MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLE TESTEMIŢANU”

FACULTATEA STOMATOLOGIE

DISCIPLINA: BIOSTATISTICA

TEMA: ASPECTELE MORFOFUNCTIONALE IN RESTABLIREA OCLUZIEI IN LEZIUNILE ODONTALE CORONARE A GRUPULUI LATERAL DE DINTI PRIN METODA DIRECTA

A REALIZAT: MUNTEAN MARCEL S1307

2

Actualitatea temei. O problemă actuală a medicinei dentare este reprezentată

de patologia dezechilibrelor ocluzale, un subiect dificil atît în procesul de

diagnosticare, cît și de rezolvare a tratamentului morfofuncțional . În acest context

prezintă interes primii molari permanenți, care sunt considerați ca cheie în ocluzie

și formatea tipului de rapoarte interdentare. În ultimii ani, piaţa internă

stomatologică a făcut progrese semnificative. A fost o adevărată revoluţie tehnică

care a făcut inovaţii majore în metodele de diagnostic şi tratament a afecțiunilor

stomatologice. În prezent, medicii utilizează tehnologii și materiale moderne,

realizările lor din domeniul medicinei dentare, ajugînd la nivel mondial. Însă o

bună parte din medici și studenți nu acordă o mare atenție la tema ocluziei, care

este dificil de a o însuși și înțelege.

În stomatologie, termenul ocluzie a fost preluat din limba latină „ocluzio”,

ceea ce înseamnă „a închide”, „a contacta”. Prin urmare, ocluzia dentară poate fi

considerată în cinematica mandibulară un caz particular caracterizat prin prezența

contactelor între dinții arcadei inferioare și dinții arcadei superioare, la închiderea

lor, indiferent de poziția mandibulei față de maxilă.

O mică greșeală poate duce la eșecuri mari. De exemplu, după restaurarea

incorectă a dintilor, în intervenţii ortopedice (poziţionarea greşită a tuberculilor),

tratamentul ortodontic neadecvat, poate duce la distribuţia neuniformă a presiunii

mesticatorii: nu pe axa dintelui, ci în afara domeniului de ocluzie, şi totul duce la o

povară excesivă asupra sistemului stomatognat, ca urmare ce poate duce la

disarmonii ocluzale.

3

În leziunile odontale coronare subtotale și totale, tabloul clinic este lipsit de

simptome subiective semnificative, atît din partea sistemului dentar și a articulației

temporo-mandibulare. Însă această patologie poate duce la suprasolicitarea dinților

restanți și la abraziunea lor.În ocluzia traumatică asociată cu leziuni odontale

coronare pot aparea defecte cuneiforme. Oamenii de ştiinţă W.C. Lee, W.S. Eakle

(1984) şi alţii au constatat că distribuirea inegală a presiunii masticatorii care nu

este pe axa dintelui conduce la o presiune excesivă pe dinții vecini, rezultînd o

forţă de tensiune, care este concentrată în regiunea cervicală. Mai mult, expunerea

constantă a forţelor de tensiune pe dinte, rupe legăturile dintre cristalele de

hidroxiapatită. Prin hidroxiapatita distrusă pătrund molecule de diferite substanţe,

care împiedică restabilirea legăturilor dintre ţesuturile dentare dure, iar periajul

excesiv poate provoca un defect cuneiform [21].

Trebuie de subliniat că în modul în care vor fi restaurate suprafețele ocluzale

ale dinților, v-a depinde mai departe de funționalitatea sistemului stomatognat în

întregime. Deci, trebuie să luăm în considerație metoda de tratament, materialul cu

care v-om lucra, să fie indicați pentru dinții anteriori și să cunoaștem bine anatomia

morfologică a dinților laterali.

Potrivit observaţiilor de E.V. Borovski (2001) , 45% din stomatologi nu

restabileau suprafețele ocluzale ale dinţilor conform morfologiei lor, care, după

sigilare aveau "o suprafaţă plană" [15].

Cunoaşterea caracteristicilor anatomice şi morfologice ale dinților posteriori,

precum şi a fisurilor, care îndeplinesc o funcţie specifică în mişcările ocluzale ale

mandibulei, permit medicului stomatolog de a simula corect relaţiile ocluzale

dintre dintele restaurat și cu cel antagonist.

