Anul X X V I I j p . / / - . . . /

B l a j , J o i 1 4 Iuni$ 1 9 1 7 . ' ' * . J ' R

N u m t o i i ^ S l .

A A B O N A M E N T U L .

if«rttfu m o n a r h i c

Wt in ÎS cer . ' / , sn 9 cot. "i 450 fii.

... cru s t r ă i n ă t a t e :

iPe un aü 24 coroane % an 3.2 cot. : / , * i .

,̂ coroane.

INSERTIUNI.

şir g a r m o a » : odată 14 fii., a öatsa oară 1 2 fi teii*:

oară 10 fii. 61

Tot ce priveşte foaie să se idrescee Isi Re> dacţiuaea şi steam? •'raţiunea U SÎ i rci*

F o a i e bisertceascâ^boliticâ.

Noul guvern. A stârnit enormă sensaţie pre-

fi&tonaenea îe\iu\ cum monarhul a wsolvit criza ministerială. Dela di-misionarea contelui Tisza şi până Î K 8 Iunie au fost invitaţi la audienţă regală toţi bărbaţii de stat mai de seamă. Unii de două, de taci ori, alţii colectiv, fără deosebire de partid sau program poliţe — Lukâcs, Wekerle, Andrăssy, l ing, Kârolyi. — In cele câteva p^uze, câte s'au ţinut, câte un homo regius cerca să niveleze asperităţile personale şi politice, pânâce monarhul se hotărî a face capăt înde-kngatelor parlamentari. Vine la Budapesta şi cu sosirea Lui să începe din nou procesiunea politicia-nrilor la palat. Combinaţiunile politice întrec orice închipuire. Partidele stau ca falange de oţăl, gata să acopere programul şefilor lor. Partidul muncii e în espectativă, voieşte să învie iarăş sub o formă nouă, cu alte căpetenii.

Opinia publică maghiară se grupează în jurul lui Wekerle—Lu-kks—Andrăssy. Cine îşi putcâ m-dhpuî, între împrejurările date, un Cibinet fără Wekerle—Andrăssy? O criză de guvern ca cea de acum nimai oameni de calibru lor o putem rcsolva. Cel puţin aşa credea lucea. De credinţa aceasta vor li fost şi ei. Din acest motiv, vor fi ţhut scump programul, pe care l-au piczental din partea lor Maiestăţii Să&. Vorba era: Acum ori niciodată.

Monarhul Ia rândul său a frânt grandomania asta politică în două. A pus toate celebrităţile demodate j

M a r ţ a , j o i a ş i b ă ( • e l

în talon şi a numit un om tinăr, un locotenent, de şei al guvernului, pe contele Essterhdsy Mdric.

Noul şef de cabinet aparţine partidului Andrassyesc, va să zică

I unei minorităţi parlamentare; dar aceasta pentru dânsul nu este de însămnătate. Are plenitudinea puterii şi în pertractările iniţiate cu alţi politiciani, în vederea formării cabinetului său, absolut nu se leagă de forme vechi de partid. Nici o stăruinţă nu depune pentru câştigarea partidului muncii, maioritatea parlamentară de azi, şi se pare preocupat numai de oamenii potriviţi programului său. Celealalte le ţine de sine înţeles. Indatăce se va prezentă în Cameră şi îşi va desfăşură programul, se înşirue de sine pe urma lui — maioritatea. Indiferent din cari partide şi în ce chip. La caz contrar are alte mijloace pentru asigurarea mersului liniştit a lucrărilor parlamentare.

Noi din parte-ne, nu avem nici un motiv să ne bucurăm ori să ne întristăm de venirea noului ministru-prezident. dupăcum nu vărsăm la-crămi nici după celce s'a dus. Sunt Insă momente, cari deia suirea pe tron a Maiestăţii Sale monarhului lasă să se întrezărească ivirea unor noui zori în vieaţa popoarelor din Monarhie.

Programul de domnie al Maiestăţii Sale a fost destul de limpede formulat în manifestul adresat popoarelor Sale, unde s'a zis: „Voiesc să fiu domnitor drept şi plin de iubire al popoarelor mele!"

In mesagiul de tron, prin care s'a deschis parlamentul austriac se

zice: „Putem să facem loc desvol-tării libere naţionale şi culturale a popoarelor egal îndreptăţite".

Iar în proclamaţia adresată contelui Tisza pentru lărgirea drepturilor, cetim: „Să-mi prezinte proiecte . . . cari să corespundă jertfelor aduse de popor în aceste xile grele."

