RAPORT PRIVIND RESTAURAREA ÎNVELITORILOR ISTORICE ALE MONUMENTELOR BISERICILOR

FORTIFICATE SĂSEŞTI DIN TRANSILVANIA

Bisericile fortificate săseşti merită o abordare amplă datorită locului special pe care îl ocupă în

peisajul rural al Transilvaniei de Sud. Acestea reprezintă prin unicitatea lor un patrimoniu valoros încă

insuficient exploatat în contextul dezvoltării durabile care s-a conturat în ultimii ani în zona săsească.

Incoerenţa unui plan de management şi de promovare turistică integrată şi slaba cooperare între

proprietarii bisericilor pe de o parte şi noile comunităţi locale, meșteșugari şi ONG-uri pe de alta

parte, a condus la o restaurare îndoielnică şi exploatare insuficientă a potențialului turistic al zecilor

de biserici asupra cărora s-a intervenit. Acestea sunt ameninţate nu doar de degradarea cauzata de

insuficienţa fondurilor şi a vandalismului ci mai ales de restaurarea improprie efectuată la nivelul

învelitorilor, cu largul concurs al proprietarilor. În general, nu s-au respectat proiectele de arhitectură

şi s-au înlocuit şi țiglele care erau în stare buna (în proporție de 60-70%) cu elemente de factură

industrială care nu au aceleași calități precum cele istorice, interpretând eronat proiectele de

restaurare pe baza cărora s-a obţinut avizul Ministerului Culturii, insuficient de detaliat. Inexistenţa

urmăririi de şantier a fost un al doilea aspect care a condus la lucrări dezastruoase.

În multe dintre cazuri s-au efectuat lucrări cu personal necalificat şi fără niciun aviz din partea

Ministerului Culturii contrar legii 422/2001 a monumentelor istorice. În cadrul acestor intervenții s-a

spart intenţionat ţigla istorică la zeci de biserici (Roşia, Merghindeal, Veseud etc.) pentru a justifica

prezenţa celei de factură industrială. În acest fel s-a distrus, nu doar evidenţa istorică a unor

componente ale monumentelor precum ţiglele inscripționate sau tipuri de ţigle unice înlocuindu-le

cu ţigle industriale de slabă calitate, ci s-a schimbat irevocabil peisajul cultural transilvănean unic în

Europa, pentru care vin în ţară anual sute de mii de turişti. Acest fapt a fost sesizat de nenumărate

ONG-uri şi specialiști al căror demers a rămas fără răspuns din partea proprietarilor bisericilor

fortificate săseşti.

În general, puţinele restaurări de calitate s-au făcut cu implicarea ONG-urilor şi ale autorităților

centrale.

S-a vehiculat în mod eronat faptul că nu există suficientă cantitate de țiglă produsă manual care să

dețină un certificat de conformitate și garanție și care să poată fi folosită la restaurarea bisericilor. Pe

baza unui studiu sumar s-a constatat ca producția de țiglă manuală certificată există într-o cantitate

suficientă căt să acopere necesarul pentru restaurarea tuturor monumentelor istorice care posedă

aceste tipuri de țigle.

Ansamblurile fortificate săsești domină imaginea satului sud-transilvănean prin gabarit şi prin poziția

centrală pe care o ocupa. De multe ori acestea se află poziționate pe o colină, făcându-le cu atât mai

vizibile. Schimbarea învelitorilor are, în consecința, ca efect, o schimbare majoră a imaginii peisajului

cultural al satului.

Ţiglele industriale care s-au folosit la restaurarea bisericilor nu au aceeași formă, durabilitate, aspect

şi proprietăți tehnice precum cele istorice.

1. ţiglă istorică salvată de la distrugere

2. ţigla istorica inscripționată, cu date importante despre producător

5. diversitate tipurilor de ţigle istorice

3+4. diferite tipuri de ţigle istorice

6. Imagine din cadrul expoziției: Învelitoarea istorică din Transilvania. Paradigma restaurării

7. Imagine din cadrul expoziției: Învelitoarea istorică din Transilvania. Paradigma restaurării

A. DISTRUGEREA ÎNVELITORILOR ISTORICE DE PE BISERICILE FORTIFICATE SĂSEŞTI: UN FENOMEN GENERALIZAT

10. Intervenția inadecvată ce s-a

produs la majoritatea bisericilor

fortificate săsești din Transilvania

8. Intervenţie distructivă la restaurarea unei învelitori 9. Se observă starea iniţială bună ale pieselor de învelitoare

11. Studiu comparativ al ţiglelor

12. Studiu comparativ al ţiglelor

13. Ţigla produsă industrial care își propune, fără succes, să respecte forma tradițională a ţiglei locale de tip coadă de rândunică

14. Ţigla produsă manual care reproduce cu succes forma tradițională a ţiglei de tip coadă de rândunică

15. Ţiglă industrială care încearcă, fără succes, să reproducă forma de ţigla cu terminație triunghiulară din Transilvania de sud-est. Se observă apariția unor forme geometrice hexagonale între ţigle datorita teșirii insuficiente a vârfului

16. Ţigla istorică cu terminație triunghiulară care formează un desen romboidal prin teșirea corecta a vârfului.

