marcată la nivel mondial de manifestarea insecurităţii sub diverse forme, cu precădere cea socială, dar şi de ameninţări la adresa sănătăţii şi vieţii, şansa de a avea un loc de muncă nu ar trebui să fie umbrită de nici un disconfort. O clipă de neatenţie, o secundă nefericită pe care o privim ca pe un ghinion şi pentru care sunt necesare uneori zile şi nopţi de suferinţă pentru cel expus, pentru familia sa şi pentru colectivul din care face parte pot transforma locul de muncă din siguranţa zilei de mâine în suferinţa zilei de azi. Plecând de la aceasta şi în baza unui studiu pe bază de chestionare realizat în perioada ianuarie-martie la iniţiativa Sindicatului Liber Independent ICA Braşov (conform acestuia, 67,2% dintre persoanele chestionate nu cunoşteau diferenţa dintre pericol şi risc la locul de muncă și implicațiile acestora), s-a simţit nevoia realizării proiectului sus-numit, care a presupus o campanie pentru creşterea gradului de conştientizare a lucrătorilor privind riscurile la locul de muncă în industria prelucrătoare, cu accent pe sectoarele de construcţii şi reparaţii aeronautice şi naval, realizarea unui manual unitar în domeniu şi cursuri pentru reprezentanţii comitetelor de sănătate şi securitate la locul de muncă şi pentru lucrătorii din sectoarele menţionate. Prin acest proiect s-a urmărit crearea unei reţele pentru creşterea nivelului de protecţie a sănătăţii şi securităţii la locul de muncă în industria prelucrătoare, prin implementarea unui sistem comun de prevenire şi gestionare a riscurilor, contribuindu-se astfel în mod direct la îndeplinirea obiectivelor europene în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, prin realizarea unui mediu sigur de muncă, adaptat nevoilor lucrătorilor din domenii cu particularităţi de risc accentuat şi predispoziţie la accidentele de muncă, aşa cum sunt cele din industria prelucrătoare. Proiectul a fost înscris în Axa prioritară 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor, domeniul major de intervenţie 3.2 „Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii” din cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013.

Cine?

Proiectul „Reţeaua pentru protecţia sănătăţii şi securităţii la locul de muncă în industria prelucrătoare - AERONAVSECUR” a fost derulat de către Sindicatul Liber Independent ICA Braşov, România (sectorul construcţii aeronautice), în parteneriat cu Sindicatul SANAB Brăila, România,

4

(sectorul construcţii navale) şi Federaţia Sindicală Federatione Italiana Metalmeccanici FIM-CISL Italia. O descriere detaliată a celor trei parteneri implicaţi activ în implementarea proiectului poate fi găsită pe pagina web a acestuia, la adresa: www.aeronavsecur.ro, iar informaţii cuprinzătoare despre solicitant, precum şi alte chestiuni de interes în domeniul sindical pot fi găsite la www.icaunion.ro.

Cum?

După cum am menţionat, obiectivul proiectului a fost crearea unei reţele comune pentru creşterea nivelului de protecţie a sănătăţii şi securităţii la locul de muncă în industria prelucrătoare, prin implementarea unui sistem comun de prevenire şi gestionare a riscurilor. Efortul continuu al tuturor partenerilor implicați în derularea proiectului dar și atitudinea deschisă, dorința de a colabora și a ajuta la derularea activităților a colaboratorilor au făcut posibilă implementarea cu succes a tuturor activităților.

Un prim eveniment desfăşurat în cadrul proiectului a fost o întâlnire cu partenerul transnaţional, în perioada 23 - 29 octombrie 2011, activitate prin care Aeronavsecur a marcat şi Săptămâna Europeană pentru Securitate şi Sănătate la Locul de Muncă printr-o vizită de lucru la partenerii italieni. Scopul principal al vizitei a fost schimbul de experienţă între partenerii proiectului în vederea perfecţionării reprezentanţilor Comitetelor de securitate şi sănătate în muncă conform Activităţii 4 din cadrul proiectului. Lucrările din cadrul acestei vizite a sindicaliştilor români în Italia s-au împărţit în două etape. Primele trei zile au fost dedicate schimbului de experienţă la masa rotundă, discuţiile concentrându-se în principal pe similitudinile şi diferenţele din legislaţiile privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă din cele două ţări, raportate la directivele europene. Sesiunea de prezentări şi discuţii s-a încheiat cu o conferinţă de presă internaţională (conform Activităţii 7 din cadrul proiectului) care a atras în special interesul publicaţiilor dedicate universului sindical. Revistele de specialitate Diario del Lavoro www.ildiariodellavoro.it şi Conquiste del Lavoro au publicat articole referitoare la colaborarea de succes dintre sindicaliştii români şi italieni pe probleme de sănătate şi securitate la locul de muncă în industria prelucrătoare. A doua parte a deplasării a presupus vizite la două fabrici producătoare de avioane şi elicoptere, Alenia Aermacchi şi Agusta Westland, ocazie ideală pentru sindicaliştii români de a vedea cum implementează colegii italieni protocoalele şi măsurile de siguranţă şi securitate la locul de muncă în industria aeronautică. Raportul detaliat al evenimentului, jurnalul foto al deplasării, precum şi articolele publicate de presa italiană pot fi găsite pe site-ul proiectului www.aeronavsecur.ro.

Cu această experienţă proaspătă în minte, s-a demarat activitatea 4, de perfecţionare a

reprezentanţilor Comitetelor de securitate şi sănătate în muncă. Primul pas a presupus elaborarea

suportului de curs pentru reprezentanţi, cu module care au tratat chestiuni de legislaţie internă şi

internaţională privind riscurile şi pericolele la locul de muncă, evaluarea riscurilor la locul de

muncă, acţiuni pentru prevenirea, gestionarea şi combaterea riscurilor la locul de muncă. Acest

5

suport a reprezentat şi baza manualului realizat în cadrul proiectului, dar despre acesta vom

discuta în cele ce urmează în acest articol.

Începutul anului 2012 a marcat şi lansarea celei mai de amploare activităţi din cadrul proiectului, şi anume seria de seminarii cu tema „Prevenirea şi gestionarea riscurilor la locul de muncă”. În cadrul a 10 seminarii cu o durată de trei zile, câte 26 de cursanţi reprezentând domeniile de construcţii aeronautice şi navale, au participat la cursurile pe teme de protecţie şi siguranţă la locul de muncă, workshop-uri practice coordonate de lectori, sesiunile de lucru încheindu-se cu o testare în vederea evaluării cunoştinţelor acumulate. Primele seminarii au reprezentat şi ocazia perfectă pentru prezentarea oficială a manualului „Riscurile la locul de muncă în sectoarele aeronautic şi naval”, acesta servind ca suport de curs şi manual de studiu suplimentar în scopul prevenirii şi gestionării riscurilor la locul de muncă în industria prelucrătoare, alături de celelalte materiale de promovare realizate în beneficiul cursanţilor.

Efortul a fost imens, cantitatea de cunoştinţe oferite pe măsură, dar impactul şi reacţiile participanţilor au făcut ca această întreagă desfăşurare de forţe să merite toate eforturile. Ne vedem nevoiţi să revenim la platforma www.aeronavsecur.ro, un element vital şi central pentru acest proiect, unde puteţi de asemenea găsi fotografii şi informaţii despre seminariile desfăşurate până la mijlocul anului 2012. De asemenea, tot în această revistă vă este oferit un articol amplu şi minuţios realizat cu privire la cercetările care au fost realizate în baza acestor seminarii, precum şi la evaluarea rezultatelor obţinute.

Şi pentru că echipa de implementare nu şi-a permis nici cel mai mic răgaz, nici bine nu s-au aşezat impresiile de la seminarii, că a şi început campania de diseminare a experienţei şi bunelor practici dobândite prin activităţile derulate în cadrul proiectului AERONAVSECUR. În cadrul activităţilor 4, Perfecţionarea reprezentanţilor Comitetelor de securitate şi sănătate în muncă, şi 7, Evaluarea rezultatelor proiectului, diseminarea experienţei şi a bunelor practici dobândite – continuitate, echipa de implementare a proiectului „Reţeaua pentru protecţia sănătăţii şi securităţii la locul de muncă în industria prelucrătoare – AERONAVSECUR” a lansat o serie de vizite la câteva dintre cele mai importante companii din domeniile aeronautic şi naval din România. Scopul a fost informarea angajaţilor şi angajatorilor din domeniu cu privire la proiectul derulat, la activităţile efectuate în cadrul acestuia, precum şi extinderea reţelei pentru protecţia sănătăţii şi securităţii la locul de muncă în industria prelucrătoare.

În acest sens, „caravana” AERONAVSECUR a debutat la data de 29 mai 2012 cu o vizită la S.C. ROMAERO S.A. Bucureşti. Delegaţia a fost primită de către conducerea întreprinderii, de către reprezentanţii sindicali din cadrul acesteia, la discuţii participând şi membrii comitetelor de sănătate şi securitate în muncă. Ziua 2 a caravanei de diseminare ne-a găsit la Braşov, mai exact la S.C. IAR Ghimbav S.A., unde scenariul a fost repus în scenă, de data aceasta pentru reprezentanţii conducerii, sindicatelor şi pentru lucrătorii din cadrul societăţii braşovene, încântaţi de proiect şi de utilitatea materialelor realizate în cadrul acestuia şi care, datorită faptului că Braşovul este şi „casa” solicitantului, Sindicatul Liber Independent „ICA” Braşov, sunt disponibile pentru

6

consultare în mini-biblioteca existentă la sediul sindicatului. Pe lângă materialele pe suport hârtie, aici există de asemenea materiale video, precum şi calculatoare conectate la internet, de care lucrătorii se pot folosi pentru a se informa sau a se consulta în orice problemă de SSM. Ziua a treia, şi ultima din prima parte a campaniei noastre, ne-a dus tocmai la Bacău, unde am avut ocazia să ne întâlnim cu reprezentanţii conducerii, sindicaliştii, membrii CSSM şi lucrătorii de la S.C. Aerostar S.A. Bacău. Nu puteam pleca de la Bacău fără să vizităm şi aici fabrica, după care ne-am prezentat în faţa a peste 80 de participanţi cu arsenalul de materiale şi informaţii despre activităţile, iniţiativele şi materialele care reprezintă proiectul. După mijlocul lunii iunie, mai exact începând cu data de 26.06.2012, caravana de diseminare a rezultatelor proiectului şi de extindere a reţelei pentru protecţia sănătăţii şi securităţii la locul de muncă în industria prelucrătoare a continuat cu vizite la reprezentanţi din domeniul construcţiilor navale, mai exact la şantierele navale de la Brăila şi Constanţa, unde am fost primiţi cu acelaşi interes şi deschidere. Proiectul a fost primit peste tot cu interes, activităţile au fost considerate utile şi targetate. Din acest schimb de experienţă am dobândit la rândul nostru un set de propuneri şi sugestii utile din partea celor cu care ne-am întâlnit. Din nou, pe www.aeronavsecur.ro puteţi afla totul despre caravana de diseminare.

De asemenea, tot în cadrul activităţii de diseminare a experienţei şi a bunelor practici dobândite şi continuitate, un număr de 1.200 de persoane vor intra în posesia acestei broşuri informative, material ce urmează unei prime serii de 800 de pliante cu ajutorul cărora au fost informaţi beneficiarii proiectului.

Nu, dacă vă întrebaţi cumva, nu ne-am oprit nici după această activitate. Impactul şi răspunsul pozitiv de care ne-am bucurat în urma acestor activităţi nu putea avea decât o continuare: concursul naţional pe teme de sănătate şi securitate în muncă „Ştiu mai mult, risc mai puţin”. Concursul s-a desfăşurat în două etape, o probă teoretică constând într-un test cu întrebări referitoare la normele generale de sănătate şi securitate în muncă şi la cele de prevenire şi stingere a incendiilor şi o probă cu demonstraţii practice privind măsuri de prim-ajutor. Finala concursului naţional în domeniul SSM – ediţia 2012, organizată sub egida Federaţiei Sindicale a Lucrătorilor din Industrie „METAL”, a reunit în 16 echipe câştigătorii concursurilor locale la care au participat peste 300 de concurenţi, în cadrul conferinţei internaţionale „Ştiu mai mult, risc mai puţin”. În cadrul conferinţei s-au organizat demonstraţii practice privind prevenirea, evaluarea şi combaterea incendiilor, cursuri de prim-ajutor şi, de asemenea, s-au realizat două cercetări de marketing pe teme de SSM, o anchetă pe bază de sondaj de opinie şi un focus group realizat în rândul specialiştilor (preşedinţii şi vicepreşedinţii sindicatelor) cu privire la acţiunile care ar putea fi întreprinse pentru a reduce costurile economice şi sociale generate de riscurile pe care şi le asumă angajaţii la locul de muncă. Înverşunarea concurenţilor, orgoliile mari şi juriul exigent au condus la o competiţie pe cât de dificilă pe atât de frumoasă, la sfârşitul căreia s-au remarcat desigur câştigătorii, pe care dacă nu-i cunoaşteţi deja, îi puteţi găsi pe platforma noastră de internet, la adresa www.aeronavsecur.ro.

Punctul terminus al proiectului se va înregistra de asemenea în cadrul unui eveniment amplu, organizat în contextul activităţii 7.3 Realizarea şi diseminarea a 1.200 de pliante. Realizarea şi

7

distribuirea a 250 de mape şi a 30 de afişe. Realizarea unei campanii de diseminare în presă (în ziare, reviste, pe posturile de televiziune şi radio locale) şi a unei campanii de informare şi diseminare în spaţiul virtual prin intermediul reţelelor de socializare şi a altor medii de comunicare electronice. Realizarea unor cercetări de marketing cantitative şi calitative în rândul a 1.200 de angajaţi, angajatori şi responsabili SSM cu privire la cunoaşterea, aplicarea normelor din domeniul SSM, identificarea şi evaluarea riscurilor la locul de muncă etc.; redactarea unei reviste de specialitate (în domeniul SSM), în care să fie publicate inclusiv rezultatele cercetărilor de marketing realizate, tipărirea şi distribuirea acesteia către 1.200 de angajaţi şi angajatori, redactarea unei broşuri cu întrebări grilă din domeniul SSM ce poate sta la baza pregătirii concurenţilor pentru concursul SSM, ce va fi tipărită şi distribuită în 1.200 de exemplare.

Proiectul se încheie cu organizarea ediției a II-a a conferinţei internaţionale „Ştiu mai mult, risc mai puţin” și a concursului național pe teme de SSM, în perioada 25-28 aprilie, eveniment ce marchează de altfel și Ziua internaţională a sănătăţii şi securităţii în muncă, iniţiată de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) pentru a promova sănătatea, securitatea şi munca decentă.

Pentru a veni în sprijinul participanților la concursul național pe teme de SSM organizat în cadrul proiectului a fost realizată această colecție de întrebări grilă din cadrul legislației în vigoare în domeniul SSM.

Beneficiarii proiectului au învăţat multe în urma acestei iniţiative, la fel şi echipa de implementare, aşa că nu putem considera acest final de proiect un sfârşit în adevăratul sens al cuvântului, ci un nou început pentru o mai bună conştientizare şi gestionare a riscurilor la locul de muncă. Iar aceasta pentru noi, pentru societatea în care trăim.

Echipa AERONAVSECUR

8

H.G. 1028/2006 ÎNTREBĂRI

1. H.G. 1028/2006 stabileşte cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă privind utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, care se aplică:

a) sistemelor informatice de la bordul mijloacelor de transport. b) ecranelor de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de afişare

folosit. c) sistemelor informatice destinate în principal utilizării publice.

2. H.G. 1028/2006 prevede că angajatorii au obligaţia:

a) de a face o analiză a posturilor de lucru pentru a evalua condiţiile de securitate şi sănătate oferite lucrătorilor.

b) să ia măsurile corespunzătoare pentru respectarea cerinţelor legale europene. c) să planifice activitățile zilnice.

3. Conform H.G. 1028/2006, lucrătorii trebuie să beneficieze de un examen corespunzător al ochilor şi al vederii, efectuat de o persoană care are competenţa necesară:

a) în timpul desfăşurării activităţii. b) înainte de începerea activităţii la ecranul de vizualizare, prin examenul medical la

angajare. c) la recomandarea medicului specialist.

4. H.G. 1028/2006 prevede că masa sau suprafaţa de lucru trebuie:

a) să nu fie confecţionată din sticlă. b) să aibă dimensiuni suficiente. c) să permită o amplasare flexibilă a ecranului, tastaturii, documentelor şi

echipamentului auxiliar. 5. La elaborarea, alegerea, achiziţionarea şi modificarea programelor, precum şi pentru definirea sarcinilor care implică utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, H.G. 1028/2006 prevede că angajatorul trebuie să ţină seama de următoarele principii:

a) programul trebuie adaptat sarcinii de muncă. b) programul trebuie să fie uşor de accesat şi pe înţelesul lucrătorilor. c) trebuie aplicate principiile recomandate de CE.

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 B H.G. 1028/2006 - art. 1

2 A H.G. 1028/2006 - art. 5

3 B H.G. 1028/2006 - art. 12

4 C H.G. 1028/2006 - anexa, pct. 1

5 A H.G. 1028/2006 – anexa 1, pct. 3

9

H.G. 1029/2008 ÎNTREBĂRI

1. H.G. 1029/2008 se aplică următoarelor produse:

a) componente interschimbabile. b) echipamente de securitate. c) dispozitive de prindere pentru ridicarea sarcinii, lanţuri, cabluri şi chingi.

2. Prevederile H.G. 1029/2008 nu se aplică:

a) echipamentelor specifice destinate utilizării în târguri şi/sau parcuri de distracţii. b) mijloacelor de transport în comun. c) macaralelor.

3. H.G. 1029/2008 prevede că maşina reprezintă:

a) un ansamblu de părţi sau componente legate între ele, care sunt reunite de o manieră solidară în vederea unui anumit scop, în special montat ori destinat montării cu un sistem de acţionare, altul decât forţa umană sau animală, aplicată direct.

b) un ansamblu de părţi sau componente legate între ele, destinat montării cu un sistem de acţionare.

c) un ansamblu de părţi sau componente interschimbabile, dintre care cel puţin una este în fixă, şi a căror singură sursă de energie este cea neconvenţională.

4. H.G. 1029/2008 prevede că producătorul este:

a) orice persoană fizică sau juridică autorizată ce proiectează şi/sau construieşte un model sau o machetă.

b) orice persoană fizică sau juridică autorizată ce introduce pe piaţă ori pune în funcţiune un model de maşină.

c) orice persoană fizică sau juridică ce proiectează şi/sau construieşte o maşină ori o cvasimaşină şi care este responsabilă de conformitatea acestei maşini sau cvasimaşini cu H.G. 1029/2008.

5. H.G. 1029/2008 prevede că înainte de introducerea pe piaţă şi/sau punerea în funcţiune a unei maşini, producătorul sau reprezentantul său autorizat trebuie:

a) să se asigure că aceasta satisface cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate care îi sunt aplicabile.

b) să aplice marcajul EU. c) să se asigure că sunt disponibile fişele tehnice de securitate.

6. Dacă o maşina este prevăzută în H.G. 1029/2008 şi este fabricată conform standardelor armonizate prevăzute de aceasta, producătorul sau reprezentantul său autorizat trebuie să aplice una dintre procedurile următoare:

a) procedura de evaluare a conformităţii cu control intern al producţiei maşinilor. b) procedura "examinare EU de tip". c) procedura "declarație de conformitate".

10

7. H.G. 1029/2008 prevede că înainte de introducerea pe piaţă a unei cvasimaşini, producătorul sau reprezentantul său autorizat trebuie să se asigure că:

a) este pregătită documentaţia tehnică relevantă. b) sunt pregătite instrucţiunile de securitate. c) este întocmită declaraţia de conformitate.

8. H.G. 1029/2008 prevede că se consideră marcaj neconform:

a) aplicarea marcajului CE, pe produse care nu se supun prevederilor H.G. 1029/2008. b) marcaj EU ilizibil. c) declaraţie EU de conformitate, pentru produse care nu se supun prevederilor H.G.

1029/2008. 9. H.G. 1029/2008 transpune prevederile Directivei europene:

a) 2004/40/CE. b) 89/655/CEE. c) 2006/42/CE.

10. H.G. 1029/2008 prevede ca la mentenanţa maşinii trebuiesc respectate următoarele:

a) locurile de reglare şi întreţinere trebuie să fie amplasate în afara zonelor periculoase. b) operaţiile de reglare, întreţinere, reparare şi curăţare a cvasimaşinii se vor efectua

după o semnalizare prealabilă. c) operaţiile de reglare, întreţinere, reparare şi curăţare a maşinii trebuie să poată fi

efectuate în timp ce maşina este oprită, fără separarea de sursa de energie. 11. H.G. 1029/2008 prevede că fiecare maşină trebuie marcată vizibil şi durabil, cel puţin, cu următoarele informaţii:

a) dacă maşina este proiectată şi construită pentru a fi utilizată într-o atmosferă potenţial explozivă, această informaţie trebuie indicată pe maşină.

b) dacă o parte a maşinii trebuie manipulată în timpul utilizării cu mijloace de ridicare, aceasta trebuie sa fie dotată cu urechi de ridicare.

c) marcajul CS. 12. H.G. 1029/2008 prevede că instrucţiunile de mentenanţă destinate să fie utilizate de personalul specializat, angajat al producătorului său al reprezentantului său autorizat, pot fi elaborate:

a) în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene de către ţara în care maşina este introdusă pe piaţă şi/sau pusă în funcţiune.

b) numai în limbile Uniunii Europene cunoscute. c) într-o limbă de circulație nouă.

11

13. H.G. 1029/2008 prevede că fiecare instrucţiune trebuie să conţină, după caz, cel puţin, următoarele informaţii:

a) o descriere a utilizării în condiţii anormale a maşinii. b) instrucţiunile de asamblare, instalare şi montare, inclusiv planurile, schemele şi

mijloacele de fixare şi descrierea şasiului sau a instalaţiei pe care maşina urmează a fi montată.

c) instrucţiunile referitoare la instalarea şi montajul destinat să reducă pericolul de electrocutare.

14. H.G. 1029/2008 prevede că mașinile care trebuie să îndeplinească toate cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate stabilite în Anexa 1- partea a 2-a, sunt:

a) maşinile portabile ţinute în mână şi/sau dirijate cu mâna. b) maşinile destinate industriei chimice. c) maşinile pentru aplicarea vopselurilor.

15. H.G. 1029/2008 prevede următoarele cerințe pentru cabluri:

a) cablurile utilizate direct pentru ridicarea sau susţinerea sarcinii nu trebuie să prezinte nici matisare.

b) trebuie să fie efectuate încercările corespunzătoare pentru fiecare tip cablu utilizat direct pentru ridicarea sarcinii şi pentru fiecare tip de capăt de cablu.

c) matisările nu sunt tolerate în instalaţiile care sunt prevăzute, prin proiect, să fie modificate regulat, în funcţie de necesităţile de utilizare.

16. H.G. 1029/2008 prevede că declaraţia CE de conformitate trebuie să conţină următoarele elemente:

a) denumirea şi adresa persoanei autorizate să elaboreze instrucțiunile mașinii, persoană care trebuie să fie stabilită în Uniunea Europeană.

b) descrierea şi identificarea cvasimaşinii, inclusiv denumirea generică, funcţia, modelul, tipul, numărul de serie şi denumirea sa comercială.

c) un angajament de colaborare cu privire la informaţiile relevante privind mașina. 17. H.G. 1029/2008 prevede că mașinile pentru care se aplică “procedura CE de tip” sunt:

a) ferăstraie circulare (simple sau multiple) pentru prelucrarea lemnului şi materialelor cu caracteristici fizice similare sau pentru prelucrarea cărnii şi materialelor cu caracteristici fizice similare.

b) dispozitive de protecţie. c) angrenaje logice care asigură funcţiile de conducere la maşini.

12

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 C H.G. 1029/2008 - art. 1

2 A H.G. 1029/2008 - art. 2

3 A H.G. 1029/2008 - art. 3

4 C H.G. 1029/2008 - art. 3

5 A H.G. 1029/2008 - art. 6

6 A H.G. 1029/2008 - art. 13

7 A H.G. 1029/2008 - art. 14

8 A H.G. 1029/2008 - art. 17

9 C H.G. 1029/2008 - art. 28

10 A H.G. 1029/2008 – anexa 1, pct. 1.6.1

11 A H.G. 1029/2008 – anexa 1, pct. 1.7.3

12 A H.G. 1029/2008 – anexa 1, pct. 1.7.4

13 B H.G. 1029/2008 – anexa 1, pct. 1.7.4.2

14 A H.G. 1029/2008 – anexa 1, pct. 2

15 A H.G. 1029/2008 – anexa 1, pct. 4.1.2.4

16 B H.G. 1029/2008 – anexa 2, cap. B

17 A H.G. 1029/2008 – anexa 4

13

H.G. 1.048/2006 ÎNTREBĂRI

1. În conformitate cu prevederile H.G. 1.048/2006, mitenele sunt echipamente individuale de protecţie pentru protecţia:

a) capului. b) feţei. c) mâinilor.

2. În conformitate cu prevederile H.G. 1.048/2006, mânuşile din împletitură metalică se utilizează, ca echipament individual de protecţie pentru:

a) lucrările cu materiale şi substanţe ionizante. b) lucrările de dezosare şi tranșare. c) activităţile din menajeriile de animale feroce şi veninoase.

3. În conformitate cu prevederile H.G. 1.048/2006, cine stabileşte regulile care reglementează cazurile şi situaţiile în care angajatorul trebuie să furnizeze echipamentul individual de protecţie:

a) angajatorul, prin consultare cu reprezentanţii cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi prevăzute în contractul colectiv de muncă.

b) Inspecţia Muncii. c) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

4. În conformitate cu prevederile H.G. 1.048/2006, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei poate stabili dispoziţii pe baza cărora să se impună ca lucrătorul să contribuie la costul unui anumit echipament individual de protecţie:

a) nu, deoarece angajatorul are obligaţia să asigure echipamentele individuale de protecţie.

b) da, în situaţiile în care echipamentul individual de protecţie este solicitat în mod expres de către lucrător.

c) da, în situaţiile în care utilizarea echipamentului nu este exclusivă pentru locul de muncă.

5. În conformitate cu prevederile H.G. 1048/2006, orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să ia în considerare compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecţie disponibil.

b) să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă. c) să ia în considerare cerinţele ergonomice şi să ia în considerare compararea

caracteristicilor echipamentului individual de protecţie disponibil.

14

6. În conformitate cu prevederile H.G. 1048/2006, orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără să conducă el însuşi la un risc mărit. b) să corespundă condiţiilor existente la postul de lucru. c) să ia în considerare cerinţele mediului de munca şi starea sănătăţii lucrătorului.

7. În conformitate cu prevederile H.G. 1048/2006, condiţiile de utilizare a echipamentului individual de protecţie, în special durata purtării, sunt determinate în funcţie de:

a) gravitatea riscului. b) caracteristicile echipamentului de muncă. c) performanţele şi caracteristicile echipamentului de muncă.

8. În conformitate cu prevederile H.G. 1048/2006, angajatorul are următoarele obligații privind echipamentul individual de protecţie:

a) informează mai întâi lucrătorul despre riscurile pentru care este destinat purtarea echipamentului individual de protecţie.

b) informează mai întâi lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl protejează purtarea echipamentului individual de protecţie.

c) stabilește dispoziţii pe baza cărora să se impună ca lucrătorul să contribuie la costul unui anumit echipament individual de protecţie.

9. În conformitate cu prevederile H.G. 1048/2006, înainte de a alege echipamentul individual de protecţie, angajatorul trebuie să evalueze dacă echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează să îl folosească îndeplineşte cerinţele prevăzute de H.G. 1048/2006, evaluare care trebuie sa cuprindă:

a) alegerea caracteristicilor echipamentului individual de protecţie. b) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace. c) alegerea caracteristicilor echipamentului individual de protecţie şi a caracteristicilor

echipamentelor tehnice. 10. În conformitate cu prevederile H.G. 1048/2006, încălţămintea de securitate fără talpă antiperforaţie se utilizează la:

a) lucrări de transformare şi întreţinere. b) lucrări pe şantiere şi în spaţii de depozitare. c) lucrări de construcţii, civile şi rutiere.

11. Care instituție este prevăzută in H.G. 1048/2006 că poate stabili dispoziții pe baza cărora să se impună ca lucrătorul să contribuie la costul unui echipament individual de lucru, în situațiile în care utilizarea echipamentului nu este inclusă pentru locul de muncă ?

a) Inspectoratul Teritorial de Muncă. b) Inspecția Muncii. c) Ministerul Muncii, Solidarității Sociale si Familiei.

15

12. In H.G. 1048/2006 condițiile de utilizare a echipamentului individual de protecție, în special durata purtării, sunt determinate în funcție de:

a) Gravitatea riscului. b) Durata expunerii la risc . c) Caracteristicile postului de lucru al fiecărui lucrător.

13. Care din sortimente nu fac parte din categoria echipamentului individual de protecție stabilit în conformitate cu prevederile H.G. 1048/2006 – privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție :

a) echipamentul individual de protecţie purtat sau folosit de armată, poliţie ori de alte instituţii de ordine publică.

b) echipament individual de protecţie destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-i proteja împotriva unui singur risc.

c) echipament individual de protecţie destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-i proteja împotriva mai multor riscuri.

14. Conform H.G. 1048/2006, este permisă purtarea echipamentul individual de protecţie de către mai multe persoane?:

a) da, dacă se iau măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că această utilizare nu creează diferiţilor utilizatori nicio problemă de sănătate sau de igienă.

b) nu, întrucât însăși prin definiție este stabilit că este echipament individual de protecție. c) da, cu condiția să fie utilizat de către membrii aceleiași formații, unde factorii de risc

pentru care a fost acordat echipamentul individual de protecție sunt identici. 15. Conform H.G. 1048/2006, cine are competența necesară pentru a stabili dispoziţii pe baza cărora să se impună ca lucrătorul să contribuie la costul unui anumit echipament individual de protecţie:

a) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei pentru situaţiile în care utilizarea echipamentului nu este exclusiv pentru locul de muncă.

b) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei pentru situaţiile în care s-a omis cuprinderea acestuia în lista orientativă din Anexa nr. 2 .

c) Angajatorul, daca s-a stabilit expres acest lucru în Contractul Colectiv de Muncă.

16

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 C H.G. 1048/2006 – anexa 2 – punctul 5. – penultima liniuţă

2 B H.G. 1048/2006 – anexa 3 – punctul 6. – paragraf 7 – prima liniuţă

3 C H.G. 1048/2006 – art. 16 – alin. (1)

4 C H.G. 1048/2006 – art. 10 – alin (2)

5 B H.G. 1048/2006 - art. 5

6 A H.G. 1048/2006 - art. 5

7 A H.G. 1048/2006 - art. 7

8 B H.G. 1048/2006 - art. 10, 11, 12

9 B H.G. 1048/2006 - art. 14

10 A H.G. 1048/2006 - anexa 3 - punctul 2

11 Niciun răspuns corect

H.G. 1048/2006 - art. 10

12 A,B,C H.G. 1048/2006 - art. 7

13 A H.G. 1048/2006 - art. 3

14 A H.G. 1048/2006 - art. 8

15 A H.G. 1048/2006 - art. 10

17

ÎNTREBĂRI H.G. 1051/2006

1. În conformitate cu cerinţele H.G. 1051/2006, care este obligaţia angajatorului în toate cazurile în care manipularea manuală a maselor de către lucrător nu poate fi evitată?

a) nu are nicio obligaţie. b) trebuie să angajeze numai lucrători autorizaţi pentru manipularea manuală a maselor. c) trebuie să organizeze posturile de lucru astfel încât manipularea să fie cât mai sigură şi

cu risc cât mai mic posibil pentru sănătate. 2. În conformitate cu prevederile H.G. 1051/2006, angajatorii trebuie să se asigure că lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora primesc informaţii generale şi, ori de câte ori este posibil, informaţii precise cu privire la:

a) greutatea maselor, modul de poziţionare şi manipulare a maselor. b) greutatea maselor. c) modul de manipulare a maselor.

3. În conformitate cu prevederile H.G. 1051/2006, lucrătorul este expus unor riscuri dacă:

a) este necorespunzător din punct de vedere psihic sau fizic să execute sarcina de muncă respectivă.

b) este necorespunzător din punct de vedere fizic să execute sarcina de muncă respectivă.

c) nu are instruirea suficientă cu privire la activitatea pe care o va desfăşura. 4. În conformitate cu prevederile H.G. 1051/2006, caracteristicile mediului de muncă pot determina o creştere a riscurilor, în special de afecţiuni dorso - lombare, dacă:

a) temperatura, umiditatea sau circulaţia aerului este necorespunzătoare. b) distanţe prea mari pentru ridicare, coborâre sau transport. c) solul sau mediul de muncă prezintă denivelări care implică manipularea masei la

diferite niveluri. 5. În conformitate cu prevederile H.G. 1051/2006, activitatea poate prezenta riscuri, în special afecţiuni dorso - lombare, dacă implică una sau mai multe dintre următoarele cerinţe:

a) distanţe prea mari pentru ridicare, coborâre sau transport. b) efortul este prea intens. c) masa este prea mare sau prea grea.

6. În conformitate cu prevederile H.G. 1051/2006, efortul fizic poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorso - lombare, dacă:

a) solul sau planul de sprijin al piciorului este instabil. b) este realizat atunci când corpul se află într-o poziţie instabilă. c) solul sau planul de lucru prezintă denivelări.

18

7. În conformitate cu prevederile H.G. 1051/2006, în toate cazurile în care manipularea manuală a maselor de către lucrător nu poate fi evitată, angajatorul trebuie să organizeze posturile de lucru astfel încât manipularea să fie cât mai sigură şi cu risc cât mai mic posibil pentru sănătate, fiind obligat de asemenea:

a) să evalueze, în prealabil, condiţiile de securitate şi de sănătate pentru tipul de lucrare respective.

b) să examineze în special caracteristicile echipamentelor de munca. c) să evalueze, în prealabil, condiţiile de securitate şi de sănătate pentru tipul de

echipamente de muncă. 8. În conformitate cu prevederile H.G. 1051/2006, angajatorii trebuie să se asigure că lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora primesc informaţii generale şi, ori de câte ori este posibil, informaţii precise cu privire la:

a) greutatea încărcăturii care urmează a fi transportată. b) centrul de greutate. c) centrul de greutate sau partea cea mai grea, atunci când pachetul este încărcat

excentric. 9. În conformitate cu prevederile H.G. 1051/2006, manipularea manuală a maselor poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorso - lombare, dacă masa este:

a) greu de mânuit şi/sau de împins. b) instabilă sau cu un conţinut ce riscă să se deplaseze. c) greu de mânuit şi de împins.

10. În conformitate cu prevederile H.G. 1051/2006, efortul fizic poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorso - lombare, dacă:

a) poate să antreneze o deplasare bruscă a lucrătorului. b) este prea intens. c) nu poate fi realizat decât printr-o mişcare bruscă a trunchiului.

11. În conformitate cu prevederile H.G. 1051/2006, caracteristicile mediului de muncă pot determina o creştere a riscurilor, în special de afecţiuni dorso- lombare, dacă:

a) mediul de muncă prezintă denivelări sau este alunecos pentru încălţămintea lucrătorului.

b) temperatura, umiditatea sau circulaţia aerului este necorespunzătoare. c) nu există acces pe verticală, pentru realizarea activităţii.

12. În conformitate cu prevederile H.G. 1051/2006, activitatea poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorso - lombare, dacă implică una sau mai multe dintre următoarele cerinţe:

a) distanţe prea mari pentru ridicare, coborâre sau transport. b) perioadă insuficientă de repaus psihologic. c) ritm de muncă impus printr-un proces tehnic/tehnologic care nu poate fi modificat de

lucrător.

19

13. În conformitate cu prevederile H.G. 1051/2006, lucrătorul este expus unor riscuri la manipularea manuală a maselor, dacă:

a) este necorespunzător din punct de vedere fizic să execute sarcina de muncă respectivă.

b) solul sau planul de sprijin al piciorului este instabil. c) a fost instruit necorespunzător.

14. Conform H.G. 1051/2006, prin manipularea manuală a maselor se înțelege:

a) orice tip de ridicare verticală. b) orice tip de ridicare orizontală. c) orice tip de transport sau susținere a unei mase de către unul ori mai mulți lucrători.