Adevărat că Tisza a încercat să comenteze cuvintele preaînalte şi să explice după a sa mentalitate ceeacc dă monarhul popoarelor sale, dar comentam! acesta a măturat guvernul din fruntea afacerilor, iar atitudinea postumă a contelui Tisza de a ţinea legat de sine partidul muncii, a tăiat adânc şi în existenţa acestuia.

Din toate se vede, că idei noui de guvernament ies la suprafaţă în ambele părţi ale monarhiei şi alţi vâslaşi iau cârma năii statului în mâni. ^Cârmacii cei vechi sunt neputincioşi în faţa problemelor mari ce stau înainte. Fecarc popor să se fericească în stat amăSurat jertfelor aduse pe timpul acestui cumplit răsboiu — asta pare a fi formula cardinală în programul viitoarelor guverne.

S o c i a l i ş t i i g e r m a n i la S t o c k -k o l r n . — Comision*» oiaadexă-ecau'iinfşvică, care e lacredinţstn de Internaţionala eoaia-liitâ ca pregătirile pentru congresul pacifist socialist , a avut lungi întrevederi cu deî '-îgaţiunaa seciatistâ germană, reprezenta tă prin S hs idemauB. Despr* întrevederea aceasta se publică acera un comunicat oficia*, în «are so face o c x t aii

8*f> %

iar mai târziu a ÎBtrsbainţat tes te armele, ca să constrângă pe guvcra la pace, cerând abzicerea de erice enexiun* fi despăgubire. In acest sens a vorbit şi deputatul David, eare a spus, e i entefct* este un s indiest , ce V a format pent ra a Împărţi lumea. A expus caúsele izbucnirii răsboiului, In care Germania a Intrat numai dnpăcs Petrogradal a voit en totdinadinsul risboiu.

Comijia olandessă-scandinavii?; a hiat la cunoştinţa expuasriie celor doi socialişti germani.

Minoritatea sodel i i îă «lin Gjrmauia, reprezenta tă prin Haaio, Berastein, Kautaky, Hoffmann Insă se pregsteş ta să pleca la Stockholm. Intr 'e d*claraţi» făcută do anul dintre aceştia se spune, că socialiştii eondnşi de H&age s aa t fina convinţi, că o paee între Rusia, Germania şi Franţa este posibilă. Nici chifti- cu Anglia nu ar fi imposibilă o înţelegere pe tema aceassa. Minoritatea crede, eă confereuţa din Stockholm va avea înrîurire hotăr l toare asupra încheierii păcii.

A p l a n a r e a o r i z e i de g u v e r n . — După îndelsngate tratat ive eu soţii tu turor partidelor, cu bărbaţi de stat emeritaţi , fcşti miniştri şi ministeriabili, Menarhal a luxt hotărîrc» să vină în perssană la Budapssta spre a aplana eri ia de guvern. însoţi t de batonul Barian, Monarhul sosi în 8 Ianie In capitală ţ i îndată eheaaă la sine o seama de bărbaţi de stat, fără d*os«bire de partid. A făcut senzaţie audienţa comună a contelui Andrássy şi Apponyi. A fost învi 'a t mai pe urmă şi Weker le , despre csre se credea, că va părăsi palatul regal, ea şef designat pentru formarea guvernului.

Nu a'a întâmplat însă aşa. La urma tuturor a fost din nou primit în audienţă contele Estierházy Móric, care dopá e audienţă de zece minate a eărăsit palatul, încredinţat ca formarea guvernslui.

Noal miaistru-preiidoBt este numai dă treizeci şi ş*să ânî. Se spune, eă este nnul dintre cei msi erudiţi politiciani ai Ungariei . Studiile universitare le a făcut la Budapesta şi Oxford. Deputat a fost alei mai întâia in 1906 în cercul electoral dala TokeUrebes cu program const iu ţ ienal . Ds atunei a rămas credincios partidului Andrássyss.! şi a luat parto la toate luptele opoaiţiei împotriva guvernului Tiszs. Cu iíbuenirea răs-boiului a fost chemat eub arme cu r e s g de sublocotenent, mai pe urmă locotenent şi este decorat în mai multe rânduri . Actualul Monarh îl cunoaşte mai de mult şi a avut ocazie aă se convingă do calităţile lui sufleteşti capabile de a lua în ta ină frânele guvernului. Este simpatizat de toate partidele. Conflicte mari personale au a avut cu matadorii din casa ţării şi astf*l să crede, că mai uşor va putea satisface angajamentelor luate.

