BISERICA Foaie bisericească scolastică, literară şi economică.

A p a r e o d a t ă în săptămână i QUM%EEQ&.

PREŢUL ABONAMENTULUI.

Pentru Austro-Ungar ia : Pe un an 10 cor. — pe '/•> a n 5 c o r -

Pentru România şi străinătate : Pe un an 14 fr. : pe jumState an 7 fr.

PREŢUL INSERŢIUNILOR :

Pentru publicaţiunile de trei ori ce conţin cam loO cuvinte 6 cor.; până la 200 cuvinte

8 cor.; şi mai sus 10 cor. v. a.

Corespondenţele să se adreseze Redacţiunei

..BISERICA şi ŞCOALA" E a r b a n i i d e p r e n u m e r a ţ i u n e l a

TIPOGRAFIA DIECESANĂ în ARAD.

Şcoala de repetiţie. Când s'a organisât şcoala noastră poporală,

când i-s'a dat un plan de inveţăment, s'a decre­tat totodată şi înfiinţarea pe lângă fiecare şcoală' poporală a cursului de repetiţiune.

Scopul şcoalei de repetiţiune în întâiul rînd este, ca elevii ajunşi la o vîrstă mai coapta, să repeteze cunoştinţele câştigate în cei şase ani de şcoală cotidiană, pentru a nu le nite^^i W n t r u a se obicinuî cu cartea, cu cotitul, fără de care uşor recad în analfabetism şi redevin ignoranţi, neţinend cont şi seamă de lupta vieţii, pentru care cartea furnisează armele.

Cursurile de repetiţiune au şi un al doilea scop mare — şi acesta în diferite rînduri a fost accentuat şi s'a solicitat cultivarea în această di­recţiune a poporului, şi din partea statului — scopul de a da tinerimei dela sate o cultură practică, a-i da cunoştinţe necesare practice pen­tru trai şi pentru muncă. S'a impus chiar din partea statului, ca în legătură cu cursurile de re­petiţiune să se facă cursuri de agronomie şi po-mologie, conform trebuinţelor şi condiţiunilor lo­cale ale diferitelor comune.

Consistorul nostru an de an, prin circulare şi ordinaţiuni speciale chiar, a dispus inactivarea şi ţinerea regulată a cursurilor de repetiţiune, Şj îmbinarea acelora, posibilimente, cu scoale agro. nomice şi de pomologie.

Ori-ce disposiţiune bună însă, ori-ce inten-ţiuni şi gânduri bune, pot să rămână fără efect binefăcător, fară résultat, când se împedecă acolo, unde trebue să fie executiva. Şi faptele ne do­

vedesc, că sunt foarte puţine scoale pe teritorul Consistorului aradan, unde şcoala de repetiţie să funcţioneze regulat alături cu şcoala cotidiană.

Fără îndoială, lipsa de învăţători cvalifî-caţi pentru toate staţiunile, sărăcia poporului si necesitatea de cărţi corespunzătoare, sunt pedeci considerabile pentru desvoltarea şcoalelor de re­petiţiune.

~-©&r dragostea pehlrtf-Tocaţiune, devotamen-' tul pentru o muncă sublimă, cum este aceea a învăţătorului, şi mai mari lucruri şi mai însem­nate biruinţe, să zicem aşa, au produs. . .

Punem în atenţiunea învăţătorilor noştri problema şcoalei de repetiţiune şi le cerem să ia la inimă causa. S'o ia la inimă, să o judece şi sâ-şi tragă consecvenţele datoriei de îndepli-" nit faţă de neam şi biserică.

învăţătorul Iuliu Vuia a tipărit de curend o bună carte, manual pentru şcoalele de repe­tiţiune, o carte care poate fi întrebuinţată cu fo­los. Ar fi de dorit ca în această privinţă mulţi sâ-1 imiteze sau cel puţin să-i folosească cartea.

Se impune neamânat regularea afacerei şcoalelor de repetiţiune; şi aceasta revine înda-torirei învăţătoreşti, căci la învăţători s"a împe-decat şi tot dela dînşii trebue să pornească sa-narea situaţiei.

Apostoli ai culturei neamului sunteţi che­maţi să fiţi, dascălilor, fiţi dar!

pesprc metodul fonomimic, de

— Trai an V. CiVulcscu. — — Urmare. —

2. Pr inc ip i i l e m e t o d u l u i fono-nimîc . Sludierea continuă şi asiduă a sufletului co- |

pilăresc în timpurile mai nouă a dat naştere unei nuoi ştiinţe care se numeşte: Pedologie sau Psihologia copilului. Cu cât metodicienii au stră­bătut mai adânc în secretele sufletului copilă­resc şi cu cât ei au isbutit de a cunoaşte şi a stabili legile desvoltării psihice succesive ale co­pilului, ce este supus la influenţa învăţămentu-lui pedagogic, cu atât metodicienii au ajuns de a născoci nouă proceduri din ce în ce tot ma i Qatura i^ . Pedologiei (Psihologiei cdpilnlui) îi putem mulţămi, că pe cum pe alte terene aie instrucţiunei, aşa şi pe terenul cetirii, metodi­cienii au căutat să construiască metoade treptat tot mai potrivite cu desvoltarea sufletului copi­lăresc, tot mai uşoare şi mai plăcute! începând dela Ştefani şi Graseo în scriptolegie ceva re­forme esenţiale şi principiale nu s'au făcut, nu­mai în modul de aplicare practică, aşa d. e. Abecedarele de astâz cu scop de a facilita în-

<* veţarea scrisului îmbinat cu; cetitut ne presintâ mai mult sau mai puţin Genetica literelor. In timpul mai nou chiar şi ilustraţiunile (icoanele) de cari sunt însoţite literile în Abecedare, ajută pe şcolari întru recunoaşterea sonurilor şi în acest chip contribuesc în mod considerabil la facilitarea primelor începuturi ale centului şi scrisului. Esistă însă astăzi o procedură şi mai ingenioasă. Aceia cari se interesează de progresele cele mai nouă ale metodu­lui elementar, desigur vor fi auzit şi cetit deja despre cel mai nou metod pentru învăţământul cetitului, înţeleg: metodul f o n o m i m i c . Să-mi permite-ţi ca cu aceasta ocasiune să espun pe scurt principiile şi avantagiile practice ale aces­tui nou metod, ilustrând teoria tot-odată şi cu vre 1—2 probe de lecţiuni.

Terminul fonomirnică este cuvânt grecesc, compus din cuvintele : fon os' = sunet şi mimică == gest. Va să vicâ la acest metod avem de a face cu sunete a c o m p a n i a t e de a n u m i t e gesturi! Ideea fundamentală a metodului fono­mimic a dat o mai întâiu psihologul (pedologul) francez Emil Grosselin (ceteşte: Groslen). El a inventat acest metod şi el a încercat sâ-1 aplice mai întâiu. D-na Pape Carpentier (cet. Pap-Car-pantie) tot franceză a prelucrat metodul lui Gros­selin întrun îndreptar practic. In patria noastră învăţătoarea Tomcsânyi Czukrâsz Roza a apli­cat metodul fonomomic la cetirea maghiară, Stu-

diarea acestei cărţi m'a îndemnat să mă ocup mai de-amănuntul cu fonomimica.