15. În toate cazurile în care manipularea manuală a maselor de către lucrător nu poate fi evitată, angajatorul trebuie să organizeze posturile de lucru astfel încât manipularea să fie cât mai sigură și cu risc cât mai mic posibil pentru sănătate iar H.G. 1051/2006 îl obligă:

a) să evalueze, în prealabil, condițiile de securitate și de sănătate pentru tipul de lucrare respective și să examineze în special caracteristicile maselor, potrivit prevederilor.

b) să urmărească evitarea sau reducerea riscurilor pentru lucrători, în special afecțiuni dorso - lombare, prin adoptarea de măsuri corespunzătoare, având în vedere caracteristicile mediului de muncă.

c) să urmărească evitarea sau reducerea riscurilor pentru lucrători în special afecțiunilor dorso - lombare, prin adoptarea de măsuri tehnice, nefiind necesar caracteristicile mediului de muncă.

16. Conform H.G. 1051/2006, angajatorul trebuie să se asigure că lucrătorii și/sau reprezentanții acestora primesc informații generale și, ori de câte ori este posibil, informații precise cu privire la:

a) greutatea maselor. b) centru de greutate sau partea cea mai grea, atunci când pachetul este încărcat

excentric. c) modul de manipulare.

17. H.G. 1051/2006 prevede că manipularea manuală a maselor poate prezenta riscuri, în special de afecțiuni dorso-lombare, dacă masa este:

a) prea grea sau prea mare. b) greu de mânuit și de prins. c) susceptibilă să producă leziuni lucrătorilor, din cauza marginilor și/sau consistenței

sale, în special în cazul unei coliziuni. 18. Conform H.G. 1051/2006, efortul fizic poate reprezenta riscuri, în special de afecțiuni dorso-lombare, dacă:

a) este prea intens. b) nu poate să antreneze o deplasare bruscă a masei. c) este realizat atunci când corpul se află într-o poziție instabilă.

20

19. In H.G. 1051/2006, sunt prevăzute caracteristicile mediului de muncă ce pot determina o creștere a riscurilor, în special de afecțiuni dorso-lombare, dacă:

a) nu există suficient spațiu liber, în special pe vertical, pentru realizarea activității. b) solul reprezintă denivelări, prezentând pericole de împiedicare, sau este alunecos

pentru încălțămintea lucrătorului. c) temperatura, umiditatea sau circulația aerului este necorespunzătoare.

20. Activitatea prevăzuta în H.G. 1051/2006 poate prezenta riscuri, în special de afecțiuni dorso-lombare, dacă implică una sau mai multe dintre următoarele cerințe:

a) ritm de muncă impus printr-un proces care nu poate fi modificat de lucrător. b) perioada suficientă de repaus fiziologic sau de recuperare. c) efort fizic prea frecvent sau prelungit, care solicită în special coloana vertebrală.

21. H.G. 1051/2006 prevede că lucrătorul este expus unor riscuri, dacă:

a) este necorespunzător din punct de vedere fizic să execute sarcina de muncă respectivă.

b) poartă efecte personale necorespunzătoare. c) nu are cunoștințe sau instruire suficientă ori adecvată.

22. Pozițiile forțate, nenaturale, ale corpului în timpul lucrului, pot fi eliminate în conformitate cu prevederile H.G. 1051/2006 prin:

a) amenajarea locului de muncă. b) optimizarea fluxului tehnologic. c) utilizarea echipamentelor de muncă care respectă prevederile reglementărilor în

vigoare. 23. În baza H.G. 1051/2006, manipularea manuală a maselor poate prezenta riscuri, în special de afecțiuni dorso-lombare, dacă masa este:

a) prea grea sau prea mare. b) greu de mânuit și de prins. c) susceptibilă să producă leziuni lucrătorilor, din cauza marginilor și/sau consistenței

sale, în special în cazul unei coliziuni. 24. În baza H.G. 1051/2006, efortul fizic poate reprezenta riscuri, în special de afecțiuni dorso -lombare, dacă:

a) este prea intens și este realizat atunci când corpul se află într-o poziție instabilă. b) poate fi realizat decât printr-o mișcare de răsucire a trunchiului. c) nu poate să antreneze o deplasare bruscă a masei.

21

25. În conformitate cu H.G. 1051/2006, angajatorul trebuie să se asigure că lucrătorii și/sau reprezentanții acestora primesc informații generale și, ori de câte ori este posibil, informații precise cu privire la:

a) greutatea maselor și centrul de greutate sau partea cea mai grea, atunci când pachetul este încărcat excentric.

b) numai de greutatea maselor, întrucât celelalte caracteristici (centrul de greutate, excentricitatea, etc.) sunt necesare pentru manipularea mecanizată a maselor.

c) informațiile generale și /sau caracteristicile maselor legate de modul de manipulare, transport, trebuiesc puse la dispoziție de către conducătorii direcți ai locurilor de muncă.

26. În conformitate cu H.G. 1051/2006, efortul fizic poate reprezenta riscuri, în special de afecțiuni dorso-lombare, dacă:

a) este prea intens și este realizat atunci când corpul se află într-o poziție instabilă. b) nu antrenează o deplasare bruscă a masei. c) dacă corpul se află într-o poziţie stabilă.

27. În conformitate cu cerinţele H.G. 1051/2006, manipularea manuală a maselor poate prezenta riscuri dacă masa este:

a) instabilă. b) poate fi realizată numai printr-o mişcare de răsucire a trunchiului. c) prea voluminoasă.

28. În conformitate cu cerinţele H.G. 1051/2006, activitatea poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorso-lombare, dacă:

a) perioada de repaus fiziologic sau de recuperare nu este zilnică. b) există distanţe prea mari pentru ridicare, coborâre sau transport. c) ritm de muncă crescut.

29. Conform H.G. 1051/2006, manipularea maselor înseamnă:

a) ridicare, așezare, centrare, împingere. b) tragere, purtare, așezare, ridicare. c) deplasare, tragere, scoatere, poziționare.

22

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 C H.G. 1051/2006 – art. 6

2 B H.G. 1051/2006 – art. 8

3 B H.G. 1051/2006 – anexa 2, alin. 1

4 A H.G. 1051/2006 – anexa 1, pct. 3

5 A H.G. 1051/2006 – anexa 1, pct. 4

6 B H.G. 1051 – anexa 1, pct. 2

7 A H.G. 1051/2006 - art. 6

8 C H.G. 1051/2006 - art. 8

9 B H.G. 1051/2006 - anexa 1, parag. 1

10 B H.G. 1051/2006 - anexa 1, parag. 2

11 B H.G. 1051/2006 - anexa 1, parag. 3

12 A H.G. 1051/2006 - anexa 1, parag. 4

13 A H.G. 1051/2006 - anexa 2

14 C H.G. 1051/2006 – art. 3

15 A,B H.G. 1051/2006 – art. 6

16 A,B H.G. 1051/2006 – art. 8(2)

17 A,B,C H.G. 1051/2006 – anexa 1 (1)

18 A,C H.G. 1051/2006 – anexa 1 (2)

19 A,B,C H.G. 1051/2006 – anexa 1 (3)

20 A,C H.G. 1051/2006 – anexa 1(4)

21 A,B,C H.G. 1051/2006 – anexa 2 (1)

22 Niciun răspuns H.G. 1051/2006

23 A,B,C H.G. 1051/2006

24 A H.G. 1051/2006 – anexa 1 (2)

25 A H.G. 1051/2006 – anexa 1 (1)

26 A H.G. 1051/2006 – anexa 1 (2)

27 A H.G. 1051/2006 – anexa 1, art. 1

28 B H.G. 1051/2006 – anexa 1, art. 4

29 B H.G. 1051/2006 – art. 3

23

H.G. 1058/2006 ÎNTREBĂRI

1. Un loc clasificat ca “zona 0”, în conformitate cu prevederile H.G. 1.058/2006, este: a) un loc în care este prezentă permanent sau pe perioade lungi ori frecvent o atmosferă

explozivă formată sub formă de nor sau pulbere combustibilă în aer. b) un loc în care este prezentă permanent sau pe perioade lungi ori frecvent o atmosferă

explozivă formată la contactul substanţelor inflamabile sub formă de gaz, vapori sau ceaţă cu aerul.

c) un loc din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de muncă în care prezenţa unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc major pentru sănătatea şi securitatea sa.

2. Ce demonstrează, în special, ”Documentul privind protecţia împotriva exploziilor”, în conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006?

a) că s-a făcut o dotare corespunzătoare cu mijloace tehnice de PSI. b) că este exclus orice pericol de explozie. c) că au fost determinate şi evaluate riscurile de explozie.

3. Conform H.G. 1058/2006, când este elaborat şi actualizat de angajator ”Documentul privind protecţia împotriva exploziilor”?

a) este elaborat anterior începerii activităţii şi actualizat când locul de muncă, echipamentul de lucru sau organizarea muncii suferă schimbări, extinderi ori transformări semnificative.

b) este elaborat după evaluarea finală a locaţiei şi actualizat ori de câte ori este nevoie. c) este elaborat pentru lucrări deosebit de periculoase şi actualizat la schimbarea

condiţiilor de lucru. 4. Care este definiţia corectă pentru noţiunea de ”atmosferă potenţial explozivă” , în conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006?

a) amestecul cu aer, în condiţii atmosferice, al substanţelor inflamabile sub formă de gaze, vapori, ceaţă sau pulberi în care, după ce s-a produs aprinderea, combustia se propagă în întregul amestec nears.

b) amestecul de substanţe inflamabile sub formă de vapori care poate dezvolta explozia. c) o atmosferă care poate deveni explozivă datorită condiţiilor locale şi operaţionale.

5. În conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006, documentul privind protecţia împotriva exploziilor demonstrează că:

a) utilajele, substanţele folosite, procesele tehnologice sunt conforme cu tehnologiile aplicate proceselor respective.

b) locul de muncă şi echipamentul de muncă, inclusiv dispozitivele de avertizare, sunt realizate şi întreţinute conform normelor de protecţia muncii.

c) locul de muncă şi echipamentul de muncă sunt realizate şi întreţinute conform normelor de securitate şi sănătate în muncă.

24

6. În conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006, în vederea prevenirii şi a asigurării împotriva exploziilor, angajatorul trebuie să ia măsuri tehnice şi/sau organizatorice corespunzătoare naturii operaţiei, în ordinea priorităţilor şi respectând următoarele principii de bază:

a) prevenirea formării atmosferelor explozive. b) selectarea utilajelor, substanţelor folosite. c) stabilirea proceselor şi posibilele lor interacţiuni.

7. În conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006, în vederea îndeplinirii obligaţiilor, angajatorul trebuie să evalueze riscurile specifice din atmosferele explozive, luând în considerare cel puţin:

a) locurile unde pot apărea atmosfere explozive pe zone. b) probabilitatea producerii şi persistenţei atmosferelor potenţial explozive. c) dimensiunile efectelor anticipate.

8. În conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006, în vederea asigurării protecţiei împotriva exploziilor, angajatorul trebuie să ia măsuri tehnice şi/sau organizatorice corespunzătoare naturii operaţiei, în ordinea priorităţilor şi respectând următoarele principii de bază:

a) prevenirea formării atmosferelor potenţial explozive. b) prevenirea formării atmosferelor explozive. c) limitarea efectelor dăunătoare ale aprinderii atmosferelor explozive.

9. În conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006, angajatorul trebuie să evalueze riscurile specifice din atmosferele explozive, luând în considerare cel puţin:

a) probabilitatea producerii şi persistenţei atmosferelor explozive. b) dimensiunile efectelor principale. c) probabilitatea apariţiei atmosferelor explozive.

10. În conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006, angajatorul trebuie să ia măsurile necesare astfel încât:

a) acolo unde se pot forma atmosfere explozive în concentraţii atât de mari încât să pună în pericol sănătatea şi securitatea lucrătorilor sau a celorlalţi, echipamentele de munca trebuie să fie in stare buna, astfel încât procesul muncii să se poată desfăşura în condiţii de siguranţă.

b) acolo unde se pot forma atmosfere explozive în concentraţii atât de mari încât să pună în pericol sănătatea şi securitatea lucrătorilor sau a celorlalţi, mediul de lucru să fie de aşa natură încât procesul muncii să se poată desfăşura în condiţii de siguranţă.

c) acolo unde se pot forma atmosfere explozive în concentraţii mari încât să pună în pericol sănătatea şi securitatea lucrătorilor sau a celorlalţi, locurile de munca trebuie să fie sigure, astfel încât procesul muncii să se poată desfăşura în condiţii de siguranţă.

25

11. În conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006, acolo unde sunt prezenţi la acelaşi loc de muncă lucrători din mai multe întreprinderi, trebuiesc respectate următoarele:

a) fiecare angajator trebuie să fie responsabil pentru toate aspectele care îi revin în sarcină.

b) fiecare angajator trebuie să declare în documente ce sarcini îi revin şi ce responsabilităţi are pentru aspectele de securitate şi sănătate în muncă.

c) fiecare angajator, să declare în documentul privind protecţia împotriva exploziilor, scopul coordonării, măsurile şi procedurile de implementare adoptate.

12. H.G. 1058/2006 precizează că documentul privind protecţia împotriva exploziilor demonstrează, în special, că:

a) au fost determinate şi evaluate riscurile de explozie. b) se iau măsuri adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor societății . c) se iau măsuri adecvate astfel încât să fie evitată apariţia riscului de explozie.

13. După data intrării în vigoare a H.G. 1058/2006, angajatorul are obligația ca pentru locurile de muncă ce includ şi locuri unde pot apărea atmosfere explozive, să ia măsurile necesare astfel încât acestea să îndeplinească cerinţele minime stabilite în hotărâre, atunci când se întreprind:

a) modernizări. b) extinderi. c) lucrări de reparații.

14. În conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006, locuri unde pot apărea atmosfere explozive, sunt:

a) un loc în care nu pot apărea atmosfere explozive în concentraţii atât de mari încât să necesite măsuri speciale de precauţie pentru a proteja sănătatea şi securitatea lucrătorilor implicaţi.

b) locurile de munca la care sunt utilizate substanţe inflamabile şi/sau combustibile. c) un loc în care pot apărea atmosfere explozive care necesita măsuri pentru a proteja

sănătatea şi securitatea lucrătorilor implicaţi. 15. În conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006, locurile periculoase sunt clasificate pe zone în funcţie de:

a) frecvenţa şi durata permanenţei. b) mediul de munca şi durata permanenţei. c) frecvenţa şi mediul de muncă.

16. În conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006, zona 22 reprezintă un loc în care:

a) nu este probabil să apară o atmosferă explozivă sub formă de nor de pulbere combustibilă în aer, în operaţii normale, dar, dacă apare, persistă doar o scurtă perioadă.

26

b) este prezent permanent sau pe perioade lungi ori frecvent o atmosferă explozivă formată sub formă de nor sau pulbere combustibilă în aer.

c) nu este probabil să apară o atmosferă explozivă formată la contactul substanţelor inflamabile sub formă de gaz, vapori sau ceaţă cu aerul, dar, dacă apare, persistă doar o scurtă perioadă.

17. În conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006, trebuie considerate că orice altă sursă ce poate genera o atmosferă explozivă:

a) straturile de pulbere combustibilă. b) depunerile şi grămezile de pulbere. c) straturile de pulberi.

18. În conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006, acolo unde este cerut de documentul privind protecţia împotriva exploziilor:

a) munca în locuri periculoase trebuie efectuată respectându-se instrucţiunile scrise emise de angajator.

b) trebuie luate măsuri pentru utilizarea în condiţii de securitate a echipamentului de lucru.

c) munca în locuri periculoase trebuie efectuată respectându-se instrucţiunile de securitate a echipamentului de muncă.

19. În conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006, măsuri de protecţie împotriva exploziilor, pot fi:

a) orice scurgere şi/sau pierdere, voită sau nu, de gaze inflamabile, vapori, ceaţă sau pulbere combustibilă care poate produce pericole de explozie trebuie deviată ori îndepărtată corespunzător spre un loc sigur sau, dacă nu este posibil, trebuie oprită în condiţii de securitate sau trebuie remediată prin altă metodă adecvată.

b) instalaţia, echipamentul, sistemele de protecţie şi toate dispozitivele de conectare asociate trebuie puse în funcţiune doar dacă documentația tehnica a acestora precizează utilizarea lor în siguranţă în atmosferă explozivă.

c) orice scurgere şi/sau pierdere, de noxe sau pulbere combustibilă care poate produce pericole de explozie trebuie deviată ori îndepărtată corespunzător spre un loc sigur sau, dacă nu este posibil, trebuie oprită în condiţii de securitate sau trebuie remediată prin altă metodă adecvată.

20. În conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006, acolo unde evaluarea riscurilor arată că este necesar:

a) trebuie să fie posibilă menţinerea echipamentului şi a sistemelor de protecţie în stare sigură de funcţionare, acolo unde o pană de curent poate produce apariţia sau extinderea unor pericole de explozie.

b) trebuie să fie posibilă oprirea automata a instalaţiei, cu condiţia ca aceasta să nu compromită siguranţa echipamentului şi a sistemelor de protecţie implicate în procese automate care deviază de la condiţiile de lucru dorite.Numai lucrătorii competenţi pot efectua intervenţiile de acest tip.

27

c) trebuie să fie posibilă menţinerea echipamentului şi a sistemelor de protecţie în stare sigură de funcţionare, independent de restul instalaţiei, acolo unde o pană de curent poate produce extinderea unor pericole adiţionale.

21. În conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006, în special, următoarele categorii de echipament trebuie folosite în zonele indicate, cu condiţia ca ele să fie adecvate naturii gazelor, vaporilor sau ceţei şi/sau pulberilor, după cum urmează:

a) în zona 0 sau zona 20, echipament de categoria 1. b) în zona 0 sau zona 21, echipament de categoria 2. c) în zona 2 sau zona 22, echipament de categoria 2 sau 3.

22. Prevederile H.G. 1058/2006 cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor ce pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive nu se aplică pentru :

a) zonele utilizate direct pentru și în timpul tratamentelor medicale ale pacienților . b) producerea, manevrarea, utilizarea, depozitarea și transportul substanțelor explozive

sau cu o structură chimică instabilă . c) utilizarea mijloacelor de transport terestre, navale și aeriene cuprinse în dispozițiile

adecvate ale acordărilor internațional și în legislația națională care transpune directive care aplică aceste acorduri.

23. În conformitate cu H.G. 1058/2006, documentul privind protecția împotriva exploziilor demonstrează, în special, că:

a) au fost determinate și evaluate riscurile de explozie. b) locul de muncă și echipamentul de muncă, inclusive dispozitivelor de avertizare, sunt

proiectate, realizate și întreținute conform normelor de protecția muncii. c) s-au luat măsuri pentru utilizarea în condiții de securitate a echipamentului de lucru.

24. În conformitate cu H.G. 1058/2006, documentul privind protecția împotriva exploziilor demonstrează că:

a) Utilajele, substanțele folosite, procesele tehnologice, sunt conforme cu tehnologiile aplicate proceselor respective.

b) Locul de muncă și echipamentul de muncă sunt realizate și întreținute conform normelor de protecția muncii.

c) Locul de muncă și echipamentul de muncă sunt concepute și întreținute conform normelor de securitate și sănătate în muncă.

25. Prevederile H.G. 1058/2006 cerințe minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor ce pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive se aplică pentru:

a) zonele utilizate direct pentru și în timpul tratamentelor medicale ale pacienților. b) producerea, manevrarea, utilizarea, depozitarea și transportul substanțelor explozive

sau cu o structură chimică instabilă .

28

c) utilizarea mijloacelor de transport terestre, navale și aeriene cuprinse în dispozițiile adecvate ale acordărilor internațional și în legislația națională care transpune directive care aplică aceste acorduri.

26. La ce face referire H.G. 1058/2006? a) la cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea

echipamentelor cu ecran de vizualizare. b) la cerințe minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor ce

pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive. c) la cerințele minime de securitate și sănătate în munca referitoare la utilizarea

echipamentelor individuale de protecție.

27. În conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006, principiile asigurării protecţiei împotriva exploziilor sunt:

a) prevenirea formării atmosferelor explozive. b) limitarea prevenirea formării atmosferelor explozive. c) limitarea efectelor dăunătoare ale unei explozii.

28. În conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006, riscurile de explozii sunt evaluate:

a) Global. b) Local. c) În comun cu autoritățile competente.

29. Conform H.G. 1058/2006, documentul privind protecţia împotriva exploziilor demonstrează că:

a) au fost determinate şi evaluate riscurile de incendiu si explozie. b) locul de muncă şi echipamentul de muncă, inclusiv dispozitivele de avertizare, sunt

proiectate, realizate și întreţinute conform normelor de protecţia muncii. c) s-au luat măsuri minimale pentru utilizarea în condiții de securitate a echipamentului

de lucru.

30. În conformitate cu prevederile H.G. 1058/2006, cerinţele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive nu se aplică:

a) în zonele utilizate indirect pentru şi în timpul tratamentelor medicale ale pacienţilor. b) la producerea, manevrarea, utilizarea, depozitarea şi transportul substanţelor chimice. c) industriei extractive.

29

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 B H.G. 1058/2006 – anexa 1 – punctul 2.

2 C H.G. 1058/2006 – art. 10.

3 A H.G. 1058/2006 – art. 10.

4 C H.G. 1058/2006 – art. 3.

5 B H.G. 1058/2006 – art. 10

6 A H.G. 1058/2006

7 C H.G. 1058/2006 – art. 6

8 B H.G. 1058/2006 - art. 5

9 A H.G. 1058/2006 - art. 6

10 B H.G. 1058/2006 - art. 7

11 A H.G. 1058/2006 - art. 8

12 A H.G. 1058/2006 - art. 10

13 B H.G. 1058/2006 - art. 11

14 B H.G. 1058/2006 - anexa 1

15 A H.G. 1058/2006 - anexa 1

16 A H.G. 1058/2006 - anexa 1

17 A H.G. 1058/2006 - anexa 1

18 A H.G. 1058/2006 - anexa 2

19 A H.G. 1058/2006 - anexa 2

20 C H.G. 1058/2006 - anexa 2

21 A H.G. 1058/2006 - anexa 2

22 A,B,C H.G. 1058/2006 - art. 4

23 A,B,C H.G. 1058/2006 - art. 10 (2)

24 B H.G. 1058/2006 – art. 10 alin. 2

25 Niciun răspuns corect

H.G. 1058/2006 - art. 4

26 B H.G. 1058/2006

27 A H.G. 1058/2006 – art. 5(1), a

28 A H.G. 1058/2006 – art. 6 (2)

29 B H.G. 1058/2006 – art. 10 (2), e

30 C H.G. 1058/2006 – art. 4 d.

30

H.G. 1091/2006 ÎNTREBĂRI

1. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, care lucrători trebuie să aibă posibilitatea de a se odihni în poziţie culcat în condiţii corespunzătoare:

a) lucrătorii care depun efort fizic prea frecvent sau prelungit, ce le solicită în special coloana vertebrală.

b) femeile gravide şi mamele care alăptează. c) lucrătorii cu dizabilităţi.

2. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, angajatorul trebuie să ia toate măsurile ca să fie curăţate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igienă corespunzător locului de muncă, echipamentele şi dispozitivele, în special:

a) încăperile pentru acordarea primului ajutor. b) încăperile pentru odihnă. c) Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii închise.

3. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, personalul care lucrează în condiţii de izolare trebuie să fie informat cu privire la:

a) căile şi ieşirile de urgenţă. b) timpul de lucru şi perioada de repaus. c) manevrarea echipamentului de muncă, starea acestuia (fiabilitate şi accesibilitate).

4. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, ce tip de uşi trebuie să fie transparente sau să aibă un panou transparent:

a) uşile glisante. b) uşile batante. c) uşile turnante.

5. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, care este perioadă de timp, în cele mai multe cazuri, pentru care se consideră că un lucrător lucrează în condiţii de izolare atunci când nu are contact vizual şi comunicare verbală directă cu alţi lucrători şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de accident sau când se află într-o situaţie critică:

a) mai mare de 30 de minute. b) mai mare de 60 de minute. c) mai mare de 90 de minute.

6. Prevederile H.G. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă nu se aplică:

a) navelor fluviale, maritime sau oceanice. b) vaselor petroliere sau mineraliere. c) vaselor de pescuit.

31

7. Conform H.G. 1091/2006, când lucrătorii sunt angajaţi la posturi de lucru în aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie să fie amenajate pe cât posibil astfel încât aceştia:

a) să fie protejaţi împotriva intemperiilor. b) să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile şi, dacă este necesar,

împotriva căderii obiectelor. c) să fie dotaţi cu sursă de căldură.

8. Cum trebuie să se deschidă uşile de ieşire în caz de urgenţă, conform H.G. 1091/2006?

a) spre exterior. b) spre exterior exceptând cazurile când nu este posibil acest lucru. c) nu există o regulă.

9. Când pot fi încuiate uşile de ieşire de urgenţă, în conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006?

a) atunci când s-au luat toate măsurile şi orice pericol este exclus. b) numai în cazuri deosebite, când nu mai există niciun lucrător la locul de muncă. c) nu trebuie să fie încuiate.

10. Conform cerinţelor H.G. 1091/2006, cum trebuie să fie temperatura din încăperile ce cuprind posturi de lucru, în timpul programului de lucru?

a) astfel încât să creeze un mediu ambiant plăcut. b) trebuie să fie adecvată organismului uman. c) trebuie să fie corespunzătoare tipurilor activităţilor care se execută.

11. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie la locurile de muncă în condiţii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legătura cu persoana care asigură supravegherea:

a) periodic automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin radio). b) constant automat (radio-telefon, telefon). c) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio).

12. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, când lucrătorii sunt angajaţi la posturi de lucru în aer liber, aceste posturi de lucru trebuie să fie amenajate pe cât posibil astfel încât aceştia:

a) să poată circula în condiţii de securitate. b) atât pietonii, cât şi vehiculele să poată circula în condiţii de securitate. c) să nu poată aluneca sau cădea.

13. Prevederile H.G. 1091/2006 nu se aplică:

a) şantierelor temporare sau mobile. b) şantierelor temporare sau mobile şi a mijloacelor de transport utilizate în afara acestor

şantiere. c) locurilor de muncă din interiorul mijloacelor de transport în comun.

32

14. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de salvare trebuie să fie:

a) posibilă deschiderea lor în orice moment, fără ajutor special. b) posibilă deschiderea uşilor atunci când locurile de muncă sunt libere. c) marcate corespunzător.

15. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, zonele periculoase trebuie:

a) să fie prevăzute cu dispozitive de protecţie astfel încât lucrătorii să poată circula în condiţii de securitate.

b) marcate clar. c) să asigure protecția corespunzătoare a lucrătorilor.

16. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, pentru a permite lucrătorilor să îşi îndeplinească sarcinile de muncă fără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau confortul acestora, încăperile de lucru trebuie să aibă:

a) o suprafaţă suficientă, un volum de aer suficient şi o înălţime suficientă. b) o suprafaţă, un volum de aer suficient şi o înălţime în conformitate cu proiectul de

construcţie. c) o suprafaţă, un volum de aer suficient şi o înălţime în conformitate cu prevederile

legale. 17. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, încăperile pentru acordarea primului ajutor trebuie:

a) echipate cu instalaţii şi dispozitive indispensabile pentru primul ajutor. b) să permită accesul lucrătorilor. c) să se ţină cont şi de lucrătorii cu dizabilităţi.

18. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, la organizarea locurilor de muncă trebuie să se ţină seama de lucrătorii cu dizabilităţi, dacă este necesar, în special în ceea ce priveşte:

a) spaţiile special amenajate pentru repaus şi refacere. b) duşurile, chiuvetele, WC-urile. c) posturile de lucru utilizate sau ocupate împreună cu persoanele cu dizabilităţi.

19. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, prevederile privind locurile de muncă în aer liber, trebuie:

a) să fie iluminate corespunzător cu un sistem de iluminat natural. b) să fie iluminate corespunzător cu un sistem de iluminat artificial, dacă lumina naturală

nu este suficientă. c) să fie iluminate corespunzător cu un sistem de iluminat mixt, dacă lumina naturală nu

este suficientă.

33

20. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, posturile de lucru, căile de circulaţie şi alte zone sau instalaţii în aer liber, utilizate sau ocupate de lucrători în cursul activităţii lor, trebuie să:

a) posturile de lucru sau căile de circulaţie să nu prezinte denivelări sau zone alunecoase. b) să fie organizate astfel încât circulaţia să se facă în condiţii de securitate. c) să fie organizate astfel încât pietonii sau vehiculele să circule în condiţii de securitate.

21. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie la locurile de muncă în condiţii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legătura cu persoana care asigură supravegherea, astfel:

a) constant automat (radio-telefon, telefon). b) periodic automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio). c) periodic prin intermediul unei persoane.

22. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, dimensiunea locului de muncă se realizează în funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum şi de:

a) dimensiunile şi caracteristicile echipamentului de muncă. b) dimensiunile şi caracteristicile dispozitivelor de securitate. c) mişcările şi deplasările echipamentelor de muncă.

23. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică se stabileşte în funcţie de:

a) distanţa optimă dintre două echipamente de muncă. b) caracteristicile antropometrice ale lucrătorului. c) mărimea efortului membrelor inferioare.

24. Prevederile H.G. 1091/2006 nu se aplică și: a) mijloacelor de transport în comun utilizate pentru transportul lucrătorilor. b) şantierelor temporare sau mobile. c) industriilor chimice.

25. Conform H.G. 1091/2006 se consideră că un lucrător lucrează în condiţii de izolare atunci când:

a) nu are contact vizual şi comunicare verbală directă cu alţi lucrători. b) nu are nici un mijloc de comunicare audio. c) când este blocat sau când se află într-o situaţie critică.

26. În scopul asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, conform H.G. 1091/2006 angajatorul trebuie să ia toate măsurile ca locurile de muncă:

a) să fie realizată organizarea tehnică a locului de muncă şi a instalaţiilor şi dispozitivelor. b) orice neconformităţi constatate şi susceptibile de a afecta securitatea şi sănătatea

lucrătorilor să fie corectate cât mai curând posibil. c) să fie reglate toate dispozitivele pentru a se asigura un nivel de igienă corespunzător

locului de muncă.

34

27. Personalul care lucrează în condiţii de izolare trebuie conform H.G. 1091/2006 să fie informat cu privire la:

a) riscurile de accidentare şi modul de acţiune în caz de apariţie a acestora. b) atitudine adecvată în cazul producerii unei avarii sau al apariţiei unei situaţii critice. c) utilizarea sistemului de iluminat.

28. Obligaţiile menţionate în Anexa 1 la H.G. 1091/2006 se aplică ori de câte ori sunt impuse de:

a) caracteristicile echipamentului de muncă. b) activitatea coordonată. c) împrejurări sau un risc.

29. Proiectarea, construcţia şi alegerea materialului şi dispozitivelor de protecţie trebuie conform H.G. 1091/2006 să ţină seama de:

a) tensiunea arterială. b) influenţa condiţiilor atmosferice. c) competenţa lucrătorilor care au acces la părţile componente ale instalaţiei.

30. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă depind, conform H.G. 1091/2006 de:

a) dimensiune. b) suprafaţa spaţiului. c) numărul maxim de persoane care pot fi prezente.

31. În funcţie de dimensiunile şi destinaţia clădirilor, de echipamentele pe care acestea le conţin, de proprietăţile fizice şi chimice ale substanţelor prezente şi de numărul maxim potenţial de persoane prezente, conform H.G. 1091/2006 locurile de muncă trebuie prevăzute cu:

a) materiale informative pentru stingerea incendiilor. b) detectoare de incendii. c) sisteme de protecţie.

32. La locurile de muncă în spaţii închise, ventilația trebuie, conform H.G. 1091/2006, să îndeplinească următoarele condiții:

a) să asigure suficient aer proaspăt. b) orice depozitare sau blocare trebuie eliminată fără întârziere. c) să fie conform cu directivele europene.

33. Temperatura conform H.G. 1091/2006 trebuie să corespundă destinaţiei specifice, în următoarele spații:

a) în camerele de hotel. b) în încăperile personalului TESA. c) în încăperile pentru acordarea primului ajutor.

35

34. Pentru a preveni intrarea lucrătorilor în contact cu pereţii transparenţi sau translucizi, aceștia trebuie să fie conform H.G. 1091/2006:

a) coloraţi. b) rezistenţi. c) să fie separaţi de posturile de lucru şi căile de circulaţie.

35. Conform H.G. 1091/2006, pentru întreţinerea mediului de lucru, lucrătorii trebuie să aibă posibilitatea să deschidă, să închidă, să regleze sau să fixeze in condiții de securitate:

a) echipamentele de muncă. b) dispozitivele de protecție. c) ferestrele, luminatoarele şi ventilatoarele.

36. În sensul H.G. 1091/2006 cerințe minime de securitate pentru locul de muncă, prin loc de muncă se înțelege :

a) locul de muncă destinat să cuprindă posturile de lucru, situat în clădirile întreprinderii și/sau unității.

b) orice alt loc din aria întreprinderii și/sau a unității la care lucrătorul are acces în cadrul desfășurării activității.

c) industriile extractive. 37. În conformitate cu H.G. 1091/2006, vestiarele trebuie să:

a) aibă dotări care să permită fiecărui lucrător să încuie echipamentul individual de protecție, în afara programului de lucru.

b) fie igienizate înainte și periodic sau după utilizarea de către alți lucrători. c) fie ușor accesibile și să aibă capacitatea suficientă.

38. În conformitate cu H.G. 1091/2006, căile și ieșirile de urgență trebuie să:

a) rămână în permanență libere și să conducă în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spații sigure.

b) fie posibilă evacuarea rapidă și în condiții cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru.

c) existe un număr corespunzător de căi de salvare și ieșiri de urgență. 39. În conformitate cu H.G. 1091/2006, dimensionarea locului de muncă se realizează în funcție de:

a) dimensiunile și caracteristicile echipamentului de protecție. b) particularitățile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman. c) necesitatea asigurării confortului psihofizic.

40. În conformitate cu H.G. 1091/2006, locurile de muncă în aer liber trebuie amenajate pe cât posibil astfel încât lucrătorii:

a) să fie protejați împotriva condițiilor meteorologice nefavorabile și, dacă este necesar împotriva căderii obiectelor.

36

b) să nu fie expuși unui nivel de zgomot dăunător, nici unor influențe exterioare vătămătoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf.

c) să nu poată aluneca sau cădea. 41. În conformitate cu H.G. 1091/2006, pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie la locurile de muncă în condiții de izolare, acestea vor fi dotate cu:

a) mijloace tehnice care permit legătura cu persoana care asigură supravegherea. b) spații suficiente pentru sprijinirea comodă și stabilă a membrelor în caz de avarie. c) document de securitate și sănătate cu măsuri corespunzătoare pentru asigurarea

supravegherii. 42. Conform H.G. 1091/2006, ce caracteristici trebuie să prezinte căile și ieșirile de urgență?

a) trebuie să rămână în permanență libere și să conducă în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spații sigure.

b) ușile de ieșire în caz de urgență trebuie să se deschidă spre exterior. c) în caz de pericol, trebuie să asigure evacuarea rapidă și în condiții cât mai sigure a

lucrătorilor de la toate posturile de lucru. 43. Prevederile H.G. 1091/2006 cerințe minime de securitate pentru locul de muncă se aplică:

a) mijloacelor de transport utilizate în afara întreprinderii și/sau unității sau locului de muncă din interiorul mijloacelor de transport, vaselor de pescuit .

b) șantierelor temporare sau mobile. c) câmpurilor, pădurilor și altor terenuri care aparțin unei întreprinderi agricole sau

forestiere, dar sunt situate în afara ariei clădirilor întreprinderii.

44. În conformitate cu H.G. 1091/2006, personalul care lucrează în condiții de izolare trebuie să fie informat cu privire la:

a) manevrarea echipamentului de muncă, starea acestuia (fiabilitatea și accesibilitatea), riscurile de accidentare și modul de acțiune în caz de apariție a acestora.

b) comportamentul adecvat în cazul producerii unei avarii sau al apariției a acestora. primul ajutor.

c) condițiile meteorologice nefavorabile. 45. În conformitate cu H.G. 1091/2006, ce caracteristici trebuie să prezinte căile și ieșirile de urgență?

a) trebuie să rămână în permanență libere și să conducă în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spații sigure.

b) ușile de ieșire în caz de urgență trebuie să se deschidă spre exterior. c) în caz de pericol, trebuie să fie posibilă evacuarea rapidă și în condiții cât mai sigure a

lucrătorilor de la toate posturile de lucru.

