biserici fortificate

8/17/2019 Biserici fortificate

1/10

Biserici fortificatePuţină istorie

În secolul XII au sosit în Transilvania primii colonişti saşi sosiţi din zonele de pe malul stâng alRinului. Câteva decenii mai târziu numărul coloniştilor a crescut semni!icativ celor sta"iliţi înTransilvania alăturându#se colonişti veniţi din $ranconia şi sudul %ermaniei.

Punctul central al colonizării a !ost zona &i"iului nucleul mărindu#se treptat şi cuprinzând şi alteregiuni din Transilvania. 'a mi(locul secolul XI) &i"iul a !ost trans!ormat în provincia celor*apte &caune iar în +,- a luat naştere /niversitatea &ăsească care i#a unit pe toţi saşii de pePământul Crăiesc 0Transilvania1. 2area ma(oritate a coloniştilor s#au sta"ilit la nordul (udeţului&i"iu de astăzi în zone de deal şi podiş care permiteau cultivarea pământului practicareadiverselor meşteşuguri.Coloniştii şi#au construit sate mari cu străzi concentrate în (urul unei pieţe centrale. )iaţaspirituală a comunităţii nu era deloc negli(ată. 3e cum au sosit coloniştii au ridicat "aziliciromanice asemănătoare construcţiilor ecleziastice din &a4onia 5avaria şi Turingia. 'a mi(locul

secolului XIII construcţiilor ecleziatice li se adaugă elemente ale goticului timpuriu cea maiedi!icatoare construcţie în acest sens !iind a"aţia cisterciană de la Cârţa o "azilică cu trei nave şio nava transversală în sistem legat.'a mi(locul secolului XIII au apărut in!luenţele goticului în construcţia "isericilor iar începândcu mi(locul secolului XI) noile "iserici construite în zonele rurale erau puternic in!luenţate destilurile ecleziastice ur"ane.

În deceniul al treilea al secolului X) în urma invaziilor otomane "isericile din Transilvania îşisc6im"ă rolul. 3acă până atunci rolul lor !iresc era de centru al vieţii spirituale odată cuinvaziile turceşti "isericile se trans!ormă în sim"oluri ale rezistenţei împotriva năvălitorilor.7cestea au !ost !orti!icate prin adăugarea de ori!icii de tragere şi guri de păcură drumuri de

stra(ă turnuri şi ziduri de apărare.

5isericile construite ulterior 0s!ârşitul secolului X)1 aveau structura unui turn apărat din toatedirecţiile un e4emplu !iind "iserica !orti!icată de la 5azna.

2ai mult de +89 de "iserici !orti!icate au !ost construite în Transilvania: astăzi în nordul (udeţului &i"iu nu este localitate săsească în care să nu e4iste o "iserică !orti!icată. Peste 89 deast!el de "iserici din (udeţul &i"iu au !ost declarate monumente ar6itectonice de e4cepţie # printrecare "isericile patrimoniu /;


2/10

săsească din Transilvania.Transilvania regiune colinară aşezată în centrul României a do"ândit de#a lungul istoriei saleun peisa( cultural speci!ic dat de convieţuirea pe acest teritoriu nu !oarte întins a românilormag6iarilor şi saşilor.

&aşii sunt o populaţie de origine germană colonizată începând cu secolul al XII#lea pe

>pământurile regale> din Transilvania. Colonizarea a !ost iniţiată de regalitatea mag6iară pentruconsolidarea stăpânirii asupra acestui teritoriu de curând cucerit. Prima zonă mai întinsă ocupatăde colonişti a !ost >Provincia &i"iului> în sudul Transilvaniei. Colonizarea ?ării 5ârsei în sud#estul Transilvaniei a !ost încredinţată în +@++ ordinului cavalerilor teutoni.Colonizarea saşilor în pământurile regale s#a înc6eiat la începutul secolului al XI)#lealocalităţile !ondate de aceştia 0cca. @891 acoperind un teritoriu îngust în sudul şi estulTransilvaniei de#a lungul arcului carpatic. 3ispoziţia geogra!ică a acestor aşezări şi drumurileistorice dintre ele con!irmă planul şi rolul colonizării.%rupurile de coloni erau conduse de greavi. 7ceştia organizau coloniile trasau teritoriulasigurau legătura între coloni şi regalitate. Ca mod de organizare a aşezărilor a !ost aleasă >sesia!lamandă> caracterizată prin grupuri compacte de gospodării deoarece dădea un plus de

coeziune colectivităţilor ceea ce va !i decisiv pentru evoluţia lor ulterioară. În centrul aşezăriisau pe o colină în imediata apropiere a acesteia se a!lau "iserica şi adesea locuinţa comitelui.Tipurile de sate datând din perioada colonizării # cu una sau două uliţe cu pa(işte interioară saucu piaţă centrală # sunt uşor de recunoscut şi în prezent în structura localităţilor săseşti dinTransilvania.