Primcipiile fundamentale ale metodului fo­nomimic sunt acestea :

1) cetitul se învaţă mai întâiu şi încă cu totul separat de scris, ear nu paralel cu acesta, ca la scriptolegie; 2) şcolarii învaţă toate vocalele şi toate consonantele împărţite în timpuri potrivite, în timp relativ scurt. în 10—-12 săptămâni ; şi anume aşa, că şanurile singuratice nu le mai des-voltăm (în mod analistic) din ziceri, cuvinte şi silabe, ci le face cunoscute şcolarilor în mod sin­tetic, în cadrele unei istoriori scurte şi intere­sante cu ajutorul onomatopOÇÏ, imitărei sunete­lor auzite în natură ş i a c o m p a n i a t e dç anu­m i t e gesturi mişcări pantomimice corespunză­toare, gesturi cari să stea în raport intim cu su­netul respectiv, d. e. când fac cunoscut şcolari­lor sonul »S« li-'I présentez ca imitaţia (snoma-topeia) zizăitului ce îl emite insecta şi în acelaş timp şi mişc braţele cam aşa, pecum vibrează ari­pile insectei, care sboară scl.

Prin aceasta procedură „SOQu! S £ aoOCiază 5trîn5 CU justul'" (semnul, numire) ce-i cores­punde şi se pot reproduce uşor unul pe altul;

3) întâi se arată litera tipărită, fiind că e mai simplă şi mai marcată — apoi cea scrisă, e de observat, însă ca figura literei avem să-o aducem în stinsă legătură de asemănare cu obiec­tul care produce sunetul respectiv, d. e. litera »r« este imagina căţeluşului, cara când e mânios hîrăe aşa »rrr!« ; litera »t« este icoana pendulu­lui dela ciasornic, care face tic-tac ; litera »z«, represintă pe insecta cu aripile întinse când aceea produce sunetul »z« scl.

Prin această procedură » sonul « cu » gestul « şi cu »litera« corespunzătoare se asociază în mod inseparabil, aşa încât îndată-ce învăţătorul executa cutare »gest« şcolarul imediat şi pro­nunţă şi sonul coresp. şi foarte uşor, aşa zicând, jucându-să îşi aduce aminte şi de litera respec­tivă scl.

De aici vedem aşadar, că: fiç-care 50n îşi arc gestul seu deosebit, cu ajutorul căruia şcolarul începător în scurtă vreme poate să-şi însuşească sonurile şi literele tuturor vocalelor şi consonanţelor, şi încă în modul cel mai na­tural, pentru-că la agonisirea acestor cunoştinţe conlucra atât auzul, cât si vezul si totodată si mişcarea corporală (mimica). Aci copilul într'a-devăr vede cum se nasc sonurile si literile lor. Aceasta procedură consună şi cu mersul de des-voltare istorică a limbajului omenimei.

(Va urma).

Anul XXVII BISERICA şi ŞCOALA

Iarăşi „Dispute cu Nazarenii". Ivirea şi lăţirea sectei nazarenene, ca acţiune

contrară doctrinei sf. noastre biserici, a produs o reacţie vie în sînul preoţimei. Aceasta e o do­vadă, că stăm în faţa unui rëu mare, a urmi duşman comun, care fără astâmpăr luptă cu ar­mele sale contra legii strămoşeşti. Şi e un semn îmbucurător, că ne trezim la muncă cel puţin în ceasul al unsprezecelea ! Până acum adecă ne-am mulţămit să relevăm câte un caz ori altul, din păţaniile şi disputele ca nazarenii, fără a fixa ce anume am putut scoate cu folos pentru cei ră­tăciţi. La acest loc, cred că exprim toată dra­gostea fraţilor in Cristos, când salut cu inimă caldă frumoasa idee întrupată a dlui A. Bartolo-meiu şi soţul, în broşura: » Dispute eu Xaza-reuii«.*)

In coloanele acestui preţuit ziar s'au ridicat voci însufleţite pentru causă. Părintele Traian I. Magier crede, că omiterea cuvintelor preainalte, deci neînţelese de popor, este absolut necesară, dacă e ca să se poată desface broşura aceasta între cărturarii de pe la sate.

încolo d-sa zice, că este scrisă cu aparat ştientific-modern şi este tocmai . la timp sosită, pentru a servi drept armă contra nazarenismului. In résumât aceasta e părerea părintelui Traian I. Magier. Më opresc puţin la ea. De dragul căr­ţii, şi de dragul şi scumpului frate în Cristos! Zelos şi harnic delà fire sub impresia momentu­lui şi a împregiurărilor, cu gândul curat de a face un bun serviciu causei şi a o îndruma în cale dreaptă, vëd limpede, că n'a observat ce zice părintele Aron Bartolomeiu, la prefaţă par­tea din u r m ă : »C'rezênd deci, că poate voia folosi încâtva colegilor mei preoţi în luptă cu sectarii nazareni, dacă le ar et cum apăr eu faţă de ace­ştia, punctul de vedere al bisericei noastre/,'!.. . . pentru-că de observa, nu avea credinţa, că cartea are menirea să se-, desfăşure şi între cărturarii de pe la sate.

Aprob cu toată inima părerea părintelui Magier în ceea-ce priveşte limba. 0 carte româ­nească, scrisă de om deştept şi cu aparat ştien-tific, am cere să fie scrisă în limba poporală. Cu asta nu vreau să zic, că trebue să ajungă în mâna poporului. Ori-ce român cult, când are înaintea sa o carte scrisă în limba lui, par'că se înalţă cu sufletul, e mulţumit şi încântat ; pe când dacă vede înainte-i un şir întreg de teorii, fie a-celea ori-cât de ştientifice, rëmâne rece, dacă nu chiar indiferent, când nu simte pulsaţiunea po-

*) Discutarea ei din punct în punct am crezut nimerit s'o fac în proxima conferinţă preoţească.

porului în ea. Urmarea este, că în loc să guste cu nesaţ nectarul ştiinţei, se perde într'un labi­rint ariadnic.