Fisurile de ordinul întâi (cel mai adânc pe suprafața ocluzală) sunt

responsabile pentru mişcarile ocluzale. Fisurile de ordinul doi răspund de

morfologia suprafeţei ocluzale şi împart fiecare cuspid în două, care au funcţia de

zdrobirea şi măcinarea alimentelor. Fisurile de ordinul trei (de suprafaţă) definesc

4

funcţia sistemului de drenaj a suprafeţei dintelui, pentru a menţine umiditate

constantă pe coroana dentară.

La restaurarea dinților cu leziuni dentare coronare totale sau subtotale, trebuie

să conştientizăm importanţa caracteristicilor anatomice şi morfologice de pe

suprafețele dinților posteriori. În cazul în care suprafaţa ocluzală a coroanei va fi

restabilită plat, ca rezultat va fi întreruptă traiectoria de mişcare ocluzală, care va

duce la disfuncții în articulația temporo-mandibulară și a întregului sistem

stomatognat .

Ipoteze

Verificarea ipotezelor statistice este legată de compararea diferitelor ipoteze

asupra unei populaţii statistice (şi nu asupra unui eşantion) cu datele obţinute

prin încercări experimentale. Dacă datele observate nu sunt compatibile cu o

anumită ipoteză, atunci ea trebuie respinsă.

Vom numi ipoteză statistică orice presupunere privind repartiţia unei

variabile aleatoare, iar metodele de verificare a ipotezelor statistice le vom

numi teste statistice.

Din cele studiate si enunțate anterior am formulat următoare ipoteză de lucru:

analiza elementelor dento-gingivale ale ocluziei subiecților cu edentații laterale,

cu sitematizarea informațiilor diagnostice și elaborarea secvenței de tratament

bioestetic si morfofunctionale.

Scopul lucrării

De a evidenția soluții de tratament morfofuncțional la nivelul dinților laterali,

la pacienții cu dereglări ocluzale.

Obiectivele lucrării

5

1. Analiza factorilor etiologici ce produc modificări morfologice la nivel

ocluzal.

2. Studierea tabloului clinic a dereglărilor ocluzale, la nivelul dinților

laterali.

3. Argumentarea alegerii materialelor și metodei de tratament.

Obiectivele luate în studiu și metodele de investigație

La realizarea scopului și obiectivelor trasate au fost selectați 5 pacienți: 3

bărbați; 2 femeie, în virstă de 18-30 ani,cu leziuni odontale coronare subtotale,

care prezentau dezechilibre ocluzale, în ocluzie ortognatică.

Pacienții au fost examinați clinic și paraclinic utilizînd urmatoarele metode:

1) radioviziografia computerizata; 2) înregistrarea relațiilor intermaxilare cu

ajutorul hîrtiei de articulație(ocluziografia); 3) confecționarea modelelor de studiu.

A fost stabilită diagnoza și planul de tratament.

Etapele cercetării

a) etapa de cercetare

b) culegerea datelor din fise medicale, anamneza pacientilor, istoricul vietii si istoricul actualei maladii

c)prelucrarea datelor : sistemaizarea materialului si calcularea indicatorilor cu stabilirea planului de tratament

b) etapa interpretiva – se incearca demonstrarea ipotezelor formulate anterior; este momentul in care asupra obiectului se actioneaza concret, prin utilizarea metodelor si a tehnicilor de lucru;

c) etapa concluziilor – se obtine ceea ce s-a dorit de la cercetarea stiintifica, rezultat care va reprezenta acordul, daca este vorba de adevar, sau dezacordul, in caz de eroare.

6

7

Materiale și metode de studiu

Pentru realizarea studiului au fost examinați 5 pacienți (3 bărbați și 2 femei)

cu vîrste cuprinse între 18 și 30 de ani, cu această patologie, a dezechilibrelor în

ocluzia ortognatică, fară semne clinice esențiale de afecțiuni ale

parodonțiului.Examenul clinic al pacienților s-a efectuat conform schemei

tradiționale: examenul subiectiv, examenul obiectiv exo- și endobucal, urmat de

examenul paraclinic.

Metodele de studiu:

• Metoda matematico-statistică - Orice studiu ştiinţific se bazează pe calcule şi procedeie matematice si calculează diverşi indicatori necesari pentru generarea şi testarea ipotezelor de cercetare cum ar fi: calcularea indicatorilor relativi şi medii şi a veridicităţii lor, analiza corelaţiei şi a regresiei, determinarea pragului de semnificaţie şi a diferenţei semnificative statistice, etc.

• Metoda observării- Constă în urmărirea desfăşurării unor fenomene pentru a le putea analiza în dinamică, sau prin compararea lor, ca apoi să se realizeze sinteza caracteristicilor lor esenţiale.