Altcum toate partidele §'au declarat, eă împotriva persoanei noului minigtru-pre- j zident nu au nimic şi vor aştepta programul I guvernului nou, spre aşi preciza atitudinea j viitoare. Opinia publică este mai ales en- | rioasă de situaţia partidului muncii, a cărui at i tudine CE. maioritate in parlament, este hotăr i toare asupra guvernului. Contele Tiiza a declarat însă, că partidul muncii aşteaptă publicarea programului noului guvern, dar şi până atunci va vota indemnitatea şi lipsurile publiee.

Ia cercuriie politice se ţină svonul eu Îndârjire, «ă coatele EszUrhâzy va Interes an cabinet de concentraţie, care sa se razime pe sprijinul partidelor Andră3ay, partidal popoia! şi a!ui Kâfolyi. în t rucât partidul muncii va lua poziţie hotări tă împotriva urnii astfel de cabinet, miaistrul-presideufc va di-solva dieta şi vs escrie alegeri nosă.

P e n t r u v o t u l u n i v e r s a l . — In 8 Iunie, pe când Monarhul se afla la Budapesta g;>re a aplana criza da guvsni , muncitorii şi cetăţenii oraşului Bndapesta au aranjat o impozanta demonstraţie psiitru votul univers-U. L i două ere d a. s'au îashiâ deodată toate prăvăliile, toste ?at#nele şi localurile publice, iar cetăţenii şi tsuaei-torii capitalei au pornit cu seeilo de mii spre casa oraşalui, snde au prezentnt primarului Bârczy o peti ţ ie ad resa ţ i împsra-tului-rege, în care eor „«nainte do oricare altă l t g s — legea reformei electorale pe baza votului egal, sseret şi după comune. ' După foile din capitala, demonstranţii au fost câteva sute do mii, cari dupA răspaasn] primarului B'*U împrăştiat fără s i li Intra-venit vre-un iaridont mai grav iu aceasta uriaşă manifestaţia.

Primarul oraşului a fost primit apoi de Monarh, caro 1-a antoriăat să spună, că ests pentru lărgirea dreptului do vot şi guvernul Tisza Sncâ a cazat, fiindcă punctul de vedere al fostului ministru-pr*zident a diferc.t de al Monaibului In aceasta i h-s ie. La urmă a declarat Monarhul, că va încheia pace îndatăce i se v:i oferi ocazia pentru o pace cinstită.

fundă neagră , c rep . : „Tat i ţ icului nostru s c u m p — Mama, Bubi, Luca, Luchi , Tiţa şi P ica" . 2 „Iubitului co leg — Profesorii g imnazia l i" , b rad , bujori, fundă violetă. 3 . P re ţu i tu lu i co leg — Profesor i i prepa-randia l i " , tuia şi oliv, fundă albastră . 4. „Neui ta tului co leg — Profesor i i şcolii de fete", s tejar , iazmin şi roze albe, fundi a lbă. 5. „Cas ina Română — Neuitatului membru" , tuia şi iazmin, fundă neagra, 6. „Neui ta tu lu i membru — Socie ta tea me* se r ieş i lo r rom. din Bla j" , b rad , bujori şi iazmin, fundă roza . 7. „Pr in ţu lu i muzicei — E u g e n Solomon" , s tejar , fundă albă, 8. Pin şi iazmin, familia P r e c u p . — Apoi al te le , o mul ţ ime, flori şi cununi fără indicaţie, delà pr iet ini şi cunoscuţ i , iar cel mai sp lendid şi mai g ră i to r t r ibut : o liră superbă din oliv şi ferege, a lcătui tă artistic, e ra depusă Ja p ic ioa re le Maestrului, ca o apoteozare demnă a geniului muzical. O p e r a D-nei Borza, depusă în numeli artei musicale româneşti... Tr ibu tu l unui popo r în t reg!

Conductul spre Catedrală.