Cartea aceasta este a preoţimei. Nu este iertat poporului să-se pasioneze de ea, nici chiar dacă ar' înţelege-o, fiind scrisă »pe înţelesul tu­turor. < Am cuvinte puternice să susţin aceasta, întâi de toate să deschidem broşura. Să luăm ori-caie (raclai ne place. Vom vedea, deja la prima ochire, că nazareanul în expunerile sale este scurt, mai în tot locul întreabă, lângă în­trebare îşi aplică citatul seu fals interpretat, şi nimic mai mult. Părintele combatant, D-l A. Bartolomeiu, e ne-voit sâ-1 lumineze. Asta e ţinta disputei. Ca s'o facă aceasta, - - fără să vrea, — are nevoie de-o trădare mai înaltă, să zicem chiar academică. — Asta reclamă aranjarea în sistem, — cum o face în carte, — a chestiuni­lor, de cari se ocupă. Bine, scumpilor colegi, ajuns'am noi oare să ţinem curs de teologie şi încă pe-un nivel ştientific academic, în faţa unui fanatic incult? Dar pentru Dumnezeu, de unde are omul acesta şi cu toţi soţii sei, elemente suficiente, cu cari pregătiţi să poată înţelege es-plicările şi să urmeze celor-ce le-a auzit din gura preotului lor? Busola credinţii ortodoxe lumi­noase n'o mai au, sunt daţi pradă apucăturilor eretice şi patima fanatismului îi întunecă şi le arde sufletul.

Aici ar putea cineva să întrebe : Dacă car­tea din vorbă nu e pentru popor, că n'o înţe­lege, cum de-i bună pentru preoţime, care are să lumineze poporul ? Un paradox, nu-i aşa? Dar vom căuta să respundem şi la întrebarea aceasta. Ştiu cu toţii, că nazarenii, cari poartă cap luminat, isunt puţini de tot. Aderenţii ? De la unul până la cel din urmă, Inculţi ori semi­docţi. Cu acesta preotul se întâlneşte rar de tot. ori nici când. Motivul este : ori că-1 ureşte, ori-că nu se simte destoinic a purla disputa, ori teama, ca nu cumva preotul prin superioritatea lui in­telectuală să-1 stringă cu uşa, şi să nu poată res-punde, căci atunci e gata de el ! Devine ridicol şi asta ar' însemna micşorarea vazei lui înain­tea poporului şi destrămarea celor adunaţi. Cu ai sei, preotul convine zilnic. La spune, păţania cu pocăitul cutare, şi-i luminează pe acesta. Ii poate oare ? Sunt aceştia mai culţi decât ceialalţi? Nu, însă au ţinut cu tărie la credinţa slrâmo-şească ; elementele din studiul religiunei dobân­dite în şcoala poporală, le ţin viu în minte. Sunt gata cu toata înima să asculte sfaturile preotu­lui : toată fiinţa lor accesibilă înveţăturilor reli­gioase. Nu-i aşa, că deosebirea e mare ? Acolo, la pocăit, inimă închisă, reutăţitâ şi orbită de fanatism : aici, faţă senină, curată, suflet primi­tor şi veseli Amândoi români, cel dintâi e ne-gaţiunea firii sale sufleteşti moştenite, al doilea

î n z e s t r a t c u c e a m a i a l e a s ă t r ă s u r ă a fiinţei r o ­m â n u l u i ; c r e d i n ţ a , l egea r o m â n e a s c ă ! Cu n ă z ă ­r e a u , s a u c u p o c ă i t , — a p r i o r i — n u po ţ i d i s ­p u t a .

(Va urma)

L a cestiunea „ D a s c ă l i i n o ş t r i n u l u c r e a z ă . "

Resultatul muncii unui individ, a t â rnă dela îm­prejurări le şi condiţiunile de viaţă în cari trâeşte şi se susţine între împrejurăr i şi condiţiuni de viaţă mai bune , mai p r i i n d o a s e dcsvoltârii lui, cu atât şt act ivi­ta tea aceluia este şi poa te să fie mai spornică, mai lăudabilă. Şi din contră stagnează, dacă nu decade chiar cu totul. Sub acest rapor t , ceea-ee putem sus­ţ ine despre pe r soane s ingurat i re , se poate susţine şi despre un întreg. Stând lucrul astfel, nu înţelegem, nu putem înţelege, acusa grea şi nebasată , câ : „das­călii noştri nu lucrează," fără a-se ţ inea cont de îm­prejurăr i le şi condiţ iunile de viaţă în cari t râesc şi se susţin învăţători i peste tot, ear noi, învăţători i r o ­mâni in deosebi.

Nu că învăţători i nu lucrează, ci după împreju­rări le şi condiţiunile de viaţă în cari t răesc şi se sus­ţin ei, lucrează — mult, lucrează de ajuns, ear dacă n ' a r avea a se lupta cu a tâ tea lipse şi ne-ajunsuri mater ia le , dacă ar fi şi mai mult spriginiţi în lucrări le lor şi dacă li s'ar da şi mai mul tă a tenţ iune , zic dacă toate acestq ar lipsi, asigurăm, act ivi tatea noas t ră ar fi şi mai mănoasă , însufleţirea de m u n c ă şi car ie ră şi mai mare .

Mi-se cer probe ? Dapoi câte scoale de-ale noastre nu sunt luate drept model chiar şi de inspectanţi r e ­geşti ! Şi aceas ta e mult, foarte mult astăzi, între îm­prejurăr i le vitrige ce au a - l a s t răbate şcoalele noastre din punc t de vedere naţ ional-bisericesc. Acolo e reu­n iunea noastră , a cărei archiv singur e un magazin de lucrări , toate, inimă caldă românească , din dragoste şi inimă caldă înveţă torească faţă de neam, faţă de biser ică şi faţă de şcoală, pentru cari unul fie-care a m muncit , muncim şi vom munci cu drag.

S'au ridicat şi se ridică mereu de a tâ tea-or i plângeri din par tea învăţători lor, reclamându^-se în mod imperios îmbunătă ţ i rea stării lor materiale , ca astfel şi ei să poată lucra şi desvolta o activitate tot mai înaintată, tot mai spornică. Pen t ru -că ori-cum s 'ar învirti lucrul , dar fără mijloace mater ia le sufi­c ien te de esistenţă, nu se poate închipui însufleţire. Iubirea de arginţi da, este de condamnat , mai ales pen t ru ace ia-ce au să lupte pent ru idealuri, dar la noi, nu despre aceas ta e vorba. Cu s tomacul ' gol, cu familia desarangeatâ , iu ceia-ce pr iveş t j subsistenţa, or i -cum s'ar zice, dar cu greu te poţi însufleţi. Iată dar , că causa răului, ca să zicem aşa, dacă esistă, nu noi învăţător i suntem.