Colonii erau atraşi în Transilvania de acordarea de drepturi individuale. Con!irmarea scrisă adrepturilor colonilor din Provincia &i"iului # Diploma Andreeană/Goldener Freibrief # a !ostsemnată în +@@, de regele 7ndrei al II#lea şi regla relaţiile între regalitate şi saşii din aceastăProvincie. 3repturile prevăzute de Diplomăau constituit un reper pentru saşii din celelalte zonede colonizare care s#au străduit să a(ungă în posesia aceloraşi privilegii. În +,- regele 2attiaCorvinul a întărit privilegiile cuprinse în 3iploma 7ndreeană pentru toţi saşii de pe pământurile

regale. Tot atunci a luat naştere /niversitatea &ăsească ;aţională care prin atri"uţiile sale a datcoeziune grupurilor de coloni veniţi din teritorii di!erite şi în perioade di!erite !ormând o unitateetnică (uridică şi administrativă. Re!ormele din +A-+ ale împăratului Iosi! al II#lea au redus privilegiile săseşti. /niversitatea ;aţională şi sistemul ei administrativ şi (uridic s#au menţinutînsă până în +-A. /niversitatea laică era a(utată în acţiunile sale de /niversitatea ecleziastică. Importanţaacesteia a crescut după adoptarea Re!ormei în varianta Con!esiunii 7ugustane în +8A@ când "iserica evang6elică a devenit "iserică naţională a saşilor.7ceastă evoluţie are ca !undal o istorie locală !rământată dominată de ameninţări interne şie4terne. Primul eveniment catastro!al pentru coloniile în curs de constituire a !ost năvălirea tătarădin +@,+#+@,@. Ca urmare regalitatea a încura(at !orti!icarea localităţilor iar colonii au aplicat practicile de!ensive din regiunile de origineB localitatea era lăsată pradă invadatorilorcomunitatea re!ugiindu#se într#o !orti!icaţie uşor accesi"ilă. %rupuri de localităţi apropiate auconstruit cetăţi de re!ugiu 0e4. Saschiz1 "isericile au !ost încon(urate cu incinte !orti!icate 0e4.Cisnădioara1 turnurile vestice ale "isericilor au !ost trans!ormate în reduit.

&pre s!ârşitul secolului al XI)#lea a apărut un nou pericol # invaziile turceşti. Ca şi în cazulinvaziei tătare regalitatea a preluat iniţiativa !orti!icării localităţilor a(utată !iind de /niversitateşi 5iserică. 3istrugerile produse de marea invazie turcă din +,+ au avut drept consecinţă!orti!icarea în primul s!ert al secolului al X)I#lea a tuturor "isericilor din satele săseşti de pe


3/10

pământurile regale 0circa @99 "iserici !orti!icate1. 2odelele de !orti!icare au !ost o!erite de!orti!icaţiile orăşeneşti. 7u e4istat şi e4emple mai rare de adaptare a vec6ilor cetăţi de re!ugiu0e4. Râşnov1 sau de adaptare a locuinţelor no"iliare !orti!icate preluate de comunitatea săseascăde la greavi e4emplarul cel mai "ine păstrat !iind !orti!icaţia rurală din Câlnic. În interiorul!orti!icaţiilor au !ost amena(ate structurile care au permis continuarea vieţii cotidiene în aspectele

sale esenţiale c6iar în caz de asediu # de la locuri de depozitare a proviziilor !ântâni moarăcuptor de pâine şi până la şcoală. )reme de peste două secole "isericile !orti!icate deveniteverita"il sim"ol al comunităţilor au !ost continuu adaptate la evoluţia armelor şi te6nicilor deatac. 7u !ost create ast!el opere ar6itecturale de e4cepţie datorită !olosirii adecvate arepertoriului de !orme de ar6itectură de!ensivă ale evului mediu european târziu. 3eşi !iecare "iserică !orti!icată constituie o soluţie de!ensivă specială acestea pot !i grupateîn trei tipuriBI.Bisericile cu incintă fortificată tipice pentru zona plată a ?ării 5ârsei au instalaţiilede!ensive dispuse aproape e4clusiv pe incintă "iserica !iind puţin sau deloc !orti!icată. Cea maiautentică imagine a acestui tip de !orti!icare este o!erită de "iserica cu incintă !orti!icatădin Prejmer.