• Metoda epidemiologică- Prezintă un studiu corelativ al fenomenelor de sănătate publică cu factorii de risc.Se utilizează diverse tipuri de cercetare ca: studiul descriptiv, cohortă, caz-control, experimental etc.

• Metoda istorică- se utilizează compararea evoluţiei fenomenelor din punct de vedere istoric: prezent – trecut.Se analizează dinamica fenomenelor în timp

8

• Metoda sociologică- Studiază aspecte sociologice cu referire la individ în societate sau grupurile de oameni: comportamente, atitudini etc.Utilizează în scop de cercetare intervievarea, chestionarea, observarea directă şi analiza surselor de informaţie ( arhive, monografii), inclusiv meta – analiza.

• Metoda experimentală- Presupune efectuarea unor experimente în condiţii create special în laborator sau în teren, unde se studiază modul în care se modifică diferite fenomene şi caracteristici ale acestora

• Metoda psihologică Presupune studierea diverselor aspecte psihologice legate de memorie, gîndire, senzaţii, percepţii, caracter, temperament, etc. Utilizând diverse metode specifice psihologiei, inclusiv testarea psihologică

Metode de obţinere a informaţiei

• Analiza rapoartelor şi a diverselor forme statistice

• Analiza surselor bibliografice, a monografiilor

• Observarea directă

• Chestionarul sau ancheta statistică

• Interviul

• Testul

Totalitatea statistica generala, universul statistic

Totalitatea statistica reprezintă un număr de elemente(unităţi de observare) omogene, luate împreună în baza unui factor comun, în o anumită perioadă de timp şi spaţiu

NB !Numărul de unităţi de observare determină volumul totalităţii supuse studiului şise notează prin litera “N” .

9

Totalitatea statistica partiala, esantionul

n = Nt2pq /N ∆x2+t2pq

unde

n- eşantionul reprezentativ

N- Numărul total de pacienţi cercetaţi

t- pentru atitudinea nivelului de confidenţă 95%

p şi q- probabilitatea si contraprobabilitatea de aparaţie a fenomenului cercetat

∆x- este eroarea limită admisă ; eroarea admisă 0,05

Unitatea de observaţie

Observarea statistică constă în culegerea unitară a datelor despre unele caracteristici în prealabil stabilite de la unităţile care au fost incluse în obiectivul de cercetare statistică, după un program riguros elaborat.

Caracteristicile studiate : de persoană, loc, timp

Cercetarea discriptivă s-a efectuat în funcţie de persoană, loc şi timp utilizînd trei tipuri de comparaţii:

• Demografică• Economico-geografică• De timp

Indicatori statistici

Indicatorul statistic este expresia numerica (obtinuta in urma unei cercetari statistice) a unei variabile observate pe un fenomen, proces, sau pe o categorie economico-sociala delimitata in timp si spatiu. In procesul cunoasterii, indicatorii statistici indeplinesc multiple functii, printre care cele mai importante sunt: functia de masurare, de comparare, de sinteza, de estimare si de verificare a ipotezelor si testare a semnificatiei parametrilor statistici utilizati.

Dupa etapa in care apar in procesul de cunoastere statistica indicatorii statistici pot fi: primari (absoluti) si derivati.

10

Denumirea capitolelor tezei:Descrierea si etiologia edentatiei partiale si a dereglarii ocluziei in caz de

leziuni odontale coronare.

Argumentarea alegerii metodei directe de restabilire a leziunilor odontale

coronare.

Rezultatele examenului complex a pacienților cu dereglări ocluzale

Argumentarea alegerii metodei directe de tratament

Tratamentul restaurativ direct a pacienților cu dereglări ocluzale a

molarului unu superior

Etapele de restaurare a suprafeței ocluzale a primului molar superiorla păstrarea

înălțimei unui sau a mai mulți cuspizi

Tratamentul restaurativ direct a pacienților cu dereglări ocluzal a molarului unu

inferior

Etapele de restaurare a suprafeței ocluzale a primului molar inferiorla păstrarea

înălțimei unui sau a mai mulți cuspizi

Concluzii

1. S-a stabilit ca sub influența diferiților factori endogeni și exogeni, arcadele

dentare sunt afectate frecvent, modificînd astfel relieful ocluzal și funcția oclu-

zală cu toate consecințele. În acest context, se menționează că dezechilibrele

ocluzale condiționează declanșarea disfuncției ocluzale.S-a constatat că, cu cît era

mai mare durata de timp de la apariția leziunilor coronare, cu atît erau mai

exprimate și modificările la nivelul arcadelor dentare, deci și dezechilibrele

ocluzale.