Recunoaş tem, adevărat , vremuri le ce le s t răba­t em sunt grele, şi astfel între împrejurări le actuale cu greu, foarte greu se poate face o îmbunătă ţ i re spre mai bine. Dar atunci , dacă în privinţa*materială de-o camda tâ nu i-se poate ajuta mai mult, nu înţelegem de ce nu ni-se recunoaş te după merit prestaţ iunile noast re , act ivi ta tea noastră pres ta tă pe al tarul b i s e r c e i şi şcoa-lei şi pr in aceasta pe al tarul naţ iunei noastre , de ce nu ni-se t inde ajutorul mora l cuvenit , ci în schimb-sun tem mereu apostrofaţi şi a tacaţ i în ceia-ce avem

noi mai scump-:, d e m n i t a t e a ş i c o n ş t i i n ţ a c u ­r a t ă a î m p l i n i r i i d a t o r i n ţ e l o r n o a s t r e . Re ­cunoaş tem şi aceea, vor fi. poate ş i . de acei învăţător i , p recum de a l t m i n t r e l e a sunt ei oameni şi iu alte c lase , ca să mă esprim aşa. cari na-ş i vor face dator inţa şi nu vor l u c r a aşa, după-cum s'ar c u v e n i , pen t ru -câ da, „nu-i pădure fără uscăciune," dar pent ru aceea nu se poate acusa întregul şi pen t ru-ce de altă par te să pract ică aceas ta tot nu nai faţă de învăţători ?

Să ajutăm, dacă se poate, corpului învăţă toresc şi resultatele îmbucură toare n 'o să întârzie , dar să nu- ' l t ractăm mereu cu apostrofări ca şi cele de m ă ­s u r a : „dascălii noştri nu lucrează ," pent ru-că cu a p o s ­trofări grele şi nebasate , cred eu, însufleţirea ş i . d r a ­gostea de muncă a învăţători lor nu se potenţiază. Şi dacă nu, atunci nu înţeleg cu c e scop se fac.

„Da-ţi chesarului ce este al chesarului şi lui D-zeu ce este a-lui D-zeu " — zice sfînta scriptură.

Cuvin, la 6 August n. 1903.

Dim. Popouiciu Înv. dir. rom. ort.

C R O N I C A . * Serbătorl. 7Â\m Majestăţii Sale, împăra tu l şi

regele nostru Francisc Iosif 1, s'a serbat cu o deose ­bită solemnitate , pontificând la serviciul divin din c a ­tedrala din Arad P. S. Sa episcopul nost ru diecesan Ioan I. Papp, încunjurat de următor i i preoţii liturgisi-tori : C. Sa Roman R. Ciorogariu, i e r o m o n a c h ; P r o -copie Givulescu, protopop ; Dionisie Popovici , asesor consistorial ; Gavriil Bodea, p r e o t ; Dr. ' Iustin Suciu, protodiacon.

In decursul serviciului a fost hirotonit întru dia­con Constantin Mihulin ales preot în Cicir.

Mercuri, în ziua Schimbări i la faţă, de -asemenea a pontificat P. S. Sa episcopul nostru diecesan, asis­tat de aceeaşi suită preoţească. Cântări le liturgice le-a executa t un cor cvartet improvisat de învăţătorul N. Ştefu, în t r 'un mod plăcut.

Joi, în ziua de Sf. Ştefan, a pontificat P . S. Sa încunjurat de preoţii amintiţi mai sus şi Vasilie 01a-riu, referent consistorial. In decursul serviciului a fost sfinţit de preot Constantin Mihulin.

Au sosit la Arad şi au asistat la serviciul divin peler ini din munţi i apuseni , veniţi sub conducerea preotului Gomboş pent ru a merge la mănăs t i rea noas ­t ră H.-Bodrog.

* Consistorul gr. or. rom. din Arad, ca senat şcolar a hotărî t în şedinţa sa ţ inută Marţi, asupra p r i -mirei elevilor preparandia l i cari se vor împărtăş i de beneficiului în t re ţ inere! gratuite în a lumneu.

In aceeaşi şedinţă s'a hotăr î t şi asupra distribuirei stipendiilor din fundaţiunile diecesane.

* Convocare. In sensul §-uîui 41 din statute, convocam adunarea cercuală a despăr ţământului T o -rac al „ A s t r e i " pe ziua de Sta-Maria-mare 15/28 August la 3 oare p. m. in comuna Euica-română; Obiectele adunări i : 1. Cuvânt de deschidere. 2. Ra­portul cassarului , despre s tarea cassei şi p resen ta rea budgetului. 3. Alegerea unei comisiuni, pentru censu-ra rea raportului de cassă şi a budgetului. 4. Alegerea unei comisiuni, pent ru acvi rarea membri lor noi. 5. Eventuale disertaţiuni, cari au să fie anunţa te a d u n ă -rei, cercuale cu 24 oare înainte de ţ inere. 6. Înfiin­ţ a rea unei agenturi în Ecica- română. 7. Eventuale p ro -

puner i cu privire la p rosperarea despăr ţământului . 8. 8. Cuvânt de închidere. Toracul-mie, la 3/16 August 1903 . V. Petrovici , director, Pet ru Mihaiu notar .

* Reuniunea despăr ţământulu i 1—VII. a învă­ţă tor i lor gr. or. rom. din diecesa Aradului s'a întrunit în adunare generală Vineri, în catedrala din Arad.

P. S. Sa, d-1 Episcop diecesan a binevoit a asis­t a la pr ima şedinţă Un public n u m e r o s a asistat. Des­b á t e n l e s'au ţ inut demn.

* Mu-.cn etnografic în Iaşi. Ziarele din Ro­mân ia comunică că din iniţiativă privată se va înfiinţa la Iaşi un muzeu etnografic, în care vor fi aduna te toa te remăşi ţeîe istorice şi- preistorice a le popoare lor car i au locuit cândva Moldova. Se ştie . că răposatul profesor N. Beldiceanu şi profesorul Buţurian s'au ocupat de aproape cu aceste cercetăr i . Judeţe le Iaşi, Dorohoiu şi Suceava sunt pline de restur i preis torice | d in epocele de bronz, fier şi din per iode neolit ică.

C o n c u r s e . Pentru întregirea vacantului post de paroch gr.

or . rom. din M e l y - N a d ă ş . se publică concurs cu ter­min de 3 9 d e zi le dela pr ima publ icare în organul d iecesan „Biserica şi Ş c o a l a "

Emolumente le împreuna te cu acest post sun t ; 1) o sesiune de pământ par te fânaţe, par te pământ a r ă -tor, cons ta ta toare din 32 jugere după care alesul a re să p lă tească contr ibuţ innea anua l ă ; 2) stola îndat inată de la toţi crednicioşi ; 3) Dotaţia dela stat statori tă după lege.

Doritorii de a ocupa acest post au să-şi îna in­teze concursele lor, inst ruate amăsura t disposiţiunilor d in Regulamentul pentru întregirea parochii lor , comi­tetului parochial , pe calea oficiului protopresbi tera l gr. or. rom. din Belinţ (Belincz, Temes-megye) şi a s e . p resen ta într 'o Duminecă ori sărbă toare în sftâ bise­r ică din Mely-Nadăş, spre a-'şi a ră ta dester i tatea ^ în cele r i tuale şi în ora tor ie .

Comitetul parochial . In înţelegere cu mine ; GIIERASIM SÉRBU, protopresb .

