SISTEMUL LOCOMOTORFormat din: Sistem osos si muscular. SISTEMUL OSOS totalitatea oaselor din organism. Rolul oaselor- mentin pozitita verticala a corpului; - impreuna cu muschii realizeaza miscarea; - apara organe de importanta vitala; - rezerva de substante minerale. Forma oaselor- oase late ( omoplatul, cutia craniana, sternul); - oase scurte ( vertebre); - oase lungi (femur si coaste). SCHELETUL este format din oase asezate in pozitia lor naturala si legate intre ele prin articulatii. Scheletul este format din scheletul capului, trunchiului si membrelor. Scheletul capului- Cutia craniana are 1 os frontal, 1 os occipital, 2 oase temporale, 2 oase parietale, 1 os etmoid si 1 os sphenoid. - Oasele fetei sunt formate din piramida nazala si maxilarul superios si inferior care prezinta alveole dentare in care sunt fixate dintii.

Scheletul trunchiului este format din coloana vertertebrala, coaste si stern. COLOANA VERTEBRALA- 33-34 vertebre separate intre ele prin discurile intervertrebrale fibrocartilaginoase. Prezinta 5 regiuni: Cervicala- 7 vertebre atlas si axis primele; Toracala- 12 vertebre la care se articuleaza coastele; Lombara- 5 vertebre; Sacrala- 5 vertebre unite care formeaza osul sacrum; Coccigiana- 4-5 vertebre care formeaza osul coccis. COASTELE- format din oase lungi ( 12 perechi: 24 de coaste), primele 7 perechi articulate de stern prin cartilaj propriu, 3 perechi articulate de stern prin cartilajul perechii 7 iar 2 perechi sunt singure. STERNUL este os lat. Scheletul membrelor- membrele sunt legate de trunchi prin doua centuri scapulara (omoplat si clavicula) si pelviana ( 2 oase cocsale care formeaza bazinul. Scheletul membrului superior: scheletul bratului ( osul humerus), antebratului ( radius si ulna) si scheletul mainii. Scheletul membrului inferior: scheletul coapsei( osul femur), gambei( tibie si peroneu) si scheletul piciorului.

1

STRUCTURA OASELOR SI ARTICULATIILEOS LUNG- periost care este membrane conjunctiva vascularizata care asigura cresterea osului in grosime si refacere dupa fracture. Are doua EPIFIZE- tesut osos spongios- maduva rosie care ajuta la formarea globulelor rosii si albe, si DIAFIZA care este tesut osos compact si prezinta canal medular cu maduva galbena. Cartilaj de crestere- situate intre epifiza si diafiza. Oasele late si scurte contin tesut spongios cu maduva rosie. Compozitia chimica a oaselor- 20% apa, substanta organica- OSEINA care da elasticitate osului.si substante minerale de calciu si phosphor. ARTICULATIILE- legatura dintre doua oase, sunt fixe- SUTURI care sunt oasele cutiei craniene, sunt semimobile adica oasele coloanei vertebrale, si sunt mobile articulatiile membrelor. Structura articulatiilor: suprafata de articulatie si capsula articulara care este formata din cavitatea articulara de cartilaj si membrane sinoviala care secreta lichide senoviale care pun in miscare si experimentele ce pun in evidenta structura osului. Prezenta sarurilor minerale: se arde un os de pasare, apa se evapora din os, oseina arde si sarurile minerale se fac cenusa.

SISTEMUL MUSCULARSistemul muscular este format din totalitatea muschilor din organismul uman. Clasificare dupa structura si functie: 1. Muschi netezi- fibre musculare netede si prezinta 1 nucleu in structura organelor interne (stomac si vezica urinara) contractie involuntara. 2. Muschi striate sau scheletici.- fibre musculare striate, mai multi nuclei, contractie voluntara. Principalele grupe de muschi striati: 1. Muschii capului- mimicii care dau expresia fetei, masticatori ajuta la masticatie, gatului sernocleidomastoidian, muschii trunchiului care prezinta muschii toracali- pectorali, intercostali si diafrag care ajuta la respiratie, trapez si marele dorsal, muschii drepti abdominali care au rol in mictiune, muschii membrului superior- m. centurii scapulare deltoid, muschii bratului biceps si triceps, si muschii antebratului si bratului. Muschii membtului inferior- m. centurii pelviene- fesieri, m. coapsei (cvatriceps), m. croitor, m. gambei ( gemeni cu tendonul lui Ahile) si muschii piciorului. Rol- In respiratie, dau forma corpului, in miscare, genereaza caldura si stabilizeaza articulatiile.