46. Conform H.G. 1091/2006, personalul care lucrează în condiții de izolare trebuie să fie informat cu privire la:

a) Manevrarea echipamentului de muncă, starea acestuia (fiabilitatea și accesibilitatea).

37

b) Manevrarea echipamentului de protecție, starea acestuia (fiabilitatea și accesibilitatea).

c) Riscurile de accidentare și modul de acțiune în caz de apariție a acestor. 47. Conform H.G. 1091/2006, la locurile de muncă unde se lucrează în poziție ortostatică trebuie asigurate:

a) Mijloace ergonomice pentru așezarea lucrărilor (scaune cu spătar, bănci) . b) Scaune concepute corespunzător caracteristicilor funcționale organismului uman. c) Se realizează în funcție de particularitățile anatomice, fiziologice, psihologice ale

organismului uman. 48. În sensul H.G. 1091/2006 cerințe minime de securitate pentru locul de muncă, prin loc de muncă se înțelege :

a) locul de muncă destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau a unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii.

b) zona delimitata din cadrul clădirilor întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau a unităţii in care lucrători au fost nominalizați pentru desfășurarea lucrărilor.

c) locul de muncă destinat să cuprindă numai posturi de lucru amenajate, indiferent de zonele de amplasare a întreprinderii , daca lucrătorii au acces autorizat.

49. Potrivit H.G. 1091/2006 - cerințe minime de securitate pentru locul de muncă, se consideră că un lucrător lucrează în condiţii de izolare atunci când:

a) nu are contact vizual şi comunicare verbală directă cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioadă de timp de cel mult o oră, şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de accident sau când se află într-o situaţie critică.

b) nu are contact vizual şi comunicare verbală directă cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioadă de timp mai mare de o oră, şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de accident sau când se află într-o situaţie critică.

c) are contact vizual dar nu poate comunica verbal - direct cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioadă de timp mai mare de o oră, şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de accident sau când se află într-o situaţie critică.

50. Potrivit H.G. 1091/2006 - cerințe minime de securitate pentru locul de muncă, vestiarele pentru îmbrăcăminte trebuie să:

a) aibă dotări care să permită fiecărui lucrător să încuie echipamentul individual de protecție, în timpul programului de lucru.

b) aibă dotări care să permită fiecărui lucrător să îşi păstreze îmbrăcămintea personală în timpul programului de lucru.

c) aibă dotări care să permită fiecărui lucrător să îşi încuie îmbrăcămintea personală în timpul programului de lucru.

38

51. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, prin loc de muncă se înţelege: a) posturi de lucru inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau a unităţii la care

lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii. b) funcția de bază. c) totalitatea condițiilor de muncă.

52. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, angajatorul trebuie să ia toate măsurile ca:

a) să fie păstrate în permanența libere căile de acces și evacuare ce conduc spre ieşirile de urgenţă şi ieșirile propriu-zise.

b) să fie realizată întreţinerea tehnică a locului de muncă şi a echipamentelor de lucru şi dispozitivelor.

c) să fie cu regularitate întreţinute şi verificate echipamentele şi dispozitivele de securitate destinate prevenirii sau eliminării pericolelor.

53. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, personalul care lucrează în condiţii de izolare trebuie să fie informat cu privire la:

a) utilizarea echipamentului individual de lucru. b) comportamentul adecvat în cazul producerii unei avarii sau al apariţiei unei situaţii

critice. c) necesitatea comunicării cu persoana de legătură.

54.În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, căile şi ieşirile de urgenţă:

a) trebuie să rămână în permanenţă libere şi să conducă la locul de refugiu. b) trebuie să permită evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai sigure a lucrătorilor de la

toate posturile de lucru. c) numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă sunt stabilite in

funcție de fluxul tehnologic.

55. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, uşile de ieşire trebuie: a) Să se deschidă spre exterior. b) Să se deschidă spre interior. c) Să fie casante.

56. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, când lucrătorii sunt angajaţi la posturi de lucru în aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie să fie amenajate pe cât posibil astfel încât aceştia:

a) să nu poată aluneca sau cădea de la înălțime. b) să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile şi, dacă este necesar,

împotriva căderii de la înălțime. c) să nu fie expuşi unui nivel de zgomot dăunător.

57. În conformitate cu prevederile H.G. 1091/2006, ușile de ieșire de urgență: a) nu trebuiesc încuiate. b) sunt aceleași cu ușile de acces. c) să fie uși glisante sau turnante.

39

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 B H.G. 1091/2006 – anexa 1 punctul 17.1. şi anexa 2 punctul 12.1.

2 C H.G. 1091/2006 – art. 8 – lit. c) coroborat cu punctul 6 din anexele 1 şi 2

3 C H.G. 1091/2006 – art. 11 – lit. a

4 B H.G. 1091/2006 – anexa 1 punctul 11.3. şi anexa 2 punctul 9.2.

5 B H.G. 1091/2006 – art. 5

6 C H.G. 1091/2006 – art. 2– lit. d

7 B H.G. 1091/2006 – anexa 1, art. 21.3

8 A H.G. 1091/2006 – anexa 1, art. 4.4

9 C H.G. 1091/2006 – anexa 1, art. 4.6

10 B H.G. 1091/2006 – anexa 1, art. 7.1

11 C H.G. 1091/2006 – anexa 2, art. 18.2

12 C H.G. 1091/2006 – anexa 2, pct. 17

13 A H.G. 1091/2006 – art. 2

14 C H.G. 1091/2006 - anexa 1, parag. 11

15 B H.G. 1091/2006 - anexa 1, parag. 12

16 A H.G. 1091/2006 - anexa 1, parag. 15

17 A H.G. 1091/2006 - anexa 1, parag. 19

18 B H.G. 1091/2006 - anexa 1, parag. 20

19 B H.G. 1091/2006 - anexa 1, parag. 21

20 C H.G. 1091/2006 - anexa 1, parag. 21

21 C H.G. 1091/2006 - anexa 1 , parag. 22

22 A H.G. 1091/2006 - anexa 1, parag. 23

23 B H.G. 1091/2006 - anexa 1, parag. 23

24 B H.G. 1091/2006 - art. 2

25 A H.G. 1091/2006 - art. 5

26 B H.G. 1091/2006 - art. 8

27 A H.G. 1091/2006 - art. 11

28 C H.G. 1091/2006 - anexa 1, parag. 1

29 C H.G. 1091/2006 - anexa 1, parag. 3

30 C H.G. 1091/2006 - anexa 1, parag. 4

31 B H.G. 1091/2006 - anexa 1, parag. 5

32 A H.G. 1091/2006 - anexa 1, parag. 6

33 C H.G. 1091/2006 - anexa 1, parag. 7

34 C H.G. 1091/2006 - anexa 1, parag. 9

35 C H.G. 1091/2006 - anexa 1, parag. 10

36 A,B H.G. 1091/2006 – art. 4

40

37 C H.G. 1091/2006 - anexa 2 , pct. 13.1.2

38 A,B,C H.G. 1091/2006 – anexa 2 (4)

39 B,C H.G. 1091/2006 – anexa 2 (4)

40 A,B,C H.G. 1091/2006 - anexa 2 ( 17 )

41 A H.G. 1091/2006 – anexa 2 ( 18.2 )

42 A,B,C H.G. 1091/2006 - anexa 2 pct. 4.1, 4.2, 4.4.

43 Niciun răspuns corect

H.G. 1091/2006 - art. 2

44 A,B H.G. 1091/2006 - art. 11

45 A,B,C H.G. 1091/2006 - anexa 2 - pct.(4.1); pct.(4.4); pct.(4.2).

46 A,C H.G. 1091/2006 – art. 11 ( a și b)

47 Niciun răspuns corect

H.G. 1091/2006 – anexa 2 , pct. 19.4

48 A H.G. 1091/2006 – art. 4

49 B H.G. 1091/2006 – art. 5

50 C H.G. 1091/2006 – anexa 2 , pct. 13.1.2

51 A H.G. 1091/2006 – art. 4

52 C H.G. 1091/2006 - art. 8d

53 B H.G. 1091/2006 - 11c

54 B H.G. 1091/2006 - anexa 1, art. 4.2

55 A H.G. 1091/2006 - art. 4.4 anexa 1

56 C H.G. 1091/2006 - anexa 1. art. 21.3b

57 A H.G. 1091/2006 - anexa 2, 4.6

41

H.G. 1093/2006 ÎNTREBĂRI

1. H.G. 1093/2006 nu se aplică:

a) lucrătorilor expuşi numai la radiaţii ionizante. b) lucrătorilor expuşi la riscurile datorate expunerii la azbest. c) lucrătorilor expuşi la riscurile datorate expunerii la câmpuri electromagnetice.

2. H.G. 1093/2006 prevede că agentul cancerigen reprezintă: a) un preparat care conţine agenţi cancerigeni. b) un preparat compus din una sau mai multe substanţe din categoria 1 sau 2 de agenţi

cancerigeni. c) o substanţă, un preparat sau un procedeu, prevăzut în normele europene.

3. H.G. 1093/2006 prevede că agentul mutagen reprezintă: a) o substanţă care corespunde criteriilor de clasificare ale agenţilor mutageni. b) un preparat compus din una sau mai multe substanţe mutagene şi cancerigene din

categoria 1. c) un preparat compus din una sau mai multe substanţe din categoria 1 sau 2 de agenţi

mutageni, atunci când concentraţia uneia sau a mai multor astfel de substanţe corespunde cerinţelor impuse în materie de limite de concentraţie pentru clasificarea unui preparat în categoria 1 sau 2 de agenţi mutageni.

4. H.G. 1093/2006 prevede că angajatorul este obligat să determine natura, gradul şi durata de expunere a lucrătorilor la agenți cancerigeni și mutageni, pentru a face posibilă evaluarea oricărui risc pentru sănătatea şi securitatea lor, cu respectarea următoarelor:

a) stabilirea măsurilor tehnice şi organizatorice care trebuie luate. b) să reînnoiască periodic evaluarea riscurilor şi în mod obligatoriu la orice modificare a

mediului de muncă. c) să ia în considerare durata de pătrundere prin organism a agentului cancerigen sau

mutagen din categoria 1.

5. La efectuarea evaluării privind expunerea lucrătorilor la agenți cancerigeni și mutageni, conform H.G. 1093/2006 angajatorul trebuie:

a) să acorde o atenţie deosebită tuturor eventualelor efecte asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor cu sensibilitate specială.

b) trebuie să ia în considerare, printre altele, recomandările din fişele tehnice de securitate ale agenţilor mutageni.

c) trebuie să ia în considerare, printre altele, zonele în care nu pot intra în contact cu agenţi cancerigeni sau mutageni.

6. În toate cazurile în care se utilizează un agent cancerigen sau mutagen, conform H.G. 1093/2006 angajatorul este obligat să ia următoarele măsuri:

a) limitarea cantităţilor de agent cancerigen sau mutagen la locul de muncă. b) aplicarea legislaţiei de muncă adecvate.

42

c) personalul expus va fi numai din rândul celui apt psihologic. 7. În conformitate cu H.G. 1093/2006, dacă rezultatele evaluării evidenţiază existenţa unui risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor care utilizează un agent cancerigen sau mutagen, angajatorul trebuie să pună la dispoziţie inspectoratului teritorial de muncă şi/sau direcţiei de sănătate publică judeţene, informaţii care se referă la:

a) activităţile desfăşurate şi/sau procedeele industriale folosite, inclusiv motivele pentru care se utilizează agenţi cancerigeni sau mutageni.

b) tipul echipamentului de muncă utilizat. c) timpul de expunere pentru fiecare lucrător care utilizează agenţi mutageni.

8. În conformitate cu H.G. 1093/2006, în cazul producerii unor evenimente imprevizibile sau a accidentelor datorate utilizării agenților cancerigeni sau mutageni, până la normalizarea situaţiei şi eliminarea cauzelor expunerii anormale, angajatorul trebuie să ia următoarele măsuri:

a) să dispună ca în zona afectată să lucreze numai echipele de intervenţie ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.

b) să doteze toţi lucrătorii cu echipament individual de protecţie conform normativului în vigoare.

c) să doteze lucrătorii implicaţi cu echipament individual de protecţie, inclusiv cu echipament pentru protecţia respiratorie.

9. Pentru lucrătorii care efectuează activități de mentenanță a echipamentelor de muncă care utilizează agenți cancerigeni sau mutageni, angajatorul trebuie conform H.G. 1093/2006:

a) să izoleze zona până la terminarea intervenţiei planificate. b) să stabilească, după consultarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor din

întreprindere ori unitate, fără a afecta responsabilitatea angajatorului, măsurile necesare pentru a reduce durata expunerii lucrătorilor la minimum posibil şi pentru a asigura protecţia lor în timpul acestor activităţi.

c) să pună la dispoziţie lucrătorilor implicaţi echipament de muncă adecvat situaţiei create.

10. În zonele în care se desfăşoară activităţi cu agenți cancerigeni sau mutageni pentru care rezultatele evaluării evidenţiază un risc pentru securitatea sau sănătatea lucrătorilor, angajatorul trebuie conform H.G. 1093/2006 să ia măsurile necesare pentru:

a) blocarea accesului în zonele în care nu se desfăşoară activităţi. b) delimitarea clară şi semnalizarea zonelor în care se desfăşoară activităţile. c) accesul persoanelor neautorizate se va face doar cu aprobarea angajatorului.

11. Angajatorul este obligat ca, pentru orice activitate în care există risc de contaminare cu agenţi cancerigeni sau mutageni, conform H.G. 1093/2006 să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că:

a) lucrătorii nu mănâncă, nu beau şi nu fumează în zonele de lucru în care există riscul contaminării cu agenţi cancerigeni sau mutageni.

43

b) lucrătorii vor fuma în locurile special amenajate conform planurilor pentru situaţii de urgenţă.

c) lucrătorii au la dispoziţie substanțe neutralizante. 12. H.G. 1093/2006 prevede că angajatorul trebuie:

a) pentru ca la instalaţiile care conţin agenţi cancerigeni sau mutageni să nu aibă acces personalul neautorizat, informaţiile despre acestea vor fi ţinute secret.

b) să vegheze ca toate recipientele, ambalajele şi instalaţiile să fie etichetate clar şi lizibil şi să expună semnele de avertizare cât mai vizibil.

c) să instruiască toţi lucrătorii cu riscurile existente la locurile de muncă. 13. Dacă se constată că un lucrător prezintă manifestări clinice susceptibile a fi rezultatul expunerii la agenţi cancerigeni sau mutageni, conform H.G. 1093/2006 medicul de medicina muncii şi/sau medicul cu competenţă în medicina de întreprindere poate solicita:

a) schimbarea locului de muncă. b) schimbarea echipamentului individual de protecţie. c) ca lucrătorii care au suferit o expunere similară să facă obiectul unei supravegheri

medicale. 14. Conform H.G. 1093/2006 valorile-limită de expunere la agenţi cancerigeni sau mutageni sunt prevăzute în:

a) H.G. 1093/2006. b) H.G. 1218/2006. c) H.G. 1425/2006.

15. H.G. 1093/2006 transpune prevederile directivei:

a) 2009/161/UE. b) 2004/37/CE. c) 2004/40/CE.

16. Conform H.G. 1093/2006 preparatele şi procedeele care pot duce la apariţia cancerului, sunt:

a) fabricarea aluminei. b) procedeul de fabricare cu acid concentrat a parfumurilor. c) lucrări care implică expunerea la pulberi de sare.

17. H.G. 1093/2006 prevede că agenţii fizici cu acțiune cancerigena sunt:

a) radiaţia solară în exces. b) radiațiile optice artificiale. c) radiaţiile sonice.

44

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 A H.G. 1093/2006 - art. 2

2 B H.G. 1093/2006 - art. 5

3 C H.G. 1093/2006 - art. 5

4 B H.G. 1093/2006 - art. 6

5 A H.G. 1093/2006 - art. 8

6 A H.G. 1093/2006 - art. 12

7 A H.G. 1093/2006 - art. 13 şi 14

8 C H.G. 1093/2006 - art. 15

9 B H.G. 1093/2006 - art. 16

10 B H.G. 1093/2006 - art. 17

11 A H.G. 1093/2006 - art. 19

12 B H.G. 1093/2006 - art. 22

13 C H.G. 1093/2006 - art. 25

14 A H.G. 1093/2006 - art. 34

15 B H.G. 1093/2006 - art. 39

16 A H.G. 1093/2006 - anexa 1, cap. a

17 A H.G. 1093/2006 - anexa 1, cap. b

45

H.G. 1136/2006 ÎNTREBĂRI

1. H.G. 1136/2006 se referă la riscurile pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor datorate efectelor recunoscute ca nocive pe termen scurt asupra corpului uman, provocate de:

a) circulaţia curenţilor de defect. b) circulaţia curenţilor induşi şi absorbţia de energie. c) curent de sol direct.

2. Valorile limită de expunere, conform H.G. 1136/2006 reprezintă limitele de expunere la câmpuri electromagnetice care se bazează direct pe:

a) efectele necunoscute asupra lucrătorilor. b) efectele cunoscute asupra sănătăţii. c) studii anatomo - biologice.

3. Evaluarea, măsurarea şi calcularea nivelurilor câmpurilor electromagnetice la care sunt expuşi lucrătorii, conform H.G. 1136/2006 se pot efectua în conformitate cu:

a) standardele naționale în domeniu. b) standardelor naţionale adaptate standardelor europene armonizate. c) standardele de securitate energetică.

4. H.G. 1136/2006 precizează ca evaluarea, măsurarea şi/sau calculele privind depăşirea valorilor limită de expunere, trebuie să fie programate şi efectuate la intervale adecvate de către:

a) servicii abilitate. b) laboratoare abilitate. c) servicii sau persoane competente.

5. La evaluarea riscurilor privind expunerea la câmpuri electromagnetice angajatorul, conform H.G. 1136/2006 trebuie să acorde o atenţie deosebită următoarelor elemente:

a) nivelului, spectrului de frecvenţă, duratei şi tipului expunerii. b) surselor diverse de expunere. c) valorilor de declanşare a frecvenţelor multiple.

6. Conform H.G. 1136/2006 evaluarea riscurilor privind expunerea la câmpuri electromagnetice trebuie:

a) să fie înregistrată pe un suport adecvat care să asigure păstrarea datelor. b) să fie pe înţelesul tuturor. c) să fie modificată atunci când controalele demonstrează că este necesar.

7. Atunci când sunt depăşite valorile de declanşare a acţiunii, conform H.G. 1136/2006 angajatorul trebuie să stabilească şi să pună în aplicare un program de măsuri tehnice şi/sau organizatorice care trebuie sa ţină seama, în special, de următoarele elemente:

46

a) alegerea unor echipamente care emit mai puţine câmpuri electromagnetice, luând în considerare activitatea care se efectuează.

b) reducerea emisiilor electromagnetice prin diminuarea curenţilor statici. c) program adecvat de lucru.

8. Conform H.G. 1136/2006 locurile de muncă la care lucrătorii pot fi expuşi la câmpuri electromagnetice care depăşesc valorile de declanşare a acţiunii trebuie să fie:

a) semnalizate corespunzător. b) îngrădite. c) incluse în planurile de intervenţie.

9. Dacă expunerea la câmpuri electromagnetice depăşeşte valorile limită, în pofida măsurilor luate de angajator pentru aplicarea H.G. 1136/2006, acesta trebuie:

a) să determine valorile limită de expunere. b) să ia imediat măsuri de reducere a expunerii la un nivel inferior valorilor limită. c) să nu expună lucrătorii.

10. Conform H.G. 1136/2006 angajatorul trebuie să asigure informarea şi formarea lucrătorilor expuşi la locul de muncă la riscuri generate de câmpuri electromagnetice şi/sau a reprezentanţilor acestor lucrători în raport cu rezultatele evaluării riscurilor, în special în ceea ce priveşte următoarele:

a) practicile profesionale sigure. b) condiţiile de muncă. c) modul de declarare a efectelor nocive.

11. Conform H.G. 1136/2006, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă următoarele fapte:

a) nedeținerea unei evaluări a riscurilor si evaluarea măsurilor pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor.

b) nestabilirea și neaplicarea unui program de măsuri tehnice şi/sau organizatorice care să urmărească ca expunerea să nu depăşească valorile limită de expunere.

c) nesemnalizarea locurilor de munca la care lucrătorii pot fi expuşi la câmpuri electromagnetice care depăşesc valorile de declanşare a acţiunii.

12. H.G. 1136/2006 transpune Directiva europeană:

a) 1989/654/CEE. b) 2004/40/CE. c) 89/655/CEE.

47

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 B H.G. 1136/2006 - art. 2

2 B H.G. 1136 /2006 - art. 4

3 A H.G. 1136/2006 - art. 7

4 C H.G. 1136/2006 - art. 10

5 A H.G. 1136/2006 - art. 12

6 A H.G. 1136/2006 - art. 13

7 A H.G. 1136/2006 - art. 16

8 A H.G. 1136/2006 - art. 17

9 B H.G. 1136/2006 - art. 18

10 A H.G. 1136/2006 - art. 20

11 A H.G. 1136/2006 - art. 27

12 B H.G. 1136/2006 - art. 30

48

H.G. nr. 1146/2006 ÎNTREBĂRI

1. În sensul H.G. 1146/2006, orice zonă din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de muncă în care prezenţa unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea şi securitatea sa, este definiţia pentru:

a) zonă de expunere la riscuri. b) zonă periculoasă. c) zonă cu risc ridicat de accidentare.

2. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, din ce clasă de protecţie este echipamentul de muncă electric/instalaţia care trebuie să fie prevăzut/prevăzută şi cu legături de protecţie pentru asigurarea protecţiei în caz de defect:

a) clasa I de protecţie. b) clasa II de protecţie. c) clasa III de protecţie.

3. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, din ce clasă de protecţie este echipamentul de muncă electric/instalaţia care trebuie să fie prevăzut/prevăzută, din fabricaţie, şi cu o izolaţie suplimentară, dublă sau întărită:

a) clasa I de protecţie. b) clasa II de protecţie. c) clasa III de protecţie.

4. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, din ce clasă de protecţie este echipamentul de muncă electric / instalaţia care nu trebuie să producă o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă de alimentare:

a) clasa I de protecţie. b) clasa II de protecţie. c) clasa III de protecţie.

5. În conformitate cu cerinţele H.G. 1146/2006, expresia ”lucrător expus” reprezintă:

a) orice lucrător care părăseşte locul de muncă. b) acel lucrător care nu a participat la instructajul periodic. c) orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zonă periculoasă.

6. Ce obligaţie are angajatorul conform H.G. 1146/2006, în situaţia în care nu este posibil să se asigure că echipamentele de muncă sunt utilizate fără niciun risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor?

a) să asigure supliment de efort lucrătorilor. b) să ia măsuri corespunzătoare pentru reducerea riscurilor. c) să renunţe la echipamentele de muncă.

49

7. La alegerea echipamentelor de muncă pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, angajatorul este obligat conform H.G. 1146/2006 să acorde o atenţie deosebită:

a) tuturor condiţiilor de muncă, caracteristicilor specifice acestora, precum şi riscurilor existente, în special la locurile de muncă din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii.

b) condiţiilor climaterice. c) condiţiilor impuse de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, după

consultarea partenerilor sociali şi luând în considerare legislaţia şi/sau practicile naţionale.

8. Conform H.G. 1146/2006, echipamentele de muncă puse pentru prima dată la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau unitate, pentru folosinţă, trebuie să îndeplinească:

a) prevederile tuturor reglementărilor tehnice române care transpun legislaţia comunitară aplicabilă.

b) toate condiţiile impuse de riscurile existente din cadrul întreprinderii. c) legislația naţională comunitară.

9. Angajatorul, conform H.G. 1146/2006, este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de muncă a căror securitate depinde de condiţiile de instalare să fie supuse unei verificări:

a) iniţiale, după instalare şi înainte de prima punere în funcţiune şi unei verificări după fiecare montare într-un loc de muncă nou sau pe un nou amplasament.

b) care să permită realizarea unui nivel de securitate corespunzător. c) după terminarea perioadei de amortizare .

10. Angajatorul conform H.G. 1146/2006 este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de muncă, care sunt supuse unor influenţe ce pot genera deteriorări susceptibile de a fi la originea unor situaţii periculoase, să facă obiectul:

a) unor verificări periodice sau speciale, în funcţie de situaţie, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale.

b) unor încercări desfăşurate în perioada de garanţie. c) unor controale specifice tipului de echipament de muncă.

11. Informaţiile şi fişele de lucru referitoare la echipamentele de muncă utilizate la locul de muncă trebuie să cuprindă, conform H.G. 1146/2006 un număr minim de date referitoare la securitate şi sănătate privind:

a) condiţiile de folosire a echipamentelor de muncă, situaţiile anormale previzibile şi concluziile care pot fi trase din experienţa acumulată în urma utilizării echipamentelor de muncă.

b) producătorul, ţara de origine şi marcajul CE. c) indicatorii tehnici din fişele tehnice de securitate pentru substanţele chimice folosite.

12. Conform H.G. 1146/2006, sistemele de comandă ale unui echipament de muncă, care afectează securitatea, trebuie să fie:

a) vizibile, uşor de identificat şi marcate corespunzător.

50

b) uşor de manevrat. c) colorate conform codurilor internaţionale.

13. Conform H.G. 1146/2006, pornirea echipamentului de muncă nu trebuie să fie posibil să se realizeze decât numai printr-o acţiune voluntară asupra sistemului de comandă prevăzut în acest scop, și în următoarele cazuri:

a) repornirea echipamentului după o oprire sau comanda unei modificări semnificative a condiţiilor de funcţionare.

b) schimbarea condiţiilor de funcţionare rezultate din derularea unei secvenţe normale a unui ciclu automat.

c) doar pentru acţiuni voluntare similare. 14. Fiecare echipament de muncă trebuie să fie prevăzut conform H.G. 1146/2006 cu:

a) un sistem de comandă care să permită oprirea completă a acestuia în condiţii de securitate.

b) lumină de urgenţă în caz de avarie . c) dispozitive de stingere a incendiilor.

15. Dacă elementele mobile ale unui echipament de muncă prezintă riscuri de producere de accidente prin contactul mecanic, acestea trebuie să fie prevăzute conform H.G. 1146/2006 cu:

a) radiocomenzi. b) protectori şi dispozitive de protecţie. c) limitatoare necesare observării ciclului de muncă.

16. Orice echipament de muncă trebuie să fie adecvat conform H.G. 1146/2006:

a) pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor de incendiu sau de supraîncălzire, ori de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau de alte substanţe produse de către echipamentul de muncă sau utilizate ori depozitate în acesta.

b) pentru prevenirea apariţiei bolilor profesionale. c) pentru protecţia lucrătorilor expuşi riscurilor de electrocutare prin atingere directă sau

indirectă. 17. Echipamentele de muncă mobile pe care este necesară prezenţa unui lucrător transportat sau a unor lucrători transportaţi trebuie să limiteze, în condiţii de utilizare efectivă, conform H.G. 1146/2006 riscurile care provin din schimbarea direcţiei sau răsturnarea echipamentului de muncă astfel:

a) printr-o structură de protecţie care să nu împiedice ca echipamentul de muncă să se răstoarne mai mult de un sfert de rotaţie sau o structură care să garanteze un spaţiu suficient în jurul lucrătorului transportat sau lucrătorilor transportaţi, dacă mişcarea poate continua cu mai mult de un sfert de rotaţie.

b) echipamentul de muncă să fie amenajat astfel încât sa împiedice blocarea elementelor de transmitere a puterii.

c) echipamentul de muncă să nu se răstoarne.

51

18. Autostivuitoarele cu furcă pe care sunt aşezaţi unul sau mai mulţi lucrători trebuie să fie amenajate sau echipate conform H.G. 1146/2006 de aşa manieră încât să limiteze riscurile de răsturnare, de exemplu:

a) prin instalarea unei cabine pentru conducător sau printr-o structură care să garanteze că, în cazul răsturnării acestora, rămâne un spaţiu suficient între anumite părţi ale autostivuitorului cu furcă pentru lucrătorii transportaţi.

b) montarea limitatoarelor de sarcină. c) să fie dotate cu centuri de siguranţă.

19. Echipamentele de muncă mobile cu autopropulsare, trebuie să fie prevăzute conform H.G. 1146/2006 cu:

a) mijloace care să permită prevenirea unei opriri neautorizate sau un dispozitiv de frânare şi de oprire.

b) roată de rezervă. c) o plăcuță pe care să fie înscrisă sarcina nominală pentru fiecare configuraţie a maşinii.

20. Echipamentele de muncă pentru ridicarea sarcinilor, instalate permanent trebuie să fie instalate conform H.G. 1146/2006 de aşa manieră încât să reducă riscul ca sarcinile:

a) să se balanseze. b) să se deplaseze periculos sau să cadă liber, ori să se desprindă neintenţionat. c) să producă incendii sau explozii.

21. Conform H.G. 1146/2006 maşinile pentru ridicarea sau deplasarea lucrătorilor trebuie să fie adecvate:

a) pentru a -l proteja pe utilizator de intemperii. b) pentru a evita riscurile de cădere a utilizatorului în afara cabinei, atunci când acestea

există. c) centura de siguranţă este obligatorie.

22. Dacă, din motive inerente datorate amplasamentului şi înălţimilor diferite, riscurile de cădere a cabinei unei mașini de ridicare sau deplasare a lucrătorilor, nu pot să fie evitate prin niciun dispozitiv de securitate, conform H.G. 1146/2006 trebuie să fie instalate:

a) un opritor, iar starea acestuia trebuie să fie verificată în fiecare zi de muncă. b) un cablu cu coeficient de securitate mărit, iar starea acestuia trebuie să fie verificată în

fiecare zi de muncă. c) indicatoare de avertizare.

23. Pentru asigurarea protecţiei împotriva pericolelor generate de echipamentele electrice, conform H.G. 1146/2006 trebuie prevăzute măsuri tehnice astfel încât:

a) izolaţia echipamentelor electrice să fie corespunzătoare pentru condiţiile prevăzute. b) să satisfacă cerinţele referitoare la solicitările mecanice astfel încât să nu fie periclitaţi

lucrătorii şi persoanele care se află în mediul de muncă. c) să nu pericliteze lucrătorii şi persoanele care se află în mediul de muncă, în condiţii

previzibile de suprasarcină.

52

24. Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă conform H.G. 1146/2006 trebuie să fie realizate următoarele măsuri tehnice:

a) delimitarea materială a locului de muncă (îngrădire). b) utilizarea de dispozitive speciale pentru legări la pământ şi în scurtcircuit. c) executarea intervenţiilor în baza unei proceduri de lucru.

25. Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă conform H.G. 1146/2006 trebuie aplicată:

a) o măsură de protecţie principală, care să asigure protecţia în orice condiţii şi o măsură de protecţie suplimentară, care să asigure protecţia în cazul deteriorării protecţiei principale.

b) o măsură organizatorică coerentă, astfel încât să asigure siguranţă maximă. c) nu trebuiesc aplicate măsuri suplimentare faţă de cele existente.

26. Pentru protecţia împotriva atingerii indirecte trebuie să fie realizate următoarele măsuri tehnice conform H.G. 1146/2006:

a) legarea la pământ. b) elaborarea unor instrucţiuni proprii. c) autorizarea lucrătorilor.

27. La care reţele electrice, conform H.G. 1146/2006 trebuie prevăzute dispozitive care să asigure protecţia automată la curenţi de defect?

a) la locurile de muncă cu risc de incendiu şi explozie. b) la toate reţelele electrice. c) la instalaţiile şi echipamentele de muncă de clasa 1.

28. Conform H.G. 1146/2006 utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de clasa I de protecţie trebuie să se facă în următoarele condiţii:

a) să se verifice periodic ca protecţia împotriva atingerii indirecte a pieselor aflate normal sub tensiune să nu fie înlăturată sau deteriorată.

b) să se execute şi să se verifice periodic legăturile de protecţie necesare pentru asigurarea protecţiei împotriva electrocutării în cazul unui defect soldat cu apariţia unei tensiuni periculoase de atingere.

c) să se asigure şi să se verifice periodic dispariţia tensiunii periculoase de atingere. 29. Conform H.G. 1146/2006 utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de clasa II de protecţie trebuie să se facă în următoarele condiţii:

a) nu se impune o verificare periodică deoarece echipamentul de muncă are din construcţie protecţii suplimentare.

b) să se verifice anual ca protecţia împotriva atingerii indirecte a pieselor aflate normal sub tensiune să nu fie înlăturată sau deteriorată.

c) să se verifice periodic ca izolaţia suplimentară a echipamentului electric / instalaţiei să nu fie deteriorată sau eliminată.

53

30. Conform H.G. 1146/2006 utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de clasa III de protecţie trebuie să se facă în următoarele condiţii:

a) să se alimenteze echipamentul electric sau instalaţia la tensiunea foarte joasă pentru care au fost proiectate să funcţioneze.

b) se vor face verificări ori de câte ori este nevoie. c) să se verifice periodic ca protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal

sub tensiune să fie înlăturată. 31. În cazul instalaţiilor sau echipamentelor de muncă electrice la care se execută lucrări cu scoaterea de sub tensiune, conform H.G. 1146/2006 trebuie să fie scoase de sub tensiune următoarele elemente:

a) părţile active aflate sub tensiune, la care urmează a se lucra. b) părţile mobile indicate în documentaţia tehnică specifică. c) părţile componente ale echipamentului de muncă, la care urmează a se lucra.

32. Conform H.G. 1146/2006 la lucrul în instalaţiile de joasă tensiune trebuie:

a) să fie utilizate mijloace individuale de protecţie electroizolante, cumulate cu măsurile organizatorice.

b) să se lucreze cu atenţie neexistând riscuri foarte mari. c) să fie folosite mijloace individuale de protecţie electroizolante, cumulate cu alte

mijloace de protecţie. 33. Instalaţiile sau locurile unde există sau se exploatează echipamente electrice, conform H.G. 1146/2006 trebuie să fie dotate, în funcţie de lucrările şi condiţiile de exploatare, cu următoarele categorii de mijloace de protecţie:

a) mijloace de protecţie care au drept scop protejarea omului. b) senzori electromagnetici. c) trusa sanitară.

34. Condițiile de utilizare a echipamentelor de muncă autopropulsate sunt, conform H.G. 1146/2006 următoarele:

a) conducerea este rezervată numai lucrătorilor care au fost instruiţi adecvat pentru conducerea sigură a acestora.

b) echipamentele de muncă mobile prevăzute cu un motor cu ardere internă nu trebuie să fie utilizate în zonele cu o cantitate insuficientă de aer deoarece există riscul de defectare a acestora.

c) dacă situaţia o impune, lucrătorii pot fi transportaţi la locul de muncă pentru a se elimina timpul neproductiv.

35. În timpul prezenţei lucrătorilor pe echipamentul de muncă folosit pentru ridicarea sarcinilor, conform H.G. 1146/2006 trebuiesc îndeplinite următoarele condiții:

a) lucrătorii să fie autorizaţi ca legători de sarcini. b) la postul de conducere trebuie să fie asigurată prezenţa permanent. c) lucrătorii care sunt ridicaţi trebuie să fie apţi din punct de vedere psihologic.

54

36. Conform H.G. 1146/2006 dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie să fie alese în funcţie de:

a) sarcinile care se manipulează. b) distanţa pe care urmează să o parcurgă sarcina. c) tipul de iluminat.

37. La utilizarea unui echipament de muncă mobil folosit pentru ridicarea sarcinilor neghidate, conform H.G. 1146/2006 trebuie să fie luate următoarele măsuri pentru:

a) a avea o vizibilitate crescută. b) evitarea basculării sau răsturnării echipamentului. c) protecţia colectivă împotriva căderii.

38. La utilizarea unui echipament de muncă mobil folosit pentru ridicarea sarcinilor neghidate, conform H.G. 1146/2006 toate operaţiunile de ridicare trebuie să fie:

a) planificate corect. b) eficiente. c) efectuate astfel încât să protejeze echipamentele de munca din apropiere.

39. La executarea unei anumite lucrări ce necesită îndepărtarea temporară a unui dispozitiv de protecţie colectivă împotriva căderilor, conform H.G. 1146/2006 trebuie:

a) să se ia măsuri de securitate compensatorii eficiente. b) să se lucreze cu atenţie. c) lucrătorii să fie apţi pentru lucru la înălţime.

