1)Biostatistica:definiție,bazele teoretice,obiectivele și compartimentele.

Definiția statistic ca știință a apărut în secolul XVII,ea studiază aspectele cantitative ale fenomenelor sociale de masă într-o legătură strînsă cu particularitățile lor calitative în condiții concrete de spațiu și timp.Biostatistica e aceeași statistic cu domeniul concret de dezvoltare,adică medicina și ocrotirea sănătății ,și este divizat în 2 ramuri:1)sănătatea populației și 2)sistemul de sănătate. Biostatistica mai poate fi definită și ca un domeniu al statisticii ,specializat în studierea fenomenelor biologice și medicale,în particular a fenomenelor și proceselor care afectează calitatea fizică și mentală a oamenilor.

Obiectivele biostatisticii:

1)Studierea stării sănătății populației:

*indicatori demografici

*morbiditatea și invaliditatea

*indicatorii dezvoltării fizice

2)Evidențierea particularităților stării sănătății populației prin prisma factorilor de influență

3)Acumularea și analiza datelor referitor la rețeaua,activitatea și resursele umane ale instituțiilor medicale

4)evaluarea eficacității metodelor de tratament și profilaxie

5)planificarea ,economia și finanțarea ocrotirii sănătății

6)Aplicarea metodelor statistice în cercetările clinice și experimentale.

Compartimentele biostatisticii:

1)Bazele teoretice și metodologice ale statisticii

2)Statistica sănătății populației

3)Statistica ocrotirii sănătății

4)Statistica cercetărilor medico-sociale(medico-biologice).

2)Obiectul de studiu și metodologia statisticii și biostatisticii.Argumentarea necesității studierii biostatisticii

Obiectul de studiu al statisticii îl reprezintă fenomenele sociale de masă sau de tip colectiv, pe cînd obiectul de studiu al biostatisticii îl reprezintă:sănătatea populației și a sistemului de sănătate.

Metodologia statisticii/biostatisticii:

1)Observarea statistică,în cadrul căreia se obțin date și informații referitor la toate caracteristicile supuse studiului într-o colectivitate

2)Prelucrarea statistic în care datele sunt sistematizate și se calculează indicatorii statistici,care caracterizează fenomenul analizat

3)Analiza,interpretarea și prezentarea finală a rezultatelor ,în care sunt verificate ipotezele,formulate concluziile și fundamentate deciziile.

Studiul clinic trebuie să fie:

*fezabil(realizabil)-nr. Adecvat de subiecți,posibil ca timp și bani,posibil ca scop

*interesant

*nou-confirmă sau contrazice rezultatele anterioare;completează cunoștințele anterioare,aduce noi cunoștințe.-etic:inofensiv,respectful față de subiecții studiului,principiul dreptății.-relevant:pentru cunoașterea științifică,îngrijiri clinice,politici sanitare,direcții viitoare de cercetare.

Necesitatea studierii biostatisticii

1.suntem în mod curen utilizatori și furnizori de informație,atît în viața particular,cît și în cea profesională

2.suntem adesea decidenți și calitatea deciziilor noastre depinde de o bună informare

3.avem nevoie să știm cum să descriem și să prezentăm în modul cel mai potrivit informațiile

4.trebuie să știm cum să atragem concluzii despre colectivități numeroase doar pe baza informațiilor obișnuite din eșantionare

5.suntem adesea interpreți și calitatea înțelegerii noastre depinde de o bună cunoaștere.

3) Istoricul aparitiei si etapele de dezvoltare ale statisticii:

Cuvântul "statistica" precum si primele conturari ale conceptului de statistica au patruns în literatura de specialitate abia în secolul XVIII. Elementele concrete de evidenta statistica îsi au însa originea în cele mai vechi timpuri.

Potrivita de-a lungul dezvoltarii sale istorice, forma de "evidenta statistica" se caracterizeaza în esenta prin aceea ca datele statistice servesc pentru informarea organismelor statului despre nivelul sau stadiul atins la un moment dat de fenomenele social economice subordonate, în special unor scopuri fiscale, militare sau administrative.

Etimologic, cuvântul "statistica" îsi are radacina în cuvântul latinesc "status" care înseamna "situatie" , "stare sociala", dar si "stat"

Conceptul de statistica a fost definit de mai multi autori - mai ales din sânul scolii germane - în diverse variante. O etapă importantă în formarea statisticii moldoveneşti datează cu secolul al XVIII-lea, cînd în timpul războaielor ruso-turce autorităţile dispuneau organizarea unor recensăminte pentru a cunoaşte de ce resurse materiale dispun Principatele, pentru a le folosi în război. Primele recensăminte mai ample au fost efectuate în perioada anilor 1772-1774. Ulterior, acest tip de recensăminte s-a efectuat şi în timpul războaielor din 1787-1791 şi 1806-1812.

urmatoarele etape de dezvoltare:

Descriptiva Aritmetica Probabilistica Informationala Sistemica

4 ) Metode de cercetare in biostatistica:

• Metoda matematică - Orice studiu ştiinţific se bazează pe calcule şi procedeie matematice

• Metoda statistică - Statistica, prin intermediul matematicii calculează diverşi indicatori necesari pentru generarea şi testarea ipotezelor de cercetare cum ar fi: calcularea indicatorilor relativi şi medii şi a veridicităţii lor, analiza corelaţiei şi a regresiei, determinarea pragului de semnificaţie şi a diferenţei semnificative statistice, etc.