= a - 2 3 Pent ru întregirea definitivă a vacantului post de

învăţător dela şcoala confesională gr. or. rom. din f i e a t a r i u , se escrie concurs cu termin de 3 0 d e z i le •dela prima publ icare în organul diecesae „Biserica şi Şcoala ."

Emolumente împreuna te cu acest post s u n t : 1) In bani gata 388 cor. ; 2) 12 meţi de grâu, 12 metri de cucuruz ; 3) 32 metri de lemne, din care are a se încălzi şi sala de î n v ă ţ ă m â n t ; 4) Locuin ţă l iberă cu .grădină lângă casa de 1 juger, 2 jugere de pământ estravi lan şi 10 cor. pent ru scripturistică, 10 cor. pen ­t ru conferenţa, dela înmormântăr i unde va fi poftit 40 fii.

ReflecUnţii au să-şi aş tearnă petiţiile lor în-s t r u a t e după lege, in terminul fixat, comitetului pa­rochial pe calea oficiului protopresbi tera l din Belinţ (Belincz Temes-megye) şi să-«e presenteze într 'o Du­m i n e c ă sau intr 'o să rbă toare în sf-ta biserică din F i -ca tar i spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cant şi tipic şi peste tot în dele bisericeşti .

Comitetul paroehial . In conţelegere cu mine ; GHERASÎM SÉRBU, p ro topres -

biter. • 2—3

Pentru îndeplinirea definitivă a postului învă ţă to-r e s c din comuna D u u d , - c u termin de alegere pe ziua -ep 7 / 2 0 S e p t . v. a. c. pe lângă următoare le emolu-

mente şi condiţ iuni : 1) In bani 460 c o r . ; 2) Şapte j u ­gere pământ , din care un j ughe r livadă şi 6 jugere a r â -tor preţui t în 140 cor. ; 3) 24 metr i de lemne, din care a re să se încălzească şi sala be î n v ă ţ ă m â n t ; 4) Pent ru conferentă ; 5) Scripturist ică 6 cor. ; 6) Dela mor t mare unde va fi poftit 80 fii.: ?) Dela mort mic 60 fii,; 8) Cvartir l iber cu 2 chilii, cuină, cămară , grajd cu colnă, p recum şi intravi lan complet .

Recurenţi i datori de a ocupa acest post au să p r o d u c ă ; a) Estras de botez, b) tes t imoniu despre a b -solvarea p r e p a r a n d i e i ; c) test imoniu de cvalificaţiune din limba r o m â n ă şi maghiară, d) a testat despre pur ­ta rea morală, şi eventual despre servicul ne în t re rup t prestat mai nainte , e) declara ţ iune că pe basa servi -cului din alta comună, începând dela care ' dat îşi for­mează pre tens iunea la evincvenal .

Alesul învăţător e dator a conduce s t rana în biserică fără alta r emune ra ţ i une , şi până la a legere să se presinte odată în sf. biserică, s'ă dovedească i s ­te ţ imea în cân ta re şi tipic.

Recurenţi i sunt avisaţi, ca recursur i le lor cu d o ­cumentele sus înşirate, ( ad resa te : Comitetului p a r o ­chial în Duud, p . u. Ternova com. A r a d ) să le sub-şternă până la te rminui defipt mai sus Mult On. Donin protopop George Popoviciu, în Siria (Vilâgos.)

Duud, la 25 Iulie (7 August 1903,

Teodosiu Motorca, Ioan Volentir, preşedinte. .' adm. com par.

Cu ştirea m e a ; TRAI AN TEREBENŢ, adm. prot . not .

— • — 2—3

Pentru îndepl ini rea în mod definitiv a postului de învăţător , dela şcoala rom. gr. or. diu S p a t t a , p r o ­topopiatul Lipovei, se escrie concurs cu termin de 3 0 d e zi le dela pr ime publ icare în foaia „Biserica şi Şcoala ."

Emolumente le anua le împreuna te cu acest post s u n t : 1) In bani gata 240 cor. ; 2) In na tura le : a) 2 0 meţi de cucuruz sfărâmat; b) 10 meţi de grâu ; 3) 4 jugh. pământ a ră tor şi f âna ţ ; 4) 20 metrii de lemne pent ru învăţător şi 12 metri de lemne pent ru încălzit tul salei de î n v ă ţ ă m â n t ; 5) Pen t ru scripturis t ică 6 cor. ; 6) Pent ru conferinţă 4 cor. ; 7) Pen t ru cu ra to -ra t 18 c o r . ; 8) Pen t ru întregirea salarului se va : r e ­curge la ajutor de s t a t ; 9) Cortel l iber cu grădină de legume.

Recurenţ i i sunt avisaţi, ca recurse le lor, adjus-ta te cu documente le de cvalificaţiune, prescr ise pr in lege, şi cu declara ţ iune, că pe basa servicului p res ta t în alta comnnă, de când începând îşj formează p r e -tensiune la evincvenal , şi adresa te comitetului p a ­rochial concernent , să le subş tearnă până la te rminul susindicat, snbscrisului protopresbi ter în Lipova (Lippa) — precum şi să se presenteze în vre-o Duminecă ori sărbătoare în sfta biserică, spre a-şi a ră ta des ter i ta tea în cant şi tipic.

Spatta, în 22 Iunie (12 Iulie) 1903.

Comitetul parochial .

In conţelegere cu m i n e : VOICU HAMSPJA, p r o t o p r e s b .

Emolumente le împreuna te cu acest post s u n t : 1. In bani gata 360 c o r . ; 2. In buca te 20 chible grâu, 20 chible cucuruz, socotite cu 200 cor. ; 3 . Fo los i rea a 3 V 2 jugere păment , par te arător , par te fenaţ, soco­tită laolaltă cu 70 cor. ; 4) Pen t ru lemne, din car i este a se încălzi şi sala de învă ţământ 64 cor. ; 5) Pen t ru conferinţe şi scripturist ica 20 cor. Afară d e aces tea a re cvart ir l iber şi intravilan.

Se observă că după pământul învăţâ toresc alesul învăţător va avea se poar te toate sarcinile publice.

Reflectanţii la acest post, petiţiile lor, ins t rua te conform legilor în vigoare, in terminul de mai sus^ au să le tr imită, pe calea oficiului protopresbi tera l gr. or. rom. al Belinţului (Belincz, Temes-megye) c o ­mitetului p a r o c h i a l ; ear în t r 'una din Dumineci ori să r ­bători , în lăuntrul terminului concursual , au să s e presenteze în sf. biserică din Checheş, spre a-şi a r ă t a dester i ta tea în cântare şi tipic.

Comitetul parochial .

Belinţ, în 16/29 Iulie, 1903.

In înţelegere cu mine : GERASIM SERBU, p ro topresb .