40. Conform H.G. 1146/2006 alunecarea picioarelor scărilor portabile trebuie să fie împiedicată în timpul utilizării:

a) prin fixarea părţii superioare sau inferioare a lonjeroanelor sau prin folosirea dispozitivelor antiderapante.

b) prin sudarea acestora sau prin folosirea unor coliere de prindere. c) fie cu ajutorul a doi lucrători.

41. În conformitate cu H.G. 1146/2006, schelele nu pot să fie montate, demontate sau modificate substanţial decât sub supravegherea unei persoane competente şi de către lucrători care au fost instruiţi adecvat şi conform operaţiilor avute în vedere, care se referă la riscurile specifice, şi vizând în special:

a) măsurile de prevenire a riscurilor de cădere a persoanelor sau a obiectelor. b) condiţiile de munca. c) utilitatea acestora.

42. Conform H.G. 1146/2006, la utilizarea tehnicilor de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor trebuie respectate următoarele condiţii:

a) lucrul trebuie să fie efectuat fără grabă pentru a se evita accidentele. b) EIP – ul incomod nu va mai fi purtat. c) lucrătorii trebuie să fie dotaţi cu o centură complexă adecvată, să o utilizeze şi să fie

legaţi prin intermediul acesteia de frânghia de securitate.

55

43. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, protectorii şi dispozitivele de protecţie trebuie:

a) să nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de muncă. b) să fie stabilizaţi prin fixare ori prin alte mijloace. c) trebuie să fie prevăzuţi cu dispozitive corespunzătoare de reţinere şi/sau de evacuare

amplasate în apropierea surselor corespunzătoare de pericol.

44. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, exceptându-se cazurile în care repornirea sau modificarea nu prezintă nici un risc pentru lucrătorii expuşi, aceeaşi cerinţă se aplică şi pentru:

a) repornirea echipamentului de muncă, indiferent de cauza opririi. b) comanda unei modificări semnificative a condiţiilor de funcţionare. c) acţiunea voluntară asupra sistemului de comandă.

45. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, informaţiile şi fişele de lucru trebuie să cuprindă un număr minim de date referitoare la securitate şi sănătate privind:

a) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienţa acumulată în urma utilizării echipamentelor de muncă sau a echipamentelor individuale de protecţie.

b) ultima verificare tehnică a echipamentului de muncă. c) situaţiile anormale previzibile.

46. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, la utilizarea tehnicilor de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor trebuie respectate următoarele condiţii:

a) sistemul trebuie să cuprindă cel puţin două frânghii ancorate separat, una constituind mijlocul de acces, de coborâre şi de sprijin (frânghia de lucru), iar cealaltă, mijlocul de asigurare (frânghia de securitate).

b) lucrul trebuie să fie corect organizat, astfel încât lucrătorul să poată să primească primul ajutor în caz de accident.

c) sistemul trebuie să cuprindă cel puţin două frânghii, una fiind mijlocul de protecţie sau de coborâre iar cealaltă de sprijin (frânghia de lucru), care constituie mijlocul de asigurare (frânghia de securitate).

47. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, la alegerea echipamentelor de muncă pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, angajatorul este obligat:

a) să acorde o atenţie deosebită tuturor condiţiilor de lucru sau mediului de muncă. b) să acorde o atenţie deosebită tuturor condiţiilor de muncă. c) să acorde o atenţie deosebită situaţiilor anormale previzibile.

48. În sensul H.G. 1146/2007 termenul “utilizarea echipamentului de muncă” are următoarea semnificație:

a) orice activitate referitoare la echipamentul de muncă , cum ar fi pornirea sa oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, întreținerea, inclusiv curățarea lui.

b) orice mașină, aparat, unealtă sau instalație folosită la locul de muncă.

56

c) orice echipament folosit pentru protecția lucrătorului expus la pericole în timpul desfășurări activității.

49. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, daca utilizarea unui echipament de muncă este susceptibilă să prezinte un risc specific pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru a se asigura că:

a) utilizarea echipamentului de muncă este accesibilă numai lucrătorilor însărcinați cu această atribuție.

b) condițiile de folosirea echipamentului de muncă să fie în condiții/situațiile normale previzibile.

c) pentru efectuarea reparațiilor, modificărilor și întreținerii trebuie desemnați lucrători cu atribuții în acest sens.

50. Conform cu prevederile H.G. 1146/2006, orice echipament de muncă trebuie prevăzut cu:

a) dispozitive de avertizare și semnalizare dispensabile pentru asigurarea securității lucrătorilor.

b) dispozitive de avertizare și semnalizare indispensabile pentru asigurarea securității lucrătorilor.

c) dispozitive ușor de identificat, destinate separării de fiecare din sursele de energie. 51. În conformitate cu H.G. 1146/2006, protectorii și dispozitivele de protecție trebuie:

a) trebuie să fie în construcție cât mai suplă. b) să poată fi înlăturate în orice moment cu ușurință. c) să fie amplasate la o distanță adecvată față de zona de lucru.

52. În conformitate cu H.G. 1146/2006, protectorii și dispozitivele de protecție trebuie:

a) să nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de muncă. b) să fie stabilizați prin fixare ori alte mijloace. c) trebuie să fie prevăzuți cu dispozitive corespunzătoare de reținere și/sau de evacuare

amplasate în apropierea surselor corespunzătoare de pericol. 53. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, daca echipamentele de muncă sunt utilizate în exteriorul întreprinderii, acestea trebuie să fie însoțite de:

a) O dovadă referitoare la realizările ultimei verificări. b) O dovadă care să ateste efectuarea verificării după instalarea pe noul amplasament. c) O dovadă referitoare la realizările ultimei verificări și instrucțiunile de utilizare.

54. În sensul H.G. 1146/2006, termenul echipament de muncă reprezintă:

a) Orice echipament destinat să fie purtat sau mânuit de lucrător pentru a-l proteja împotriva uneia sau mai multe riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea și sănătatea la locul de muncă.

b) Orice mașină, aparat, unealtă sau instalație folosită în muncă și certificat din punct de vedere al securității muncii.

c) Orice mașină, aparat, unealtă sau instalație folosită la locul de muncă.

57

55. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, la utilizarea tehnicilor de acces și poziționare cu ajutorul frânghiilor, uneltele și celelalte accesorii pe care le utilizează un lucrător trebuie să fie :

a) Legate de centura complexă. b) Legate de scaunul lucrătorului. c) Ținute în genți sau lăzi pentru scule.

56. Cerinţele minime de securitate, enunţate în Anexa nr.1 H.G. 1146/2006, în măsura în care ele se aplică la echipamentele de muncă aflate în funcţiune, necesită obligatoriu:

a) aceleaşi măsuri ca şi cerinţele esenţiale referitoare la echipamentele de muncă noi. b) nu necesita aceleaşi măsuri ca şi cerinţele esenţiale referitoare la echipamentele de

muncă noi. c) măsurile și cerințele esențiale se referă numai pentru maşinile pentru ridicarea sau

deplasarea lucrătorilor. 57. În conformitate cu H.G. 1146/2006, orice echipament de muncă trebuie prevăzut cu:

a) sistem de montaj și/sau adaptare a dispozitivelor de avertizare și semnalizare. b) dispozitive de avertizare și semnalizare indispensabile pentru asigurarea securității

lucrătorilor. c) numai cu dispozitive destinate separării surselor de energie.

58. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, protectorii și dispozitivele de protecție trebuie:

a) să poată fi înlăturate în orice moment cu ușurință. b) să fie de construcție robustă. c) să fie amplasate la o distanță adecvata față de zona de lucru.

59. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, ce se înțelege prin echipament de muncă?

a) orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită la locul de muncă. b) orice maşină, aparat, unealtă sau echipament folosit la locul de muncă. c) orice maşină, aparat, unealtă, echipament sau instalaţie folosită la locul de muncă.

60. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, ce se înțelege prin lucrător expus?

a) orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zonă periculoasă. b) orice lucrător ce lucrează într-o zonă risc. c) orice lucrător care lucrează singur.

61. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, protectorii şi dispozitivele de protecţie trebuie:

a) să nu fie înlăturate cu uşurință. b) să nu mărească riscurile specifice. c) să se poată scoate din folosință.

58

62. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, echipamentele de muncă mobile cu autopropulsare:

a) să fie prevăzute cu mijloace care să permită prevenirea unei porniri. b) să fie prevăzute cu un dispozitiv de accelerare, frânare şi de oprire. c) dacă sunt prevăzute pentru utilizare pe timpul nopţii sau în locuri întunecoase, acestea

trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de iluminat. 63. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, pentru protecţia împotriva atingerii indirecte trebuie:

a) legarea suplimentară de protecţie, a utilajului, în procesul de fabricare. b) izolarea nulului de protecţie. c) izolarea amplasamentului.

64. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, este permis lucrul cu doua echipamente de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate?

a) Da. b) Nu. c) Da, doar daca se poate preveni ciocnirea între sarcini.

65. În conformitate cu prevederile H.G. 1146/2006, când pot fi efectuate lucrări temporare la înălțime?

a) După îndepărtarea dispozitivelor de protecție colectivă. b) Atunci când condiţiile meteorologice nu periclitează securitatea şi sănătatea

lucrătorilor. c) Atunci când se lucrează de pe scară.

66. Conform H.G. 1146/2006, protectorii și dispozitivele de protecție trebuie să:

a) reducă riscurile de accidentare. b) fie înlăturare cu ușurință în caz de nevoie. c) nu genereze riscuri suplimentare.

67. Conform H.G. 1146/2006, prin ce masuri tehnice se asigură protecția împotriva pericolelor generate de echipamentele electrice?

a) persoanele și bunurile să fie protejate față de pericolul de vătămare la atingerea indirectă.

b) izolația echipamentului să satisfacă solicitările mecanice induse de acesta. c) să nu se producă temperaturi care să pericliteze viața oamenilor.

68. Conform H.G. 1146/2006, pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se realizeze și să se aplice măsuri:

a) tehnice. b) organizatorice. c) ambele de mai sus.

59

69. Conform H.G. 1146/2006, pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să se realizeze și să se aplice măsuri:

a) tehnice. b) organizatorice. c) ambele de mai sus.

70. Conform H.G. 1146/2006, echipamentul de muncă electric/instalația de clasa III de protecție trebuie:

a) să aibă asigurată protecția împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune și să fie prevăzut cu o izolație suplimentară.

b) să aibă asigurată protecția împotriva atingerii indirecte a pieselor aflate normal sub tensiune.

c) să aibă asigurată protecția împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune și să nu producă o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă de alimentare.

60

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 B H.G. 1146/2006 - art. 2 – lit. c

2 A H.G. 1146/2006 - anexa 1 – pct. 3.3.13.

3 B H.G. 1146/2006 - anexa 1 – pct. 3.3.14.

4 C H.G. 1146/2006 - anexa 1 – pct. 3.3.15.

5 C H.G. 1146/2006 - art. 2

6 B H.G. 1146/2006 - art. 3

7 A H.G. 1146/2006 - art. 3

8 A H.G. 1146/2006 - art. 4

9 A H.G. 1146/2006 - art. 5

10 A H.G. 1146/2006 - art. 5

11 A H.G. 1146/2006 - art. 9

12 A H.G. 1146/2006 - anexa 1 2

13 A H.G. 1146/2006 - anexa 1 2

14 A H.G. 1146/2006 - anexa 1, parag. 2

15 B H.G. 1146/2006 - anexa 1, parag. 2

16 A H.G. 1146/2006 - anexa 1 2

17 A H.G. 1146/2006 - anexa 1 3

18 A H.G. 1146/2006 - anexa 1 3

19 A H.G. 1146/2006 - anexa 1 3

20 B H.G. 1146/2006 - anexa 1, parag. 3

21 B H.G. 1146/2006 - anexa 1, parag. 3

22 B H.G. 1146/2006 - anexa 1, parag. 3

23 A H.G. 1146/2006 - anexa 1, parag.3

24 B H.G. 1146/2006 - anexa 1, parag.3

25 A H.G. 1146/2006 - anexa 1, parag.3

26 A H.G. 1146/2006 - anexa 1, parag.3

27 A H.G. 1146/2006 - anexa 1, parag.3

28 B H.G. 1146/2006 - anexa 1, parag.3

29 C H.G. 1146/2006 - anexa 1, parag.3

30 A H.G. 1146/2006 - anexa 1, parag. 3

31 A H.G. 1146/2006 - anexa 1, parag. 3

32 A H.G. 1146/2006 - anexa 1, parag. 3

33 A H.G. 1146/2006 - anexa 1, parag. 3

34 A H.G. 1146/2006 - anexa 2, cap. 2

35 B H.G. 1146/2006 - anexa 2, parag. 3

36 A H.G. 1146/2006 - anexa 2, parag. 3

37 B H.G. 1146/2006 - anexa 2, parag. 3.2

38 A H.G. 1146/2006 - anexa 2, parag. 3

61

39 A H.G. 1146/2006 - anexa 2, parag. 4

40 A H.G. 1146/2006 - anexa 2, parag. 4

41 A H.G. 1146/2006 - anexa 2, parag. 4

42 C H.G. 1146/2006 - anexa 2, parag. 4

43 A H.G. 1146/2006 - anexa 1, parag. 2

44 B H.G. 1146/2006 - anexa 1, parag. 2

45 C H.G. 1146/2006 - art. 9

46 A H.G. 1146/2006 - anexa 2, alin. 4

47 A H.G. 1146/2006 - art. 3

48 A H.G. 1146/2006 - art. 2

49 A,C H.G. 1146/2006 - art. 6

50 B,C H.G. 1146/2006 - art. 2.15

51 Niciun răspuns H.G. 1146/2006 - anexa 1, pct. 2.8.2 Nici un răspuns corect

52 A H.G. 1146/2006 - anexa 1 , pct. 2.8.2 , lit. e

53 A H.G. 1146/2006 - art. 5

54 C H.G. 1146/2006 - art. 2, lit. a

55 A,B H.G. 1146/2006 - anexa 2 pct. 4.4.1 , lit. d

56 B H.G. 1146/2006 - anexa nr. 1 - pct. 1.2

57 B H.G. 1146/2006 - anexa nr. 1 art. 2.15

58 B H.G. 1146/2006 - anexa 1, pct. 2.8.2

59 A H.G. 1146/2006 - art. 2 a,

60 A H.G. 1146/2006 - art. 2 d

61 A H.G. 1146/2006 - art. 2.8.2 c, anexa 1

62 C H.G. 1146/2006 - anexa 1, 3.1.6.e

63 C H.G. 1146/2006 - anexa 1 art. 3.3.3.2 e

64 C H.G. 1146/2006 - anexa 2, art. 3.2.1

65 B H.G. 1146/2006 - anexa 2 art. 4.1.6

66 C H.G. 1146/2006 - anexa 1, 2.8.2.b

67 C H.G. 1146/2006 - anexa 1 art. 3.3.1.1b

68 A H.G. 1146/2006 - anexa 1 art. 3.3.3.1

69 C H.G. 1146/2006 - anexa 1 art. 3.3.2.1

70 C H.G. 1146/2006 - anexa 1 art. 3.3.15

62

H.G. 115/2004 ÎNTREBĂRI

1. H.G. 115/2004 prevede că se consideră, de asemenea, EIP:

a) un ansamblu constituit din mai multe dispozitive sau mijloace integrate de către producător în scopul asigurării protecţiei unei persoane împotriva unuia sau mai multor riscuri simultane, potenţiale.

b) un dispozitiv sau un mijloc de protecţie combinat, detaşabil ori nedetaşabil, cu un echipament individual care are rol de protecţie, purtat sau ţinut cu mâna de o persoană pentru executarea unei activităţi specifice.

c) componente interschimbabile ale EIP, esenţiale pentru o funcţionare corespunzătoare şi utilizate inclusiv pentru un astfel de echipament.

2. H.G. 115/2004 prevede că, se consideră că EIP sunt în conformitate cu cerinţele esenţiale, dacă poartă marcajul CE, cu condiţia ca:

a) producătorul este în măsură să prezinte, la cerere, atât declaraţia de conformitate cât şi certificatul emis de un organism notificat.

b) producătorul este în măsură să prezinte, la cerere, atât certificatul de conformitate cât şi certificatul emis de un organism din comunitatea europeană.

c) certificatul emis de un organism din comunitatea europeană. 3. H.G. 115/2004 prevede ca EIP supus proceduri de certificare “declaraţie de conformitate EC” cuprind în exclusivitate EIP destinate protejării utilizatorului împotriva:

a) acţiunilor mecanice cu efecte superficiale: mănuşi pentru grădinărit, degetare sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie.

b) produselor de curăţare cu efecte ireversibile: mănuşi de protecţie împotriva soluţiilor diluate de detergenţi sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie.

c) căderilor de la înălţime.

4. H.G. 115/2004 prevede ca EIP supus proceduri de certificare “examinarea EC de tip” trebuie să cuprindă în exclusivitate:

a) aparatele de protecţie respiratorie filtrante, destinate protecţiei împotriva aerosolilor solizi şi lichizi sau împotriva gazelor iritante, periculoase, toxice ori radiotoxice.

b) EIP care asigură protecţia împotriva acţiunilor chimice, toxice sau împotriva radiaţiilor ionizante.

c) echipamentele de intervenţie în medii cu temperaturi scăzute, ale căror efecte sunt comparabile cu cele ale unei temperaturi a aerului egale sau mai mici de -35 grade C.

5. H.G. 115/2004 prevede că, declaraţia de conformitate EC este procedura la care sunt supuse toate EIP fabricate, prin care producătorul ori reprezentantul său autorizat:

a) emite o declaraţie de conformitate, prin care atestă că EIP introduse pe piaţă sunt conform prevederilor H.G. 115/2004, în scopul de a o prezenta organului de control.

b) emite o declaraţie de conformitate, prin care atestă că EIP introduse pe piaţă sunt conform prevederilor H.G. 115/2004, în scopul de a o prezenta utilizatorului.

63

c) aplică pe fiecare EIP marcajul CS. 6. H.G. 115/2004 prevede că, marcajul CE se aplică pe:

a) fiecare EIP fabricat, astfel încât să fie vizibil, lizibil şi imposibil de şters pe durata de viaţă previzibilă a respectivului EIP.

b) fiecare prototip EIP. c) marcajul CE poate fi aplicat atât pe ambalaj cât şi pe fiecare EIP fabricat.

7. H.G. 115/2004 prevede că, începând cu data aderării României la Uniunea Europeană se admite comercializarea numai a EIP:

a) care poartă marcajul CE. b) care poartă marcajul de conformitate CS. c) care poartă ambele marcaje.

8. H.G. 115/2004 transpune prevederile Directivei europene:

a) 2004/40/CE. b) 89/655/CEE. c) 89/686/EEC.

9. EIP excluse din domeniul de aplicare a H.G. 115/2004 sunt:

a) căştile de protecţie şi vizierele destinate utilizatorilor de vehicule pentru menţinerea legii şi ordinii.

b) EIP destinate protecţiei sau salvării persoanelor îmbarcate la bordul navelor ori al aeronavelor, care sunt purtate în permanenţă.

c) EIP pentru autoapărare - recipiente cu aerosoli, arme individuale de descurajare sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie.

10. H.G. 115/2004 prevede că, fişa de instrucţiuni care trebuie elaborată şi furnizată de producător la introducerea pe piaţă a EIP trebuie să cuprindă toate informaţiile relevante privind:

a) modul de purtare a EIP. b) depozitarea, utilizarea, curăţarea, întreţinerea, service-ul şi dezinfectarea. c) accesoriile neadecvate cu EIP.

11. H.G. 115/2004 prevede că, pentru EIP care pot fi afectate de un proces de "îmbătrânire", producătorul trebuie:

a) să aplice un marcaj imposibil de şters, care să indice data fabricaţiei şi/sau, dacă este posibil, termenul de perimare.

b) să aplice un marcaj care să indice numărul minim de operaţiuni de curăţare care pot fi efectuate înainte ca echipamentul să fie supus verificării ori să fie scos din uz.

c) să menționeze în fişele de instrucţiuni termenul de perimare.

64

12. H.G. 115/2004 prevede că, pentru EIP proiectat pentru prevenirea căderilor de la înălţime, fişa de instrucţiuni furnizată de producător trebuie să precizeze, în special, toate informaţiile relevante cu privire la:

a) caracteristicile cerute pentru un punct de ancorare sigur şi "spaţiul liber" maxim necesar dedesubtul utilizatorului.

b) modul adecvat de echipare cu sistemul de prindere pe corp şi de conectare a sistemului de legătură la punctul de ancorare sigur.

c) efectele utilizării necorespunzătoare.

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 A H.G. 115/2004 - art. 2

2 A H.G. 115/2004 - art. 9

3 A H.G. 115/2004 - art. 15

4 A H.G. 115/2004 - art. 15

5 A H.G. 115/2004 - art. 16

6 A H.G. 115/2004 - art. 35

7 A H.G. 115/2004 - art. 44

8 C H.G. 115/2004 - art. 48

9 C H.G. 115/2004 – anexa 1

10 B H.G. 115/2004 - anexa 2, pct. 1.4

11 A H.G. 115/2004 - anexa 2, pct. 2.4

12 B H.G. 115/2004 - anexa 2, pct. 3.1.2.2

65

H.G. 1218/2006 ÎNTREBĂRI

1. H.G. 1218/2006 stabileşte cerinţele minime pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lor, care provin sau pot proveni din efectele:

a) agenţilor chimici prezenţi la locul de muncă. b) agenţilor chimici şi/sau toxici prezenţi la locul de muncă. c) agenţilor toxici, substanţelor cancerigene şi mutagene prezente la locul de muncă.

2. Conform prevederilor H.G. 1218/2006, prin agent chimic periculos se înţelege:

a) orice element sau compus chimic, singur ori în amestec, în stare naturală sau fabricat, utilizat ori eliberat, inclusiv sub formă de deşeuri, prin orice activitate profesională, fie că este produs intenţionat sau nu, fie că este introdus pe piaţă sau nu.

b) orice agent chimic care întruneşte criteriile de clasificare ca preparat periculos. c) orice element sau compus chimic în stare naturală sau fabricat, utilizat ori eliberat,

inclusiv sub formă de deşeuri, prin orice activitate profesională, fie că este produs intenţionat sau nu, fie că este introdus pe piaţă ori nu.

3. În conformitate cu prevederile H.G. 1218/2006, angajatorul trebuie să se asigure că riscul pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor în procesul de muncă indus de un agent chimic periculos:

a) este eliminat sau redus la minimum. b) sunt respectate valorile biologice tolerabile de expunere de la locurile de muncă. c) sunt respectate valorile-limită maxim admise de expunere profesională tolerabile de

lucrători, cu menţinerea concentraţiilor agenţilor chimici la cel mai scăzut nivel posibil. 4. În conformitate cu prevederile H.G. 1218/2006, în cazul în care se constată prezenţa agenţilor chimici periculoşi la locul de muncă, angajatorul trebuie:

a) să evalueze riscurile care apar la utilizarea agenţilor chimici. b) să evalueze orice risc referitor la securitatea şi sănătatea lucrătorilor, care decurge din

prezenţa acestor agenţi chimici. c) să proiecteze echipamente de muncă potrivite.

5. În conformitate cu prevederile H.G. 1218/2006, evaluarea riscului trebuie însoţită de documente prezentate într-o formă adecvată, în conformitate cu legislaţia naţională, şi poate include:

a) valorile limită de expunere profesională sau valorile limită biologice naţionale. b) o justificare a angajatorului referitoare la faptul că natura şi amploarea riscurilor

datorate agenţilor chimici nu necesită a altă evaluare detaliată a riscului. c) condiţiile în care se desfăşoară lucrul în prezenţa unor astfel de agenţi, inclusive

cantităţile acestora.

66

6. În conformitate cu prevederile H.G. 1218/2006, atunci când tipul activităţii care implică agenţi chimici periculoşi nu permite eliminarea riscului prin substituire, pentru prevenire și protecție, angajatorul va lua măsuri care includ:

a) aplicarea unor măsuri de protecţie colectivă la sursa riscului, cum ar fi ventilaţia adecvată şi măsurile potrivite de organizare.

b) aplicarea unor măsuri de protecţie la sursa riscului, cum ar fi ventilaţia adecvată şi măsurile potrivite de organizare.

c) aplicarea unor măsuri de protecţie individuală la sursa riscului, cum ar fi ventilaţia adecvată şi măsurile potrivite de organizare.

7. În conformitate cu prevederile H.G. 1218/2006, pe baza evaluării globale a activităţilor care implică agenţi chimici periculoşi şi a principiilor generale pentru prevenirea riscurilor, angajatorul ia măsuri tehnice şi/sau organizatorice potrivite cu natura operaţiunii, masuri care vor fi luate, în ordinea priorităţii, în special, pentru:

a) a preveni prezenţa la locul de muncă a substanţelor chimice depozitate necorespunzător, în cazul în care natura muncii permite acest lucru.

b) a preveni prezenţa la locul de muncă a concentraţiilor periculoase ale substanţelor inflamabile sau a substanţelor chimice instabile, în cazul în care natura muncii permite acest lucru.

c) a preveni prezenţa la locul de muncă a concentraţiilor periculoase ale substanţelor inflamabile sau a cantităţilor periculoase de substanţe chimice instabile, în cazul în care natura muncii permite acest lucru.

8. În conformitate cu prevederile H.G. 1218/2006, pentru activităţile care implică agenţi chimici periculoşi, angajatorul va lua măsuri pentru a asigura:

a) un control adecvat al instalaţiilor, echipamentelor şi maşinilor sau pentru a pune la dispoziţie echipamentul de eliminare a exploziilor ori de reducere a presiunii care ar putea genera o explozie.

b) un control riguros asupra tuturor activităților ce pot determina cazuri de acumulări de substanţe inflamabile.

c) punerea la dispoziţie echipamentului de reducere a exploziilor. 9. În conformitate cu prevederile H.G. 1218/2006, pentru activităţile care implică agenţi chimici periculoşi, angajatorul stabileşte măsuri sau planuri de acţiune care pot fi aplicate in cazul:

a) producerii unor accidente de muncă, incidente periculoase dar şi în cazul urgenţelor legate de prezenţa unor agenţi chimici periculoşi la locul de muncă.

b) producerii accidentelor, incidentelor şi urgenţelor legate de prezenţa unor agenţi chimici periculoşi la locul de muncă.

c) urgenţelor legate de prezenţa unor echipamente de muncă defecte. 10. În conformitate cu prevederile H.G. 1218/2006, măsurile sau planurile de acţiune stabilite pentru activităţile care implică agenţi chimici periculoşi, trebuie să includă:

a) asigurarea mijloacelor adecvate de alarmare şi de intervenţie. b) asigurarea mijloacelor adecvate de intervenţie. c) orice exerciţii de protecţie adecvate, care vor fi efectuate la intervale regulate.

67

11. În conformitate cu prevederile H.G. 1218/2006, în cazul unui eveniment datorat agenţilor chimici periculoşi, lucrătorilor cărora li se permite să lucreze în zona afectată, li se asigură:

a) îmbrăcăminte de protecţie potrivită. b) echipament individual de protecţie potrivit. c) echipamente şi instalaţii speciale pe care trebuie să le utilizeze, atât timp cât situaţia se

menţine. 12. În conformitate cu prevederile H.G. 1218/2006, angajatorul asigură disponibilitatea informaţiilor cu privire la măsurile aplicabile în caz de urgenţă, care implică agenţi chimici periculoşi, informații care includ:

a) notificarea prealabilă a pericolelor legate de activitatea profesională. b) toate informaţiile disponibile din fișele de securitate ale agenţilor chimici periculoşi. c) notificarea prealabilă a pericolelor legate de profesie.

13. În conformitate cu prevederile H.G. 1218/2006, supravegherea stării de sănătate, de ale cărei rezultate se va ţine seama la aplicarea măsurilor de prevenire la respectivul loc de muncă, se efectuează acolo unde se îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

a) expunerea lucrătorului la agentul chimic periculos este de aşa natură încât se poate stabili o legătură între o boală identificabilă sau un efect negativ al expunerii asupra sănătăţii şi respectiva expunere.

b) tehnica de investigare prezintă un risc pentru lucrători. c) tehnica de investigare prezintă un risc mediu pentru lucrători.

14. În conformitate cu prevederile H.G. 1218/2006, este interzisă întrebuinţarea în orice lucrare de vopsitorie, cu excepţia vopsirii vagoanelor de cale ferată, a podurilor de cale ferată, a fundului dublu al vapoarelor, a picturii decorative, a următorilor pigmenţi:

a) carbonatului bazic de plumb – ceruză. b) sulfatul de magneziu. c) toate produsele conținând ceruză și sulfat de magneziu.

15. În conformitate cu prevederile H.G. 1218/2006, ce pigmenți vor fi utilizați sub formă de pastă sau de vopsea gata preparată pentru vopsirea vagoanelor de cale ferată, a podurilor de cale ferată, a fundului dublu al vapoarelor, a picturii decorative ?

a) carbonatului bazic de plumb – ceruză. b) sulfatul de magneziu. c) toate produsele conținând ceruză și sulfat de magneziu.

16. În conformitate cu prevederile H.G. 1218/2006, la lucrările de vopsit care comportă utilizarea carbonatului bazic de plumb, a sulfatului de plumb sau miniului de plumb şi a tuturor produselor care conţin aceşti pigmenţi, este interzisă munca:

a) femeilor. b) femeilor care alăptează. c) femeilor însărcinate.

68

17. În conformitate cu prevederile H.G. 1218/2006, în cazul în care un lucrător suferă de o boală identificabilă sau de pe urma unui efect negativ asupra sănătăţii rezultatul expunerii la un agent chimic periculos la locul de muncă, sau daca a fost depăşită o valoare limită biologică obligatoriu pentru acei agenți, angajatorul realizează:

a) continuă supravegherea stării de sănătate şi revizuirea stării de sănătate a tuturor lucrătorilor.

b) continuă supravegherea stării de sănătate şi revizuirea stării de sănătate a oricărui alt lucrător care a fost expus.

c) continuă supravegherea stării de sănătate şi revizuirea stării de sănătate a oricărui alt lucrător care a fost expus în acelaşi mod.

18. În conformitate cu prevederile H.G. 1218/2006, se înterzice producerea, fabricarea sau utilizarea la locul de muncă a agenţilor chimici prezentaţi mai jos, precum şi activităţile care îi implică:

a) benzidină. b) benzidină şi derivaţii săi. c) nitrodifenil şi derivaţii săi.

19. În conformitate cu prevederile H.G. 1218/2006, dacă pulberile de lemn de esenţă tare sunt amestecate cu alte pulberi de lemn, valoarea-limită se aplică:

a) pulberilor de lemn de esență tare. b) microfibrelor de lemn de esență tare. c) tuturor pulberilor de lemn prezente în amestec.

69

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 A H.G. 1218/2006 - art. 1 și 3

2 B H.G. 1218/2006 - art. 5

3 A H.G. 1218/2006 - art. 1

4 B H.G. 1218/2006 - art. 12

5 B H.G. 1218/2006 - art. 14

6 A H.G. 1218/2006 - art. 20

7 C H.G. 1218/2006 - art. 24

8 A H.G. 1218/2006 - art. 24

9 B H.G. 1218/2006 - art. 25

10 C H.G. 1218/2006 - art. 25

11 A H.G. 1218/2006 - art. 27

12 A H.G. 1218/2006 - art. 29

13 A H.G. 1218/2006 - art. 38

14 A H.G. 1218/2006 - art. 39

15 A H.G. 1218/2006 - art. 39

16 A H.G. 1218/2006 - art. 39

17 C H.G. 1218/2006 - art. 42

18 B H.G. 1218/2006 - anexa 3

19 C H.G. 1218/2006 - anexa 4

70

H.G. 1425/2006 ÎNTREBĂRI

1. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, numărul minim al reprezentanţilor lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă se stabileşte în funcţie de numărul total al lucrătorilor din întreprindere/unitate:

a) prin contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare.

b) prin certificatul constatator emis de către inspectoratul teritorial de muncă privind autorizarea funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă

c) prin acte normative în vigoare. 2. În sensul prevederilor H.G. 1425/2006, prin autorizarea funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, se înțelege:

a) atestarea de către inspectoratul teritorial de muncă, că întreprinderea/unitatea respectivă îndeplineşte condiţiile minime din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă pentru desfăşurarea activităţii.

b) atestarea de către inspectoratul teritorial de muncă, că necomercianţii îndeplinesc condiţiile minime din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă pentru desfăşurarea activităţii.

c) asumarea de către angajator a responsabilităţii privind legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.

3. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, comitetul de securitate şi sănătate în muncă convine cu votul a:

a) cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi. b) cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi. c) cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi.

4. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, la constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate:

a) se va revizui planul de prevenire şi protecţie. b) se va face instruirea periodică, suplimentar celei programate. c) se vor anunţa serviciile specializate.

5. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, actul emis de către inspectoratul teritorial de muncă la cererea de autorizare a funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă este:

a) Autorizaţia de Funcţionare din punct de vedere al Securităţii şi Sănătăţii în Muncă. b) Certificatul Constatator. c) Certificatul de Abilitare.

71

6. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, în cazul întreprinderilor cu până la nouă lucrători inclusiv, pentru ca angajatorul să poate efectua activităţile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, trebuie să îndeplinească şi condiţia de a fi posesorul unui document ce să ateste absolvirea unui program de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu o durată minimă:

a) de 40 de ore. b) de 80 de ore. c) de 180 de ore.

7. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie în unităţile care au:

a) cel puţin 49 de lucrători. b) peste 49 de lucrători. c) peste 101 lucrători inclusiv.

8. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, angajatorul are obligaţia să asigure întrunirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă:

a) cel puţin o dată pe trimestru. b) cel puţin o dată pe semestru. c) cel puţin o dată pe an.

9. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, angajatorul trebuie să prezinte comitetului de securitate şi sănătate în muncă un raport scris:

a) cel puţin o dată pe trimestru. b) cel puţin o dată pe semestru. c) cel puţin o dată pe an.

10. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, în cât timp, de la data producerii, se va încheia cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă?

a) în cel mult 15 zile lucrătoare. b) în cel mult zece zile lucrătoare. c) în cel mult zece zile calendaristice.

11. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, în cât timp, de la data producerii, se va încheia cercetarea incidentelor periculoase?

a) în cel mult zece zile calendaristice. b) în cel mult 15 zile calendaristice. c) în cel mult 15 zile lucrătoare.

12. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, în cât timp, de la data producerii, se va încheia cercetarea evenimentului care a avut ca urmare decesul?

a) în cel mult 15 zile lucrătoare. b) în cel mult 20 de zile lucrătoare. c) în cel mult 30 de zile calendaristice.

72

13. Reprezentanţii lucrătorilor în S.S.M. vor fi aleşi, conform Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006, pe o perioadă de:

a) un an. b) doi ani. c) trei ani.

14. Planul de prevenire şi protecţie se întocmeşte, conform Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006, de către:

a) lucrătorii desemnați din cadrul Serviciului de prevenire şi protecţie. b) Șeful Serviciului de prevenire şi protecţie. c) angajator.

15. Conform prevederilor H.G. 1425/2006 cercetarea unui eveniment urmat de incapacitate temporară de muncă se va încheia în cel mult:

a) 10 zile lucrătoare calculate de la data producerii. b) 5 zile lucrătoare calculate de la data producerii. c) 10 zile calendaristice de la data producerii.

16. Câţi reprezentanţi ai lucrătorilor vor face parte din S.S.M. la un angajator cu 750 de lucrători, conform H.G. 1425/2006?

a) 3 reprezentanţi. b) 4 reprezentanţi. c) 5 reprezentanţi.

17. Conform H.G. 1425/2006, care este numărul de lucrători de la care angajatorul trebuie să organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire şi protecţie pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie din cadrul întreprinderii, sau sa apeleze la servicii externe de prevenire si protecție?

a) intre 50 si 249 de lucrători. b) peste 250 lucrători. c) peste 299 lucrători.

18. Cum se înregistrează accidentul de muncă cu invaliditate, în conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006?

a) pe baza expertizei medico-legale. b) pe baza procesului-verbal de cercetare întocmit de inspectoratul teritorial de muncă. c) pe baza procesului-verbal de cercetare întocmit de comisia numită de angajator.

19. Cum se declară bolile legate de profesiune, în conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006?

a) în baza raportului întocmit de medicul de medicina muncii. b) în baza înregistrărilor din dosarul medical. c) nu se declară.