Osemintele Maes t ru lu i au etat depuse acasă până Luni d imineaţa la ceasur i le opt. Atunci au fost t r anspor t a t e cu solemnitatea cuveni tă în n ; i a biserici i ca tedra le , de unde au p leca t sp re vecin ică odihnă şi osemintele lui Bunea şi a tu tu ro r ce lor mari ai Blajului. Cu aceas tă ocazie s'a oficiat la casa mor tua ră începutul p rohodulu i , apoi s'a a lcătui t conduc tu l s p r e ca ted ra lă precedat de ş i ru l nesfârşi t al e levi lor gimnaziali, a p rofesor imei delà toate Institutele şi de publ icul blăjan, în sunetu l tânguios al c lopote lor . In naia biser ic i i s'a alcătuit catafalc nou şi maes t ru l Mureş ianu a stat aci , sub cupola unde de a tâ teaor i a preamăr i t el pc Dumnezeu cu superbe le sale corur i , până după prânz , încunjura t de flori şi de co roane . Şi de rugăciuni le pioase ale publ icului , c a r e nu mai contenia să Intre , pen t ru ul t imadată, la Maes t ru l iubit..,

C o n d o l e a n ţ e l s c o r p o r a ţ i i l o r .

In cu r su l zilei de Sâmbătă şi Duminecă s'au înfăţ işat la ca tafa lc Inst i tutele de înv. şi Corpora ţ i i le din Blaj să-şi tă l măcească condoleanţe le . Mai întâiu a veni t Comitetul 'Reuniunii femeilor", condus de D-na Nestor . Apoi Corpu l profesora l dela >Şcoala de fete*, în frunte cu d i r ec toru l S i lves t ru Nes to r ş i cu un g rup mai m a r e de e leve; Corpul p rofesor i lo r dela 'Institutul pedagogic* cu d i rec to ru l Ne -gruţ iu ; Profesor i i dela Gimnaziu cu dir ec to ru l Cheţ ianu; »Casina Română* cu v ice-prez identul Dr. Alexandru Nicolescu; ^Reuniunea meseriaşilor* cu prez identul Gavr i l P r e c u p ; etc . Condoleanţe le au fost p rezen ta te D-nei Mureşianu de conducă tor i i deputa ţ iuni lor în cuvinte a d â n c simţite şi duioase .

Florî s j cununi. •mmemmmmmmmmmmmmmmu

îndată după a şeza rea pe catafa lc a

începu t să curgă la casa îr ioriuar* 2 m a r e bogă ţ ie de flori şi de cununi , c a r i au t ă i - i ^ °a t e să mai încapă atâta publ ic . In jurul

| s icr iului £ t ă copleşi tă de d u r e r e familia, împreună cu rudeni i le şi priet ini i de aproape,

, «re rudeni i le de a p r o a p e dl Andrem Bir-i si D-na. In t re pr ie t in i G e m Solomon,

seanw ^ • a d m j r a t o r u l cel mai intim al doc to ru ,J Măest ru lu " . î n t r e t g ă d e priet ini şi admi-

O l u a u , v i ş , foşti elevi , a le căror ra to r i , de e U b e i u l u i nos t ru şi nici in-n u m e soapă COL. ^ o r t fugitiv nu le poată gus ţ imea unui ra*. cupr inde .

Prohodul.

Luni, în 28 Maiu, s p r e ceasur i le 5, la c h e m a r e a c lopotelor , ca r i au deplâns atâţ ia dignitari biser iceşt i şi fruntaşi, larga ca tedra lă se umple de publ ic . Naia 6e umple de dame în doliu, a semenea scaunele şi t inda. S t rane le can tora le şi celea p rofesora le de preoţ i din loc şi jur , şi ch ia r din depăr t ă r i mai mar i . In t re preoţii din depă r t a re Păr . p ro topresb i t e r Păcurariu, din Miercurea . In stalele canon ica le Rev. Dr . Alex. Nicoleecu, v ioar gen. şi toţi cei-alal ţ i membr i i ai Ven. Capit lu aflători în Blaj. Se r e m a r c ă autor i tă ţ i le loca le în frunte cu p r im-pre to re le Simonffy şi ceialal ţ i oficianţi cu familii cu tot, căci a r ta şi personalitatea maes t ru lu i Mureş ianu a s to r s s t ima şi cons idera ţ ia t u tu ro r ce tă ţen i lo r Blajului. Apoi vin elevii g imnaziului şi c a t ed ra l a abia

măci t mai pă t runză to r d ragos tea m i r e , pe ca r e şi-o e luptase maes t ru l Mures ia t i» în ia imile blăjenilor. Un c o d r u în t reg de flori cu mi reazma dulce a lune i Maiu şi ou pe ta le s t ră luc i toare . To t flori na tura le şi funde de mătasă. Buehe te şi cununi , ş i r nesfârşi t . Menţionăm pe ca r i le -am putut a lege din tfuioasa g răd ină , ca re a încununa t cea din u rmă cale a Maestrului . 1. Cununa familiei, d ia iazmini şi p i n ,

Nr. 31. U N I R E A Pag. 3.