— 3 3

Conform ordinaţ iunei Venerabilului Consistor gr. ort. rom. din Arad de sub Nr. 3032 din anul 1903, se escrie concurs cu termin de 3 0 d e zi le dela p r i ­ma publ icare , pent ru îndepl inirea definitivă a staţiu­nilor înveţătoreşt i vacan te din protopresbi tera tul H ă l -magiu lu i :

1. A c i u ţ a în bani numărăr i 500 cor., 6 stan gini de lemne, conferenţa 20 cor., scripturist ica 10* cor., venite cantorale , care toate dau suma de 600 cor..'

2. D o b r o ţ în bani numerar i 524 cor., 6 stâng,, de lemne, conforinţa 2 0 cor., scripturist ica 6 cor., :

cari toa te dau suma de 600 cor. 3. I o s a ş în bani numără r i 380 cor. ; 5 şinice

grău, 5 şinice cucuruz computa te în 120 cor., 6 s t â n -geni de lemne, din care a re a se încălzi şi sala d e învăţământ , pentru conferinţă 16 cor., scripturist ica şi cărţi şcolare 20 cor., pen t ru cura tora t 20 cor., ven i t e cantora le , cvart ir şi grădina pent ru legume, care t o a t e laolaltă dau suma de 600 cor.

4 H o n ţ i ş o r î n bani numărăr i 420 cor., c o n ­ferinţa 16 cor., scripturist ica 8 cor., venite cantorale^ cvartir şi grădina în na tura .

5. S e c a ş , în bani numerar i 504 cor., 6 stân-geni de lemne 96 cor., 1 jug. pământ în pre ţ de 20-cor., cvartir şi grădina în natură .

6. Ş o i m u ş-B u c e a v a cu salar de 430 co r . cvartir şi grădină în na tură .

7. S î r b i cu salar de 436 cor. conferinţa 1& cor., scripturist ica 8 c o r , cvartir şi grădină în na tura .

8. P r e v a l e n i c u salar de 480 cor. s to le le cantora le , cvartir şi grădină în na tura

9. T o m e ş t i în bani numărăr i 458 cor. pentru, lemne 80 cor., cvart ir şi grădină in na tura .

10 V a l e a-m a r e în bani gata 480 cor., con­ferenţa, scripturistica, venite cantora le , cvart ir şi g r ă ­dina în natura , care toate dau suma de 600 co r .

Se observă, că staţiunile învăţătoreşt i susinşi-ra te unde salarele nu ajung la minimul prescris , a c e ­lea după îndeplinire prin învăţători cvalificaţi, se v o r intregi prin ajutor sperat iv dela stat.

Pen t ru întregirea definitivă a vacantului post de învăţător delà şcoala gr, or. rom. din S e c a ş , t r a c ­tul Belinţului, se escrie concurs cu termin de 3 0 z i l e delà pr ima publ icare în „Biserica şi Şcoala ."

Emolumentele împreuna te cu acest post sunt : 1. In bani gata 600 cor. 2. Pent ru lemne din cari este a se încălzi şi sala

de învăţământ , şi pen t ru adusul lor 140 cor. 3. Script ica înve ţă to rească 10 cor. 4. Pen t ru conferenţe 20 cor . Delà înmormântăr i , u n d e este poftit, 40 fii. de

fie-care cas. 6. 4 jugere păment , ca re de présent , fiind gaiu,

nu se poate folosi. Afară de aces tea a re locuinţă l iberă cu o chilie

şi bucă tă r ie şi cu grădină de 400n. Aceste emolumente se eiectează pe credincioşi

după florinul de dare . Reflectanţii au să-şi a ş tea rnă petiţiile concursua le

în terminul concursual , ins t ruate amësura t legilor în vigoare, şi în t ru-câ t a r fi fost aplicaţi , şi cu atestat despre servicul de p â n ă acum, şi cu o declara ţ iune că, cu începere de când îşi formează pre tens iune la cvincvenal , comitetului parochia l , pe calea oficiului protopresbi teral gr. or. rom. din Belinţ (Bélincz, T e -mesmegyej şi într 'o Duminecă sau să rbă toare a se présenta in sf. biserică din Secaş pent ru a-şi a ră ta dester i ­ta tea în cântare şi tipic.

Comitetul parochial .

Belinţ, în 17/30 Iulie, 1903.

In înţelegere cu mine : Gevasirn Serbii, protopresbi t .

- c — 3 - 3

Pen t ru întregirea definitivă a vacantului post de preot din parochia de clasa a IlI-a d n P ă d u r a ţ i i , t ractul Belinţului, se escr ie concurs cu termin de 3 0 z i l e delà pr ima publ icare în „Biserica şi Şcoala ."

Emolumente le împreuna te cu acest post sunt : 1. 0 sesiune de pămen t a ră tor şi fănaţ situat pe lo ­curi deloase ; 2. Birul usuat , câ te o măsură cucuruz , delà 70 familii ; 3. Stolele usua te delà 800 suflete ; 4. întregire de dotaţ ie delà stat 4 3 0 cor., pent ru cei cu cvalificaţie sub VIII. ; 5. Intravi lan şi estravilan p a ­rochial (grădini.) ^

Reflectanţii la aces t post, petiţiile concursua le ins t ruate conform Regulamentului pen t ru parochii , în terminul concursual , au să le tr imită comitetului pa ­rochial , pe calea oficiului pro topresbi tera l gr. or. rom. al Belinţului (Bélincz, Temesmegye) şi într 'o Dumine-necă ori sărbă toare a se présenta în sf. biserică din Păduran i , spre a-şi a ră ta des ter i ta tea în ritualii şi în orator ie .

Comitetul parochial .

Belinţ, în 17/30 Iulie, 1903.

In înţelegere cu mine : GERASIM SÈRB, protopresb .

— • — 3—3

Pentru întregirea definitivă a postului de învă­ţ ă to r din C h e c h e ş , t ractul Belinţului, amësura t în­altului decis consistorial d e sub Nr. 2563 din 19 Iu­nie (2 Iulie) 1903, şe escr ie concurs cu termin de 3 0 z i l e delà pr ima publ icare în organul diecesan „Bi­s e r i c a şi Şcoalu."

Doritorii de a ocupa vre -una din aces te staţiuni, •sunt avisaţi ca recurse le adjustate cu documente le prescr ise amësura t Regulamentului , şi cu declara ţ iu-n e a , că pe basa serviciului neintrerupt ca înveţător , -de când işi formează pre tens iunea la cvincvenal , ad­resa te comitetului parochial , să le t r imită oficiului protopresbi tera l gr. ort. rom. din Hălmagiu (N.-Hal-mâgy). avênd până la alegere a-se présenta în vre-o Dumineca ori se rbă toare în sfinta biserica din comu­na la care au recurs , spre a-şi a rë ta dester i ta tea în •cântare şi tipic

Comitetele parochia le .

i n conţelegere cu mine : IÔAN GROZA, protopresb . şi inspector şcolar.

— 3 3.