73

20. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, autorizarea funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă are următoarea semnificaţie:

a) asumarea de către angajator a desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.

b) asumarea de către angajator a responsabilităţii privind activitatea din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.

c) asumarea de către angajator a responsabilităţii privind legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.

21. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, starea de pericol grav şi iminent de accidentare poate fi constatată de către:

a) lucrătorul desemnat din cadrul serviciului intern din întreprindere şi/sau unitate. b) lucrătorul serviciului extern de prevenire şi protecţie cu care întreprinderea şi/sau

unitatea a încheiat contract. c) lucrătorul/lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie.

22. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, organizarea activităţilor de prevenire şi protecţie este realizată de către angajator, în următoarele moduri:

a) prin înfiinţarea unuia sau mai multor servicii interne de prevenire şi protecţie. b) prin verificarea stării de funcţionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare

de urgenţă, precum şi a sistemelor de siguranţă. c) prin activitatea desfăşurată de lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire şi

protecţie. 23. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, cerinţele specifice pentru realizarea diapozitivelor sau diafilmelor sunt:

a) să se axeze pe o temă concretă. b) să fie utilizate culori vii, contrastante, în concordanţă cu subiectul, respective culori

deschise pentru situaţii pozitive şi culori închise pentru situaţii negative. c) să fie însoţite de scheme explicative.

24. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, cerinţele specifice pentru realizarea filmelor cu subiecte din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă sunt:

a) utilizarea unor culori vii, contrastante, în concordanţă cu subiectul. b) să fie realizate color şi să fie clare. c) imagine clară şi sugestivă.

25. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, în situaţia în care angajatorul, lucrătorii implicaţi, victimele sau familiile acestora nu sunt de acord cu concluziile stabilite în procesul-verbal de cercetare a evenimentului, pot sesiza, în scris:

a) Inspectoratul Teritorial de Muncă, pe raza căruia a avut loc accidentul, în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii procesului-verbal.

b) Inspecţia Muncii, în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii procesului-verbal.

74

c) Inspectoratul Teritorial de Muncă, pe raza căruia aparţine unitatea, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii procesului-verbal.

26. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, bolile legate de profesiune:

a) nu se declară. b) se declară şi se înregistrează la angajator. c) se declară, se cercetează şi se înregistrează atât ca boală profesională, cât şi ca

accident de muncă. 27. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, angajatorul trebuie să dispună de programe de instruire - testare la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii pentru:

a) lucrători, pe meserii şi activităţi autorizate. b) conducătorii locurilor de muncă. c) lucrătorii autorizaţi pentru meseriile şi activităţile care necesită autorizare.

28. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, intoxicaţia acută profesională are următoarea semnificaţie:

a) stare apărută ca urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul de muncă. b) stare patologică apărută brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxe existente la

locul de muncă. c) stare patologică apărută ca urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul

de muncă. 29. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, semnalarea bolilor profesionale are următoarea semnificaţie:

a) procedură prin care se indică pentru prima oară faptul că o boală ar putea fi profesională.

b) procedură efectuată în mod sistematic prin care se indică pentru prima oară faptul că o boală ar putea fi profesională.

c) procedură prin care se indică faptul că o boală ar putea fi profesională. 30. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, în vederea asigurării condiţiilor securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale, au obligaţia să obţină autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, înainte de începerea oricărei activităţi:

a) persoanele juridice pentru care autorizarea funcţionării, inclusiv din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, se efectuează în temeiul Legii nr. 359/2004.

b) angajatorii. c) persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, întreprinderile

individuale şi întreprinderile familiale pentru care procedura de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării este reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008.

75

31. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, organizarea activităţilor de prevenire şi protecţie poate fi realizată de către angajator, în următoarele moduri:

a) prin desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie.

b) prin înfiinţarea unui serviciu intern de securitate. c) în baza unui contract, la serviciile persoanelor fizice autorizate care prestează activităţi

de securitate a muncii. 32. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul întreprinderii şi/sau al unităţii sunt următoarele:

a) verificarea însuşirii şi aplicării de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie, a instrucţiunilor proprii, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă stabilite prin fişa postului.

b) verificarea însuşirii şi aplicării de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie, a instrucţiunilor proprii, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă stabilite prin fişa postului precum şi realizarea măsurilor stabilite de organele de control.

c) înfiinţarea unui serviciu intern de prevenire şi protecţie care să urmărească dacă lucrătorii aplică masurile prevăzute în planul de prevenire şi protecţie, a instrucţiunilor proprii, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă stabilite prin fişa postului.

33. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, care dintre următoarele activităţi de prevenire şi protecţie trebuie desfăşurate în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii

a) verificarea însuşirii şi aplicării de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie, a instrucţiunilor proprii, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă stabilite prin fişa postului precum şi realizarea măsurilor stabilite de organele de control.

b) propunerea de clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă la încheierea contractelor de prestări servicii cu alţi angajatori, inclusiv la cele încheiate cu angajatori străini.

c) evidenţa posturilor de lucru care necesită examene medicale. 34. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, în cazul întreprinderilor cu până la 9 lucrători inclusiv, angajatorul poate efectua activităţile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, dacă se îndeplineşte, cumulativ cu alte condiţii, una/unele dintre următoarele condiţii:

a) activităţile desfăşurate în cadrul întreprinderii sunt dintre cele prevăzute în anexa “Activităţi industriale”.

b) angajatorul îşi desfăşoară activitatea profesională în mod efectiv şi cu regularitate în întreprindere şi/sau unitate.

c) angajatorul a urmat cel puţin un program de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu o durată minimă de 80 de ore.

76

35. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, în cazul întreprinderilor care au între 10 şi 49 de lucrători inclusiv, angajatorul poate efectua activităţile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, dacă se îndeplineşte, cumulativ cu alte condiţii, una/unele dintre următoarele condiţii:

a) activităţile desfăşurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevăzute în “Activităţi industriale”.

b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces ori invaliditate.

c) angajatorul îşi desfăşoară activitatea profesională în mod efectiv şi cu regularitate în întreprindere şi/sau unitate.

36. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, desemnarea nominală a lucrătorului/lucrătorilor pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie se face:

a) prin decizie scrisă a angajatorului. b) prin desemnarea lucrătorului numai din rândul lucrătorilor cu care are încheiat

contract individual de muncă. c) prin desemnarea lucrătorului numai din rândul lucrătorilor cu care are încheiat

contract individual de muncă, iar atribuţiile vor fi consemnate în fişa postului. 37. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, serviciul extern de prevenire şi protecţie trebuie să întocmească un raport de activitate semestrial care trebuie înaintat:

a) în termen de 15 zile de la încheierea semestrului, angajatorului căruia îi prestează ca serviciu extern de prevenire şi protecţie.

b) în termen de 10 zile de la încheierea semestrului, inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia serviciul extern de prevenire şi protecţie îşi are sediul social.

c) în termen de 15 zile de la încheierea semestrului, inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia serviciul extern de prevenire şi protecţie îşi are sediul social.

38. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, planul de prevenire şi protecţie trebuie :

a) sa fie revizuit ori de câte ori intervin modificări ale echipamentelor de muncă şi în urma producerii unui accident.

b) sa fie revizuit ori de câte ori intervin modificări ale condiţiilor de muncă, la apariţia unor riscuri noi şi în urma producerii unui eveniment.

c) sa fie supus analizei lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor sau comitetului de securitate şi sănătate în muncă şi trebuie să fie semnat de comitetul de securitate şi sănătate în muncă.

39. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, câte ore are obligaţia să acorde fiecărui reprezentant al lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă, un angajator care are un efectiv de 1.500 de lucrători ?

a) 15 ore. b) 20 ore. c) 25 ore.

77

40. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, ordinea de zi stabilită pentru fiecare întrunire a CSSM, este transmisă:

a) angajatorului sau reprezentantului său legal. b) membrilor comitetului de securitate şi sănătate în muncă, şi dacă este cazul, serviciului

extern de protecţie şi prevenire. c) membrilor comitetului de securitate şi sănătate în muncă, inspectoratului teritorial de

muncă şi, dacă este cazul, serviciului extern de protecţie şi prevenire. 41. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, comitetul de securitate şi sănătate în muncă analizează:

a) introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii, lucrătorilor, şi face propuneri în situaţia constatării anumitor deficienţe.

b) cererile formulate de reprezentanții lucrătorilor privind condiţiile de muncă şi modul în care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern.

c) cauzele producerii evenimentelor şi poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării.

42. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, angajatorul trebuie să prezinte, cel puţin o dată pe an, comitetului de securitate şi sănătate în muncă un raport scris care va cuprinde:

a) situaţia examinărilor medicale. b) acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat. c) propunerile pentru planul de cheltuieli şi bugetul alocat pentru securitatea şi sănătatea

lucrătorilor. 43. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare pentru:

a) pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului. b) pentru elevii şi studenţii aflaţi în perioada de practică. c) pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului,

cu excepţia altor participanţi la procesul de muncă. 44. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza:

a) tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

b) tematicilor întocmite de către conducătorul locului de muncă şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

c) planului de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, întocmit de către conducătorul locului de muncă împreună cu lucrătorul desemnat cu securitatea şi sănătatea în muncă şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

78

45. În conformitate cu H.G. 1425/2006, verificarea instruirii periodice se face şi de către: a) inspectorii ITM. b) angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciile

externe de prevenire şi protecţie. c) angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciile

externe de prevenire şi protecţie, prin sondaj. 46. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, la constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate:

a) anunţarea angajatorului. b) evacuarea personalului din zona periculoasă. c) anunţarea organelor de control.

47. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, în vederea evacuării personalului din zona periculoasă, în prealabil angajatorul trebuie:

a) să întocmească planul de prevenire si protecție. b) să afişeze planul de evacuare la loc vizibil. c) să instruiască lucrătorii în vederea aplicării planului de prevenire şi protecţie şi să

verifice modul în care şi-au însuşit cunoştinţele. 48. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, în vederea eliminării cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent, în prealabil angajatorul trebuie:

a) să desemneze lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine starea de pericol grav şi iminent.

b) să desemneze lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine starea de pericol grav şi iminent să asigure instruirea şi dotarea lor cu mijloace tehnice necesare intervenţiei.

c) să stabilească lucrătorii care pot interveni în cazul apariţiei stării de pericol grav şi iminent.

49. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific trebuie să conţină:

a) nominalizarea acestor zone în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii şi măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor pentru aceste zone.

b) nominalizarea şi localizarea acestor zone în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. c) nominalizarea şi localizarea acestor zone în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii şi

măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor pentru aceste zone. 50. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, va fi comunicat inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs, de către orice persoană care are cunoştinţă despre producerea evenimentului:

a) evenimentul care a avut loc în afara întreprinderii şi/sau unităţii şi nu a avut nicio legătură cu aceasta.

b) evenimentul care a avut loc într-o altă întreprindere şi/sau unitate.

79

c) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public şi privat daca evenimentul a avut loc în afara întreprinderii şi/sau unităţii şi nu a avut nicio legătură cu aceasta.

51. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, în situaţia în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea evenimentului, se va proceda astfel:

a) se vor face, după posibilităţi, schiţe sau fotografii ale locului unde s-a produs evenimentul.

b) se vor face măsurători şi fotografii la locul evenimentului. c) obiectele vor fi predate organelor de urmărire penala care efectuează cercetarea şi vor

constitui probe în cercetarea evenimentului.

52. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, rezultatele probelor de laborator se vor comunica la inspectoratul teritorial de muncă, în termen de:

a) 3 zile lucrătoare. b) 5 zile lucrătoare. c) 7 zile lucrătoare.

53. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporară de muncă se efectuează de către angajatorul la care s-a produs evenimentul, în afara următoarelor cazuri:

a) cazurile în care victimele sunt cetăţeni din Comunitatea europeană. b) cazurile în care victimele sunt cetăţeni din afara Comunităţii europene. c) cazurile în care printre victime se află cetăţeni străini.

54. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, din comisia de cercetare a evenimentului, numită prin decizie, pot face parte:

a) persoane care au pregătire tehnică corespunzătoare. b) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. c) persoane care să nu fie implicate în organizarea şi conducerea locului de muncă unde a

avut loc evenimentul dar care au o pregătire tehnică corespunzătoare şi să nu fi avut o responsabilitate în producerea evenimentului.

55. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice în care sunt implicate persoane aflate în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, serviciile poliţiei rutiere vor transmite în termen de 5 zile lucrătoare de la solicitare, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la faţa locului şi orice alte documente existente necesare cercetării, la:

a) comisia numită de angajator. b) inspectoratul teritorial de muncă. c) organele de urmărire penală.

80

56. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, întocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului, pentru accidentul cu incapacitate temporară de muncă, în urma căruia a intervenit invaliditatea confirmată prin decizie sau decesul victimei se fac:

a) în cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii de către inspectoratul teritorial de muncă a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal ori, după caz, a raportului de expertiză sau de constatare medico-legală.

b) în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii de către inspectoratul teritorial de muncă a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal ori, după caz, a raportului de expertiză sau de constatare medico-legală.

c) în cel mult 15 zile lucrătoare de la data primirii de către inspectoratul teritorial de muncă a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal ori, după caz, a raportului de expertiză sau de constatare medico-legală.

57. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, din copiile actelor/documentelor emise/ completate de unităţile sanitare care au acordat asistenţă medicală victimelor, inclusiv asistenţă medicală de urgenţă, trebuie să rezulte:

a) data şi ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie, precum şi diagnosticul. b) nu este o cerinţă legală. c) alcoolemia.

58. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, dosarul de cercetare a evenimentelor se va întocmi in 2 exemplare pentru:

a) incidentele periculoase, daca nu s-au produs fapte care pot fi considerate infracțiuni. b) evenimentele care au antrenat invaliditate evidență. c) evenimentul care a avut ca victimă un cetăţean străin.

59. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, în cazul incidentului periculos, procesul-verbal de cercetare se întocmeşte în mai multe exemplare, pentru:

a) angajatorul la care a avut loc evenimentul. b) organele de urmărire penală. c) conducătorul locului de muncă la care a avut loc evenimentul

60. În conformitate cu H.G. 1425/2006, în cazul în care angajatorul la care se înregistrează accidentul de muncă îşi are sediul, domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul altui judeţ decât cel pe raza căruia s-a produs accidentul, se va trimite un exemplar din procesul-verbal de cercetare :

a) angajatorului la care s-a produs accidental de muncă. b) angajatorului la care s-a produs accidentul de muncă , altul decât cel care îl

înregistrează. c) inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia are sediul, domiciliul sau reşedinţa

angajatorul.

81

61. În conformitate cu H.G. 1425/2006, accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima, cu excepţia următoarelor situaţii:

a) persoana accidentată se află în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator care, în urma cercetării, nu a fost găsit răspunzător de producerea accidentului.

b) persoana accidentată se află în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în străinătate şi care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului.

c) accidentul de muncă suferit în timpul stagiului de practică profesională de către elevi, studenţi, ucenici şi şomeri în perioada de reconversie profesională.

62. În conformitate cu H.G. 1425/2006, data producerii accidentului de muncă mortal, este data înscrisă în hotărârea judecătorească ca fiind data decesului, in următoarele cazuri:

a) dispariţia unei persoane în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia .

b) accidentului mortal. c) dispariţia unei persoane în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care

îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia, după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti.

63. În conformitate cu H.G. 1425/2006, completarea FIAM-ului se face de către inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia angajatorul îşi desfăşura activitatea, în următoarele cazuri:

a) accidentelor mortale. b) când angajatorul şi-a încetat activitatea. c) când victima unui accident de muncă a fost propusă pentru pensionare odată cu

emiterea deciziei de încadrare într-o grupă de invaliditate.

64. În conformitate cu H.G. 1425/2006, orice eveniment produs pe teritoriul României, în care sunt implicaţi cetăţeni străini aflaţi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, va fi comunicat imediat la:

a) inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia a avut loc, de către angajator sau de către orice altă persoană care are cunoştinţă despre eveniment.

b) asigurator. c) misiunea diplomatică sau consulatul ţării din care provine persoana accidentată, prin

intermediul Inspecţiei Muncii. 65. În conformitate cu H.G. 1425/2006, cercetarea bolii profesionale se face de către:

a) medicul specialist de medicina muncii împreună cu angajatorul şi inspectoratul teritorial de muncă.

b) medicul specialist de medicina muncii din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti.

c) inspectoratul teritorial de muncă.

82

66. În conformitate cu H.G. 1425/2006, declararea bolilor profesionale se face de către: a) angajator. b) medicul de medicina muncii din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţeană sau a

municipiului Bucureşti. c) direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din care face parte

medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea. 67. În conformitate cu H.G. 1425/2006, fisa BP2, se întocmește pentru:

a) Declararea bolilor profesionale. b) Bolile profesionale semnalate în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau

ale Spaţiului Economic European. c) Bolile profesionale declarate în unul dintre statele care nu sunt membre ale Uniunii

Europene sau ale Spaţiului Economic European. 68. În conformitate cu H.G. 1425/2006, documentaţiile care se supun avizării sunt:

a) afişe, pliante, broşuri din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. b) evaluarea riscurilor sau a planului de prevenire şi protecţie. c) instrucțiuni specifice de securitate și sănătate în muncă.

69. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, durata instruirii periodice suplimentare celei programate nu va fi mai mică de 8 ore și se stabilește în instrucțiuni proprii de către:

a) Conducătorul locului de muncă. b) Conducătorul locului de muncă, împreună cu lucrătorul desemnat. c) Angajatorul care și-a asumat atribuțiile în domeniul securității și sănătății în muncă

70. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, in unitățile care au mai puțin de 50 de lucrători, atribuțiile Comitetului de Securitate și Sănătate în Muncă revin:

a) Serviciului Intern de Prevenire si Protecție. b) Reprezentanților lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății

lucrătorilor. c) Lucrătorilor desemnați cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății

lucrătorilor. 71. Conform prevederilor H.G. 1425/2006, ce se înțelege prin “zonă cu risc ridicat și specific”?

a) este zona în care există o situație concretă, reală și actuală căreia îi lipsește doar prilejul declanșator pentru a produce un accident în orice moment.

b) este zona din cadrul întreprinderii și/sau unității în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecințe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate.

c) este zona în care s-a produs un eveniment (incendiu, explozii, accidente tehnice), dar care nu a avut implicații umane, ci numai material).

83

72. În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, asumarea de către angajator a responsabilităţii privind legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă se face:

a) numai pentru activitățile care se desfășoară la sediul social. b) numai pentru activitățile care se desfășoară la sediul social si cel mult la sediile

secundare. c) pentru activităţile care se desfăşoară la sediul social, la sediile secundare sau în afara

acestora. 73. În care din situațiile menționate mai jos, este prevăzut in H.G. 1425/2006 ca, angajatorul trebuie să organizeze serviciul intern?

a) în cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor care au pana la 249 de lucrători. b) în cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor care au peste 250 de lucrători. c) în cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor care au peste 50 de lucrători.

74. În conformitate cu H.G. 1425/2006, in baza cărui act normativ sunt stabilite modalitățile de desemnare a reprezentanților lucrătorilor în comitetele de securitate și sănătate în muncă?

a) prin Legea Securității și Sănătății în Muncă nr. 319/2006. b) prin Contractul Colectiv de Muncă sau Regulamentul Intern. c) prin Hotărârea de Guvern nr. 1425/2006, modificată și completată prin Hotărârea de

Guvern nr. 955/2010 – privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006.

75. Instruirea periodică are drept scop reîmprospătarea și actualizarea cunoștințelor în domeniul securității și sănătății în muncă. În conformitate cu H.G. 1425/2006, la ce interval de timp și de către cine se efectuează instruirea periodică în domeniul securității și sănătății în muncă?

a) lunar de către angajatorul care și-a asumat atribuțiile în domeniul securității și sănătății în muncă. lucrătorul desemnat. sau serviciul intern de prevenire și protecție .

b) intervalul dintre două instruiri este stabilit prin instrucțiuni proprii, dar nu va fi mai mare de 6 luni și se face de către conducătorul locului de muncă.

c) intervalul dintre două instruiri este stabilit prin instrucțiuni proprii, dar nu va fi mai mare de 12 luni și se face de către lucrătorul desemnat; sau serviciul intern de prevenire și protecție.

76. Conform cu H.G. 1425/2006, la constatarea stării de pericol grav și iminent de accidentare se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate:

a) evacuarea personalului implicat în activitatea respectivă. b) anunțarea serviciilor specializate. c) determinarea cauzelor care au condus la apariția stării de pericol grav și iminent.

84

77. În conformitate cu H.G. 1425/2006, daca a avut loc un eveniment în afara întreprinderii și/sau unității, iar printre victime se afla și persoane care din proprie inițiativă au intervenit pentru salvare de vieți omenești și /sau au intervenit pentru înlăturarea unui pericol care amenință avutul public sau privat, cui se comunică evenimentul și de către cine?

a) primăriei pe raza căreia s-a produs evenimentul de către orice persoana care cunoștința de producerea acestuia.

b) inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul de către orice persoana care are cunoștința de producerea acestuia.

c) societății cărei îi aparțin victimele de către primăriile pe raza căreia s-a produs evenimentul.

78. În conformitate cu H.G. 1425/2006, definiția accidentului de muncă cu incapacitate temporară de muncă este:

a) accident care produce incapacitate de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată prin certificat medical.

b) accident care produce incapacitate de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată prin certificat medical sau, după caz, prin alte documente medicale, potrivit prevederilor legale.

c) accident care a antrenat vătămarea pentru cel puțin 3 zile calendaristice consecutive, petrecut la locul de muncă organizat de angajator.

79. În conformitate cu H.G. 1425/2006, definiția accidentului de muncă de traseu este:

a) accidentul care a antrenat vătămarea sau decesul, petrecut pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde își încasează salariul și invers, dacă acesta este organizat de angajator în afara unității.

b) accidentul care a antrenat vătămarea sau decesul, petrecut pe traseul înscris în fișa de instruire de securitate și sănătate în muncă.

c) accident survenit pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde își încasează salariul și invers și care a antrenat vătămarea sau decesul.

80. În conformitate cu H.G. 1425/2006, activitatea de prevenire și protecție se face de către angajator:

a) prin școlarizarea unui lucrător la un curs de 80 de ore. b) prin înființarea unui serviciu intern de prevenire și protecție. c) prin înființarea unuia sau mai multor servicii interne de prevenire și protecție.

81. În conformitate cu H.G. 1425/2006, când trebuie revizuită evaluarea riscurilor?

a) la utilizarea postului de muncă de către un lucrător aparținând grupurilor sensibile la riscuri specifice.

b) înainte de producerea unui eveniment. c) după producerea unui accident de muncă.

85

82. În conformitate cu H.G. 1425/2006, când trebuie revizuit planul de prevenire și protecție? a) în urma producerii unui accident de muncă. b) la apariția unor noi riscuri. c) anual.

83. În conformitate cu H.G. 1425/2006, măsurile stabilite prin planul de prevenire și protecție sunt de natură:

a) productivă, de proiectare, igienico-sanitară și de altă natură. b) globală, tehnică și organizatorică. c) tehnică, organizatorică, igienico-sanitară și de altă natură.

84. În conformitate cu H.G. 1425/2006, reprezentanții lucrătorilor cu atribuții specifice în domeniul securității și sănătății în muncă trebuie să urmeze un program de pregătire de :

a) 40 ore. b) 80 ore. c) 180 ore.

85. În conformitate cu H.G. 1425/2006, comitetul de securitate si sănătate în muncă este alcătuit din:

a) angajator, reprezentanți ai angajatorului cu atribuții de SSM, reprezentanți ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor și medicul de medicina muncii.

b) angajator, reprezentanți ai angajatorului cu atribuții de SSM, reprezentanți ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor, inspectorul de muncă și medicul de medicina muncii.

c) angajator, reprezentanți ai angajatorului cu atribuții de SSM, reprezentanți ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor, sindicatul și medicul de medicina muncii.

86. În conformitate cu H.G. 1425/2006, instruirea introductiv generală se face de către:

a) conducătorul locului de muncă. b) seful de secție. c) un reprezentant al serviciului intern de prevenire si protecție.

87. În conformitate cu H.G. 1425/2006, instruirea periodică se face de către:

a) conducătorul locului de muncă. b) șeful de secție. c) un reprezentant al serviciului intern de prevenire si protecție.

88. În conformitate cu H.G. 1425/2006, cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporară de muncă unor lucrători străini se face de către :

a) Angajatorul străin. b) Angajatorul care a organizat locul de muncă. c) Inspectoratul teritorial de muncă.

86

89. În conformitate cu H.G. 1425/2006, cercetarea evenimentului care are ca urmare decesul unui lucrător este efectuată de către:

a) Angajator. b) Inspectoratul teritorial de muncă. c) Inspecția muncii.

90. În conformitate cu H.G. 1425/2006, cine semnalează o boală profesională? a) Inspectorul de muncă si medicul. b) Medicul. c) Lucrătorul cu responsabilități în domeniul securității și sănătății în muncă.

91. În conformitate cu H.G. 1425/2006, intoxicația acută profesională se înregistrează: a) boală profesională și eveniment periculos. b) accident de muncă și incident periculos. c) boală profesională și accident de muncă.

92. Conform H.G. 1425/2006, ce document este solicitat în cazul cercetării unui eveniment? a) copie fișă de post. b) copie fișă de identificare a factorilor de risc profesional. c) copie fișă de expunere la riscuri profesionale.

93. Conform H.G. 1425/2006, când se reînnoiește certificatul de abilitare? a) când nu s-au depus 2 rapoarte semestriale consecutive. b) când se schimbă forma juridică conform Lg. 359/2004. c) când se schimbă denumirea/numele serviciului extern de prevenire si protecție

abilitat.

94. Conform H.G. 1425/2006, activitățile industriale care nu permit angajatorului să efectueze activități în domeniul securității și sănătății în muncă sunt:

a) activități cu risc potențial de expunere la radiații neionizante. b) activități de pază și protecție. c) activități care implică riscuri electrice la joasa și medie tensiune.

95. Conform H.G. 1425/2006, activitățile industriale care permit angajatorului să efectueze activități în domeniul securității și sănătății în muncă sunt:

a) activități cu risc potențial de expunere la radiații neionizante. b) activități de pază și protecție. c) activități care implică riscuri electrice la înaltă tensiune.

96. În conformitate cu H.G. 1425/2006, activitățile de prevenire si protecție desfășurate în cadrul întreprinderii și/sau al unității sunt următoarele :

a) evidența posturilor de lucru care necesită examene medicale suplimentare. b) urmărirea realizării măsurilor dispuse de către inspectorii de mediu și inspectorii

sanitari cu prilejul vizitelor de control, și al cercetării evenimentelor. c) propunerea de sancțiuni și stimulente pentru conducătorii locurilor de muncă, criteriul

îndeplinirii atribuțiilor în domeniul securității și sănătății în muncă.

87

97. În conformitate cu prevederile H.G. 1.425/2006, în ce interval de timp, de la încetarea expunerii profesionale considerate cauză a îmbolnăvirii, se fac semnalarea şi declararea bolilor profesionale, cu excepţie cazurile de pneumoconioze şi cancerul?

a) de maximum 2 ani. b) de maximum 3 ani. c) de maximum 5 ani.

98. În conformitate cu H.G. 1425/2006 in vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale, angajatorii au obligaţia:

a) să obţină autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, după începerea oricărei activităţi.

b) să obţină autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, înainte de începerea oricărei activităţi.

c) să obţină autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă și / sau avizul medicului de medicina muncii, înainte de începerea oricărei activităţi.

99. În conformitate cu H.G. 1425/2006, instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop:

a) însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă. b) optimizarea și desfășurarea procesului de muncă. c) eliminarea pericolelor grave și iminente de accidentare și îmbolnăvire profesională.

100. În conformitate cu H.G. 1425/2006, termenii şi expresiile “zone cu risc ridicat şi specific” au următoarea semnificaţie:

a) acele zone din cadrul întreprinderii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente.

b) acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate.

c) acele zone din cadrul întreprinderii unde exista riscul de explozie sau incendiu.

101. În conformitate cu H.G. 1425/2006, ce este accidentul colectiv? a) accidentul în care au fost accidentate 2-3 persoane, în acelaşi timp şi din aceleaşi

cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment. b) accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3 persoane, în acelaşi timp şi din

aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment. c) accidentul în care au fost accidentate mai mult de 3 persoane în acelaşi timp, în cadrul

aceluiaşi eveniment. 102. În conformitate cu H.G. 1425/2006, serviciul extern de prevenire şi protecţie trebuie să întocmească un raport de activitate:

a) anual. b) semestrial. c) lunar.

88

103. În conformitate cu H.G. 1425/2006, serviciile externe de prevenire şi protecţie pot să îşi desfăşoare activitatea numai dacă:

a) au aprobarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă. b) au aprobarea angajatorului. c) sunt în posesia unui certificat de abilitare a serviciului extern de prevenire şi protecţie.

104. În conformitate cu H.G. 1425/2006, certificatul de abilitare se retrage de către Comisia de abilitare şi avizare care l-a eliberat dacă:

a) solicitantul nu a depus un raport lunar, în termen, la inspectoratul teritorial de muncă. b) solicitantul nu a depus un raport trimestrial, în termen, la inspectoratul teritorial de

muncă. c) solicitantul nu a depus două rapoarte semestriale consecutive, în termen, la

inspectoratul teritorial de muncă. 105. În conformitate cu H.G. 1425/2006, comitetul de securitate şi sănătate în muncă convine cu votul a cel puţin:

a) două treimi din numărul membrilor prezenţi. b) două treimi din numărul membrilor Comitetul de securitate şi sănătate. c) 50% din numărul membrilor prezenți.

106. În conformitate cu H.G. 1425/2006, angajatorul trebuie să prezinte comitetului de securitate şi sănătate în muncă un raport scris:

a) cel puţin o dată pe an. b) o dată la doi ani. c) o dată la patru ani.

107. În conformitate cu H.G. 1425/2006, la constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate:

a) eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent. b) împrejmuirea zonei cu banda de semnalizare. c) oprirea echipamentului de muncă şi/sau activității.

108. În conformitate cu H.G. 1425/2006, dacă printre victimele evenimentului se află şi lucrători ai altor angajatori, cine comunică evenimentul angajatorilor acestora ?

a) inspectorul de protecția muncii din zona respectivă. b) conducătorul locului de muncă. c) angajatorul la care s-a produs evenimentul.

109. În conformitate cu H.G. 1425/2006, in cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice, soldate cu decesul victimelor, în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu, cine comunica evenimentul și cui ?

a) serviciile poliţiei rutiere vor comunica evenimentul la inspectoratul teritorial de muncă din judeţul de domiciliu al accidentatului.

89

b) serviciile poliţiei rutiere vor comunica evenimentul la Inspectoratul General de Politie din judeţul pe raza căruia s-a produs.

c) serviciile poliţiei rutiere vor comunica evenimentul la inspectoratul teritorial de muncă din judeţul pe raza căruia s-a produs.

110. În conformitate cu H.G. 1425/2006, cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă se va încheia în cel mult:

a) 5 zile lucrătoare calculate de la data producerii. b) 10 zile lucrătoare calculate de la data producerii. c) 15 zile lucrătoare calculate de la data producerii.

111. În conformitate cu H.G. 1425/2006, orice eveniment produs pe teritoriul României, în care sunt implicaţi cetăţeni străini aflaţi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, va fi comunicat imediat la:

a) Inspecția Muncii pe raza căruia a avut loc de către angajator sau de către orice altă persoană care are cunoştinţă despre eveniment.

b) Ministerul muncii de către angajator sau de către orice altă persoană care are cunoştinţă despre eveniment.

c) Inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia a avut loc, de către angajator sau de către orice altă persoană care are cunoştinţă despre eveniment.

112. În conformitate cu prevederile H.G. 1.425/2006, suportul de curs destinat programelor de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor cuprinde, printre altele:

a) criterii generale pentru evaluarea riscurilor. b) acţiuni în caz de urgenţă: planuri de urgenţă şi de evacuare, prim ajutor. c) acordarea primului ajutor.

113. În conformitate cu prevederile H.G. 1.425/2006, suportul de curs destinat programelor de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ce trebuie absolvit pentru dobândirea capacităţilor şi aptitudinilor corespunzătoare efectuării activităţilor de prevenire şi protecţie pentru îndeplinirea cerinţelor minime corespunzătoare nivelului mediu cuprinde, printre altele:

a) evidenţe şi raportări în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. b) noţiuni despre riscuri generale şi prevenirea lor. c) noţiuni despre riscuri specifice şi prevenirea lor în sectorul corespunzător activităţii

întreprinderii şi/sau unităţii. 114. În conformitate cu prevederile H.G. 1.425/2006, dacă angajatorul îşi desfăşoară activitatea profesională în mod efectiv şi cu regularitate într-o întreprindere cu mai puţin de zece lucrători, a absolvit cel puţin un program de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu o durată minimă de 40 de ore şi conţinutul prevăzut în anexa nr. 6 lit. A, acesta poate efectua activităţile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă dacă activităţile desfăşurate în cadrul întreprinderii sunt:

a) activităţi de pază şi protecţie.

90

b) activităţi care implică riscuri electrice la medie tensiune. c) activităţi de producere a băuturilor distilate.

115. În conformitate cu prevederile H.G. 1.425/2006, care este numărul maxim de lucrători dintr-o întreprindere în care nu se desfăşoară nicio activitate dintre cele prevăzute în anexa nr. 5, atunci când angajatorul poate să desemneze unul sau mai mulţi lucrători, dacă aceștia au capacităţile şi aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie:

a) 249. b) 250. c) 299.

116. În conformitate cu prevederile H.G. 1.425/2006, care este numărul minim de reprezentanţi ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă într-o întreprindere cu 33 de lucrători:

a) 1. b) 2. c) 3.

117. În conformitate cu prevederile H.G. 1.425/2006, care este numărul minim al reprezentanţilor lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă într-o întreprindere cu 21 de lucrători:

a) 1. b) 2. c) 3.

118. În conformitate cu prevederile H.G. 1.425/2006, care este timpul total minim pe care angajatorul este obligat să-l acorde reprezentanţilor lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă aleşi în numărul minim prevăzut într-o întreprindere cu o sută de lucrători:

a) cinci ore pe lună. b) zece ore pe lună. c) 15 ore pe lună.

119. În conformitate cu prevederile H.G. 1.425/2006, instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice:

a) doar atunci când se introduce un echipament de muncă. b) doar atunci când se modifică procedurilor de lucru. c) întotdeauna.

120. În conformitate cu prevederile H.G. 1.425/2006, instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri:

a) când un lucrător a lipsit peste 20 de zile lucrătoare. b) la executarea unor lucrări grele. c) la modificarea procedurilor de lucru.

91

121. În conformitate cu prevederile H.G. 1.425/2006, incidentul periculos va fi comunicat Inspecţiei Muncii de către:

a) angajatorul în a cărui întreprinderea şi/sau unitatea s-a produc evenimentul, indiferent dacă lucrătorul este angajatul său sau al altui angajator.

b) inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia a avut loc evenimentul. c) asigurătorul, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă

şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare. 122. În conformitate cu prevederile H.G. 1.425/2006, se ia în calcul ziua producerii accidentului atunci când se înscriu accidentaţii în muncă pentru care perioada de incapacitate temporară de muncă este de minimum 4 zile de lucru în registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă ce au ca urmare incapacitate de muncă mai mare de 3 zile de lucru?

a) da, dacă accidentul s-a produs până la ora 12:00. b) da, indiferent de ora de producere a accidentului. c) nu.