Prohodul se începe p r e c i s la o r a 5. Se aiazi preoţii la căpătâ iul s icr iului , In jarul mesei cu c rucea şi t rad i ţ iona lu l pa rastas strămoşesc. Oficiază d i rec to r i i : Dr, A. Cheţiaau, I. F . Negruţ iu , p ro topopu l C.Bărbat, profesori i : Nic. Pop, Ioan F o d o r , Vaier Suciu, Aug. Caliani, Pe t ru Suciu şi capelanulV.Moldovan. L e c t o r i : N i c Costea, Castelan mitrop. şi Alex. Lupeanu , prof. la (coala de tete. Cântăr i le de p rohod le ţinti prof. de cant Aron Papiu şi vice-not . coisistorial I. Moldovan. „Bine eşti cu-rlatat Doamne" răsună dulce şi mângă ios , wn numai „Baciu Pap iu" ştie să-1 cânte . „Acuma m*am odihnit" se înalţă într 'un fortissimo splendid, c a r e a înduioşat până la lacrimi. Nici când eântăr i le v re -unu i prohod românesc nu c r edem să fi fost nai înduioşătoare ca acum, când e p r i v c -|hiat alintatul maes t ru al muzicei .

Corul. Slujba prohodului a avut însă p u n c

tele sale de neuitată pompă funerară : c o r u l care a cântat compoziţ i i le Maestrului r ă posat. .. Coriştii din socie ta tea blăjană cu tari Maestrul a pe t recu t la g roapă pe atâţ ia oameni mari ai biser ic i i şi dascăl i ai ş co lilor noastre, au ţ inut să dea mor tu lu i de astăzi cinstea din u r m ă cu propr i i le lui compoziţii. S'a refăcut în pr ipă , cu toa te lacunele împre jurăr i lor g re l e , „coru l lui Mureşianu" din profesor i şi foşti elevi, şi ia postat la locul ob işnui t unde conducea Maestrul şi s'au executa t câ teva cântăr i Itebrale, cu pă t runză toa re l e lor t onu r i profunde. Conduce rea a reveni t t inăru lu i prof. Dr. Alex. Bor sa, c a r e s'a dovedit dîBQ de incomparabi la sa rc ină . Şi vădu-ritul cor s'a a ră ta t v redn ic de Maestrul , pe care îl deplângea. Accente le r ă s p u n -joriilor dela ectenii umpleau largi le cuprinsuri ale ca tedra le i , ca simfoniile unor •depărtate vremuri de maies ta te icra t ică . Publicul părea că îşi uită o clipă s icr iul it jos şi ascultă cu î n c r e d e r e maies toasa auzicl de jale, înch ipuindu-ş i că sus In cor e bagheta Maest ru lu i însuşi . . . Da r cununile cu laconice le l o r inscr ipţ i i ne readuceau din lumea de v i sa re duioasă , ode ae ridicase cân tă r i l e lui Mureş ianu şi trista realitate ne înfiora de zd rob i toa re [tari... Lui ii sună ja ln icu l „Doamne lidură-te spre el!"

C u v â n t ă r i l e .

Dupăce s'a ceti t evanghel ia , prof. Ciura a urcat amvonul şi a rost i t panegi r icu l , plin de splendide evocă r i şi de-o d e s ă v â r şii frumseţe l i t e ra ră . Apoi a vorbi t Clar . !Dr. V. Macaveiu, în numele Inst i tutelor noastre, in ace laş chip demn şi l i te rar , (le-am publicat în în t regime) .

„ P l â n g ş i m ă t â n g u i e s c " .

0 clipă s'a făcut t ă ce re adâncă . Pu -[clicul stă nemişca t ca şi s icr iul încununat [ieflori. Clipa supremă , după ca r e publicul jtlljan la înmormântăr i mari e depr ins să ; aştepte totdeauna cea mai g r and ioasă ope ră a maestrului Mureş ianu. Va r ă s u n a ea şi acuma? Vor avea corişt i i lui Mureş ianu atâta putere în lacr imi le , car i îi îneacă pen t ru pierderea lui, ca să -ş i facă şi l ă ţ i de dânsul (reaua datorie?