• Metoda observării - Constă în urmărirea desfăşurării unor fenomene pentru a le putea analiza în dinamică, sau prin compararea lor, ca apoi să se realizeze sinteza caracteristicilor lor esenţiale.

• Metoda epidemiologică- Prezintă un studiu corelativ al fenomenelor de sănătate publică cu factorii de risc.Se utilizează diverse tipuri de cercetare ca: studiul descriptiv, cohortă, caz-control, experimental etc.

• Metoda istorică-În cadrul acestei metode se utilizează compararea evoluţiei fenomenelor din punct de vedere istoric: prezent – trecut.Se analizează dinamica fenomenelor în timp

• Metoda sociologică- Studiază aspecte sociologice cu referire la individ în societate sau grupurile de oameni: comportamente, atitudini etc.Utilizează în scop de cercetare intervievarea, chestionarea, observarea directă şi analiza surselor de informaţie ( arhive, monografii), inclusiv meta – analiza.

• Metoda economică- Prin intermediul ei se studiază modul de influenţă a aspectelor economice asupra sănătăţii populaţiei, cît şi cum influienţează nivelul sănătăţii populaţiei asupra economiei unei ţări

• Metoda experimentală- În cadrul acestei metode se utilizează compararea evoluţiei fenomenelor din punct de vedere istoric: prezent – trecut.Se analizează dinamica fenomenelor în timp

• Metoda psihologică- Presupune studierea diverselor aspecte psihologice legate de memorie, gîndire, senzaţii, percepţii, caracter, temperament, etc. Utilizând diverse metode specifice psihologiei, inclusiv testarea psihologica.

Ex.5 Colectarea datelor este de obicei procesul care consuma cel mai mult timp si cele mai multe resurse. Scopul acestui proces in cadrul evaluarii este de a obtine informatiile de care aveti nevoie pentru a putea raspunde la intrebarile de evaluare. Evaluarea se poate baza pe informatiile existente sau, daca aceste informatii nu sunt suficiente, poate aparea nevoia de a colecta noi date.

Exista mai multe modalitati de clasificare a datelor. In primul rand, se face adesea distinctia intre datele cantitative si cele calitative. Datele cantitative se refera la cifre – cati/cate – iar cele calitative la motive, opinii si motivatie – de ce.

Metode de colectare a informaţiei

• Recensământul

• Analiza anuarelor, rapoartelor şi a diverselor forme statistice

• Analiza surselor bibliografice, a monografiilor

• Observarea directă

• Chestionarul sau ancheta statistică

• Interviul

• Testul

Ex.6 Totalitatea statistica Reprezintă un număr de elemente (unităţi de observare) omogene, luate împreună în baza unui factor comun, în anumită perioadă de timp şi spaţiu.

După volum, deosebim :

1. Totalitatea integrală (generală, “univers statistic”). Se notează prin N

2. Totalitatea selectivă. Se notează prin n

Caracteristicile totalităţii selective:

Trebuie să deţină caracteristicele esenţiale de care dispune totalitatea integrală

Trebuie să dispună de un anumit volum, calculat după formule speciale

Metode de selecţie a totalităţii selective:

Cercetarea prin sondaj

Cercetarea monografică

Cercetarea selectivă:

Aleatorie

(Se efectuează prin extrageri din liste, în care sunt înregistrate toate cazurile individuale, fără nici o grupare prealabilă O metodă frecventă de selecţie aleatorie este tragerea la sorţi )

Mecanică

(Fiecare unitate de observaţie are şanse egale să fie aleasă

Selecţia eşantionului se face în baza cazurilor de evidenţă care sunt puse în ordine alfabetică sau localităţile sunt aranjate după hartă şi se selectează fiecare a 4-a, a 6-a sau a 10-a

În acest mod se obţine o selecţie teritorială uniformă ( eşantionul cuprinde 5 - 10% din totalitatea integrală)

Tipică

(proporţională cu mărimea eşantionului integral)

Unităţile de observaţie se grupează după anumite semne în grupuri tipice (de exemplu: vârstă, sex sau după frecvenţa fenomenului)

Din fiecare grup, pe cale aleatorie sau mecanică, este selectat un anumit număr de unităţi astfel ca raportul după semne în eşantion să fie acelaşi ca şi în totalitatea integrală

În cuiburi

Din totalitatea integrală se selectează nu unităţi individuale, dar serii (microzone), localităţi sau familii care sunt examinate în întregime )

Distribuţia datelor în totalitatea selectivă: Alternativă Simetrică Asimetrică : pe dreapta; pe stânga, bimodală

Ex 7

UNITATEA DE OBSERVAŢIE - fiecare element component al colectivităţii statistice, care poartă în sine toate trăsăturile comune ale colectivităţii supuse studiului

Este unitatea la care se referă caracteristicile înregistrate.