92

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 C H.G. 1425/2006 – art. 60 – alin. (3)

2 C H.G. 1425/2006 – art. 2 – pct. 1

3 C H.G. 1425/2006 – art. 66 – alin. (6)

4 C H.G. 1425/2006 – art. 102 – lit. c

5 B H.G. 1425/2006 – art. 7 – lit. c)

6 A H.G. 1425/2006 – art. 16 – alin. (1) – lit. c

7 B H.G. 1425/2006 – art. 57 – alin. (1)

8 A H.G. 1425/2006 – art. 66 – alin. (1)

9 C H.G. 1425/2006 – art. 69 – alin. (1)

10 B H.G. 1425/2006 – art. 120 – alin. (1)

11 C H.G. 1425/2006 – art. 120 – alin. (3)

12 A H.G. 1425/2006 – art. 120 – alin. (3)

13 B H.G. 1425/2006 – art. 59 – alin.(1)

14 C H.G. 1425/2006 – art. 46 – alin.(1)

15 A H.G. 1425/2006 – art. 120 – alin.(1)

16 B H.G. 1425/2006 – art. 60 – alin.(3) – lit.(c)

17 B H.G. 1425/2006 – art. 19

18 B H.G. 1425/2006 – art. 139

19 C H.G. 1425/2006 – art. 174

20 C H.G. 1425/2006 – art. 2, pct.(1)

21 A,B,C H.G. 1425/2006 – art. 101

22 A H.G. 1425/2006 – art. 14 – lit.(c)

23 C H.G. 1425/2006 – art. 185 – lit.(b)

24 C H.G. 1425/2006 – art. 181 – lit.(b)

25 B H.G. 1425/2006 – art. 177 – alin.(1)

26 A H.G. 1425/2006 – art. 174

27 B H.G. 1425/2006 – art. 80 – lit.(a)

28 B H.G. 1425/2006 – art. 2 – pct.14

29 A H.G. 1425/2006 – art. 2 – pct.19

30 B H.G. 1425/2006 - art. 3

31 A H.G. 1425/2006 - art. 14 – lit.(b)

32 A H.G. 1425/2006 - art. 15 – alin.(1) – pct.5

33 B H.G. 1425/2006 - art. 15 – alin.(1) – pct.30

34 B H.G. 1425/2006 - art. 16 – alin.(1) – lit.(b)

35 A,B,C H.G. 1425/2006 - art. 17 – alin.(1) – lit.(b) coroborat cu art.16 – alin (1) – lit.(a) si lit.(b)

36 A H.G. 1425/2006 - art. 20 - alin.(1)

37 C H.G. 1425/2006 - art. 34 – alin.(2)

38 B H.G. 1425/2006 - art. 46 – alin.(1)

93

39 B H.G. 1425/2006 - art. 61 – alin.(2) – lit.(e)

40 C H.G. 1425/2006 - art. 66 – alin.(2)

41 A,C H.G. 1425/2006 - art. 67 – lit.(c); - lit.(j)

42 B H.G. 1425/2006 - art. 69 – alin.(1)

43 C H.G. 1425/2006 - art. 82

44 A H.G. 1425/2006 - art. 93 – alin.(1)

45 C H.G. 1425/2006 - art. 96 – alin.(4)

46 B H.G. 1425/2006 - art. 102 – lit.(b)

47 B H.G. 1425/2006 - art. 103 – alin.(2) – lit.(b)

48 B H.G. 1425/2006 - art. 103 – alin.(5) – lit.(a)

49 C H.G. 1425/2006 - art. 105

50 A H.G. 1425/2006 - art. 108 – alin.(3)

51 A H.G. 1425/2006 - art. 111 – alin.(2)

52 B H.G. 1425/2006 - art. 113 – alin.(2)

53 A,B,C H.G. 1425/2006 - art. 116 – alin.(1^1) coroborat cu alin.(1)

54 C H.G. 1425/2006 - art. 116 – alin.(4)

55 A,B H.G. 1425/2006 - art. 117, alin.(1)

56 B H.G. 1425/2006 - art. 121 – alin.(1) coroborat cu alin.(2)

57 A H.G. 1425/2006 - art. 122 – alin.(1) – lit.(p)

58 B H.G. 1425/2006 - art. 124, alin.(1), lit. b÷d

59 B H.G. 1425/2006 - art. 132 – alin.(1) – lit.(e)

60 C H.G. 1425/2006 - art. 133 – alin.(2)

61 C H.G. 1425/2006 - art. 135 – alin.(2)

62 C H.G. 1425/2006 - art. 138 – alin.(2) coroborat cu alin.(1)

63 B H.G. 1425/2006 - art. 140 – alin.(7)

64 A H.G. 1425/2006 - art. 147 – alin.(1)

65 B H.G. 1425/2006 - art. 151

66 C H.G. 1425/2006 - art. 160 – alin.(1) – lit.(a)

67 A H.G. 1425/2006 - art. 158 si 160 – alin.(1) – lit.(a)

68 A H.G. 1425/2006 - art. 179 – lit.(b)

69 B H.G. 1425/2006 - art. 99

70 B H.G. 1425/2006 - art. 57 – alin.(5)

71 B H.G. 1425/2006 - art. 2 - pct. 4

72 C H.G. 1425/2006 - art. 5

73 B H.G. 1425/2006 - art. 19 – alin.(1)

74 B H.G. 1425/2006 - art. 60. – alin.(1)

75 B H.G. 1425/2006 - art. 96 alin.(1) coroborat cu alin.(2) si alin.(2^1)

76 B H.G. 1425/2006 - art. 102 – lit.(c)

77 B H.G. 1425/2006 - art. 108 – alin.(3)

78 B H.G. 1425/2006 - art. 2 – alin.(5)

79 A H.G. 1425/2006 - art. 2 – alin.(10) lit.(c)

80 C H.G. 1425/2006 - art. 14 – lit.(c)

94

81 A H.G. 1425/2006 - art. 15 - pct.(33.3) - lit.(d)

82 B H.G. 1425/2006 - art. 46 - alin.(1)

83 C H.G. 1425/2006 - art. 46(2)

84 A H.G. 1425/2006 - art. 55(1)

85 A H.G. 1425/2006 - art. 58(1)

86 C H.G. 1425/2006 - art. 85(c)

87 A H.G. 1425/2006 - art. 96(1)

88 C H.G. 1425/2006 - art. 116(1)

89 B H.G. 1425/2006 - art. 116(1’)

90 B H.G. 1425/2006 - art. 149

91 C H.G. 1425/2006 - art. 172

92 B H.G. 1425/2006 - art. 122 – alin.(1) - lit.(i)

93 C H.G. 1425/2006 - art. 42 – alin.(2) – lit.(b)

94 B H.G. 1425/2006 - anexa 5 - pct.(15)

95 A H.G. 1425/2006 - anexa 5 - pct.(1), (13), (15)

96 A H.G. 1425/2006 - art. 15 – alin.(13)

97 A H.G. 1425/2006 – art. 160 – alin.(1) – lit.(b)

98 B H.G. 1425/2006 – art. 3.

99 A H.G. 1425/2006 – art. 75.

100 B H.G. 1425/2006 - art. 2 - pct.(4)

101 B H.G. 1425/2006 - art. 2 - pct.(8)

102 B H.G. 1425/2006 - art. 34 - pct.(1)

103 C H.G. 1425/2006 - art. 36 - pct.(1)

104 C H.G. 1425/2006 - art. 41 - pct.(1)

105 A H.G. 1425/2006 - art. 66 - pct.(6)

106 A H.G. 1425/2006 - art. 69 - pct.(1)

107 A,C H.G. 1425/2006 - art. 102 - lit.(a) – lit.(e)

108 C H.G. 1425/2006 - art. 108 - pct.(2)

109 C H.G. 1425/2006 - art. 110

110 B H.G. 1425/2006 - art. 120 - pct.(1)

111 C H.G. 1425/2006 - art. 147 - pct.(1)

112 C H.G. 1425/2006 - anexa 6 – lit.(A) – pct.(5)

113 A H.G. 1425/2006 - anexa 6 – lit.(B) – pct.(6)

114 B H.G. 1425/2006 - art.(16) – alin.(1) coroborat cu anexa 5.

115 A H.G. 1425/2006 – art.(18)

116 A H.G. 1425/2006 - art.(53) – alin.(2) – lit.(a)

117 B H.G. 1425/2006 - art. 60 – alin. (3) – lit.(a)

118 B H.G. 1425/2006 - art. 61 – alin.(2) – lit.(b)

119 C H.G. 1425/2006 - art. 96 – alin.(5)

120 C H.G. 1425/2006 - art. 98 – lit.(f)

121 B H.G. 1425/2006 - art. 112 – alin.(1) – lit.(a)

122 C H.G. 1425/2006 - art. 141 – alin.(2)

95

H.G. 1876/2006 ÎNTREBĂRI

1. Conform H.G. 1876/2006 vibraţia transmisă sistemului mână-braţ, generează riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, în special afecţiuni:

a) neurologice. b) traumatisme ale coloanei vertebrale. c) leziuni osoase sau articulare.

2. Valori limită de expunere şi valori de expunere de la care se declanşează acţiunea pentru vibraţiile transmise întregului corp, conform H.G. 1876/2006 sunt :

a) valoarea limită de expunere zilnică profesională, calculată la o perioadă de referinţă de 8 ore, trebuie să fie de 1,15 m/s2.

b) valoarea limită de expunere zilnică profesională, calculată pentru o perioadă de referinţă de 8 ore, este de 5 m/s3.

c) valoarea expunerii zilnice de la care se declanşează acţiunea, calculată pentru o perioadă de 8 ore, este de 2,5 m/s3.

3. H.G. 1876/2006 prevede ca angajatorul:

a) trebuie să evalueze riscurile de vibraţii suportate de lucrători. b) se asigura ca planificarea este evaluată şi adusă la cunoştinţa tuturor lucrătorilor. c) trebuie să să măsoare nivelurile de vibraţii mecanice la care sunt expuşi lucrătorii.

4. La evaluarea riscurilor generate de vibraţii, conform H.G. 1876/2006 angajatorul trebuie să acorde o atenţie deosebită următoarelor elemente:

a) nivelul, tipul şi durata expunerii, inclusiv orice expunere la vibraţii intermitente sau la şocuri repetate.

b) toate efectele asupra securităţii lucrătorilor, care rezultă din interacţiunile dintre echipamentele mecanice şi locul de muncă.

c) vibraţiile transmise sistemului mână-braţ şi picior-genunchi în afara programului de lucru normal, sub responsabilitatea lucrătorului.

5. Conform H.G. 1876/2006 angajatorul trebuie să instituie şi să pună în aplicare un program de măsuri tehnice şi/sau organizatorice menite să reducă la minimum expunerea la vibraţii mecanice şi riscurile legate de aceasta, ţinând seama în special de:

a) alte metode de lucru care implică o expunere mai scăzută la vibraţii mecanice. b) furnizarea de echipamente de munca care reduc riscul leziunilor provocate de vibraţii. c) furnizarea de EIP împotriva vibraţiilor.

6. Dacă valoarea limită a expunerii este depăşită, în ciuda măsurilor luate de către angajator pentru a respecta prevederile H.G. 1876/2006, acesta trebuie:

a) să ia imediat măsuri pentru a reduce expunerea sub valoarea limită a expunerii. b) să identifice riscurile la locurile de muncă. c) să ia măsuri suplimentare de protecţie şi prevenire.

96

7. Angajatorul, conform H.G. 1876/2006 trebuie să asigure ca lucrătorii expuşi riscurilor generate de vibraţii mecanice la locul de muncă şi/sau reprezentanţii acestora să beneficieze de informaţii cu privire la rezultatul evaluării riscurilor, informații care trebuie să se refere în special la:

a) valorile maxime ale expunerii de la care se declanşează alerta. b) leziunile care ar putea fi produse de echipamentele de lucru utilizate. c) condiţiile mediului de munca.

8. H.G. 1876/2006 prevede ca trebuie să se asigure supravegherea medicală corespunzătoare atunci când:

a) expunerea lucrătorilor la vibraţii este de aşa natură încât poate fi stabilită o legătură între această expunere şi o boală identificabilă sau efecte dăunătoare asupra sănătăţii.

b) este sigur ca afecţiunea sau efectele au apărut în condiţiile de lucru specifice. c) există tehnici de detectare a efectelor dăunătoare echipamentelor de muncă.

9. Atunci când, în urma supravegherii stării de sănătate, se constată că un lucrător suferă de o anumită boală sau de efecte negative asupra sănătăţii, pe care un medic sau un medic de medicina muncii le consideră a fi rezultatul expunerii la vibraţii mecanice la locul de muncă, conform H.G. 1876/2006 lucrătorul trebuie:

a) să fie informat cu privire la orice rezultate semnificative ale supravegherii sănătăţii, cu respectarea secretului medical.

b) să ţină seama de recomandările specialiştilor. c) să respecte măsurile tehnico-organizatorice.

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 C H.G. 1876/2006 - art. 4

2 A H.G. 1876/2006 - art. 6

3 C H.G. 1876/2006 - art. 7

4 A H.G. 1876/2006 - art. 10

5 A H.G. 1876/2006 - art. 13

6 A H.G. 1876/2006 - art. 15

7 B H.G. 1876/2006 - art. 17

8 A H.G. 1876/2006 - art. 21

9 A H.G. 1876/2006 - art. 24

97

H.G. 355/2007 ÎNTREBĂRI

1. În conformitate cu H.G. 355/2007, promovarea sănătăţii la locul de muncă reprezintă:

a) supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate, pentru prevenirea îmbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă.

b) totalitatea serviciilor medicale care asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de profesie, precum şi menținerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a lucrătorilor.

c) supravegherea activă a sănătăţii lucrătorilor în raport cu caracteristicile locului de muncă si, în mod particular, cu factorii de risc profesionali.

2. În conformitate cu prevederile H.G. 355/2007, documentul care finalizează examenul medical la angajarea în muncă este:

a) dosarul medical al angajatului. b) fişa de aptitudine. c) fişa de identificare a factorilor de risc profesional.

3. În conformitate cu prevederile H.G. 355/2007, depistarea apariţiei unor boli care constituie contraindicații pentru activităţile şi locurile de muncă cu expunere la factori de risc profesional este unul dintre scopurile:

a) examenului medical de adaptare în muncă. b) examenului medical la reluarea activităţii. c) examenului medical periodic.

4. În conformitate cu prevederile H.G. 355/2007, la indicaţia medicului specialist de medicina muncii, examenul medical de adaptare în muncă se efectuează:

a) în prima lună de la angajare. b) în primele trei luni de la angajare. c) atunci când se constată că lucrătorul nu îşi îndeplineşte sarcinile de serviciu prevăzute

în fişa postului. 5. În conformitate cu prevederile H.G. 355/2007, după o întrerupere a activităţii de minimum 90 de zile, pentru motive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, examenul medical la reluarea activităţii se efectuează:

a) cu trei zile înainte de reluarea activităţii. b) în termen de şapte zile de la reluarea activităţii. c) în termen de zece zile de la reluarea activităţii.

6. În conformitate cu prevederile H.G. 355/2007, după ce perioadă de întrerupere a activităţii pentru motive medicale, trebuie efectuat examenul medical la reluarea activităţii:

a) după o perioadă de minimum 45 de zile. b) după o perioadă de minimum 90 de zile.

98

c) după o perioadă de minimum 120 de zile. 7. În conformitate cu prevederile H.G. 355/2007, după ce perioadă de întrerupere a activităţii pentru orice alte motive, cu excepţia motivelor medicale, trebuie efectuat examenul medical la reluarea activităţii:

a) după o perioadă de trei luni. b) după o perioadă de şase luni. c) după o perioadă de nouă luni.

8. În conformitate cu prevederile H.G. 355/2007, care este termenul, de la data primirii fişei de aptitudine, în care persoana examinată poate contesta rezultatul dat de către medicul specialist de medicina muncii privind aptitudinea în muncă?

a) cinci zile lucrătoare. b) şapte zile lucrătoare. c) zece zile lucrătoare.

9. Ce este inaptitudinea permanentă în muncă, în conformitate cu prevederile H.G. 355/2007?

a) situaţia concretă reală şi actuală care poate determina producerea unui accident în orice moment.

b) starea de fapt care determină oprirea activităţii lucrătorilor. c) incapacitatea medicală permanentă a lucrătorului de a desfăşura activitatea la locul de

muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical privind aptitudinea în muncă.

10. În câte exemplare se completează fişa de aptitudine care finalizează examenul medical la angajarea în muncă, în conformitate cu prevederile H.G. 355/2007?

a) în trei exemplare: unul pentru clinica de specialitate, unul pentru angajator şi celălalt pentru lucrător.

b) în două exemplare, unul pentru angajator şi celălalt pentru lucrător. c) într-un singur exemplar pentru lucrător, care se anexează la fişa individuală de

instruire. 11. Conform H.G. 355/2007, la întreruperea temporară sau definitivă a activităţii lucrătorului, structura de medicina muncii va preda dosarul medical al acestuia la:

a) medicul de familie al lucrătorului. b) la angajator, iar acesta are obligaţia să îl arhiveze. c) la Direcţia de Sănătate Publică pentru luarea în evidenţă.

12. În conformitate cu prevederile H.G. 355/2007, în funcţie de rezultatul examenului medical la angajarea în muncă, medicul de medicina muncii poate face propuneri pentru:

a) compatibilitatea/incompatibilitatea dintre eventualele afecţiuni prezente în momentul examinării şi viitorul loc de muncă.

b) îndrumarea persoanei care urmează a fi angajată către alte locuri de muncă. c) depistarea bolilor care constituie risc pentru viaţa şi sănătatea celorlalţi lucrători.

99

13. În conformitate cu prevederile H.G. 355/2007, examenul medical periodic cuprinde următoarele:

a) confirmarea sau infirmarea aptitudinii în muncă pentru profesia/funcţia şi locul de muncă pentru care s-a făcut controlul.

b) depistarea bolilor legate de profesie. c) înregistrarea rezultatelor în dosarul medical.

14. În sensul H.G. 355/2007, aptitudinea în muncă reprezintă :

a) capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfășura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical .

b) capacitatea lucrătorului din punct de vedere fizic de a desfășura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită angajarea.

c) capacitatea lucrătorului din punct de vedere socio-profesională de a desfășura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită angajarea.

15. În sensul H.G. 355/2007, “supravegherea sănătății lucrătorilor”, reprezintă:

a) menținerea sănătății și capacității de muncă a lucrătorilor. b) totalitatea serviciilor medicale de pe teritoriul unității. c) totalitatea serviciilor medicale care asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea

bolilor profesionale și a bolilor legate de profesie. 16. Potrivit H.G. 355/2007 - privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, cine nu sunt implicați în niciun fel în costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale?

a) Angajatorii, întrucât aceștia sunt obligaţi să asigure fondurile şi condiţiile efectuării tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor.

b) Ministerul Sănătății Publice, întrucât aceasta este autoritatea centrală în domeniul asistenței de sănătate publică.

c) Asiguratorul stabilit prin lege, întrucât acesta are ca atribuții numai sprijinirea activității de prevenire în domeniul securității și sănătății în muncă a angajaților.

17. În conformitate cu prevederile H.G. 355/2007, în care din următoarele situații examenul medical la angajarea în muncă cuprinde şi examene medicale suplimentare pentru locurile de muncă şi activităţile cu expunere la factori de risc profesional?

a) la indicaţia medicului de medicina muncii, pentru stabilirea incompatibilităţilor medicale cu riscurile profesionale evaluate.

b) la cererea angajatorului care complectează fişa de solicitare a examenului medical la angajare şi fişa de identificare a factorilor de risc profesional.

c) la cererea angajatorului, după consultarea cu partenerul social care constituie parte la întocmirea Contractului Colectiv de muncă.

100

18. În sensul H.G. 355/2007 - privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, aptitudinea în muncă reprezintă :

a) capacitatea lucrătorului din punct de vedere psihic și fizic de a desfășura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită angajarea.

b) capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfășura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical.

c) capacitatea lucrătorului atât din punct de vedere socio-profesionala cât și medicală de a desfășura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită angajarea.

19. Frecvenţa examenului medical periodic este stabilită prin fişele întocmite conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 din H.G. 355/2007 şi poate fi modificată numai la propunerea medicului specialist de medicina muncii, cu informarea angajatorului. În care din situațiile enumerate mai jos, examenul medical periodic se poate efectua și la intervale mai scurte decât cele prevăzute în fişe?:

a) cu acordul conducerii unităţii şi al reprezentanţilor lucrătorilor, daca acest lucru este prevăzut în contractul colectiv de muncă sau alte dispoziţii în acest sens.

b) cu acordul Ministerului Sănătății Publice, întrucât aceasta este autoritatea competenta în domeniul medicinii muncii și supravegherii stării de sănătate a lucrătorilor.

c) cu acordul Ministerului Muncii Solidarității Sociale și Familiei care elaborează proiecte de acte normative de interes național în domeniul securității și sănătății în muncă.

20. În conformitate cu prevederile H.G. 355/2007, ce se înțelege prin aptitudinea în muncă?

a) reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfășura activitatea la locul de muncă pentru care se solicită examenul medical.

b) lucrătorul este apt de muncă. c) reprezintă starea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfășura activitatea la

locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical. 21. În conformitate cu prevederile H.G. 355/2007, examenul medical la angajarea în muncă se efectuează pentru:

a) tinerii angajați. b) lucrătorii care își schimbă meseria sau profesia. c) lucrătorilor cu contract de colaborare.

22. În conformitate cu prevederile H.G. 355/2007, examenul medical la angajare:

a) se face la solicitarea lucrătorului. b) se face la solicitarea angajatorului. c) conform codului muncii.

23. Conform H.G. 355/2007, prin supraveghere specială se înțelege:

a) examenul profilactic de monitorizare a sănătății persoanelor peste 60 de ani. b) stabilirea aptitudinii în muncă pentru persoanele dependente de droguri. c) luarea în evidențe a persoanelor cu boli cronice.

101

24. Conform H.G. 355/2007, costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale se suportă de:

a) angajator. b) lucrător. c) de angajator și lucrător.

25. În conformitate cu prevederile H.G. 355/2007, supravegherea sănătăţii lucrătorilor reprezintă:

a) totalitatea serviciilor medicale care asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de profesie, precum şi menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a lucrătorilor să corespundă condițiilor existente la locul de muncă.

b) totalitatea serviciilor medicale care asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de profesie.

c) totalitatea serviciilor medicale care asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea, arhivarea statistica a bolilor profesionale şi a bolilor legate de profesie, precum şi menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a lucrătorilor.

26. În conformitate cu prevederile H.G. 355/2007, cine completează fişa de aptitudine cu concluzia examenului medical la angajare: apt, apt condiţionat, inapt temporar sau inapt pentru locul de muncă, în baza fişei de solicitare a examenului medical la angajare, fişei de identificare a factorilor de risc profesional, dosarului medical şi a examenelor medicale efectuate?

a) medicul specialist de la polinica medicală la care este arondat lucrătorul. b) medicul de familie la care este arondat lucrătorul. c) medical specialist de medicina muncii.

27. În conformitate cu prevederile H.G. 355/2007, examenul medical la reluarea activităţii se efectuează după o întrerupere a activităţii de:

a) maxim 60 zile. b) 180 zile. c) minimum 90 zile.

28. În conformitate cu prevederile H.G. 355/2007, lucrătorului i se vor înmâna, la solicitare, copii ale dosarului sau medical și ale fișei de identificare a factorilor de risc profesional, pentru a fi predate structurii de medicină muncii a unității respective, astfel:

a) la schimbarea locului de muncă în altă unitate. b) la plecarea din țară. c) la sosirea din concediul medical cu o durată mai mare de 30 zile.

102

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 C H.G. 355/2007 – art. 26

2 B H.G. 355/2007 – art. 17

3 C H.G. 355/2007 – art. 19 – lit. b

4 A H.G. 355/2007 – art. 18

5 B H.G. 355/2007 – art. 23

6 B H.G. 355/2007 – art. 23

7 B H.G. 355/2007 – art. 23

8 B H.G. 355/2007 – art. 31

9 C H.G. 355/2007 – art. 12.

10 B H.G. 355/2007 – art. 17.

11 A H.G. 355/2007 – art. 43.

12 B H.G. 355/2007 – art. 14.

13 C H.G. 355/2007 – art. 22

14 A H.G. 355/2007 – art. 9 ( 1)

15 A,C H.G. 355/2007 – art. 2

16 A H.G. 355/2007 – art. 7

17 A H.G. 355/2007

18 B H.G. 355/2007 – art. 9 ( 1)

19 A H.G. 355/2007 – anexa nr. 1 –observării (d)

20 A H.G. 355/2007 – art. 9

21 B H.G. 355/2007 – art. 15 c,

22 B H.G. 355/2007 – art. 16(1)

23 B H.G. 355/2007 – art. 8 (1)

24 A H.G. 355/2007 – art. 7

25 A H.G. 355/2007 – art. 2

26 C H.G. 355/2007 – art. 16, alin. 6

27 C H.G. 355/2007 – art. 23

28 A H.G. 355/2007 – art. 41

103

H.G. 493/2006 ÎNTREBĂRI

1. În conformitate cu prevederile H.G. 493/2006, valoarea limită de expunere a presiunii acustice de vârf, măsurată cu ponderare în frecvenţă "C" şi cu valoarea de referinţă 20 μPa, este:

a) 112 dBC. b) 140 dBC. c) 200 dBC.

2. În conformitate cu prevederile H.G. 493/2006, dacă riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin alte mijloace, în ce situaţie lucrătorii trebuie să utilizeze mijloacele individuale de protecţie auditivă, adecvate şi corect ajustate:

a) atunci când expunerea la zgomot depăşeşte valorile de expunere inferioare de la care se declanșează acţiunea.

b) atunci când expunerea la zgomot atinge sau depăşeşte valorile de expunere superioare de la care se declanșează acţiunea.

c) atunci când expunerea la zgomot depăşeşte valorile limită de expunere. 3. În conformitate cu prevederile H.G. 493/2006, în cazul valorilor limită de expunere, determinarea expunerii efective a lucrătorului la zgomot trebuie să ţină seama de atenuarea realizată de mijloacele individuale de protecţie auditivă purtate de acesta?

a) da, dacă acestea au certificat de conformitate de la fabricant. b) da. c) nu.

4. În conformitate cu prevederile H.G. 493/2006, în cazul valorilor de expunere de la care se declanșează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor trebuie să ia în considerare efectul utilizării, de către aceștia, a mijloacelor de protecţie auditivă?

a) da, dacă acestea au certificat de conformitate de la fabricant. b) da. c) nu.

5. Având în vedere prevederile H.G. 493/2006, care este valoarea limită de expunere la zgomot în raport cu nivelurile de expunere zilnică şi presiunea acustică de vârf?

a) 8h = 87 dB(A) şi, respectiv, p_vârf = 200 Pa. b) 8h = 50 dB(A) şi, respectiv, p_vârf = 200 Pa. c) 8h = 100 dB(A) şi, respectiv, p_vârf = 200 Pa.

6. Care este valoarea de expunere la zgomot, conform prevederilor H.G. 493/2006, de la care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor, în raport cu nivelurile de expunere zilnică şi presiunea acustică de vârf?

a) 8h = 55 dB(A) şi, respectiv, p_vârf = 140 Pa. b) 8h = 105 dB(A) şi, respectiv, p_vârf = 140 Pa. c) 8h = 85 dB(A) şi, respectiv, p_vârf = 140 Pa.

104

7. Cum trebuie să fie alese mijloacele individuale de protecţie auditivă, potrivit cerinţelor H.G. 493/2006?

a) astfel încât să elimine sau să reducă la minimum riscul pentru auz. b) în funcţie de calitatea cerută de standarde. c) în funcţie de mărimea lucrătorului.

8. În conformitate cu prevederile H.G. 493/2006, dacă se constată expuneri peste valorile limită de expunere, în pofida măsurilor luate pentru aplicarea prezentei hotărâri, angajatorul trebuie:

a) să identifice cauzele expunerii excesive. b) să identifice natura riscurilor şi să ia măsuri în vederea eliminării sau a reducerii la

minimum a riscurilor generate de zgomot. c) evaluarea riscurilor şi identificarea măsurilor care trebuiesc luate, alegerea mijloacelor

individuale de protecţie auditivă. 9. În conformitate cu prevederile H.G. 493/2006, reducerea riscurilor generate de expunerea la zgomot trebuie să se bazeze pe principiile generale de prevenire, luând în considerare, mai ales, următoarele:

a) punerea la dispoziţie a mijloacelor de protecţie auditivă cu caracteristici de atenuare adecvate.

b) proiectarea şi amplasarea locurilor de muncă şi a posturilor de lucru. c) informaţii privind emisia de zgomot, furnizate de producătorii echipamentelor de

muncă în conformitate cu prevederile legale. 10. Conform H.G. 493/2006 pentru evaluarea nivelurilor de zgomot la care sunt expuşi lucrătorii, se poate folosi nivelul de expunere săptămânală la zgomot, cu condiţia ca:

a) nivelul săptămânal de expunere la zgomot indicat prin monitorizare adecvată să nu depăşească valoarea limită de expunere de 80 dB(A).

b) nivelul săptămânal de expunere la zgomot indicat prin monitorizare adecvată să nu depăşească valoarea limită de expunere de 85 dB(A).

c) nivelul săptămânal de expunere la zgomot indicat prin monitorizare adecvată să nu depăşească valoarea limită de expunere de 87 dB(A).

11. Conform H.G. 493/2006 angajatorul trebuie să evalueze şi, dacă este necesar, să măsoare nivelurile de zgomot la care sunt expuşi lucrătorii, pentru care se va ţine seama de:

a) limitele maxime admise pentru zgomot la nivelul unităţii. b) limitele minime admise pentru zgomot la nivelul unităţii. c) limitele maxime admise pentru zgomot la posturile de muncă cu solicitare

neuropsihică şi psihosenzorială crescută şi deosebită. 12. Conform H.G. 493/2006 la evaluarea riscurilor la zgomot, angajatorul trebuie să acorde atenţie deosebită următoarelor elemente:

a) valorile limită de expunere şi valorile de expunere de la care se declanşează acţiunea. b) densitatea lucrătorilor pe locurile de muncă. c) factorii care conduc la ridicarea curbei de pe graficul de zgomot.

105

13. În conformitate cu prevederile H.G. 493/2006 reducerea riscurilor generate de expunerea la zgomot trebuie să se bazeze pe principiile generale de prevenire prevăzute în Legea nr. 319/2006, luându-se în considerare, în special, unul din următoarele aspecte:

a) dotarea cu panouri fono-absorbante a locurilor de muncă şi a posturilor de lucru. b) proiectarea şi amplasarea locurilor de muncă şi a posturilor de lucru. c) programe adecvate de instruire.

14. Conform H.G. 493/2006 în situaţia în care riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin alte mijloace, lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie mijloace individuale de protecţie auditivă, adecvate şi corect ajustate, pe care să le utilizeze, în următoarele condiţii:

a) atunci când expunerea la zgomot atinge limita minimă prevăzută de legislaţia în vigoare.

b) atunci când expunerea la zgomot atinge limita maximă admisă de la care se declanşează acţiunea angajatorului.

c) atunci când expunerea la zgomot depăşeşte valorile de expunere inferioare de la care se declanşează acţiunea, angajatorul trebuie să pună la dispoziţia lucrătorilor mijloace individuale de protecţie auditivă.

15. Dacă se constată expuneri peste valorile limită de expunere, în pofida măsurilor luate pentru aplicarea H.G. 493/2006, angajatorul trebuie:

a) să ia de îndată măsuri de reducere a zgomotului la valori inofensive. b) să identifice cauzele zgomotului şi să le elimine în totalitate. c) să adapteze măsurile de prevenire şi protecţie pentru a evita orice recurenţă.

16. În conformitate cu prevederile H.G. 493/2006 pentru locul de muncă cu un nivel de zgomot egal sau superior valorilor de expunere inferioare de la care se declanşează acţiunea angajatorului, acesta trebuie să asigure informarea şi formarea privind riscurile generate de expunerea la zgomot, a:

a) autorităţilor locale de specialitate. b) tuturor lucrătorilor din unitate . c) lucrătorilor expuşi şi/sau a reprezentanţilor acestor lucrători.

17. Conform H.G. 493/2006 angajatorul trebuie să asigure informarea şi formarea lucrătorilor expuşi la locul de muncă la un nivel de zgomot egal sau superior valorilor de expunere inferioare de la care se declanşează acţiunea şi/sau a reprezentanţilor acestor lucrători privind riscurile generate de expunerea la zgomot, în special în ceea ce priveşte următoarele:

a) natura acestor riscuri. b) folosirea corectă a mijloacelor de protecţie pentru stoparea zgomotului la sursă. c) metoda de depistare şi semnalare a zgomotului.

106

18. Conform H.G. 493/2006 în cazul in care expunerea la zgomot depăşeşte valorile de expunere superioare de la care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor au dreptul la:

a) examenul medical la angajare. b) control audiometric preventiv. c) examenul medical periodic, inclusiv testarea auzului.

19. În conformitate cu prevederile H.G. 493/2006, in situația în care riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin alte mijloace, lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziție mijloace individuale de protecție auditivă , adecvate și corect ajustate, pe care să le utilizeze potrivit, în următoarele condiții:

a) atunci când expunerea la zgomot depășește valorile de expunere inferioare. b) atunci când expunerea la zgomot atinge sau depășește valorile de expunere

superioare. c) mijloacele individuale de protecție auditivă trebuie să fie alese astfel încât să elimine

sau să reducă la minimum riscul pentru auz.

20. Daca se constată expuneri la zgomot peste valorile limita de expunere, în pofida măsurilor luate pentru aplicarea H.G. 493/2006 cerințe minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, angajatorul trebuie :

a) să identifice cauzele expunerii excesive și să ia de îndată măsuri de reducerea a expunerii sub valorile limita de expunere.

b) să oprească activitatea și să interzică continuarea acesteia. c) să adapteze măsurile de prevenire și protecție pentru a evita orice recurentă.

21. În conformitate cu prevederile H.G. 493/2006, care sunt valorile limită de expunere de la care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor în raport cu nivelurile de expunere zilnică la zgomot şi presiunea acustică de vârf?

a) valoarea limită de expunere inferioară : L_EX, 8h = 87 dB(A) şi, respectiv, p.vârf = 200 Pa.

b) valoarea limită de expunere inferioară de: L_EX, 8h = 80 dB(A) şi, respectiv, p.vârf = 140 Pa.

c) valoarea limita de expunere inferioară L_EX, 8h = 85dB(A) şi, respectiv, p.vârf = 112 Pa. 22. Dacă se constată expuneri la zgomot peste valorile limită de expunere, în pofida măsurilor luate pentru aplicarea H.G. 493/2006 cerințe minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot , angajatorul trebuie :

a) să identifice cauzele expunerii excesive și să ia de îndată masuri de reducerea a expunerii sub valorile limită de expunere.

b) să oprească activitatea și să interzică continuarea acesteia. c) să înlocuiască obligatoriu echipamentele de muncă generatoare de zgomot, după

care să solicite măsurători ale nivelului de zgomot, pentru a identifica și alte surse generatoare de zgomot.

107

23. În conformitate cu prevederile H.G. 493/2006, lucrătorii a căror expunere la zgomot depăşesc valorile de expunere inferioară de la care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor, au dreptul la examenul medical periodic, inclusiv:

a) testarea auzului efectuat de medicul specialist/primar de medicina muncii, în conformitate cu legislaţia naţională.

b) la control audiometric preventiv. c) testarea auzului, efectuat în clinici de specialitate, recunoscute de către Ministerul

Sănătății pentru diagnosticarea bolilor profesionale.

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 B H.G. 493/2006 – art. 5 – lit. a

2 B H.G. 493/2006 – art. 23 – lit. b

3 B H.G. 493/2006 – art. 6 – alin. (1)

4 C H.G. 493/2006 – art. 6 – alin. (2)

5 A H.G. 493/2006 – art. 5

6 C H.G. 493/2006 – art. 5

7 A H.G. 493/2006 – art. 23

8 A H.G. 493/2006 – art. 27

9 B H.G. 493/2006 – art. 18

10 C H.G. 493/2006 - art. 7

11 C H.G. 493/2006 - art. 8

12 A H.G. 493/2006 - art. 15

13 B H.G. 493/2006 - art. 18

14 C H.G. 493/2006 - art. 23

15 C H.G. 493/2006 - art. 27

16 C H.G. 493/2006 - art. 28

17 A H.G. 493/2006 - art. 28

18 C H.G. 493/2006 - art. 31

19 A,B,C H.G. 493/2006 - art. 23

20 A,C H.G. 493/2006 - art. 27

21 B H.G. 493/2006 - art. 5

22 A H.G. 493/2006 - art. 27

23 B H.G. 493/2006 - art. 31(2)

108

H.G. 510/2006 ÎNTREBĂRI

1. H.G. 510/2006 prevede ca spectrul radiaţiilor optice este divizat în:

a) radiaţii ionizante. b) radiaţii ultraviolete, radiaţii vizibile. c) radiaţii infraviolete.