0 c l ipă . . . Apoi adânci le tonur i au prins sl se tnfiripe, domoale şi p re lung i

m a i î a t â i u , ş i t o t m a i c r e s c e n d o , m a i f u r t u n o a s e , m a i z g u d u i t o a r e , c a s f â ş i e t o r u l

| p l â n s e t a l u n e i l u m i î n t r e g i , p l â n s e t c e vine j pa r ' că d i n a f u n z i m i d e m i i d e a n i . . .

« P l â n f , plâng, plâng ş i mi t â n g u i e s c , Când mi gândesc la moarte Şi văd în mormânt frumseţa noastră Cea zidită d u p ă t i p u l l u i D u m n e t e u .

Cum ne-am înjugat cu moartea? . . . După porunca lui Dumnezeu, Precum e scris.

Nu mai şt iam par ' că unde ne aflăm, nu ne mai dam s e a m a de nimic, deoât

| vedeam un s icr iu si o liră. Şi funde cu un i nume iubit. Şi sufletele ni -se mis tuiau

de ja le . . . . In mormânt frumsaţa noastră După porunca lui Dumnezeu, precum e scris.

. . . A f o s t un hohot de p l âns cum nu au mai auzit bă t râne le z idur i ale catedra le i .

Convoiul.

E r a spre seară b in işor când s'a i s prăvi t p rohodu l ta ca tedra lă . Soa re l e e r a s p r e apus şi t r imi tea o lumină b lândă din

I scaunul lui de culmi din zare. Au p leca t ! înainte p rapor i i şi c rucea , apoi elevii gim-| naziului cu s teagur i le lor (elevii p r e p a r a n -i diali şi fetiţele t e rminase ră anul şcolar ) ,

publ icul de bărbaţ i , p rofesor imea , corul , apoi preo ţ i i şi pe u r m ă carul m o r t u a r cu

I coroane le . P e u r m a carului după familie ! nesfârş i t ş i r de dame în frunte cu „Reu

niunea femeilor" şi tot publ icul blăjan. j Un convoiu cum numai la Bunea a mai i fost. Pe tot p a r c u r s u l drumului co ru l a | cânta t „Sfinte Dumnezeu le" , compozi ţ ia j Maest rului . Concetă ţen i i asemenea au pc -| t r ecu t cu toţii pe Maest ru până la groapă . I In frunte e ra condusă L i r a : s imbol duios, j Soare le de Maiu a r ămas uitat pa r ' că pe

culmile lui dela apus şi a început să-şi I tot p ia rdă din s t ră luc i re , roş indu-se îneet : ca un mare ochiu ce p l â n g e . . .

In cimitir.

In c imi ter aş tep tau cununi le firii: | sa lcâmi i c u toată bogăţ ia lor de flori mi

ro s i t oa r e , flori albe, flori dulci, car i cu pova ra lo r îndoiau crengi le bă t rân i lo r a r bor i în semn de omagiu acelui , c a r e atât de mult iubea lunile Mai şi susuru l frun-

j ze lor doin toare . P r in t r e cruci le şi m o n u mente le a tâ tor oameni de inimă ai Blajului

1 şi ai neamulu i , a a t â to r dască l i modeşt i , ş i-a făcut ca le şi maes t ru l Mureşianu, sp r e col ţu l din sus, a p r o a p e de Ionaş , dulce le

1 cân tă re ţ de s t r ană şi de Bunea, uitat p r ea de g r abă . Deasupra g roape i a r ă suna t cu-

j v ân t a r ea de o m a r e forţă a prof. P r e c u p , | des lega rea legii c reş t ineş t i , apoi In sune tu l i mani lo r de ţ ă rână şi a ult imului „P lâng

şi mă t ângu iesc" s'a coborâ t şi maes t ru l Mureş ianu îa lumea de odihnă a c e lo r călător i ţ i pe vecie ,

După po runca lui Dumnezeu , P r e c u m e s c r i s . . .

A. M

Scrisori de condoleanţe.

Mult stimată Doamnă! Cu durere re.-.pus • am primit vestea

prin necrologul trimin, că soţul Dvoastre a Încetat din vieaţă şi s'a mutat la cele de veci. Prin repausatul a pierdut au numai familia Iacob Mureşianu mult, dar tot neamul

românesc şi toată lumea muzicală. Ua corn-p o c i s t excelent am perdut prin D-sa, un prietin v id , un om de societate şi cu multe calităţi plăcute.