II.Bisericile fortificate tipice pentru zonele colinare au elementele de!ensive dispuse aproapeîn egală măsură pe "iserică şi pe incintă. 5isericile au !ost restructurateB navele laterale au !ostdes!iinţate deasupra navei principale au !ost ridicate eta(e de apărare turnul vestic a !osttrans!ormat în reduit iar corul a !ost suprapus de un "astion. 5iserica a !ost încon(urată cu oincintă !orti!icată.Remarca"ile pentru comple4itate amena(ărilor de!ensive sunt "iserica din Valea Viilor şi incintatriplă a "isericii din Biertan. 'a Viscri !orti!icaţia cuprinde în modul cel mai egal şi armoniosatât incinta cât şi III. Bisericile-reduit apărute la s!ârşitul secolului al X)#lea constituie ultimaetapă în evoluţia !orti!icării "isericilor. 7u !ost construite "iserici dotate dintru început cu omultitudine de instalaţii de!ensive şi incinte mai puţin !orti!icate. Prima "iserică#reduit a !ost ceaconstruită în Saschiz în +,.

2odul de prote(are a comunităţilor prin !orti!icarea "isericilor a !ost preluat de aşezările secuieştidin vecinătate e4emplară pentru această in!luenţă !iind "iserica !orti!icată din Dârjiu.&pre s!ârşitul secolului al X)III#lea "isericile !orti!icate şi#au pierdut !uncţia de!ensivă. .


4/10

Biserica forticată de la Valea Viilor Localitatea Valea Viilor este situată în

nordul județului Sibiu, la o distanță de 14 km. de orașul ediaș, !e drumul

județean 14"# otiș $ Valea Viilor $ %&14.

e locul actualei "iserici a e4istat mai întâi o "azilică romanică urme ale acesteia !iind descoperitec6iar su" podeaua sacristiei. 5azilica a !ost ridicată pro"a"il în secolul XIII odată cu întemeierealocalităţii.

5iserica de astăzi a !ost contruită în secolul XI) în stil gotic. /lterior pentru a !ace !aţăinvaziilor necontenite "iserica a !ost încon(urată cu ziduri şi turnuri de apărare. 7stăzi se mai păstrează , turnuri şi zidurile înalte de #A m prevăzute cu metereze. În "iserică e4istănumeroase o"iecte deose"it de valoroase precum stranele de la +8@- altarul din +AA orga din+-9A şi "aldac6inul amvonului datat în +A,. /n alt element important al acestei "iserici este6ersa a!lată deasupra portalului de nord care s#a păstrat intactă din +8@8.

&ăpăturile ar6eologice aduc dovezi materiale ale unei locuiri încă din cele mai vec6i timpuriast!el pe teritoriul satului s#au descoperit o secure de piatră din neolitic i o "ră ară de "ronz deș țla începutul epocii !ierului. În anul+-A8 pe locul numit >Dall> s#au descoperit două vase de luti un topor de "ronz cu gaură de !i4are în coadă datate înș epoca "ronzului. În 6otarul satului în

partea sud#vestică s#au descoperit "locuri de piatră !asonată i urme ale unui strat de culturăș provincial roman.