2. Conform H.G. 510/2006 radiaţiile ultraviolete sunt radiaţiile optice:

a) cu lungimea de undă cuprinsă între 780 nm şi 1 mm. b) cu lungimea de undă cuprinsă între 100 nm şi 400 nm. c) cu lungimea de undă cuprinsă între 380 mm şi 780 mm.

3. Conform H.G. 510/2006 metodologia utilizată la evaluare, măsurare şi/sau calcularea nivelurilor de radiaţii optice este în conformitate cu următoarele standarde sau recomandări:

a) standardele Comisie Electrice Internaţionale (CEI), pentru radiaţiile gama. b) recomandările Comisiei Internaţionale de Iluminat (CIE) şi ale Comitetului European de

Standardizare (CEN), pentru radiaţiile alfa. c) standardele Comisie Electrotehnice Internaţionale (CEI), pentru radiaţiile laser.

4. Angajatorul conform H.G. 510/2006 trebuie să ia în considerare la evaluarea riscului la radiații optice artificiale, următoarele elemente:

a) orice impact asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor rezultat din radiaţiile optice şi substanţele chimice.

b) expunerea la mai multe surse de radiaţii optice artificiale. c) valorile maxime de lucru.

5. Angajatorul conform H.G. 510/2006 trebuie să elaboreze şi să aplice un plan de măsuri tehnice şi/sau organizatorice destinate prevenirii expunerii la radiaţii optice artificiale, in următoarele cazuri:

a) dacă evaluarea riscului este mai mică decât depăşirile valorilor-limită de expunere. b) atunci când evaluarea riscului indică cea mai mică posibilitate de depăşire a valorilor-

limită de expunere. c) în caz de accident.

6. Dacă rezultatul evaluării riscurilor, indică faptul că lucrătorii pot fi expuşi riscului generat de radiaţii optice artificiale, angajatorul conform H.G. 510/2006 trebuie să asigure informarea şi formarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la rezultatele evaluării riscului, în special referitor la:

a) valorile maxime posibile. b) modul de depistare şi semnalare a radiațiilor optice artificiale. c) valorile-limită de expunere şi riscurile potenţiale asociate.

109

7. Pentru lucrătorii expuşi riscului generat de radiaţii optice artificiale, angajatorul conform H.G. 510/2006 trebuie să asigure examenul medical şi atunci când:

a) evaluarea riscurilor indică faptul că lucrătorul a fost expus la nivele de radiaţii alfa şi beta care depăşesc valorile-limită de expunere.

b) se constată, că un lucrător suferă de o boală incurabilă sau prezintă efecte dăunătoare sănătăţii acestuia.

c) evaluarea riscurilor indică faptul că lucrătorul a fost expus la nivele de radiaţii optice artificiale care depăşesc valorile-limită de expunere.

8. În urma examinărilor medicale ale lucrătorilor expuşi riscului generat de radiaţii optice artificiale, angajatorul conform H.G. 510/2006 are următoarele obligaţii:

a) să se asigure că medicul de medicina muncii îl informează pe lucrător cu privire la rezultatele proprii ale supravegherii sănătăţii.

b) să ia în considerare avizul medicului specialist sau al celui competent cu supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor.

c) să asigure reexaminarea stării de sănătate a oricărui alt lucrător care nu a fost expus. 9. H.G. 510/2006 transpune prevederile directivei:

a) 2004/37/CE. b) 2004/40/CE. c) 2006/25/CE.

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 B H.G. 510/2006 - art. 6

2 B H.G. 510/2006 - art. 6

3 C H.G. 510/2006 - art. 9

4 B H.G. 510/2006 - art. 11

5 B H.G. 510/2006 - art. 15

6 C H.G. 510/2006 - art. 19

7 C H.G. 510/2006 - art. 24

8 A H.G. 510/2006 - art. 25

9 C H.G. 510/2006

110

H.G. 600/2007 ÎNTREBĂRI

1. Între două zile de muncă, copiii încadraţi în muncă conform art. 5 alin. (2) şi (3) din H.G. 600/2007 beneficiază de o perioadă minimă de repaus de:

a) 14 ore consecutive. b) 16 ore consecutive. c) 18 ore consecutive.

2. Copiii angajaţi în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (2) şi (3) din H.G. 600/2007 nu pot presta muncă între orele:

a) 20,00 şi 6,00. b) 20,00 şi 7,00. c) 21,00 şi 6,00.

3. În conformitate cu prevederile H.G. 600/2007, tinerii beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar:

a) de cel puţin două zile lucrătoare. b) de cel puţin trei zile lucrătoare. c) de cel puţin patru zile lucrătoare.

4. Care este durata timpului de muncă în cazul tinerilor, în conformitate cu cerinţele H.G. 600/2007?

a) tinerii nu pot fi încadraţi în muncă. b) maximum 8 ore/zi şi 40 de ore/săptămână. c) maximum 6 ore/zi şi 30 de ore/săptămână.

5. Conform prevederilor H.G. 600/2007 care sunt condiţiile potrivit cărora tinerii pot lucra în schimbul de noapte?

a) tinerii nu pot presta muncă de noapte. b) să fie apt medical şi să primească spor de noapte. c) durata timpului de muncă lucrat în schimbul de noapte să nu depăşească jumătate din

durata timpului de muncă lucrat în schimbul de zi. 6. În conformitate cu prevederile H.G. 600/2007, între două zile de muncă, tinerii beneficiază de o perioadă minimă de repaus de:

a) 14 ore. b) 12 ore consecutiv. c) 14 ore consecutiv.

111

7. Prevederile hotărârii Protecția tinerilor la locul de munca H.G. .600/2007 are ca scop: a) asigurarea protecției tinerilor împotriva exploatării economice. b) asigurarea protecției tinerilor împotriva exploatării oricărei munci susceptibile să

dăuneze securității, sănătății sau dezvoltării lor fizice, psihologice, morale. c) asigurarea protecției tinerilor împotriva exploatării sociale sau să pericliteze educația

acestora. 8. În conformitate cu H.G. 600/2007, in cazul tinerilor durata timpului de muncă este de:

a) maximum 8 ore/zi. b) maximum 6 ore/zi si 30 ore săptămână. c) minim 6 ore /zi.

9. În conformitate cu prevederile H.G. 600/2007, pe timpul prestării muncii de noapte, durata timpului de lucru la tineri este de:

a) maximum 8 ore /noapte. b) maximum 6 ore /noapte si 30 ore săptămână. c) minim 6 ore /ore noapte.

10. În sensul H.G. 600 /2007 Protecția tinerilor la locul de munca termenul “tânăr” are următoarea semnificație:

a) orice persoană în vârstă de cel puțin 15 ani și de cel mult 18 ani. b) orice persoană care nu a atins vârsta de 15 ani sau cel puțin 15 ani și de cel mult 18 ani

care face încă obiectul școlarizării pe baza de program integral stabilit de lege. c) orice persoană de cel mult 15 ani.

11. Potrivit H.G. 600/2007 - Protecția tinerilor la locul de muncă, termenul de “tânăr“ reprezintă:

a) orice persoană care nu a atins vârsta de 15 ani și care face obiectul școlarizării obligatorii pe baza de program integral.

b) orice persoană în vârsta de cel puțin 15 ani și cel mult 18 ani. c) orice persoana în vârsta de cel puțin 15 ani și cel mult 18 ani care face încă obiectul

școlarizării obligatorii pe baza de program integral. 12. Potrivit H.G. 600/2007, Protecția tinerilor la locul de munca, durata timpului de muncă în cazul tinerilor este de:

a) 6 ore/zi și 30 ore săptămână și poate ajunge până la 8 ore pe zi și 40 ore pe săptămână în situaţia în care tânărul cumulează mai multe funcţii în baza unor contracte individuale de muncă, și timpul de muncă efectuat se însumează.

b) maximum 6 ore/zi si 30 ore săptămână, indiferent de cumulul mai multor funcții în baza unor contracte individuale de muncă .

c) 4 ore/zi și 20 ore săptămână și poate ajunge până la 6 ore pe zi și 30 ore pe săptămână în situaţia în care tânărul cumulează mai multe funcţii în baza unor contracte individuale de muncă, și timpul de muncă efectuat se însumează.

112

13. În conformitate cu prevederile H.G. 600/2007, pe timpul prestării muncii de noapte durata timpului de lucru la tineri este:

a) maximum 6 ore, în intervalul 23.00 – 05.00, cu 30 minute pauza de masă inclusă în timpul de lucru.

b) maximum 6 ore /noapte, cu condiția că perioada de repaus să fie de 14 ore consecutive.

c) tinerii nu vor fi repartizați să lucreze noaptea. 14. În conformitate cu prevederile H.G. 600/2007, angajatorul este obligat să informeze, în scris, părinții sau reprezentanții legali ai copiilor angajați asupra:

a) factorilor de risc de accidentare. b) măsurilor luate în ceea ce privește securitatea și sănătatea. c) asupra eventualelor riscuri.

15. În conformitate cu prevederile H.G. 600/2007, tinerii angajați pot desfășura activități:

a) ce nu depășesc capacitățile fizice ale lor. b) ce prezintă riscuri de accidentare. c) maxim 40 de ore pe săptămână.

16. În conformitate cu prevederile H.G. 600/2007, tinerii angajați pot:

a) lucra maxim 35 de ore pe săptămână. b) face muncă suplimentară. c) nu pot lucra munca de noapte.

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 A H.G. 600/2007 – art. 14 – alin (2)

2 A H.G. 600/2007 – art. 12 – alin (2)

3 B H.G. 600/2007 – art. 15 – alin (1)

4 C H.G. 600/2007 – art. 10

5 A H.G. 600/2007 – art. 12

6 B H.G. 600/2007 – art. 12

7 A H.G. 600/2007 – art. 1

8 B H.G. 600/2007 – art. 10

9 Niciun răspuns H.G. 600/2007 – art. 11

10 A H.G. 600/2007 – art. 3

11 B H.G. 600/2007 – art. 3

12 B H.G. 600/2007 – art. 10

13 C H.G. nr 600 /2007 – art. 11

14 B H.G. 600/2007 – art. 7(2)

15 A H.G. 600/2007 – art. 9(2) a

16 C H.G. 600/2007 – art. 12(1)

113

H.G. 971/2006 ÎNTREBĂRI

1. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, semnalul prin care se indică adoptarea unui comportament specific este:

a) semnal de indicare. b) semnal de avertizare. c) semnal de obligativitate.

2. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, dacă eficienţa este aceeaşi este permisă interşanjabilitatea:

a) semnalelor luminoase cu gesturile-semnal. b) semnalelor acustice cu gesturile-semnal. c) comunicării verbală cu gesturile-semnal.

3. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, marcarea locurilor cu risc de lovire de un obstacol şi de cădere a obiectelor şi persoanelor se face în interiorul zonelor construite ale întreprinderii, în care lucrătorii au acces în cursul activităţii lor şi prin:

a) culoarea albă alternativ cu culoarea roşie. b) culoarea galbenă alternativ cu culoarea roşie. c) culoarea galbenă alternativ cu culoarea albastră.

4. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, semnalul care, prin combinarea unei forme geometrice, a unor culori şi a unui simbol sau a unei pictograme, furnizează o indicaţie specifică, a cărui vizibilitate este asigurată prin iluminare de intensitate suficientă este:

a) semnal luminos. b) gest-semnal. c) panou.

5. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, dacă persoana care emite semnale, transmiţând instrucţiunile de manevră prin utilizarea gesturilor-semnal este denumită agent de semnalizare, atunci persoana care recepţionează semnalele este denumită:

a) agent de recepţionare. b) utilizator. c) operator.

6. Angajatorul trebuie să prevadă semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, în conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, şi să verifice existenţa acesteia:

a) atunci când în întreprindere şi/sau unitate îşi desfăşoară activitatea şi lucrători de la alt angajator.

b) atunci când instrucţiunile proprii elaborate pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă nu fac referire la riscurile respective.

c) atunci când riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protecţie colectivă ori prin măsuri, metode sau procedee de organizare a muncii.

114

7. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, gestul-semnal efectuat cu ambele braţe orientate în sus, cu palmele îndreptate în faţă are semnificaţia:

a) START. b) STOP. c) PERICOL.

8. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, ce modalitate de semnalizare se utilizează pentru evacuarea de urgenţă a persoanelor?

a) prin panouri suplimentare. b) prin semnalizare permanentă. c) prin semnalizare ocazională.

9. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, ce modalitate de semnalizare se utilizează pentru localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor?

a) prin gesturi-semnal. b) prin semnalizare permanentă. c) prin semnalizare ocazională.

10. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, panoul de semnalizare de formă rotundă cu pictogramă albă pe fond albastru este un panou:

a) de interdicţie. b) de avertizare. c) de obligativitate.

11. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, panoul de semnalizare trebuie înlăturat: a) când s-a obţinut acceptul scris din partea inspectoratul teritorial de muncă. b) când accesul în zona cu risc ridicat şi specific se face sub supravegherea directă a

conducătorului locului de muncă. c) când situaţia care îl justifică nu mai există.

12. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, semnalul de evacuare trebuie:

a) să aibă sunetul intermitent. b) să aibă sunetul continuu. c) să fie utilizat, în mod obligatoriu, împreună cu un semnal luminos intermitent de

culoare “roşu”. 13. Ce reprezintă semnalul de interzicere din punct de vedere al semnalizării de securitate, potrivit prevederilor H.G. 971/2006?

a) semnalul prin care se opreşte activitatea. b) semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea atrage sau cauza un

pericol. c) semnalul prin care nu se aprobă efectuarea de lucrări.

115

14. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, ce reprezintă semnalul de avertizare din punct de vedere al semnalizării de securitate?

a) semnalul prin care se prevesteşte un pericol grav şi iminent de accidentare. b) semnalul prin care se anticipează apropierea unui pericol sau a unei situaţii

periculoase. c) semnalul prin care se avertizează asupra unui risc sau unui pericol.

15. Ce reprezintă semnalul de obligativitate din punct de vedere al semnalizării de securitate, în conformitate cu prevederile H.G. 971/2006?

a) semnalul prin care lucrătorii sunt obligaţi să execute sarcina de muncă. b) semnalul prin care se indică adoptarea unui comportament specific. c) semnalul prin care se precizează obligaţiile angajatorului rezultate din legislaţia în

vigoare. 16. Care este obligaţia angajatorului atunci când riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protecţie colectivă ori prin măsuri, metode sau procedee de organizare a muncii, potrivit prevederilor H.G. 971/2006?

a) trebuie să prevadă semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă şi să verifice existenţa acesteia.

b) să oprească activitatea. c) să înştiinţeze în scris Inspectoratul Teritorial de Muncă.

17. Cum se stabilesc numărul şi amplasarea mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare care trebuie instalate, conform prevederilor H.G. 971/2006?

a) în funcţie de numărul de lucrători care îşi desfăşoară activitatea pe locurile de muncă ce urmează a fi semnalizate.

b) în funcţie de vizibilitate pe timp de noapte. c) în funcţie de importanţa riscurilor, a pericolelor ori de zona care trebuie acoperită.

18. Având în vedere prevederile H.G. 971/2006, precizaţi cum trebuie să se realizeze semnalizarea referitoare la o interdicţie, un avertisment sau o obligaţie, precum şi semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor?

a) cu steguleţe. b) prin utilizarea panourilor permanente. c) prin marcaje şi semnale luminoase.

19. Cum trebuie să se realizeze orientarea persoanelor care efectuează manevre ce presupun un risc sau un pericol, conform prevederilor H.G. 971/2006?

a) în funcţie de împrejurări, printr-un gest-semnal şi/sau prin comunicare verbală. b) cu ajutorul semnelor de orientare. c) în concordanţă cu instrucţiunile primite de la şeful ierarhic superior.

116

20. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, pot fi utilizate împreună următoarele modalităţi de semnalizare:

a) semnal acustic şi comunicare verbală. b) semnal luminos şi comunicare verbală. c) gest – semnal şi semnal acustic.

21. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, eficienţa semnalizării nu trebuie să fie afectată de:

a) designul deficitar, numărul insuficient, amplasamentul greşit, starea necorespunzătoare ori funcţionarea necorespunzătoare a mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare.

b) dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice sau fotometrice. c) forma sau culorile panourilor de semnalizare.

22. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, caracteristicile intrinseci ale panourilor de obligativitate au forma:

a) dreptunghiulară. b) pătrată. c) rotundă.

23. Pentru aplicarea hotărârii nr. 971/2006 cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi\sau sănătate la locul de muncă expresia “semnal de avertizare “ semnifică:

a) semnalul prin care se avertizează asupra unui risc sau unui pericol. b) semnalul prin care se dau indicaţii unui comportament specific . c) semnalul prin care se dau indicaţii privind ieşirile de urgenţa ori mijloace de prim

ajutor sau de salvare. 24. Care sunt elementele de recunoaştere, prevăzute în H.G. 971/2006, pe care trebuie să le poarte agentul de semnalizare?

a) vestă, cască, manșoane, banderole şi palete. b) uniformă şi încălţăminte specifice, cască de protecţie cu însemne. c) vestă avertizoare, cască şi steguleţe.

25. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, căile de circulaţie a vehiculelor trebuie:

a) marcate clar prin benzi continue , având o culoare perfect vizibilă. b) marcate clar prin benzi discontinue, având o culoare perfect vizibilă. c) să nu fie înclinate mai mult de 45 grade şi să aibă dimensiuni aproximativ egale.

26. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, durata fiecărui impuls luminos şi frecvenţa impulsurilor unui semnal luminos intermitent trebuie stabilite astfel încât:

a) să evite orice confuzie, atât între diferitele semnale luminoase, cât şi cu un semnal luminos continuu.

b) să fie ambient astfel încât să poată fi auzit. c) să asigure o bună percepţie a mesajului.

117

27. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, căile de circulaţie a vehiculelor trebuie: a) marcate clar prin benzi continue, având o culoare perfect vizibilă. b) marcate clar prin benzi discontinue, având o culoare perfect vizibilă. c) să fie marcate atât prin benzi continue cât şi discontinue, iar culoarea să fie perfect

vizibilă. 28. Conform cu H.G. 971/2006, care sunt caracteristicile obligatorii ale Panoului de avertizare?

a) formă rotundă, pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă diagonală roşie. b) formă triunghiulară, pictogramă neagră pe fond galben, margine neagră. c) formă triunghiulară, pictogramă albă pe fond albastru.

29. În conformitate cu prevederile H.G. 971/2006, ce semnificaţie descrie gestul – semnal “Mâinile împreunate la nivelul pieptului”?

a) Atenţie! START. b) Înapoi. c) Sfârşitul operaţiunii.

30. Pot fi utilizate în comun următoarele semnalizări de securitate, conform H.G. 971/2006?

a) semnal luminos şi semnal acustic. b) semnal acustic şi comunicare verbal. c) semnal luminos şi gest semnal.

118

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 C H.G. 971/2006 – art. 5 – lit. d

2 C H.G. 971/2006 – anexa 1 – punctul 3.1. – lit. c

3 A H.G. 971/2006 – anexa 5 – punctul 1.1

4 C H.G. 971/2006 – art. 5 – lit. g

5 C H.G. 971/2006 – anexa 9 – punctul 2.1

6 C H.G. 971/2006 – art. 6 – alin. (1)

7 C H.G. 971/2006 – anexa 9 – punctul 3.

8 C H.G. 971/2006 – anexa 1 – punctul 2.2.1

9 B H.G. 971/2006 – anexa 1 – punctul 2.1.1

10 C H.G. 971/2006 – anexa 2 – punctul 3.3

11 C H.G. 971/2006 – anexa 2 – punctul 2.2

12 B H.G. 971/2006 – anexa 7 – punctul 2

13 B H.G. 971/2006 – art. 5

14 C H.G. 971/2006 – art. 5

15 B H.G. 971/2006 – art. 5

16 A H.G. 971/2006 – art. 6

17 C H.G. 971/2006 – anexa 1, art. 7

18 B H.G. 971/2006 – anexa 1, art. 2.1.1.

19 A H.G. 971/2006 – anexa 1, art. 2.2.2.

20 B H.G. 971/2006 – anexa 1. Pct. 3.2

21 A H.G. 971/2006 – anexa 1, pct. 5.1

22 C H.G. 971/2006 – anexa 2, pct. 3.3

23 A H.G. 971/2006 – art. 5.

24 C H.G. 971/2006 – art. 5 lit. e

25 A H.G. 971/2006 – anexa 3 (2.1)

26 A,C H.G. 971/2006 – anexa 6 (2.1

27 A H.G. 971/2006 – anexa 5 (2.1)

28 B H.G. 971/2006 – anexa 2 (3.2)

29 C H.G. 971/2006 – anexa 9

30 A H.G. 971/2006 – anexa 1, 3.2a

119

LEGEA 319/2006 ÎNTREBĂRI

1. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006, de către cine este efectuată cercetarea în cazul în care trei persoane sunt date dispărute în urma producerii unui arson urmat de explozii la o instalaţie de producere a substanţelor toxice:

a) de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. b) de către organele de urmărire penală. c) de către Inspecţia Muncii.

2. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006, prevenirea are următorul înţeles:

a) ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor.

b) ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute pentru asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă.

c) ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale.

3. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat sunt considerate lucrători:

a) nu. b) da. c) da, doar dacă angajatorul a obţinut, în prealabil, autorizaţie de la inspectoratul

teritorial de muncă. 4. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006, angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă şi postului său. Instruirea trebuie să se realizeze:

a) în timpul programului de lucru, fie în interiorul, fie în afara întreprinderii şi/sau unităţii. b) în timpul programului de lucru. c) în timpul programului de lucru, dar în afara întreprinderii şi/sau unităţii, doar atunci

când instruirea este făcută de un serviciul extern de prevenire şi protecţie. 5. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006, intoxicaţia acută profesională se declară, se cercetează şi se înregistrează:

a) ca boală profesională. b) ca accident de muncă. c) atât ca boală profesională, cât şi ca accident de muncă.

120

6. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006, nerespectarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind întocmirea şi respectarea documentaţiilor tehnice pentru executarea lucrărilor care necesită măsuri speciale de siguranţă constituie:

a) încălcare a atribuţiilor şi răspunderilor ce le revin lucrătorilor, prin fişa postului, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

b) contravenţie aplicată angajatorului. c) infracţiune.

7. În sensul Legii 319/2006, evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale, este definiţia pentru:

a) pericol grav şi iminent de accidentare. b) accident de muncă. c) incident periculos.

8. În sensul Legii 319/2006, accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune, este definiţia pentru:

a) eveniment. b) accident de muncă. c) pericol grav şi iminent de accidentare.

9. În conformitate cu principiile generale de prevenire prevăzute în Legea 319/2006, măsurile de protecţie individuală au prioritate la adoptare în faţa măsurilor de protecţie colectivă?:

a) da. b) nu. c) trebuie adoptate în mod egal.

10. Potrivit prevederilor Legii 319/2006, accidentul de muncă înregistrat de angajator se raportează de către acesta la:

a) la inspectoratul teritorial de muncă. b) la inspectoratul teritorial de muncă, precum şi la asigurător. c) la conducerea societăţii, la inspectoratul teritorial de muncă şi la asigurător.

11. Având în vedere prevederile Legii 319/2006, intoxicaţia acută profesională se declară, se cercetează şi se înregistrează ca:

a) boală profesională. b) accident de muncă. c) boală profesională şi ca accident de muncă.

121

12. Cui se aplică prevederile Legii 319 /2006 – a securităţii şi sănătăţii în muncă? a) lucrătorilor, angajatorilor, tinerilor, grupurilor sensibile, atât în domeniul public cât şi

privat. b) angajatorilor şi angajaţilor. c) angajatorilor, lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor.

13. Conform Legii 319/2006, alimentaţia de protecţie se acordă în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori persoanelor care lucrează în condiţii de muncă ce impun acest lucru şi se stabileşte prin:

a) evaluarea riscurilor de accidentare la locurile de muncă cu condiţii deosebite. b) contractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual de muncă. c) procedurile şi instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă.

14. Cum este asigurată supravegherea sănătăţii lucrătorilor, potrivit Legii 319 /2006?

a) prin contractarea de către angajator a unei societăţi specializate de medicină pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor.

b) prin înfiinţarea de echipe de prim ajutor pe fiecare loc de muncă. c) prin medicii de medicina muncii.

15. Conform Legii 319 /2006, accidentul de muncă înregistrat de un angajator se raportează de către acesta la:

a) inspectoratul teritorial de muncă, precum şi la asigurător. b) inspectoratul teritorial de muncă. c) inspectoratul teritorial de muncă, medicul de medicina muncii, precum şi la asigurător.

16. Legea 319/2006 stabileşte:

a) măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor. b) principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi

securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.

c) clauzele privind securitatea şi sănătatea în muncă, la încheierea contractelor bilaterale cu partenerii străini.

17. Legea 319/2006 se aplică: a) în toate sectoarele de activitate b) în toate sectoarele de activitate, atât publice, cât şi private c) angajatorilor, lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor.

18. În sensul Legii securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006, evenimentul reprezintă:

a) accidentul care a antrenat decesul, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.

122

b) accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoana data dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boala profesională sau legată de profesiune.

c) defecţiuni survenite în urma utilizării echipamentelor de muncă. 19. Care este definiţia corectă şi completă pentru „ pericol grav şi iminent de accidentare” conform Legii securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006?

a) situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a deveni realitate în orice moment.

b) situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment.

c) situaţia concretă, reală şi actuală care poate genera accidente cu consecinţe grave, ireversibile (deces sau invaliditate).

20. Conform prevederilor legale din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006, prin boală legată de profesie se înţelege:

a) afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diverselor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă.

b) afecţiunea care se produce în timpul îndeplinirii sarcinilor de muncă sau în timpul procesului de muncă şi are ca rezultat intoxicarea acută sau intoxicarea subacută a lucrătorului.

c) boala cu determinare multifuncţională, la care unii factori determinanţi sunt de natură profesională.

21. În conformitate cu cerinţele din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006, când în acelaşi loc de muncă îşi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe unităţi, angajatorii acestora au următoarele obligaţii:

a) să informeze şi să instruiască lucrătorii cu riscurile noi apărute la locurile de muncă. b) să informeze lucrătorii şi/ sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale. c) să întocmească în comun un plan de prevenire şi protecţie luând în considerare natura

activităţilor. 22. În conformitate cu cerinţele Legii securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006, prevenirea riscurilor, precum şi protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor trebuie să fie asigurate:

a) de unul sau mai mulţi lucrători, b) de unul sau mai mulţi lucrători, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau

din exteriorul întreprinderii şi/sau unităţii. c) de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul întreprinderii

şi/sau unităţii.

123

23. În conformitate cu cerinţele Legii securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006, pentru diminuarea efectelor incendiilor, angajatorul are următoarele obligaţii:

a) să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor sau să stabilească legături necesare, prin contracte, cu serviciile specializate în ceea ce priveşte primul ajutor, serviciul medical de urgenţă

b) să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor, adaptate naturii activităţilor şi mărimii întreprinderii şi/sau unităţii, ţinând seama de alte persoane prezente.

c) să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, ţinând seama de natura activităţilor şi mărimii întreprinderii şi/sau unităţii .

24. În conformitate cu Legea 319/2006, a securităţii şi sănătăţii în muncă, angajatorul stabileşte pentru lucrători, atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate prin:

a) instruirea periodică. b) fişa postului. c) instrucţiunile specifice.

25. În conformitate cu cerinţele Legii 319/2006 şi ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii, angajatorul trebuie să ia măsuri corespunzătoare, astfel încât lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora să primească, în conformitate cu prevederile legale, toate informaţiile necesare privind:

a) riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general, cât şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau fiecărei funcţii.

b) informaţiile privind măsurile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi informaţii provenind de la instituţiile de control şi autorităţile competente în domeniu.

c) riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general, cât şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau fiecărei funcţii.

26. În conformitate cu cerinţele Legii 319/2006, angajatorii consultă lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor şi permit participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, ceea ce implică:

a) că lucrătorii trebuie să dispună de timpul necesar pentru a-şi putea îndeplini obligaţiile ce le revin.

b) dreptul lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor. c) participarea echilibrată.

27. În conformitate cu cerinţele Legii 319/2006, reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi/sau lucrătorii au dreptul:

a) să apeleze la autorităţile competente, în cazul în care consideră că măsurile adoptate şi mijloacele utilizate de către angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă.

b) să colaboreze cu angajatorii ori de câte ori este necesar.

124

c) să colaboreze cu angajatorii ori de câte ori situaţia o cere, în limita atribuţiilor sale legale.

28. Care dintre următoarele obligaţii revin lucrătorilor conform Legii securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006:

a) să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană.

b) să îşi însuşească şi să respecte măsurile stabilite de inspectorii de muncă sau de inspectorii sanitari.

c) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi accidentele suferite de propria persoană.

29. În conformitate cu Legea 319/2006, orice eveniment, aşa cum este definit la art. 5 din lege, va fi comunicat de îndată:

a) inspectoratelor teritoriale de muncă. b) angajatorului, de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care

are cunoştinţă despre producerea acestuia. c) asigurătorului.

30. În conformitate cu Legea 319/2006, semnalarea suspiciunii de boală profesională sau legată de profesiune se efectuează de către:

a) orice medic, aflat într-o relaţie contractuală cu angajatorul. b) autoritatea de sănătate publică teritorială . c) orice medic, inclusiv medicul de medicină a muncii aflat într-o relaţie contractuală cu

angajatorul.

31. În conformitate cu Legea 319/2006, accidentul de muncă înregistrat de angajator se raportează de către acesta la:

a) inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia a avut loc evenimentul. b) la asigurător. c) organelor de urmărire penală, după caz.

32. În conformitate cu Legea 319/2006, angajatorul trebuie să asigure grupurilor sensibile la riscuri specifice:

a) protecția împotriva pericolelor care le afectează în mod specific. b) protecția împotriva discriminării. c) să amenajeze locurile de muncă ţinând seama de prezenţa tuturor grupurilor sensibile

dar şi a altor participanţi la procesul de muncă.

33. Conform prevederilor Legii 319/2006, în cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru:

a) evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă.

125

b) informarea şi instruirea lucrătorilor. c) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.

34. Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi (Legea 319/2006), ţinând seama de natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate, angajatorul are obligaţia:

a) să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă, atunci când îi încredinţează sarcini.

b) să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii.

c) să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă specifice întreprinderii şi/unităţii.

35. În conformitate cu cerinţele Legii 319/2006, angajatorul are următoarele obligaţii: a) să dezvolte o politică de prevenire coerentă care să cuprindă tehnologiile, organizarea

muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă.

b) să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia în care încă există un pericol grav şi eminent, în afara cazurilor excepţionale şi pentru motive justificate.

c) să dezvolte o politică de prevenire coerentă care să cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă şi/sau din mijloacele de producţie.

36. Conform prevederilor Legii 319/2006, angajatorii consultă lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor şi permit participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă. Aplicarea acestor prevederi implică:

a) participarea echilibrată a lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor. b) participarea echilibrată. c) dreptul lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor să consulte şi să facă propuneri.

37. În conformitate cu cerinţele Legii 319/2006, declararea bolilor profesionale este obligatorie şi se face de către:

a) medicii din cadrul autorităţilor de sănătate publică teritoriale şi a municipiului Bucureşti.

b) specialiştii autorităţilor de sănătate publică teritoriale şi a municipiului Bucureşti. c) medicii de medicina muncii.

38. În conformitate cu cerinţele Legii 319/2006, Ministerul Sănătăţii Publice îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii în domeniul sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă:

a) supraveghează starea de sănătate a lucrătorilor. b) recunoaşte, desemnează, notifică şi supraveghează laboratoare, precum şi organisme

din domeniu sau competenţă, în condiţiile legii. c) coordonează sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legate de profesie.

126

39. Conform prevederilor Legii 319/2006, în cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru:

a) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă.

b) prevenirea riscurilor profesionale . c) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat sau specific, accesul

să fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au însuşit instrucţiunile adecvate. 40. În sensul Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă 319/2006, prin prevenire se înţelege:

a) indicaţie, dispoziţie dintr-un act normativ, etc.) al cărui scop este prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

b) măsură de securitate care constă în evitarea sau reducerea cât mai mult posibil a pericolelor.

c) ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale.

41. Conform prevederilor Legii 319/2006, angajatorul are următoarele obligaţii:

a) să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveşte primul ajutor, serviciul medical de urgenţă, salvare şi pompieri.

b) să adopte măsuri la locurile de muncă unde riscurile nu pot fi evitate. c) să dispună adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de

măsurile de protecţie individuală. 42. Conform prevederilor Legii 319/2006, principalele atribuţii ale Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei în acest domeniu sunt următoarele:

a) desfăşoară activităţi de informare – documentare, potrivit legii. b) coordonează, în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică şi cu celelalte instituţii

implicate, după caz, sistemul de raportare şi evidenţa accidentelor de muncă şi a incidentelor, iar în colaborare cu Ministerul Sănătăţii Publice, sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legate de profesie.

c) coordonează sistemul de raportare şi evidenţa accidentelor de muncă şi a incidentelor, iar în colaborare cu Ministerul Sănătăţii Publice, sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legate de profesie.

43. Conform prevederilor Legii 319/2006, prin alţi participanţi la procesul de muncă se înţelege:

a) persoane care prestează servicii în folosul comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat.

b) persoane angajate de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii sau elevii aflaţi în perioada de practică.

c) persoane aflate în întreprindere sau unitate, cu permisiunea angajatorului, ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă.

127

44. Conform prevederilor Legii 319/2006, se consideră contravenţie: a) nerespectarea de către orice persoană a obligaţiilor şi a măsurilor stabilite cu privire la

securitatea şi sănătatea în muncă. b) dacă se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de muncă sau

de îmbolnăvire profesională. c) nerespectarea reglementărilor de securitate si sănătate in muncă privind fabricarea,

transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substanţelor ori preparatelor chimice periculoase şi a deşeurilor rezultate.

45. Conform prevederilor Legii 319/2006, se consideră infracţiune: a) nerespectarea de către orice persoană a obligaţiilor şi a măsurilor stabilite cu privire la

securitatea şi sănătatea în muncă, dacă prin aceasta se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională.

b) aplicarea metodelor de exploatare minieră, execuţia, exploatarea şi întreţinerea lucrărilor miniere, realizarea şi funcţionarea sistemului de aeraj, corespunzător clasificării minelor din punctul de vedere al emanaţiilor de gaze.

c) asigurarea exploatării fără pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a instalaţiilor mecanice sub presiune şi a celor de ridicat, a conductelor prin care circulă fluide sub presiune şi a altor asemenea echipamente de muncă.

46. Conform prevederilor Legii 319/2006, asiguratorul, stabilit de lege, are atribuţii pentru:

a) cercetarea evenimentelor conform competenţelor. b) sprijinirea activităţii de prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă a

angajatorilor. c) a verifica dacă au fost realizate măsurile dispuse de inspectorii de muncă cu prilejul

cercetării evenimentelor.

47. Legea securităţii şi sănătăţi în muncă 319/2006 are ca scop: a) stabilirea unui ansamblul integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini

organizatorice, tehnice, operative, cu caracter de securitate şi umanitar. b) delimitarea obligaţiilor şi responsabilităților in domeniul securității şi sănătăţii in

muncă. c) instituirea de masuri privind promovarea îmbunătățirii securității şi sănătăţii in muncă.

48. Legea securități și sănătăți în muncă 319/2006 se aplică: a) în sectoarele de activitate publice, private atât angajatorilor cât şi lucrătorilor şi

reprezentanţilor acestora. b) activităţilor specifice din servicii publice, cum ar fi cazuri de dezastre, inundaţii şi

protecţie civilă. c) numai în activităţile publice, atât angajatorilor cât şi lucrătorilor.

49. In sensul Legii 319/2006 înregistrarea accidentului de muncă se face pe baza:

a) declaraţiilor victimelor şi a martorilor implicaţi în eveniment. b) procesul-verbal de cercetare. c) pe baza înscrisurilor de date de către inspectoratul teritorial de muncă.