Toţi câţi l-am cunoscut mai de aproape, l-am iubit şi l-am stimat. Îmi pot închipui perderea mare din partea familiei, care l-a cunoscut şi mai de aproape fi a ştiut iatenţiunii* lui nobile şi a simţit iubirea Iui ea soţ şi părinte.

Din ocasiunea aceasta tr istă, permite-ţi-mi că şi din par tea mea să-mi exprim condoleanţsle mele cele mai sincere.

Budapesta, 5 Iunie 1 9 1 7 .

Cu deosebită stimă Dr. P. Bilusco.

Mult stimată Doamnă! Trecerea la celea vecinice a scumpului

D-Voastre soţ şi mult st imatului nostru prietin ne-a umplut de într is tare şi de jale şi pa noi! Dacă rapoartele grave sub cari t ră im nu ne-au coaees să i dăm în persoană ultimul onor, Vă rugăm pe a c e a s t a cale, să binevoiţi a primi sincerile noastre condoleanţe. Dumnezeu atotputernicul Vă dăruiască mângâiere şi putere să suportaţi lovitu ra grea a sorţii!

N ă s ă u d , la 5 Iunie 1 9 1 7 .

Cu deossbită s t imă Familie maior. t. r. I. Marţian.

G r e u t ă ţ i î n j u r u l f o r m ă r i i c a b i n e t u l u i . — Ministrul prezident contele Eszterhâzy Morie confere^te zilnic cu şefii partidelor, dar până în moment nu i a succes să sompuaâ lista ministerială. In t re part ide sunt deostbiri mari de vederi, iar j ignirile personale încă îşi au rolul lor la greutăţi le ivite. Contele Eszterhâzy tşi dă silinţa, să câjtigo pentru programul sau toate elementele dsmocratice. Astfel să spune, eâ a oferit un portofoliu ministerial lui Vâzsonyi Vilmos, Kâ'olyi Mihaly, ba a invitat şi partidul socialist să fie reprezentat îa guvern. Pentru reconstrucţia Ardealului se va constitui o secţie anume. I)*spre programul ministrului prezident asupra votului universal, o foaia din Budapesta este informată, că acela de fapt va fi egi l , secret şi după comune. Ministrul prezident a plecat la Budapesta, ca să facă raport asupra greutăţi lor ivite în jurul formării guvernului.

A a b z ' s g u v e r n u l s p a n i o l . — O telegramă d:n Madrid anunţă, că gaveraul lui G a r d a Prieto a diaiisionat.

Râsboiul european. — Telegrame oficiale, —

Budapesta, I I Iunie. Armata a şasa italiană a început atacurile aşteptate la platoul dela cele şapte comune şi în valea Sugana. Pe frontul dintre Asiago şi Brenta inamicul, după pregătire de artilerie de mai multe zile, a aruncat în luptă şi Infanteria. Spe nord-vest de Asiago a succes italieni'or să pă-

Psg. 4. U N I R E A Nr. 31.

trundă în tranşeele noaste, dar inde-cursul nopţii au fost respinşi total. In special aau dat lupte îndârjite în regiunea Casara-Zabio şi Mante-Forno, unde atacurile italiene sau prăbuşit de resistinţa trupelor din Stiria. în valea Sugana atacurile duşmane au eşuat de focul nostru de artilerie, sau In lupte din apropiere. Aeroplanele noastre au puşcat 2 aeroplane italiene. — La cursul Isonzo nu sunt eveniment mai marcante.

în sectorul Diinak, Nieport şi ost de Ypern luptele de artilerie eri s'au înăsprit în mod însemnat. Asemenea s'au potenţat şi spre ost de Wytschăte şi Mesines. Noaptea divizii engleze, după lovituri mari de artilerie, au asaltat contra poziţiilor noastre ce sunt spre vest de Holebeke. Iam respins. Seara englezii au dat atac contra fabricii ce e situată spre vest de Var-nat şi sud de Doune. Atacul a eşuat.

La canalul Labase, ţărmul sudic dela Scarpe, Festhubert, Loos, Mon-chy, am împedecat cu foc distrugător esoperarea atacuril engleze. La drumul Labasse—Bethune şi nord-ost de Ver-melles şi Hulluch am respins eşirile duşmane.

Diviziile de asalt din Prusia ostică şi vestică au pătruns în tranşeele franceze dela Chemin des Dames. Soldaţii francezi de aci au fost făcuţi pinsonieri.