2. S-a observat că modificările de structură ale ariilor ocluzale ale dinților

laterali produse de procese carioase și necarioase se manifestă prin distrucția

reliefului, micșorarea numarului de contacte ocluzale, desființarea contactelor

interdentare și denivelarea planului de ocluzie, producînd dezechilibre ocluzale cu

11

o agravare a tabloului clinic. S-a stabilit că reducerea numărului de contacte

ocluzale este influențat și dependent de gradul de lezare a suprafețelor masticatorii

ale dinților laterali.

3. Au fost propuse metode de restaurare directă a reliefului ocluzal ale

dinților laterali lezati cu utilizarea dispozitivelor și tehnicilor noi de tratament,

care asigură modelarea arhitecturei suprafetei ocluzale în concordanță cu

particularitățile ocluzale individuale, indeferent de gradul de lezare a suprafeței

ocluzale și starea coronară. Materialele moderne si metoda de restaurare a creat

condiții optime pentru o adeziune perfectă cu suprafața dentinară, redarea

suprafeței ocluzale și a punctelor de contact.

12

Rezumat

In lucrare sint prezentate rezultatele examenului complex si particularitatile

tabloului clinic a 5( 3 b; 2 f. ) pacienti cu dereglari ocluzale, in virsta de 18-30 ani,

in ocluzia ortognatica. In baza rezultatelor investigatiilor clinice si paraclinice au

fost elaborate principii si metode noi de restaurare directa a arhitecturei suprafetei

ocluzale a dintilor laterali lezati.

Au fost studiata si determinata etiologia modificarilor de structura ale ariilor

ocluzale a dintilor laterali sisistematizati factorii de risc la declansarea dereglarilor

ocluzale.Cercetarile au permis de a determina particularitatile tabloului clinic in

dereglarile ocluzale, dependente de reducerea numarului de contacte ocluzale si

gradul de lezare a suprafetelor ocluzale ale dintilor laterali si realizarii

tratamentului complex restaurativ prin tehnici directa.

Examenul paraclinic precum radioviziografia computerizata,ocluziografia si

studiul modelelor de diagnostic, au permis stabilirea dereglarilor ocluzale a dintilor

posteriori.

Rezultatele investigatiilor complexe au stat la baza elaborarii planului de

tratament prin metoda directa. Metoda propusă de modelare a arhitectonicei

ocluzale a dintilor laterali, cu evidenșierea desenului ocluzal individual, dupa

metoda „plicului" si a defectelor MOD pe „sectii", majoreaza exactitatea

restabilirii topografice a contactelor interocluzale, importante la asigurarea

echilibrului ocluzal.

13

РЕЗЮМЕ

В работе представлены результаты комплексного обследования и

особенности клинической картины у 5 ( 3 м.; 2 ж. ) пациентов с

окклюзионными нарушениями в возрасте 20 - 61 год при ортогнатическом

прикусе. На основании полученных результатов были разработаны принципы

и новые методы прямого восстановления архитектоники окклюзионных

поверхностей пораженных или отсутствующих боковых зубов с

последующей оценкой полученных результатов. Были изучены и определены

структурные изменения окклюзионных поверхностей боковых зубов,

систематизированы факторы риска в развитии окклюзионных нарушений и

особенности клинической картины имеющих важное значение при

планировании морфофунк- циональной терапии.

Параклиническиe исследованиe как компьютерная радиовизиографиа,

оклюзиографиа и  исследования диагностических моделей,показал

что задние зубы имеют окклюзионныe нарушения.

Предложенные методы моделирования окклюзионной архитектоники

боковых зубов, с учетом их индивидуального узора, по принципу «конверта»

и применение данного алгоритма моделирования после восстановления

разрушенных апроксимальных поверхностей по «секционному» принципу,

увеличивает точность восстановления топографии межзубных окклюзионных

контактов имеющих важное функциональное значение для обеспечения

окклюзионного равновесия.

14

SUMMARY

The work presents the complex examination results and the clinical picture

peculiarities of 5 patients ( 3 men and 2 women) aged 18-30 years and having

occlusal disorders.

New principles and methods of direct and indirect restoration of the occlusal

surface architecture of the damaged / absent lateral teeth have been elaborated on

the basis of the clinical and paraclinical examination results and the assessment of

the obtained data has been done.