128

50. În sensul Legii 319/2006, este considerat accident de muncă: a) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie

iniţiativă pentru salvarea de vieţi omeneşti . b) accidentul de traseu, indiferent de timpul deplasării, daca acesta s-a efectuat pe

traseul normal de deplasare. c) accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul de producţie, dar care se

produce la sediul angajatorului şi se datorează culpei exclusive a victimei. 51. În sensul Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă 319/2006, prevenirea riscurilor, precum si protecția sănătăţii şi securitatea lucrătorilor trebuie să fie asigurate:

a) de către dispensarele medicale de întreprinderi şi sau Medicul de medicină a muncii. b) de unul sau mai mulţi lucrători desemnaţi, servicii distincte din interiorul sau din

exteriorul întreprinderii şi/sau unităţii. c) de către inspectoratele teritoriale de muncă de la nivelul fiecărui judeţ în parte.

52. În conformitate cu Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă 319/2006, in vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate in muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorul are următoarele obligaţii:

a) să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă .

b) să obţină autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, înaintea de începerea oricărei activităţi, conform prevederilor legale .

c) să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică.

53. Potrivit Legii 319/2006 - Materialele igienico-sanitare se acordă:

a) în mod obligatoriu şi gratuit de către angajator. b) în baza normelor sanitare şi la propunerea medicului de medicină a muncii. c) Legea 319/2006 nu face referire la materialele igienico-sanitară, acestea se acordă în

baza normelor sanitare. 54. În sensul Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă 319/2006, angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub forma de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă şi postului său:

a) la angajare. b) la schimbarea locului de muncă sau la transfer . c) la executarea unor lucrări speciale.

129

55. În sensul Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă 319/2006, Ministerul Sănătăţii Publice, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale este:

a) autoritatea centrală în domeniul asistenţei de sănătate publică. b) autoritatea competentă în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare la

securitatea şi sănătatea în muncă. c) autoritatea competentă în domeniul asigurării pentru accidente de muncă şi boli

profesionale.

56. În sensul Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă 319/2006, este accident de muncă accidentul suferit de o persoana care acţionează din proprie inițiativă:

a) pentru înlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public şi privat. b) accidentul suferit de elevi, studenţi şi ucenici. c) pentru salvarea de vieţi omeneşti.

57. În sensul Legii 319/2006, sunt considerate grupuri sensibile la riscuri specifice: a) femeile gravide, lehuzele sau femeile care alăptează. b) tinerii. c) persoanele cu dezabilități.

58. În conformitate cu Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă 319/2006, când în acelaşi loc de muncă îşi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi, angajatorii acestora au următoarele obligaţii:

a) să îşi coordoneze activităţile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor profesionale luând în considerare condiţiile de muncă.

b) să se informeze reciproc despre natura activităţilor. c) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale.

59. În sensul Legii 319/2006, asiguratorul stabilit prin lege, are atribuţii pentru: a) Raportarea către Ministerul Muncii, solidarităţii Sociale şi Familie a situaţilor deosebite

care necesită îmbunătăţirea reglementărilor din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

b) Sprijinirea activităţii de prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă a angajatorilor.

c) Reabilitarea medicală şi, după caz, psihologică.

60. Amenzile contravenţionale potrivit Legii 319/2006 se aplică: a) de către Directorul General. b) de către orice persoană din societate cu funcţii de răspundere. c) de către inspectorii de muncă sau de către inspectorii sanitari din cadrul Ministerului

Sănătăţii Publice si al unităţilor subordonate.

61. În conformitate cu Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă 319/2006, in cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice, în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu , un exemplar al procesului – verbal de cercetare la faţa

130

locului, întocmit de organele de poliţie rutieră competente, va fi transmis instituţiilor şi/sau persoanelor fizice /juridice în termen de:

a) 10 zile de la producerea evenimentului. b) 5 zile de la producerea evenimentului. c) 5 zile de la finalizarea cercetării.

62. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006 are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor şi se aplică:

a) în toate sectoarele de activitate, atât publice cât şi private. b) în toate sectoarele de activitate, atât publice, cum ar fi forţele armate sau poliţia, în

cazurile de dezastre naturale , inundaţii, cutremure, pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă , precum şi în sectoarele de activitate private.

c) Angajatorilor, lucrătorilor şi reprezentaţilor lucrătorilor. 63. În conformitate cu Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă 319/2006, Inspecţia Muncii, ca autoritate competentă în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă are următoarele atribuţii:

a) fundamentează ştiinţific măsurile de îmbunătăţire a activităţii de securitate şi sănătate în muncă şi promovează politica stabilită în acest domeniu.

b) furnizează informaţii celor interesaţi despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă :

c) autorizează/avizează şi controlează calitatea serviciilor medicale acordate lucrătorilor.

64. Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă 319/2006, stabileşte principii generale referitoare la: a) evaluarea riscurilor profesionale. b) asigurarea sănătăţii si securității lucrătorilor. c) eliminarea factorilor de risc şi accidentare.

65. În conformitate cu Legea 319/2006, prin “angajator” se înţelege persoana fizică sau juridică care:

a) angajează lucrători. b) are responsabilitatea întreprinderii. c) se află în raporturi de colaborare cu alţi angajatori.

66. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006 obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:

a) sunt in concordanţă cu obligaţiile angajatorului. b) sunt stabilite prin Regulamentul de Ordine Interioara. c) nu aduc atingere principiului responsabilităţii angajatorului.

67. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006 asigurătorul, stabilit prin lege, are atribuţii pentru:

a) sprijinirea activităţii de prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor.

b) reabilitarea medicală şi, după caz, psihologică.

131

c) raportarea către Ministerul Sănătăţii a situaţiilor deosebite care necesită îmbunătăţirea reglementărilor din domeniul securității şi sănătăţii în muncă.

68. A cui evidenţa este obligat angajatorul să o ţină in concordanţă cu Legea 319/2006:

a) a accidentelor uşoare. b) a evenimentelor periculoase. c) a accidentelor de circulaţie.

69. Ce înseamnă “securitate şi sănătate în muncă” în conformitate cu prevederile Legii 319/2006?

a) ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă.

b) ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice şi a sănătăţii lucrătorilor.

c) acţiuni cu scopul asigurării celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă.

70. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006 angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru:

a) asigurarea securităţii şi protecţia lucrătorilor. b) prevenirea riscurilor profesionale. c) informarea şi calificarea lucrătorilor.

71. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006 angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile de securitate şi sănătate pe baza următoarelor principii generale de prevenire :

a) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. b) combaterea riscurilor la sursa, care pot produce un pericol grav sau iminent. c) adaptarea muncii la om si invers.

72. În concordanţă cu prevederile Legii 319/2006 cercetarea cauzelor îmbolnăvirilor profesionale, în vederea confirmării sau infirmării lor precum şi stabilirea de măsuri pentru prevenirea altor îmbolnăviri se fac de către :

a) specialiştii autorităţilor de sănătate publică teritoriale în colaborare cu angajatorii. b) specialiştii autorităţilor de sănătate publică teritoriale în colaborare cu inspectorii din

inspectoratele teritoriale de muncă. c) specialiştii autorităţilor de sănătate publică teritoriale în colaborare cu inspectorii din

inspectoratele teritoriale de muncă şi cu angajatorii.

132

73. În scopul realizării obiectivelor prevăzute la art.22, din Legea 319/2006, lucrătorii au următoarele obligaţii:

a) să anunţe direct Inspectoratul Teritorial de muncă, în urma unu incident suferit de propria persoană.

b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare.

c) să nu aducă atingere regulamentului de ordine interioara, prin acţiuni necorespunzătoare la locul de muncă.

74. În concordanţă cu prevederile Legii 319/2006 convenţiile internaţionale şi contractele bilaterale încheiate de persoane juridice române cu parteneri străini în vederea efectuării de lucrări cu personal român pe teritoriul altor țări, vor cuprinde clauze privind:

a) condiţiile de transport. b) dotarea cu echipamente de muncă de ultima generaţie. c) securitatea şi securitatea în muncă.

75. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006 “Boala profesională” este:

a) afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii. b) orice afecțiune de care lucrătorul s-a molipsit la locul de muncă (gripe, viroze, etc.). c) afecțiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzata de

agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă. 76. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006 prin “pericol grav şi iminent de accidentare” se înțelege:

a) situaţia periculoasă reală şi trecută. b) situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a

produce un accident în orice moment. c) situaţia periculoasă care nu a afectat lucrătorii, dar a produs pagube materiale.

77. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006, care autoritate are printre atribuţii abilitarea persoanelor juridice şi fizice pentru a presta servicii de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, denumite în lege servicii externe?

a) Inspectoratul Teritorial de Muncă. b) Inspecţia Muncii. c) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

78. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006, cine îndeplineşte atribuţia de supraveghere a stării de sănătate a lucrătorilor?

a) angajatorul. b) medicul de medicina muncii. c) Ministerul Sănătăţii Publice.

133

79. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006, care autoritate are printre atribuţii controlarea realizării programelor de prevenire a riscurilor profesionale?

a) Inspectoratul Teritorial de Muncă. b) Inspecţia Muncii. c) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

80. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006, care autoritate are printre atribuţii analizarea activităţii serviciilor externe ce prestează servicii de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă?

a) Inspectoratul Teritorial de Muncă. b) Inspecţia Muncii. c) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

81. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006, care autoritate are printre atribuţii furnizarea informaţiilor celor interesaţi despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă?

a) Inspectoratul Teritorial de Muncă. b) Inspecţia Muncii. c) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

82. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006, care autoritatea are printre atribuţii raportarea către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei a situaţiilor deosebite care necesită îmbunătăţirea reglementărilor din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă?

a) Inspectoratul Teritorial de Muncă. b) Inspecţia Muncii. c) asigurătorul pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

83. În conformitate cu prevederile Legii 319/2006, în baza cărui document se face înregistrarea accidentului de muncă?

a) formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă. b) declaraţia pe propria răspundere a angajatorului. c) procesul-verbal de cercetare.

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 C Legea 319/2006 – art. 29 – alin. (1) – lit. c) coroborat cu art. 31 – lit. d) şi cu art. 5 – lit. f

2 C Legea 319/2006 – art. 5 – lit. e

3 B Legea 319/2006 – art. 5 – lit. a) coroborată cu lit. c

4 B Legea 319/2006 – art. 20 – alin. (1) coroborat cu art. 21 – alin. (2)

5 C Legea 319/2006 – art. 34 – alin. (5)

6 B Legea 319/2006 – art. 39 – alin. (9) – lit. d) coroborat cu art. 41

134

7 C Legea 319/2006 – art. 5 – lit. O

8 A Legea 319/2006 – art. 5 – lit. F

9 B Legea 319/2006 – art. 7 – alin. (3) – lit. h

10 B Legea 319/2006 – art. 32

11 C Legea 319/2006 – art. 34 – alin.(5)

12 C Legea 319/2006 – art. 3 – alin.(2)

13 B Legea 319/2006 – art. 14.

14 C Legea 319/2006 – art. 25 – alin.(2)

15 A Legea 319/2006 – art. 32 – alin.(2)

16 B Legea 319/2006 - art. 1 – alin.(2)

17 B,C Legea 319/2006 - art. 3 alin.(1) si alin.(2)

18 B Legea 319/2006 - art. 5 – lit.(f)

19 B Legea 319/2006 - art. 5 – lit.(l)

20 C Legea 319/2006 - art. 5 – lit.(r)

21 B Legea 319/2006 - art. 7 – alin.(5) – lit.(d)

22 B Legea 319/2006 - art. 9 – alin.(2)

23 B Legea 319/2006 - art. 10 – alin.(1) – lit.(a)

24 B Legea 319/2006 - art. 13 – lit.(d)

25 C Legea 319/2006 - art. 16 – alin.(1) – lit.(a)

26 C Legea 319/2006 - art. 18 – alin.(2) – lit.(c) coroborat cu alin.(1)

27 A Legea 319/2006 - art. 18 – alin.(7)

28 A Legea 319/2006 - art. 23 – alin.(1) – lit.(e)

29 A,B Legea 319/2006 - art. 27 alin.(1) lit.(a); - art. 26

30 C Legea 319/2006 - art. 27 – alin.(2)

31 B Legea 319/2006 - art. 32 – alin.(2)

32 A Legea 319/2006 - art. 35

33 B Legea 319/2006– art. 7 – alin.(1) – lit.(c)

34 A Legea 319/2006 – art. 7 – alin.(4) – lit.(c)

35 B Legea 319/2006 – art. 11 – alin.(1) – lit.(c)

36 B Legea 319/2006 – art. 18 – alin.(2) – lit.(c) coroborat cu alin.(1)

37 A Legea 319/2006 – art. 34 – alin.(1)

38 A Legea 319/2006 – art. 46 – alin.(2) – lit.(c)

39 B Legea 319/2006 – art. 7, alin.(1) – lit.(b)

40 C Legea 319/2006 – art. 5 – lit.(e)

41 A Legea 319/2006 – art. 10 – alin.(1) – lit.(b)

42 A Legea 319/2006 – art. 45 – alin.(2) – lit.(i)

43 A Legea 319/2006 – art. 5 – lit.(c)

44 C Legea 319/2006 – art. 39 – alin.(9) – lit.(a)

45 A Legea 319/2006 – art. 38 – alin.(1)

46 B Legea 319/2006 – art. 48 – alin.(2) – lit.(a)

47 C Legea 319/2006 – art. 1 – alin.(1)

48 A Legea 319/2006 – art. 3 – alin.(1) si alin.(2)

135

49 B Legea 319/2006 – art. 32 – alin.(1)

50 A Legea 319/2006 – art. 30 – alin.(1) – lit.(d)

51 B Legea 319/2006 – art. 9 – alin.(2)

52 A,B,C Legea 319/2006 – art. 13 – lit.(b); - lit.(c); - lit.(i)

53 A Legea 319/2006 – art. 15 – alin.(1)

54 A,B,C Legea 319/2006 – art. 20 (1) – lit.(a); - lit.(b); - lit.(e)

55 A Legea 319/2006 – art. 46 – alin.(1)

56 A,C Legea 319/2006 - art. 30 (1) - lit. (d); - lit.(e)

57 A,B,C, Legea 319/2006 – art. 35

58 C Legea 319/2006 – art. 7 – alin.(5) – lit.(d)

59 A,B,C Legea 319/2006 – art. 48(2) – lit.(c); - lit.(a); - lit.(b)

60 C Legea 319/2006 – art.42 – alin.(1) si alin.(2)

61 niciun răspuns corect

Legea 319/2006 – art. 28

62 A,C Legea 319/2006 – art. 3 alin.(1); alin.(2)

63 B Legea 319/2006 – art. 47 – alin.(2) lit.(h)

64 C Legea 319/2006 – art. 1(2)

65 B Legea 319/2006 – art. 5

66 C Legea 319/2006 – art. 6(3)

67 B Legea 319/2006 – art. 48(b)

68 A Lege 319/2006 – art. 12(c)

69 A Legea 319/2006 – art. 5 lit.(n)

70 B Legea 319/2006 – art. 7(1b)

71 A Legea 319/2006 – art. 7(3b)

72 B Legea 319/2006 – art. 34(2)

73 B Legea 319/2006 – art. 23, alin. 1, lit. b

74 C Legea 319/2006 – art. 2.

75 C Legea 319/2006 – art. 5, alin. h.

76 B Legea 319/2006 – art. 5, alin.l.

77 C Legea 319/2006 – art. 45 – alin. (2) – lit. e

78 C Legea 319/2006 – art. 46 – alin. (2) – lit. c

79 B Legea 319/2006 – art. 47 – alin. (2) – lit. a

80 B Legea 319/2006 – art. 47 – alin. (2) – lit. f

81 B Legea 319/2006 – art. 47 – alin. (2) – lit. h

82 C Legea 319/2006 – art. 48 – alin. (2) – lit. c

83 C Legea 319/2006 – art. 32 – alin. (1)

136

ORDINUL 210/2007 ÎNTREBĂRI

1. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, arderea are următorul înţeles:

a) reacţia exotermă a unei substanţe cu un combustibil care emite efluenţi însoţiţi de flăcări şi/sau incandescenţă.

b) reacţia exotermă a unei substanţe cu un carburant care emite efluenţi însoţiţi de flăcări şi/sau incandescenţă.

c) reacţia exotermă a unei substanţe cu un comburant care emite efluenţi însoţiţi de flăcări şi/sau incandescenţă.

2. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, unul din principalele obiective ale managementului riscului de incendiu este:

a) creşterea capacităţii operaţională a forţelor şi mijloacelor specializate de răspuns, prestabilite sau concentrate efectiv, pentru evacuare, salvare şi protecţie, limitarea şi stingerea incendiilor şi înlăturarea operativă a unor urmări ale incendiilor.

b) asigurarea continuităţii activităţilor operatorilor economici. c) identificarea pericolelor de incendiu prin procesul de apreciere şi stabilire a factorilor

care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.

3. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, comportarea unui material care, prin propria sa descompunere, alimentează un foc la care este expus, în condiţii specificate, este definiţia pentru:

a) comportare la foc. b) reacţia la foc. c) combustie.

4. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, procesul de apreciere şi stabilire a factorilor care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu, este definiţia pentru:

a) evaluarea riscurilor de incendiu. b) identificarea riscurilor de incendiu. c) identificarea pericolelor de incendiu.

5. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, care dintre următoarele elemente se are în vedere la estimarea riscului de incendiu, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu şi de producere a consecinţelor acestuia:

a) asigurarea securităţii lucrătorilor, utilizatorilor şi a echipelor de intervenţie. b) influenţa sistemelor de securitate la incendiu, eficacitatea şi fiabilitatea acestora în

reducerea consecinţelor. c) factorul uman, determinat de numărul de persoane, vârsta şi starea fizică ale acestora,

nivelul de instruire.

137

6. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, care dintre următorii parametri se are în vedere la aprecierea nivelurilor de gravitate:

a) posibilitatea asigurării intervenţiei serviciilor de salvare pentru situaţii de urgenţă. b) importanţa economică şi socială a construcţiei şi/sau instalaţiei. c) factorul uman, determinat de numărul de persoane, vârsta şi starea fizică ale acestora,

nivelul de instruire. 7. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, implementarea măsurilor de control al riscurilor de incendiu se realizează, după caz, prin:

a) asigurarea criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa esenţială "securitate la incendiu".

b) factorul uman, determinat de numărul de persoane, vârsta şi starea fizică ale acestora, nivelul de instruire.

c) actualizarea permanentă a listei cu substanţele periculoase utilizate în activitatea de producţie.

8. De cine trebuie să fie autorizate persoanele fizice şi persoanele juridice care desfăşoară activităţi de examinare a sistemelor constructive în vederea identificării, evaluării şi controlului riscurilor de incendiu, potrivit prevederilor Ordinului 210/2007?

a) de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. b) de către Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. c) de către Ministerul Administraţiei şi Internelor.

9. În viziunea Ordinului 210/2007, ce reprezintă noţiunea de risc de incendiu?

a) proprietatea materialelor şi substanţelor de a se aprinde. b) produsul dintre probabilitatea de iniţiere a unui incendiu într-un proces tehnologic sau

într-o situaţie tehnică dată şi importanţa estimată a pagubelor sau a consecinţelor lor la apariţia incendiului.

c) arderea autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere.

10. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, la aprecierea nivelurilor de gravitate se vor avea în vedere următorii parametri:

a) extrem de rare. b) costurile recuperării şi reabilitării. c) valoarea pierderilor materiale.

11. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, la estimarea riscului de incendiu se au în vedere următoarele elemente:

a) evacuare, salvare, protecţie. b) înlăturarea operativă a unor urmări ale incendiilor. c) pericolele de incendiu identificate.

138

12. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, la estimarea riscului de incendiu, respectiv a probabilității de inițiere a unui incendiu și de producere a consecințelor acestuia se au în vedere, de regulă, următoarele elemente:

a) nivelul de echipare și dotare cu sisteme, instalații, echipamente și aparatura de alimentare cu apă, gaze, combustibile, energie electrică și termică, de ventilație și climatizare, starea de funcționare a performanțelor acestora.

b) nivelurile criteriilor de performanța ale construcțiilor privind cerința esențiala de securitate la incendiu.

c) nivelurile estimative cumulate ale efectelor agențiilor care pot intervine în caz de incendiu asupra construcțiilor, instalațiilor și a utilizatorilor, precum și asupra factorilor de mediu exprimate prin niveluri de gravitate.

13. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, in situaţiile în care riscul de incendiu existent depăşeşte limitele de acceptabilitate stabilite, este obligatoriu:

a) reducerea acestuia prin diminuarea probabilităţii de iniţiere a incendiului şi/sau a nivelului de gravitate a consecinţelor, prin măsuri de prevenire, respectiv prin măsuri de protecţie, care au ca scop limitarea, localizarea şi lichidarea incendiului.

b) închiderea unității/societății și/sau a sectorului în care s-au constatat depășiri ale limitelor de acceptabilitate, până la înlăturarea cauzelor.

c) asigurarea măsurilor de protecţie, care au ca scop numai limitarea, localizarea şi lichidarea incendiului, precum şi cel mult înlăturarea consecinţelor acestuia.

14. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, ce se înțelege prin “reacţie la foc”?

a) comportarea unui material care, prin propria sa descompunere, alimentează un foc la care este expus.

b) schimbarea sau menţinerea proprietăţilor fizice şi/sau chimice ale unui produs expus la foc.

c) factorul activ rezultat în caz de incendiu, care provoacă diferite fenomene fizice, chimice, electromagnetice sau biologice, cu acţiuni şi efecte asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a utilizatorilor.

15. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, ce se înțelege prin “comportare la foc”?

a) schimbarea sau menținerea proprietăților fizice și/sau chimice ale unui produs expus la foc.

b) aplicarea planului de acțiune și intervenție aprobat de angajator. c) comportarea unui material care, prin propria sa descompunere, alimentează un foc la

care este expus.

139

16. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, ce se înțelege prin “incendiu”? a) arderea autoîntreținută, care se desfășoară sub control în timp şi spaţiu, care produce

pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere.

b) arderea autoîntreținută, care se desfășoară fără control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere.

c) arderea care se desfășoară sub control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere.

17. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, care este una dintre etapele managementului riscului de incendiu?

a) documentaţia rezultată în urma procesului de identificare, evaluare şi control al riscurilor de explozie.

b) controlul riscului acceptabil. c) stabilirea nivelului de acceptabilitate a riscului.

18. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, obiective ale managementului riscului de incendiu sunt:

a) asigurarea proprietăţii. b) protejarea securităţii utilizatorilor şi a echipelor de intervenţie. c) protejarea mediului.

19. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, conceptul de acceptabilitate a riscului de incendiu se bazează:

a) pe premisa că în orice sistem/proces supus evaluării există un anumit nivel de risc, peste care gravitatea consecinţelor unui incendiu nu poate fi acceptată.

b) pe experienţa anterioară sau a raţionamentelor previzionale de către societăţile de asigurare / reasigurare.

c) standarde şi ghiduri. 20. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, riscul de incendiu acceptat se stabileşte pe baza experienţei anterioare sau a raţionamentelor previzionale de către:

a) autorităţile abilitate să elaboreze şi să emită reglementări tehnice în domeniul apărării împotriva incendiilor şi exploziilor.

b) societăţile de asigurare/reasigurare. c) fiecare angajator.

21. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, sursele de aprindere se clasifică: a) surse de aprindere de natură chimică. b) surse de aprindere directe. c) surse de aprindere de natură termică.

140

22. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, împrejurările preliminate care pot determina şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu sunt:

a) arson. b) explozie. c) fumatul.

23. În conformitate cu prevederile Ordinului 210/2007, nivelurile de pericol de incendiu se stabilesc:

a) pe zone, spaţii, încăperi, compartimente de incendiu, clădiri civile. b) pe zone, spaţii, încăperi, clădiri private, clădiri civile. c) pe zone, spaţii, încăperi, instalaţii petroliere.

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 C Ord. 210/2007 – art. 3 – lit. b

2 B Ord. 210/2007 – art. 4 – alin. (3) – lit. c

3 B Ord. 210/2007 – art. 3 – lit. e

4 C Ord. 210/2007 – art. 13

5 C Ord. 210/2007 – art. 20 – lit. d

6 B Ord. 210/2007 – art. 25 – pct. 4.

7 C Ord. 210/2007 – art. 34 – lit. f

8 A Ord. 210/2007 – art. 37.

9 B Ord. 210/2007 – art. 3. – lit.(k)

10 B,C Ord. 210/2007 – art. 25 – pct.(3); art.25 – pct.(1) – lit.(b)

11 C Ord. 210/2007 – art. 20 – lit.(a)

12 A,B Ord. 210/2007 – art. 20 – lit.(c); art.20 – lit.(b)

13 A Ord. 210/2007 – art. 31

14 A Ord. 210/2007 – art. 3

15 A Ord. 210/2007 – art. 3, g

16 B Ord. 210/2007 – art. 3 j

17 C Ord. 210/2007 – art. 4(1) b

18 C Ord. 210/2007 – art. 4(3) d

19 A Ord. 210/2007 – art. 7

20 B Ord. 210/2007 – art. 8(1) c

21 C Ord. 210/2007 – art. 14, b

22 A Ord. 210/2007 – art. 15

23 A Ord. 210/2007 – art. 16

141

LEGEA 346/2002 ÎNTREBĂRI

1. Conform LEGEA 346/2002 asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se fundamentează pe următoarele principii:

a) asigurarea este obligatorie pentru toţi cei ce utilizează forţă de muncă angajată cu contract individual de muncă.

b) riscul de muncă este echivalent rezultatul muncii prestate. c) suma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale suportate de angajatori sau de

persoanele fizice care încheie asigurare. 2. Sunt asigurate obligatoriu prin efectul LEGII 346/2002:

a) persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, precum şi funcţionarii publici.

b) persoanele fizice autorizate. c) personalului militar şi civil angajat pe bază de contract.

3. LEGEA 346/2002 prevede că sunt asigurați și:

a) angajaţii din afara UE care prestează muncă în străinătate, în condiţiile legii. b) femeile, copii şi bătrânii care prestează muncă pentru angajatori străini. c) cetăţenii străini sau apatrizii care prestează muncă pentru angajatori români, pe

perioada în care au, potrivit legii, domiciliul sau reşedinţa în România. 4. Conform LEGEA 346/2002 calitatea de asigurat se dobândeşte, iar raporturile de asigurare se stabilesc la data:

a) încheierii contractului colectiv de muncă. b) depunerii cererilor în cadrul organizațiilor neguvernamentale. c) începerii practicii profesionale pentru şomeri, ucenici, elevi şi studenţi.

5. Conform LEGEA 346/2002 asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale are următoarele obiective:

a) întocmirea unor statistici despre victimele accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale, precum şi timpul de recuperare a capacităţii de muncă a acestora.

b) prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. c) acordarea de salarii compensatoare şi alte ajutoare pentru tratament barneo-

climateric. 6. Asiguraţii sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale au dreptul conform LEGEA 346/2002 la următoarele prestaţii şi servicii:

a) facilităţi pentru toate tipurile de transport intra sau extra urban. b) reabilitare şi reconversie profesională. c) compensaţii pentru incapacitate temporară de muncă.

142

7. De îndată ce a luat cunoştinţă despre accident, conform LEGEA 346/2002 angajatorii au obligaţia de a comunica asigurătorului:

a) accidentele soldate cu incapacitate de muncă sau decesul asiguraţilor. b) accidentele soldate cu invaliditate. c) accidentele de traseu efectuate în interes de serviciu.

8. În scopul stabilirii caracterului profesional al accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă, conform LEGEA 346/2002 asigurătorul:

a) poate avea acces la dosarul personal al victimei. b) poate efectua o anchetă proprie. c) poate evalua riscurile de accidentare sau îmbolnăvire profesională împreună cu

comisia angajatorului. 9. Drepturile de asigurare prevăzute de LEGEA 346/2002 se acordă astfel:

a) pentru accidente de muncă, în baza FIAM-ului, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă.

b) pentru boli profesionale, în baza diagnosticului pus de medical specialist. c) pentru boli profesionale, în baza formularului de declarare finală a bolii profesionale,

întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă. 10. LEGEA 346/2002 prevede ca răspunderea pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate la locurile de muncă revine:

a) angajatorilor sau persoanelor asigurate. b) legiuitorului. c) asiguratorului.

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 A LEGEA 346/2002 – art. 3

2 A LEGEA 346/2002 – art. 5

3 C LEGEA 346/2002 – art. 7

4 C LEGEA 346/2002 – art. 9

5 B LEGEA 346/2002 – art. 16

6 B LEGEA 346/2002 – art. 18

7 A LEGEA 346/2002 – art. 50

8 B LEGEA 346/2002 – art. 52

9 C LEGEA 346/2002 – art. 53

10 A LEGEA 346/2002 – art. 55

143

LEGEA 307/ 2006 ÎNTREBĂRI

1. În conformitate cu prevederile Legii 307/2006, fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligaţii principale:

a) să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţă, sub orice formă, de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz.

b) să utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele, potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi celor date de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz.

c) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor.

d) să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare împotriva incendiilor.

e) să coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, după caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat, care are atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor.

f) să acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariţiei oricărui pericol iminent de incendiu.

g) să furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă, referitoare la producerea incendiilor.

2. Care este definiția “incendiului” in conformitate cu prevederile Legii 307/2006? a) complex de factori de risc care, prin evoluţia lor necontrolată şi iminenţa ameninţării,

ar putea aduce atingere vieţii şi sănătăţii populaţiei, valorilor materiale şi culturale importante şi factorilor de mediu.

b) fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc.

c) ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere.

3. În conformitate cu prevederile Legii 307/2006, participarea salariaților la instruirea în domeniul situațiilor de urgență constituie:

a) o preocupare personală. b) sarcină de serviciu. c) obligația conducătorilor.

4. În conformitate cu prevederile Legii 307/2006, serviciile de urgența private se înființează:

a) de către consiliile locale ale municipiilor, orașelor, comunelor. b) de către consiliile județene. c) de către operatori economici și instituții sau se constituie ca societăți comerciale, în

condițiile legii.

144

5. În conformitate cu prevederile Legii 307/2006, identificarea și evaluarea riscurilor de incendiu din unitate (operator economic/ instituție) reprezintă obligativitatea:

a) inspectoratului pentru situații de urgență județean. b) administratorului, conducătorului instituției/ operatorului economic. c) autorității administrației publice.

6. În conformitate cu prevederile Legii 307/2006, apărarea împotriva incendiilor reprezintă:

a) ansamblul integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor şi asigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi stingerea incendiilor, în vederea evacuării, salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării bunurilor şi mediului împotriva efectelor situaţiilor de urgenţă determinate de incendii.

b) totalitatea acţiunilor specifice planificate şi realizate, potrivit legii, în vederea preîntâmpinării, reducerii sau eliminării riscurilor de producere a situaţiilor de urgenţă şi a consecinţelor acestora, a protecţiei populaţiei, a mediului, a bunurilor şi valorilor.

c) ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiză situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate.

7. În conformitate cu Legea 307/2006, planurile de analiză și acoperire a riscurilor se actualizează:

a) semestrial. b) anual. c) atunci când apar situații neprevăzute.

8. În conformitate cu prevederile Legii 307/2006, administratorul/ conducătorul instituției/ operatorul economic are obligația să completeze și să trimită Inspectoratului pentru situații de urgență, raportul de intervenție în urma izbucnirii unui incendiu, în termen:

a) de 2 ore. b) 3 zile lucrătoare. c) maxim 7 zile lucrătoare.

9. În conformitate cu prevederile Legii 307/2006, operațiunile de lungă durată sunt intervențiile pentru stingerea și limitarea efectelor negative ale acestora cu o durată:

a) de până la 2 ore. b) mai mare de 4 ore. c) nelimitată. d) peste 6 ore.

145

10. În conformitate cu prevederile Legii 307/2006, situația creată de cumularea factorilor care concură la inițierea incendiului, declanșarea acestuia fiind posibilă în orice moment, se numește:

a) pericol iminent de incendiu. b) cauză a incendiului. c) situație de urgență.

11. În conformitate cu prevederile Legii 307/2006, documentul care descrie calitativ evoluția unui incendiu în timp, identificând evenimentele cheie care îl caracterizează și îl diferențiază de alte incendii posibile se numește:

a) raport de intervenție. b) plan de analiză și acoperire a riscurilor. c) plan de intervenție. d) scenariu de securitate la incendiu.

12. În conformitate cu prevederile Legii 307/2006, managementul situațiilor de urgență determinate de incendii se asigură prin:

a) Ministerul Administrației și Internelor. b) Componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de urgență. c) Inspectoratul General pentru Situații de urgență. d) Autoritățile administrației publice.

13. În conformitate cu prevederile Legii 307/2006, mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor sunt:

a) sisteme de limitare şi întrerupere a procesului de ardere prin utilizarea de metode, procedee şi mijloace specifice.

b) sisteme, instalaţii, echipamente, utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substanţe şi autospeciale destinate prevenirii, limitării şi stingerii incendiilor.

c) stingătoare, hidranți interiori și exteriori. 14. În conformitate cu prevederile Legii 307/2006, autorizația de securitate la incendiu este actul administrativ emis de către:

a) Inspectoratul pentru situații de urgență județean sau al municipiului București. b) Ministerul Administrației și Internelor. c) Autoritățile Administrației publice.

15. În conformitate cu prevederile Legii 307/2006, ansamblul măsurilor tehnico-organizatorice necesare stabilirii forţelor, responsabilităţilor, sarcinilor, mijloacelor, metodelor şi procedeelor ce pot fi utilizate pentru evacuarea şi salvarea persoanelor şi animalelor, protecţia bunurilor şi vecinătăţilor, precum şi pentru stingerea incendiilor, se numește:

a) prevenirea incendiilor. b) managementul situațiilor de urgență. c) organizarea intervenției în caz de incendiu.

146

16. În conformitate cu prevederile Legii 307/2006, persoanele care observă un incendiu au obligația să anunțe prin orice mijloc:

a) Serviciile de urgență. b) Primarul sau poliția. c) Să ia măsuri, după posibilitățile sale, pentru limitarea și stingerea incendiului.

17. În conformitate cu prevederile Legii 307/2006, în cazurile de forță majoră determinate de incendii, persoanele fizice și juridice care dețin, cu orice titlu terenuri, construcții, instalații tehnologice sau mijloace de transport au următoarele obligații:

a) Să analizeze rapoartele întocmite de organele de specialitate și dispune măsuri pentru respectarea legalității în domeniu.

b) Să permită necondiționat accesul serviciilor de urgență și al persoanelor care acordă ajutor.

c) Să permită necondiționat utilizarea apei, a materialelor și a mijloacelor propii pentru operațiuni de salvare, de stingere și de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane.

RĂSPUNSURI

NR. RĂSPUNS CORECT ACTUL NORMATIV

1 Toate Legea 307/ 2006 – cap. 1. cap 2, secțiunea 6

2 C Legea 307/ 2006 – cap. 1. cap 2, secțiunea 6

3 B Legea 307/ 2006 – cap. 1. cap 2, secțiunea 6

4 C Legea 307/ 2006 – cap. 1. cap 2, secțiunea 6

5 B Legea 307/ 2006 – cap. 1. cap 2, secțiunea 6

6 A Legea 307/ 2006 – cap. 1. cap 2, secțiunea 6

7 B Legea 307/ 2006 – cap. 1. cap 2, secțiunea 6

8 B Legea 307/ 2006 – cap. 1. cap 2, secțiunea 6

9 B Legea 307/ 2006 – cap. 1. cap 2, secțiunea 6

10 A Legea 307/ 2006 – cap. 1. cap 2, secțiunea 6

11 D Legea 307/ 2006 – cap. 1. cap 2, secțiunea 6

12 B Legea 307/ 2006 – cap. 1. cap 2, secțiunea 6

13 B Legea 307/ 2006 – cap. 1. cap 2, secțiunea 6

14 A Legea 307/ 2006 – cap. 1. cap 2, secțiunea 6

15 C Legea 307/ 2006 – cap. 1. cap 2, secțiunea 6

16 A,B,C Legea 307/ 2006 – art. 6 .2

17 B,C Legea 307/ 2006 – art. 8

„Reţeaua pentru protecţia sănătăţii şi securităţii la locul de muncă în industria prelucrătoare - AERONAVSECUR”,proiect finanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.Investeşte î�n oameni!

Parteneri:Sindicatul Liber Independent ICA Braşov, România Sindicatul SANAB Brăila, RomâniaFederaţia Sindicală Federatione Italiana Metalmeccanici FIM-CISL, Italia

Conţinutul acestui material nu reprezintă î�n mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Editor: Sindicatul Liber Independent ICA, BraşovAPRILIE 2013