'ocalitatea apare men ionată pentru prima oară în istorie în anulț +@E ca posessio Barwmlak .FEG În +E98 după moartea comitelui 7pa!i proprietarul comunei !iii săi %regor i Iaco" i#auș șîmpăr it mai multe posesiuni între care iț ș terra Baromlak .F,G În anul +E8A %e"6ard din )orumloca !ost conducătorul preo ilor reclaman i dinț ț decanatul eicaȘ împotriva episcopului de 7l"a Iulia

în c6esiunea zeciuielii.F8G În anul +,++ a"atele de la Clu(#2ănă tur ș a reclamat localitatea)orumloc pe care o considera posesiune a sa. FG

3in + întregul sit !ace parte din lista monumentelor prote(ate de /;


5/10

• Casa 2emorială 2ar ian ;egreaț

• 5ustul lui 2ar ian ;egrea de5zveit în anul @99Eț F+9G

• 2onumentul


6/10

3upă anul +E99 5azna a aparţinut &caunului 2ediaş ca sat li"er documentele vremii atestândacest lucru. 5iserica păstrează încă în cor un ta"ernacol cu o reprezentare a lui Iisus caredatează din +89,. 3e asemenea un element mai rar întâlnit este !aptul că în turnul clopotniţăcare are rol şi de turn de poartă se mai păstrează trei clopote din secolele XI)#X) printre puţinele rămase din acea perioadă. Clopotele "isericilor !orti!icate săseşti au !ost topite în timpul

Primului Răz"oi 2ondial pentru !a"ricarea uneltelor de răz"oi.

2edias

5iserica ce purta 6ramul &!. 2argareta a !ost atestată pentru prima dată în anul +,+,. În anul+8,8 aceasta a intrat în proprietatea comunităţii evang6elice luterane din 2ediaş devenindcentrul comunităţii săseşti locale.

3e#a lungul timpului "iserica a !ost înzestrată cu numeroase o"iecte de artă laică sau religioasă.

Printre acestea se remarcă cristelniţa realizată în "ronz masiv în cea de#a doua (umătate asecolului XI).

'a s!ârşitul secolului X) autorităţile au decis să înalţe turnul "isericii să îl construiacă cât maiînalt mai înalt c6iar decât cel al "isericii &!. *te!an din )iena. &e pare că dorinţa lor '#a mâniat pe 3umnezeu care drept pedeapsă ar !i înclinat turnul. 7stăzi acesta are - m înălţime şi oinclinaţie de la verticală de @.@- m.

Turnul "isericii poartă numele de Turnul Trompeţilor deoarece un trâm"iţaş anunţa mereu dinturn pericolele ce ameninţau cetatea. În acest turn a !ost reţinut )lad ?epeş în anul +,A dincauza unui con!lict avut cu regele /ngariei 2atia Corvin.

Pe pereţii interiori se pot admira şi astăzi mai multe picturi murale e4ecutate în secolele XI)#X).

Zilnic 10:00 - 19:00

Duminică 11:00-19:00

Biserica forticată de la Stejări'u

Prima "iserică a localităţii se a!la dincolo de râul Dârti"aci către nord. În +-A s#au scos lalumină !undamentele vec6ii "iserici dar pietrele ei au !ost !olosite pentru repararea drumului în

cele din urmă acestea dispărânt total.'a !orti!icarea ei pe la +899 s#a construit la capătul vestic unul dintre acele masive turnuri de piatră care s#au înălţat tot pe atunci şi în satele învecinate # Ru(a Iaco"eni ;etuş 2ovile ;oiştat.

http://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Orase-istorice-Medias.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Orase-istorice-Medias.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Orase-istorice-Medias.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Orase-istorice-Medias-Ziduri-de-fortificatii-Turnul-Trompetilor.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Orase-istorice-Medias-Ziduri-de-fortificatii-Turnul-Trompetilor.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Orase-istorice-Medias-Ziduri-de-fortificatii-Turnul-Trompetilor.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Cultura-si-patrimoniu-Patrimoniu-religios-Biserici-fortificate-Biserica-fortificata-de-la-Movile.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Cultura-si-patrimoniu-Patrimoniu-religios-Biserici-fortificate-Biserica-fortificata-de-la-Movile.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Orase-istorice-Medias.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Orase-istorice-Medias.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Orase-istorice-Medias-Ziduri-de-fortificatii-Turnul-Trompetilor.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Cultura-si-patrimoniu-Patrimoniu-religios-Biserici-fortificate-Biserica-fortificata-de-la-Movile.aspx


7/10

În +-9 incinta interioară a !ost demolată la reconstrucţia "isericii materialul de construcţie!iind !olosit la mărirea "isericii. Ca urmare turnul nord#estic care !ăcea parte din incintainterioară stă azi complet izolat la numai un metru distanţă de "iserică.