Pent ru îndeplinirea postului înveţă toresc delà ş c o a l a confesională gr. ort. rom. din C r o c n a , con­form ordinaliunei Ven. Consistor eparchial de sub Nr. 2619/1903, se escrie concurs cu termin de 3 0 z i l e delà pr ima publicare în foaia „Biserica şi Şcoala ."

Emolumente s u n t : In bani gata 357 cor. 64 fii.; 10 şinice grâu şi 10 şinice cucuruz, computale în 120

•cor. ; 5 jughere păment a ră tor în preţ de 60 cor. ; 6 «tângeni de l emne în na tură preţui te în 96 cor., ear pen t ru încălzitul şcoalei cât va cere t rebuin ţă ; p e n ­t r u manipularea gradinei de pomări t şi şcoala de r e -pet i ţ iune economică delà notar iat 60 cor., pent ru con­ferenţa înveţă torească 20 cor., pen t ru scripturist ică 6 cor. ; pent ru cura tora t 28 cor. ; venite cantorale , cvar­t ir şi grădina.

Alegândul înveţător are să conducă cantora tu l în biserică fără al tă remunera ţ iune , şi are să deie de -c la ra ţ iune , că pe basa serviciului prestat în al tă co­mună ca înveţător, de când îşi formează pre tens iueea la cv incvena l ?

Delà recurenţ i se cere , ca recurse le ins t ruate conform prescriselor Stat . Organic şi Regulamentului <le inveţăment , adresa te comitetului parochial din -Crocna, să le t r tmită Oficiului protopresbi tera l gr. ort. r o m â n din Hălmagiu (N.-Halmâgy) avênd până la te r -minul de espirarea concursului a se présenta în vre-o Dumineca ori serbătoare în sfânta biser ică din Croc­na, spre a-şi a rë ta dester i tatea în cân ta re şi tipic.

Comitetul parochial .

Jn conţelegere cu m i n e : 10AN GROZA, m. p. p ro to-pre^biter şi inşpect. şcolar.

— • - 3—3

Cu termin de 3 0 zi le delà primd publ icare în foaia „Biserica şi Şcoala" se publică concurs pen t ru îndepl in i rea definitivă a staţiunilor invăţătoreşt i din ur ­mătoare le parochii :

1) B â r s a şcoala a 11-a (clasele inferioare) cu venitele 336 cor în b a n i ; 2) usufructul a 10 jugh. ca t . de păment estravilan ; 3) 4 şin. grău, 4 şin. cu­curuz, 32 m. lemne, din care se va încălzi şi sala de Inve ţăment , conferenţa şi scripturist ică conf. prelimi­narului ; delà înmormântăr i , unde va fi poftit, câte 2 •cor., cvartir cu 2 chilii şi grădină.

2. C ă c ă r ă u cu veni te de 300 cor. în b a n i ; 5 şin. grâu 60 cor., 5 şin. cucuruz 50 cor., 3 stengeni de lemne 30 cor., suma veni telor e 440 cor., confe­r inţa 10 cor. ; scripturist ică 8 cor ; cvartir şi grădină, ear pent ru încălzirea salei de inve ţăment 3 st. de lem­ne separat .

3. C a m n a cu 500 cor. în bani , usufructul a 7 jugh. de p ă m e n t ; 12 m. de lemne, pentru conferinţa 8 cor. ; scr ipturis t ică 6 cor., cvart ir şi grădină.

4. G o v o ş d i a , cvart i r şi grădină, 360 cor. în bani , 8 stânge de l emne pen t ru şcoală şi înveţător , pen t ru conferinţă 8 cor., scripturist ică 6 cor. S u m a venitelor computabi le e 400 cor.

5. I g n e ş t i, cvart i r şi grădină, în bani 200 cor., 5 şin. grâu, 5 şin. cucuruz . 32 m. lemne pen t ru sală şi învăţător , usufructul pământului înv. preţui t în 30 cor. conferinţa şi scripturist ică după prel iminar . Suma veni telor compulabi le 352 cor.

6. L u g u z e u, cvart i r şi g r ă d i n ă ; 300 cor. în bani şi na tura le le ca lemne, computa te în bani 149 cor. suma veni te lor e 449 cor.

7. M i n e a d, cvart i r şi grădină, 200 cor. în bani , 4 3 HI. grâu ; 4 3 Htl. c u c u r u z : 4 st. de l e m n e ; 2 mes. fasole, venite can tora le circa 20 cor., 2 jugh. păment estravilan. Suma venitelor e 411 cor.

8. M ă n e a s a, S u m a veni telor e 320 cor . în bani, apoi pen t ru conferinţă şi scripturist ică 10 cor. , ear cvart ir grădină şi l emne în natură.

9. M u s t e ş t i , m bani 181 cor . ' 4 st. l emne , buca te în pre ţ de 120 cor., 1 / 2 sesie păment , veni te le cantorale , cvart ir şi grădină, r e cumpera r ea fânului 15 cor. conferenţa şi scr iptur is t ică 20 cor.

10. N ă d ă 1 b e s t i, în bani 120 cor., 6 şin. cucate , 4 st. de l emne toa te computa te la olaltă dau 212 cor., cvart ir si grădină.

, 1 1 . N e a g r a , în bani 200 cor., 4 st. de l emne 32 cor., bucate le p re ţu ' t e în 9 l cor., suma totală 324 cor. şi cvart ir cu grădină.

12. P ă 1 u ş e n i, în bani 330 cor., lemne în pre ţ pe .48 c o r , conferinţa şi scr ipturis t ică 30 cor. Toa te laolaltă dau suma de 408 cor. şi cvart ir cu grădină.

13. R a m n a. : 92 cor . în bani , 5 şin. grâu, o şin cucuruz, 8 st. de lemne pent ru sală şi învăţători , 2 jugh. păment arător , scripturis t ică 4 cor., conferinţa cor., venitele cantora le şi cvar t i r cu grădină. Venitele computabi le dau suma de 472.

14. R e v e t i ş, sa lar în bani cu filia Cociuba 360 cor. 5 şin. grâu, 5 şin. cucu"nz, 6 st. de l e m n e şi pentru încălzirea s a l e i ; usufructul unui jugh. de p ă ­mânt , conferenţa 16 cor., scr ipturis t ică 4 cor., cva r t i r şi grădină.

15. R o ş i a , 240 cor. in bani , 5 şin. grâu, 5 ş i -niei cucuruz, 8 st. de lemne şi pent ru sala de învă­ţământ , conferenţa 10 cor., scripturist ică 6 cor., g ră­dină, ea r cvart i r p â n ă la zidirea şcoalei va e sa renda parochia . Venitele computabi le dau suma de 380 cor.

16. S e 1 e g e n i, 200 cor. în bani , 5 şin. grâu, 5 şin. cucuruz, 8 st. de lemne şi pentru încălzirea s a ­lei de înv. scripturis t ică 6 cor., conferenţa 10 cor., 2 mes. pâsulă , cvart i r şi grădină. Venitele se compu tă cu 388 cor.