2

FIZIOLOGIA SISTEMULUI LOCOMOTORProprietatile muschilor: 1. Excitabilitatea- proprietatea muschilor de a raspunde la un stimul mechanic, fizic, chimic sau stimul intern(impuls nervos) 2. Contractibilitatea- raspunsul muschiului la actiunea stimulului energie necesara lucrului mechanic dar si pentru caldura. 3. Extensibilitatea- proprietatea muschiului de a se lungi sub actiunea unei forte. 4. Elasticitatea- proprietatea muschiului de a reveni la dimensiunea initiala cand forta a incetat. Muschii, oasele si articulatiile lucreaza impreuna dupa sistemul pargiilor: 1. Muschii sunt forta active 2. Oasele sunt forta rezistenta 3. Articulatiile punctual de sprijin. Tipuri de parghii: 1. Pastrarea capului drept 2. Pastrarea echilibrului corpului 3. aducerea antebratului la brat

IGIENA SISTEMULUI LOCOMOTORDeformari ale coloanei: 1. Cifoza- sau cocoasa- accentuarea curburii toracale a coloanei vertebrate 2. Scolioza- devierea laterala a coloanei vertebrale, purtarea greutatii pe o singura parte. 3. Lordoza- accentuarea curburii lombare. Afectiuni ale articulatiilor: 1. Entorsele 2. Intinderea ligamentelor 3. Lucsatiile 4. Ruperea ligamentelor 5. Fracturile- rupture ale oaselor- fracture inchise( osul este rupt), deschise ( afectate oasele, muschii, pielea si vasele de sange). 6. Rahitismul- oasele sunt deformate, lipsa vitamidei D care are rol in fixarea oaselor.

3

FUNCTIILE DE NUTRITIE Alimentele- rolul lor in organismul uman.Alimentele sunt substante hranitoare, nutritive, necesare organismului pentru crestere, dezvoltare dar si pentru mentinerea vietii. Alimentele sunt de origine animala si de origine vegetale care contin apa, substante anorganice, calciu, potasiu, phosphor, fier, substante organice, glucide (zaharuri), lipide, grasimi, protein si vitamine. Glucidele- substante energeice- paine, cartoful amidon, miere, dulciuri, fructe. Lipide- substante energetice- ulei, grasimi, smantana. Proteine- substante cu rol plastic- rol in cresterea organismului, repararea celulelor. Vitaminele- substante care au rol in desfasurarea reactiilor chimice din cellule. Absenta vitaminelor duce la tulburari grave ale functiilor organismului. Vitaminele: A- Vitamina de crestere; B- Actioneaza asupra celulei nervoase si previne anemia; C- Antiscorbutica creste imunitatea organismelor; D- Antirahitica care previne defectarea oaselor.

ANATOMIA SISTEMULUI DIGESTIVSistemul digestive este format din tubul digestive si glande anexe. Tubul digestive este format din cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intestin subtire si intestine gros. Glande anexe- salivare care produce saliva, pancreasul care produce sucul pancreatic si ficatul care produce bila sau fierea. CAVITATE BUCALA care este formata din peretele superior, inferior si lateral si dinti. Peretele superior este format din bolta palatine si omusor. Peretele inferior din limba si mucoasa linguala. Peretele latera din obraji. Dintii sunt organe dure, rezisente si vii. Formula dentara: a) De lapte (20 de dinti): 2/2I, 1/1C, 2/2M b) Definitivi (32 de dinti): 2/2I, 1/1C, 2/2PM, 3/3M. I= Incisivi, C= Canini, M= Molari si PM= Premolari. Incisivii sunt folositi la taierea alimentelor; Canini la sfasierea hranei; Molarii si Premolarii pentru maruntirea hranei. Structura unui dinte: - Radacina- pulpa dentara care contine vase de sange si nervi. - Coroana- smalt si dentina. Faringele- organ comun digestiei si respiratiei- amigdale. Esofag- tub lung de 25 de cm, strabate cutia toracica si muschiul diafrag, prezinta cute care au rol in dilatarea esofagului si comunica cu stomacul prin orificiul Cardia.