Biserica forticată de la ăl(ncra)

5iserica a !ost construită în secolul XI) iar sanctuarul a !ost reconstruit în anul +,99 în stil goticinternaţional.

*i această "iserică a !ost !orti!icată cu ziduri şi turnuri de apărare însă astăzi doar o simplăcentură din zidul de !orti!icaţie mai poate !i admirată.

5iserica de la 2ălâncrav se distinge însă printr#un element cu totul deose"it şi anume pictura

murală din interiorul acesteia# o pictură narativă gotică ce datează din secolul XI). Pictura redăîntâmplări "i"lice de la %eneză şi până la Patimile lui Iisus permiţând o mai "ună înţelegere acredincioşilor şi o apropiere a acestora de 3umnezeu.

'ocalitatea a !ost reşedinţa !amiliei no"iliare 7pa!J care mai stăpânea pe lângă 2ălâncrav şisatele &te(ărişu ;oul &ăsesc Roandola $loreşti şi Criş. 2ălâncravul intră în următoarelesecole în proprietatea !amiliilor 5et6eln şi Daller.

*ilnic 1+++ $ 1-++

În incinta bisericii puteţi vizita o mică expoziţie ce redă interiorul uneigospodării tradiţionale săseşti.

Biserica forticată de la /el

$aima meşterilor şi cal!elor care au construit "iserica evang6elică de la &i"iu a mers în toatăTransilvania. &e pare că aceştia au contri"uit şi la construcţia !orti!icaţiei de la 7ţel meţionată înanul +,A+.

7nsam"lul este un e4emplu de ar6itectură medievală de apărare în stil gotic cu un turnclopotniţă "ine !orti!icat. 7ni de#a rândul a urcat în turn Dans paracliserul "isericii unul dintre puţinii saşi rămaşi la 7ţel. 7re A9 de ani şi nenumărate poveşti adunate despre "iserică şi sat. 3etrei ori pe zi urca Dans scările spiralate ale clopotniţei pentru a anunţa ora în sat sau vreuneveniment iar atunci când norii negri ameninţau satul aceasta trăgea clopotele alungând ploaia prime(dioasă.

http://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Regiuni-turistice--inutul-asezarilor-sasesti-Malancrav.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Regiuni-turistice--inutul-asezarilor-sasesti-Malancrav.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Regiuni-turistice--inutul-asezarilor-sasesti-Stejarisu.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Regiuni-turistice--inutul-asezarilor-sasesti-Stejarisu.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Cultura-si-patrimoniu-Patrimoniu-religios-Alte-biserici-Catedrala-Evanghelica-Sibiu.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Cultura-si-patrimoniu-Patrimoniu-religios-Alte-biserici-Catedrala-Evanghelica-Sibiu.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Regiuni-turistice--inutul-asezarilor-sasesti-Malancrav.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Regiuni-turistice--inutul-asezarilor-sasesti-Stejarisu.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Cultura-si-patrimoniu-Patrimoniu-religios-Alte-biserici-Catedrala-Evanghelica-Sibiu.aspx


8/10

7stăzi Dans nu mai trage clopotele atât de des...nu mai sunt atât de multe evenimente caodinioară mulţi saşi au plecat în ultimele decenii din 7ţel. 3ar este mereu "ucuros să îşiîntâmpine turiştii. 3in turn le arată întregul sat tunelul de evadare în timpul invaziilor şidealurile cândva acoperite cu vii.

Zilnic 10:00 - 18:00, cu anun areț

Duminică - Închis

Biserica forticată de la o)ile

&atul Kcelor o mie de dealuriL aşa se numeşte 2ovile în dialectul săsesc KDundert"Mc6elnL.3enumirea nu e una întâmplătoare: satul e situat într#un peisa( cu totul spectaculos încon(urat dedealuri împădurite şi !âneţe invadate de !lori şi plante variate pârâuri şi izvoare limpezi.

În secolul X) "iserica vec6e a !ost întărită cu ziduri de apărare şi turnuri. 5iserica reprezenta

locul de adăpost pentru toţi locuitorii în timpul atacurilor iar turnurile de apărare deveneau şidepozite pentru alimente # Turnul &lăninilor şi Turnul Prunelor. 7cesta din urmă se remarcă încăde departe dintre dealuri prin acoperişul său în !ormă de coi! cu o siluetă elegantă.