17. Proces generalizat de înlocuire nejustificată a 18. Piese degradate de pe o învelitoare industrială învelitorilor cu produse slabe calitativ

19. Învelitoare industrială deteriorată

20+21. În satele transilvănene se află cantități considerabile de ţigle istorice care au fost luate jos de pe case şi care pot fi folosite la restaurarea învelitorilor monumentelor istorice.

22. Utilizarea ţiglei industriale la casa parohială din Bradu, jud. Sibiu, care s-a degradat vizibil şi a trebuit să fie înlocuită după numai câţiva ani de la intervenție. Ţigla produsă industrial nu capătă în timp acea patina pământie specifică ţiglelor tradiționale, ci una pală, roz.

23. Folosirea unei noi transe de ţigla industriala la casa parohială de la Bradu.

B. INTERVENŢII INADECVATE DIN FINANŢĂRI CU FONDURI de la U.E.

24. Biserica din Archita înainte de intervenție

25. Biserica din Archita după intervenție

26. Imaginea satului Archita înainte de intervenție: 2013

27. Imaginea satului Archita după intervenția inadecvata: se observă efectul negativ pe care îl are învelitoarea industrială asupra peisajului cultural

28. Biserica din Cloaşterf înainte de intervenție

29. Biserica din Cloașterf în timpul intervenției

30. Biserica din Criț înainte de intervenție

31. Biserica din Criţ după intervenție

32. Biserica din Curciu înainte de intervenţie

33. Biserica din Curciu după intervenţie

C. INTERVENŢII INADECVATE ASUPRA MONUMENTELOR LISTATE în PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO

34. Biserica din Prejmer după intervenţie: se observa folosirea țiglei industriale pentru învelitoarea navei cetrale care își propune să imite patina țiglei istorice.

35. Incinta bisericii din Prejmer : cea mai mare parte a învelitorii industriale s-a degradat.

36. Detaliu al învelitorii

37. Biserica fortificata din Dârjiu, monument UNESCO, 38. Biserica din Dârjiu în timpul restaurării

înainte de restaurare

39. Incinta bisericii din Dârjiu după intervenție

40. Biserica fortificată din Saschiz după intervenţie

D. INTERVENŢII INADECVATE REALIZATE CU FINANTARE DIN PARTEA PROPRIETARILOR

41. Intervenţie la biserica din Iacobeni

42+43. Intervenţie inadecvată la biserica din Merghindeal cu sprijinul Consistoriului districtual Sibiu : înainte și după intervenție

44. Intervenţie inadecvată la biserica din Veseud

45. Intervenţie inadecvată la biserica din Brădeni

46+47. tigla industriala indepartata de pe acoperisul bisericii din Brădeni datorită calității mediocre.

48. tigla istorica achizitionată de către comunitatea din Brădeni pentru a înlocui țigla industrială de slabă calitate de pe pe acoperiș: 2015

D. INTERVENŢII ADECVATE ÎN RESTAURARE BISERICILOR FORTIFICATE SĂSEŞTI DIN TRANSILVANIA: acestea au fost posibile datorită implicării ONG-urilor şi a Ministerului Culturii din Romania

49-50. Restaurarea Bisericii din Deal ( 1992-2003), Sighișoara cu ajutorul Ministerului Culturii din Romania şi a Fundației Messerschmidt. Se observa utilizarea ţiglelor noi produse manual. Restaurarea bisericii a primit premiul Europa Nostra în anul 2004

51+52. Restaurarea ansamblului bisericii Fortificate din Drăușeni finanțată prin Programul National de Restaurare al Ministerului Culturii

53. Restaurarea Bisericii din Cincșor prin implicarea unui ONG local, s-a efectuat prin finanțare europeană în cadrul restaurării a 18 biserici fortificate săsești din Transilvania

54. Restaurarea Bisericii din Apold, jud. Mures prin implicarea unui ONG local, s-a efectuat prin finanțare europeană în cadrul restaurării a 18 biserici fortificate săsești din Transilvania

55. Restaurarea Bisericii din Moardăș, jud. Sibiu, cofinanțată de Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Romania

56. Restaurarea Bisericii fortificate din Viscri, jud. Mureş prin implicarea unui ONG local. Ansamblul este listat în patrimoniul mondial UNESCO

57+58. Restaurarea Bisericii fortificate din Alțâna, jud. Sibiu, prin implicarea unui actor local.

CONFECTIONAREA ŢIGLEI TRADIŢIONALE ÎN ŢIGLARIILE TRADIŢIONALE:

59. Ţiglă istorică confecționată de predecesorul unui lung şir de generații de ţiglari din Bâțanii Mari

60. Ţiglar din Bâțanii Mari, confecționând o ţiglă tradițională

61. Țiglăria meşterului Gecse din Bâțanii Mari, jud. Covasna

62. Țiglăria din Apoş, jud. Sibiu

63. Ţiglărie din Chibed, jud. Mureş

Întocmit : arh. Eugen VAIDA

Asociația MONUMENTUM