4

Stomacul este situate in cavitatea abdominala in partea stanga sub diafragma, este cel mai voluminos 1.500 m cubi, are forma literei J sau de cimpoi, produce mucoasa gastric sau cutata, are glande gastrice, are trei tipuri de muschi netezi care sunt dispusi longitudinali, oblic si circular si comunica cu intestinal subtire cu orificiul Pilor. Intestinul subtire- are intre 4-5 m lungime, formeaza cute sau anse intestinale si prezinta doua portiuni- portiunea fixa- Duoden care are 25 cm si portiunea libera are un intestine liber. Mucoasa intestinala prezinta glande intestinale care produc sucul intestinal. Sunt prezente vilozitati intestinale- 0,5 mm inaltime, maresc suprafata de absortie a intestinului, prezinta retea de canfilare si vas linfatic, iar peretele este format din un strat de cellule si este unistratificat. Intestinul gros- intre 1,5 si 1,7 m inaltime. Portiunea initiala se numeste cecum adica apendice, portiunea intermediara adica colon care este ascendent, transversal si descendent iar portiunea finala este rectul. Glande anexe- ficatul care are intre 1,4 si 1,5 Kg si are 2 lobi care secreta bila sau fierea.

FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIVDigestia reprezinta totalitatea transformarilor suportate de alimente in lungul tubului digestive. Transformarile pot fi: mecanice, fizice, chimice (sub actiunea enzimelor). Etapele digestiei: 1) Digestia bucala in cavitatea bucala 2) D. gastric- in stomac 3) D. intestinala- intestinul subtire. DIGESTIA BUCALA: Transformari mecanice: maruntirea alimentelor, imbibarea cu saliva= MASTICATIE. Transformari fizice: dizolvarea unor substante: ZAHAR. Transformari chimice: saliva contine enzima= AMILAZA SALIVARA- amidon (glucid). Bolul alimentar este rezultatul degestiei bucale. Deglutitia- inghitirea alimentelor- trecerea bolului alimentar in faringe, esofag si apoi in stomac. Epiglota- capacel care inchide laringele cand bolul alimentar trece la esofag. Digestia gastrica- in stomac sub actiunea sucului gastric. Sucul gastric- apa, acid clorhidric, enzime si mucus. Enzimele sunt proteaze sau lipaze. Proteine ( prin proteaze) sunt proteina cu molecula mai mica. Lipide ( prin lipaze) sunt lipide cu molecula mica.

5

DIGESTIA INTESTINALAIn intestinul subtire se gaseste sucul intestinal, sucul pancreatic si bila. Sucul intestinal contine apa si enzime (lipaze si proteaze). Sucul pancreatic contine apa si enzime (amilaza pancreatica, lipaze si proteaze). Bila sau fierea contine pigmenti biliari si saruri biliare ( emulioneaza grasimile si nu contine enzime). Chilul intestinal este rezultatul degestiei intestinale, contine substante simple care pot fi absorbite si se numesc NUTRIMENTE. Nutrimente ( glucoza, aminoacizi si acizi grasi+ glicerol adica glicerina). Resturile nedigerate trec in intestinul gros unde se produc procese de fermentatie si putrefactie. Absorbtia intestinala este procesul prin care nutrimentele traverseaza mucoasa intestinala la nivelul vilozitatilor si e calea sangelui ajung la ficat si cellule. Defecatia este procesul prin care sunt eliminate resturile nedigerabile in mediul extern.

SISTEMUL CIRCULATOREste format din inima si vase de sange.