Pe celelalte fronturi nimic esenţial.

lnformaţiuni. Cum decurge în prezent procesul de

aprobare a scaunului apostolic pentru denumirea nouilar episeopi. împrejurarea, ca noul episcop al Gh'-rlei Ilustritatea .Sa Dr. Inlin Hossu a fost denumit clin partea Ma-

Penfru împrumutul Vl-lea de răsboiu.

Consistoareîe tuturor diecezelor noastre au îndemnat în circulare preoţii noştri la iscălirea împrumutului al Vl-lea de răsboiu,

După cum suntem informaţi preoţii noştri îşi fac cu abnegaţiune şi zel aceasta datorinţâ de cetăţean, iscălind nu numai ei, după putinţele lor materiale, dar îndemnând şi pe credincioşi să-şi plaseze banii în hârtii de aceste, cari le aduc interese mai mari, şi se accelerează şi sfârşitul răsboiului, când toţi ostaşii se vor reîntoarce iarăşi Ia vetrele lor acasă.

Faceţi totul, ca succesul acestui împrumut să fie mare!

jes t i ţ i i Sale în 3 Martie şi publicarea în organul oficial a venit numai in 30 Maiu, a dat ansă la multe nedumerir i şi comentare. Motivul acestei Întârzieri 11 aduce „Curierul Ungar" , care din cercuri competente a aflat, că singura causa a acestei întârzieri residă în stare de răsboiu cu Italia, prin ea s'a îngreunat contactul diplomatic cu Roma. Ungaria, după dreptul bisericesc, cere prin consulul său din Roma întărirea scaunului papal a episcopului denumit. în tăr i rea Papei trebuie cerută In decurs de trei luni dola denumire, in caz contrar episcopul îşi pierde dreptul. Dupăce acum Monarhia nu are reprezintant la Roma şi afaeerile diplomatice cu scaunul papal se resolvesc odată pe lună prin cnrier, Ia denumirea noului episcop de Gharla s'a procedat aşa, că ar tele do denumire împreună c» acluzurile nnnţiaturei din Viana s'au trimis la Roma şi numai după aprobarea acestora din partea Papei h'aa publicat în organul oficial. Denumirea Ma-jestăţii Sale e datată In 3 Martie, în 13 a aceleaşi luni c'a desbătut Ia nunţiatura din Vioaa procesul informator, la care au figurat ea martori ai noului episcop preoţii militari Are-n Lupsa şi losif Cutean. Nunţiatura a informat scaunul papal despre procesul informator tot pe aceeaşi cale d iplomatică, pe care s'a trimis Ia Roma denumirea Majestuţii Sale. Probabil, că Ia ds sBin irea episeopilor în decursul răsboiulHi se va Urma tot acest procedeu.

Hămory Lâszld, deputatul guvernamental ui Vizekaei şi veşnicul contracandidat al aspiranţilor români la deputăţie, iarăşi a făcut una. După cum apune o foaie din Budapesta, ingeniosul deputat & ştiut sa éludes* cumplit ordinaţiuuile privitoare Ia ar-ticli de alimentaţie. In casele sale din Curtiş fi în casa din Arad s'au descoperit magazine întregi de grâu, ovăs, orz, slănină, piei, lână. Comisia militară, care a venit la faţa locului, a rămas surprinsă de mganiositatea domnului deputat , care şi tn locuinţa gendarmilor a astupat o odais încărcata cu grâu. Povestea podurilor daple, a groşilor croite anume, a grajdurilor astupate şi încărcat» eu tot feliul de bucate s'a dovedit aci ds adevăra ţ i . Ba Intr'un pod, sub un drapel naţional maghiar doi saci de ors fără coaja aştepUu ziua Învierii, iar Intr 'o odaie a sa din Arad vre-o 70 de msji de slănină erau îngrămădite. Comisia natura! a confiscat plusul, şi 1-a transportat pentru miliţia din Ar&d. Iu contra transgresoralui dsputa t s'a pornit cercetar*.

Nenorocirea unor excursii şco la re . Eievii ş.-oaiei comercial»» din Haţeg au ficut In luna trecută o excun-iuue la IVtro-tsény şi de acolo pe surdue cătră România, pe acelea locuri pline de granate , f rapie le , bomba şi alte lucruri rămase pe tâmpul de luptă. Pe la 3 ore p. m. când era ea să se re 'n toarcă , un tânăr din cursul superior I. Iubîş , » aflat un granat şi jueându-se cu el, H explodat omorând pe loc j