În secolul X)I pornind de pe turnul de & şi până pe turnul de ; ocolind pe la ) vec6ea curtinăse mai construieşte un zid ce înc6ide o a doua incintă.

3espre clopotniţa "isericii se crede că ea ar proveni de la o "iserică mai vec6e (udecând după!isura ce o desparte de zidul navei.

Biserica forticată de la o'na

În secolul XIII primii colonişti sosiţi la 2oşna au construit o mică "azilică romanică. Trei secolemai târziu însă renumele localităţii şi mai ales prosperitatea locuitorilor i#a determinat pe aceştiasă construiască în locul "azilicii o "iserică mult mai mare.

7st!el la începutul secolului X)I vestitul meşter pietrar 7ndrea 'apicida alături de cal!ele sale punea "azele celei mai !rumoase "iserici#6ală din zona Târnavelor.

5iserica deşi construită în stil gotic târziu păstrează încă elemente din vec6ea "azilică. Pemăsura trecerii anilor şi intensi!icării atacurilor turicilor în Transilvania şi la 2oşna au !ostconstruite zidurile de !orti!icaţie. 'ucrările au început în +8@9 când a !ost construit turnul de

o"servaţie două turnuri de apărare şi două "astioane. 7 !ost construit apoi zidul cetăţii cu oînălţime de m care încon(oară "iserica.

7stăzi "iserica se a!lă în proces de rea"ilitare urmând să !ie inclusă în patrimoniul /;


9/10

Iniţial actuala "iserică a !ost o mănăstire cisterciană trans!ormată în +,99 în "iserică catolică. În perioada +8,9#+889 a !ost impus la Ric6iş cultul evang6elic. 7st!el saşii ric6işeni au trecut şi laKtrans!ormarea !izicăL a "isericii. Pentru că erau mândri şi vroiau o "iserică cu ziduri cât maial"e şi mai curate au văruit "iserica an de an...ast!el nu după mult timp grosimea varului de pe pereţi era de aproape un deget.

Hidul de !orti!icaţie a !ost adăugat tot prin prea(ma anului +899. În dreptul "isericii se remarcăturnul clopotniţă detaşat de clădirea "isericii şi asta deoarece iniţial ordinul cistercian nu aveavoie să construiască un turn pe "iserică.

În anul +8A noul preot sosit în sat a mo"ilizat întregul sat pentru a curăţi varul învec6it de pe pereţi şi a scoate din nou la iveală !rumoasele motive ale goticului timpuriu. = vară întreagă aucurăţat ric6işenii "iserica însă e!ortul lor nu a !ost în zadar.

5iserica de la Ric6iş este o comoară de netăgăduit ce se lasă treptat descoperită de oc6iul iscusital vizitatorului. Interiorul a"undă în motive zoomor!e vegetale şi antropomo!e inedite. Cea mai

captivantă este de departe !igura omniprezentă a Komului verdeL văzut în diverse ipostazeKdrăcuşoriL după cum îi numeşte dl. &c6aas. Interesant este şi altarul realizat în +AA8 în stil "aroc cu tema Răstignirii.

'a "iserică vă va întâmpina dl. &c6aas unul dintre puţinii saşi care au mai rămas în sat. 3omnul&c6aas este un g6id desăvârşit nenumărate sunt poveştile sale despre oameni sat şi "isericăast!el că o zi întreagă în compania sa pare a nu !i dea(uns.

0mul 1erde era la origini o *eitate păg'nă" 2u toate acestea repre*entarea sa apare %n foartemulte biserici ca %ntruc&ipare a vitalită#ii3 fertilită#ii păm'ntului3 %ntoarcerii la natură( 4ste posibil ca3 locuitorii din 5ic&i$ să fi repre*entat rodnicia solului prin imaginea 0mului 1erde(

6n dreptul portalului bisericii se află piatra funerară a compo*itorului de mu*ică eter Georg 7e8ndt 9+,;3 cunoscut datorită c'ntecelor compuse %n dialect săsesc"

2acobeni

http://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Regiuni-turistice--inutul-asezarilor-sasesti-Richis.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Regiuni-turistice--inutul-asezarilor-sasesti-Richis.aspxhttp://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Regiuni-turistice--inutul-asezarilor-sasesti-Richis.aspx


10/10

biserici fortificate

Documents