Mediul internEste format din sange, lichid intercellular si limfa. Sangele este 8% din greutatea corpului si este format din PLASMA ( 55%) si ELEMENTE FIGURAE SAU GLOBULELE SANGERII. Plasma contine 90% apa, substante organice( librinogenul care are rol in coagulare). Plasma are rol in transportarea nutrimentelor, hormonilor, enzimelor si substantelor toxice. ELEMENTELE FIGURATE contin globule rosii (himatii)- transporta oxigen si dioxid de carbon, globule albe (leucocite)- apara organismul de infectii si trombocite 300.000/ mm la cub(3) sange si are rol in coagulare. Globulele rosii au forma de disc biconcav, celule anucleate si traiesc 120 de zile si sunt dispuse in splina. Valori normale: la femei 4-4,5 milioane si la barbate 4,5-5 mil pe mm cub de sange. ANEMIE- scaderea numarului de hematii. Poliglobie- cresterea nr de hematii. Hemoglobina- un pigment din hematite si transporta oxigen si dioxid de carbon. Hemoglobina + oxigen = OXIHEMOGLOBINA (compus instabil)- oxigenul patrunde in celula si hemoglobina este libera. Hemoglobina + CO2 = CARBOHEMOGLOBINA (compus instabil)- CO2 este eliminate prin expiratie si hemoglobin este libera. Globulele ALBE sunt celule nucleate mobile. Valori normale: intre 4-8 mii/ mm patrat de sange. Leucemia este cresterea exagerata a leucozitelor. Leuconemie este scaderea exagerata a leucozitelor. 6

Proprietatile leucocitelor: emit pseudopode, diapeza este traversarea peretelui vasului de sange, fagocitoza este inglobarea si digerarea bacteriilor.

ANATOMIA INIMIIInima este organ cavitar, are 300g si marimea pumnului drept. Este situate in cutia toracica, intre cei doi plamani. Are patru camarute; 2 atrii si doua ventricule. Doua atria: atriul stang si atriul drept care sunt situate la baza inimii si sunt separate prin perete interatrial. Doua ventricule: ventricului stang si drept care sunt situati in varful inimii su sunt deparati printr-un perete interventricular. Partea stanga a inimii are sange cu oxigen. Partea dreapta are sange cu dioxid de carbon. Sangele circula intr-un siingur sens; de la atrii catre ventricule. Structura inimii: la exterior prezinta pericard (saculet care protejeaza inima), miocard ( muschiul inimii, tip striat) si endocard (captuseste inima la interior) Vascularizatia inimii- artera coronara are sange cu oxigen iar vena coronara are sange cu dioxid de carbon.

VASELE DE SANGEEste un sistem de tuburi prin care circula sangele intr-un singur sens. Principalele vase de sange sunt: ARTERE, VENE, CAPILARE. INIMA - ARTERE (mari mijlocii - mici) ARTERIOLE (cele mai mici artere) CAPILARE VENULE ( cele mai mici vene) VENE (mici mijlocii mari) INIMA. ARTERELE sunt vasele care pleaca de la inima cu sange spre tesuturi, calibrul lor scade de la inima la periferie, cele mari prezinta perete elastic iar cele mici fibre musculare. Ex: aorta care pleaca de la inima catre Vs cu sange cu oxigen catre organe si arterele pulmonare care pleaca de la inima din Vd cu sange CO2. VENELE sunt vase de sange care se intorc la inima, prezinta pe traiectul lor valvule semilunare care nu permit intoarcerea sangelui la celule. Ex: venele cave care sunt superioare si inferioare si se intorc la inima cu CO2 in Ad si venele pulmonare care transporta sange cu oxigen de la plamani la inima in As. CAPILARELE sunt cele mai mici vase de sange, la nivelul lor se realizeaza schimbul de gaze si peretele este unistratificat.

7

FIZIOLOGIA SISTEMULUI CIRCULATORActivitatea inimii este ritmica si involuntara. Se realizeaza in trei timpi: 1. Sistola atriala; 2. Sistola ventriculara; 3. Diastola generala. Sistola = Contractie; Distola = Relaxare, Repaus. Revolutia cardiaca succeciunea celor trei timpi. Sistola atriala - atriile sunt in contractie, sangele trece din atrii in ventricule si ventriculele sunt in repaus. Sistola ventriculara - ventriculele sunt in contractie, sangele trece di ventricule in artere si atriile in diastola adica in repaus. Diastola generala atriile, ventriculele sunt in repaus si sangele adus de vene patrunde in atrii. Ritmul cardiac nr. contractiilor inimii pe minut, este influentat de starea de activitate, varsta si stare psihica. Stetoscopul este aparatul care inregistreaza bataile inimii. Zgomotele inimii: 1. Lung si profund se datoreaza inchidetii valvulelor. 2. Scurt si ascutit inchiderea valvulelor de la baza arterelor mari. Pulsul corespunde contractiilor ventriculare.

8