17. S l a t i n a , 200 cor. bani, buca te eomputa te în 100 cor., şi lemne in natură , cvartir cu grădină. Venitele computabi le dau s u m a de 320 cor.

18. S u ' s a n i, în bani 160 cor , 6 sin bucate , 4 st. ele lemne, 2 măs. păsulă, conferenţa şi scr ipturis-tică 16 cor. cvart i r şi grădină. Venitele computabi le sunt 264 cor.

19. V o i v o d e n i 200 cor. bani şi lemne în pre t de 64 cor. de tot 264 c o r , apoi cvartir şi gră­dină ear pent ru conferenţa 2 4 cor. şi scripturist ica 12 cor.

Sarcinile publ ice le vor supor ta cei aleşi.

Dacă staţiunile s e -vo r pute îndeplini cu învă­ţători cvalificaţi sa larele se vor întregi dela suma in­dicată în acest concurs până la cea prescr isă prin lege, prin ajutoare dela stat, de unde se vor esopera şi eventuale le cv .ncvenale .

Reflectanţii sunt îndatoraţ i a se presenta în una din Duminecile s 'au seraător i le u rmătoare , în s. b i ­serică a parochiei . la care au recurs , ear recurse le adjustate conform prescriselor şi cn declaraţ iunea, că decând îşi formează drept la cvincvenal , vor avea a le subşterne, . adresa te respect ivului comitet parochial , subscrisului în Butent (N. -Buttyin) Aradmegye ) In conţeI°gere cu : IOAN GEORGIA m. p. ppresbi ter , inspect. şcol.

— • - 3—3

Pent ru vacantul post de paroch din C r i v o f o a r a t ractul Belinţulu.i, se escrie concurs cu termin de 3 0 z i l e dela pr ima publ icare în organul diecesan „Bi­ser ica şi Şcoala ."

Emolumente le împreuna te cu acest post s u n t : 1. 0 sesiune parochia lă s tă tă toare din 32 jugere pământ a ră tor ; 2. întregire dela stat 686 cor. 08 fii., in t runa cu relutul de cvart ir ; 4) Stolele usuate , anume : a) dela o cununie 2 cor., b) dela botez 4 J fîleri, c) dela în­mormân ta re de copil p â n ă la 7 ani o coroană 20 fii., dela 7 ani in sus 2 cer. , ear eu intrare în sf. b ise­rică 3 cor., pen t ru o s tare 40 fii., pent ru un stilp 2 cor, şi pent ru predică funerară 2 co r ; ; d) pent ru slu­j i rea pomenei 2 0 fii. de cap, a semenea şi pent ru slu­j i rea ha inelor de p o m a n ă 20 fii. de rând ; e) pent ru sfinţirea unei case noaue 1 cor., ear pent ru sfinţirea unei vechi 40 fii.; f) pentru sfinţirea unei fântâni 1 c o r , ; g) pent ru o liturgic pent ru vii 40 fii., la morţ i a s e m e n e a ; h) pen t ru slujbă la bolnavi 20 fii.; afară de sluj­ba marelui Vasilie, ca re e 80 fii. ; i) un estras 2 cor. şi o coală de informaţiune familiară 4 cor.

Reflectanţii la acest post, petiţiile lor, instruate conform legilor în vigoare, aă se le aş tea rnă comite­tului parochial , pe calea oficiului protopresbiteral gr. or. rom. din Belinţ (Belincz, Temesmegye) , în te rmi­nul cohcursual şi sunt "poftiţi a se presenta într 'o Duminecă sau în t r 'o , s ă r b ă t o a r e î n sf. biserică din Crivobara, spre a- 'şi a re ta dester i ta tea în ritualii şi eventual î n ora tor ie . *•

; - j Comitetul parochial . Belinţ, în 23 Iulie (8 August) 1903.

In înţelegere cu m i n e : GERAŞIM SfîRBU, p ro top res -biter.

Pent ru întregirea definitivă a postului de î n v ă ­ţă tor din l îucl inţ . t ractul Belinţului, se escrie c o n ­curs cu termin de 3 0 z i l e dela pr ima publ icare .

Emolumente le impreuna te cu acest post s u n t :

.1 . In bani gata 600 cor.

2. Pen t ru lemne 36 cor.a(numai pentru sine.)

3. Pent ru conferenţe 10 cor.

4. Pent ru scripturist ica 10 cor.

5. Dela fie-eare înmormân ta re unde va fi poftit câte t cor.

Afară de acestea a re locuinţă l iberă cu 2 chilii şi bucătăr ie , apoi grajdiu pentru vite şi grădină lângă locuinţă de 800 •

Alesul învăţător, fâră altă remunera ţ iune , va avea. să facă serviciile cantora le şi să instrueze elevii din şcoala de repe t i ţ iune .

Reflectanţii vor avea să-şi a ş tea rnă petiţiile lor, instruate conform legilor în vigoare, comitetului pa­rochial , pe calea oficiului protopresbi tera l gr. or. rom. din Belinţ (Belincz, Temes-megye), în terminul c o n -cursual , în care sunt poftiţi a se presenta odată şi in sf. biser ică din Budinţ, spre a-'şi a ră ta dester i ta tea în cântare şi tipic.

Comitetul parochia l .

Belinţ, în 22 Iulie (4 August), 1903.

In înţelegere cu m i n e : GERASIM SERBU, p r o t o p r e s -biter.

— • — 3—3:

Pentru îndepl inirea postului de învăţător la şcoala, nouă din comuna S e l e u ş - C i g l i i e r e l se publică concurs cu termin de alegere pe 24 A u g . st. v. 1903.

Emolumentele sun t : a) salariul în bani gata 500 cor.; b) 1 / i sesiune de pământ a r ă t o r ; c) cvartir l iber cu intravilan şi o cânepiş ţe ; d) 8 orgii lemne, din ca r e se va încălzi şi şcoa la ; e) pent ru scripturist ica 20 c o r . ; f) curatoratul 20 cor . ; g) pentru cont'erenţele înveţă-toreşti cărăuşie şi diurne de zi ; h) dela înmormântă r i 1 cor. 20 fii., cu liturgie 2 cor.

Doritorii de a ocupa acest post au a-şi t r imi te recursele instruite cu documente le de cvalificaţiune ofi­ciului protopresbi teratului din lenopolea (Borosjeno) şi până la terminul de alegere a se presenta în v r ' o Duminecă la biserică, spre a-şi are ta dester i ta tea în, cant şi tipic.

Cei cu pregătiri pen t ru ins t ruirea corului v o c a l vor fi preferiţi,

Comitetul parochia l .

In conţelegere c u , m i n e : CONSTANTIN GURRAN, p r o -topresbiter .

— • — 3 — 3

Tiparul şi editura tipografiei diecesane din Arad — Redactor responsabil: R o m a n R . Ci oro gări u.