The changes in the occlusal area structure of the lateral teeth have been

studied and defined and the risk factors of occlusal disorders development have

been systematized. Research work allowed to determine the clinical picture

peculiarities of occlusal disorders dependent on the decreased number of occlusal

contacts and the degree of occlusal surface lesion of lateral teeth and to decide

upon the strategy and performing of a complex restorative treatment by using

direct and indirect techniques.

The results of our complex investigations served as a basis in the premier

elaboration and adoption of improved principles and methods of direct and indirect

restoration of the lateral teeth occlusal surface morphology by using the proposed

devices and contemporary composites. The proposed methods of lateral teeth

occlusal architecture modeling preserving the individual occlusal picture according

to the "envelope" principle and lesions MOD "sectional" principle increases the

exactness of interocclusal contacts topographic restoration, these being important

for ensuring the occlusal equilibrium.

15

Bibliografie

1. Postolachi I., Cojocaru M., Banuh V., Bîrsa G., Cojuhari N., Guțuțui

V.,Gamureac V. Protetică dentară / Chișinău : Știința, 1993 ,- p. 31, - p.131.

2. Nicolau G., Terehov A., Năstase C., Nicolaiciuc V. Odontologie

practică și modernă / Chișinău : Nasticor, 2010, - p.92,- p. 294.

3. Bratu D., Nussbaun R. Bazele științifice și tehnice ale protezării fixe /

Bucureși: Editura Medicală, 2006, - p.72.

4. Ionița S., Petre A. Ocluzia dentară: noțiuni de morfologie, fiziologie,

patologie și tratament / București : Editura Didactica și Pedagogica, 2003- Ediția a

3-a, -254 p.

5. Rîndașu I. Proteze Dentare Vol. I / București : Editura Mecală, 2000-

Ed. A 3-a, - 559 p.

6. Oineagră Vasile Morfologia și fiziologia ocluziei dentare :

recomandări metodice; USMF „ N. Testemițanu” / Chișinau : Medicina, 2007 – 57

p.

7. Burlacu V.Terapia modernă de refacere directă cu sisteme

compozite / Chișinău : Medicina Stomatologică, 2008 – Nr. 2 – p. 28-30 .

8. Postolachi I. Indexul Helkimo – Criteriu de evaluare a disfuncției

sistemului stomatognat în dereglări ocluzale / I. Postolachi, A. Postolachi //

Analele Științifice ale USMF – Vol 3B – 2005,p. 427-430 .

9. Burlacu V., Fala V., Cartaleanu A. Unele particularitati de activitate

cu sistema restaurativa moderna „Point-4" / Anale stiintifice v. III Probleme

clinico-chirurgicale si ale sanatatii mamei si copilului. Zilele Universitatii 14-16

octombrie. Editia V. Chisinau .- 2004. -p. 511 - 515.

10. Fratu A. Ortodonție / București 2003-p. 241.

11. Радлинский C. Реставрация контактных поверхностей в боковых

зубах/ dent art, nr 1 2011–p.22.

16

12. МартыновA."Метод циркуля" в восстановлении архитектуры

жевательной поверхности /,ДентАрт nr 2, 2011-p.11.

13. Ломиашвили Л., Михайловский С., Вайц С.   Методологические

подходы к моделированию зубов/ДентАрт,Nr3,2010– p.25.

14. Ломиашвили Л.М., Аюпова Л.Г. Художественное моделирование и

реставрация зубов -Москва, 2004, 250 p.

15. Боровский Е.В. Кариес зубов: препарирование и его пломбирование -

Москва, 2001. – p.144 .

16. Лазарева  К. Прямая реставрация против непрямой: Полтавская

битвa/ДентАрт ,nr4

17. ,2008 –p. 41.

17 . Радлинский С. Конструкция реставрированного зуба и адгезивный

слой/ДентАрт ,nr 1, 2007, -p. 40.

18. Постолаки А. Вариант техники моделирования прямым методом

окклюзионной поверхности боковых зубов/ ДентАрт ,nr 1, 2007- p.73.

19. Радлинский С. Грисимов В. Топография слоев композита

вреставрационной конструкции бокового зуба/ДентАрт ,nr2, 2007-p. 42.

20. Постолаки А. Вариант техники моделирования

прямымметодомокклюзионной поверхности боковых зубов/ДентАрт ,nr 2,

2007–p.69.

21. Мамедовa Л.А. Анатомо-функциональные особенности

жевательных зубов и их значение для реставраций и окклюзионной

коррекции/МАЭСТРОСТОМАТОЛОГИИ, nr.29, 2008 .

22. Хватова В.А. Клиническая гнатология - Москва, 2005. - 295 с.

17

18