*Colectivitatea statică – exprimă o stare la un moment dat Ex.: Populaţia Chişinăului la 01.01.2014

*Observarea statistică - prima etapă a investigaţiei statistice, care constă în culegerea şi înregistrarea în mod sistematic şi unitar a datelor statistice, de la unităţile colectivităţii, referitoare la toate caracteristicile include în programul cercetării.

Clasificare:

1. Simple, care nu mai suportă diviziune (persoana bolnavă, salariat, un obiect)

2. Complexe, rezultate ale organizării sociale (familia,echipă, instituţia)

Ex.8

CARACTERISTICA STATISTICĂ - proprietate care e comună tuturor unităţilor colectivităţii statistice, reţinută în studiul statistic pentru a fi înregistrată şi care variază ca valoare de la o unitate la alta. (variabilă statistică sau aleatoare)

Nivelul variabilei la fiecare unitate sau grup de unitati din colectivitate - Variantă Numărul de înregistrări (apariții) ale unei variante - Frecvenţa

SE CLASIFICĂ ÎN DEPENDENŢĂ DE:

După numărul variantelor de răspuns

După modul de exprimare

Atributive (calitative, nominative): genul bolnavului, profesia, diagnoza, etc.Numerice (cantitative):vârsta, valorile TA, greutatea, etc

După conţinutul caracteristicii

Caracteristici de timpCaracteristici de spaţiuCaracteristici de persoană

După natura variaţiei caracteristicilor

Cu variaţie continuă care pot lua orice valoare din scara lor de variaţie (într-un intervalul dat – temperatura, înălţimea, greutatea)Cu variaţie discontinuă care pot lua numai valori întregi (numărul de copii în familie, num. de medici, num. de paturi )

După modul de obţinere și caracterizare a fenomenului

Caracteristici primareCaracteristici derivate

După forma de manifestare (numărul variantelor de răspuns)

Caracteristici alternative, care pot lua doar două valori (bolnav/sănătos; M/F, căsătorit/necăsătorit)Caracteristici nealternative, care pot lua mai multe valori. (profesia; starea sănătăţii la spitalizare)

În funcţie de modul de influenţă asupra fenomenului

Caracteristici factoriale, care influenţează şi determină alte caracteristici: vârsta, și VCaracteristici rezultative, care sunt influenţate de alte caracteristici : starea sănătăţii, masa.

9.Datele statistice.Clasificarea si caracteristica lor.Datele statistice-reprezinta caracterizarea numerica obtinuta din colectivitatea studiata.Datele statistice sunt marimi concrete obtinute prin experimente,observatii,masurare,numarare sau din calcule.Ele pot fi primare sau derivate,absolute sau relative.Elementele datelor statistice:-Notiunea (care precizeaza fenomenul)-Identificatorii(de timp,spatiu,persoana)-Unitatea de masura-Valoarea numericaAnaliza datelor statistice se face in functie de:1.Timp:-modificari pe termen scurt-modificari ciclice-modificari seculare(pe termen lung)-poate sa fie aranjate in tabele,grafice,serii statistice.2.Spatiu-se descrie unitatea geografica3.Persoana-Virsta -Sex -Etnie -Statut matrimonial -Venit -Nivelul de studii10.Indicatorii statistici.Funcțiile indicatorilor statisticiIndicatorul statistic –este expresia numerica a fenomenelor sociale sub raportul structurii,interdependentelor,modificarilor lor in timp si spatiu.Indicatorul statistic este obtinut in urma procesului cercetarii statistice,este obiectiv determinat,are un continut real,o formula proprie de calcul si o forma specifica de exprimare.Functiile indicatorilor statistici:-de masurare-de comparare-de analiza-de sinteza-de estimare-de verificare a ipotezelor-de testare a semnificatiei parametrilor utilizatiIndicatorii statistici pot fi prezentati prin:Dupa forma:-valori absolute-valori relative: ex. rate,rapoarte,proportii-valori medii: ex. media,mediana,modulDupa caracter:-primare-obtinute in procesul de culegere a datelor-derivate-obtinute prin aplicarea a unui model de calcul