1 Prezentarea societatii Sc AL SA:SC AL SA foloseste pentru productia proprie de biodiesel uleiul de soia degumat neutralizat.Pana in prezent intreaga productie de ulei degumat de soia era destinata exportului in Germania. In prezent, SC AL SA obtine in instalatiile proprii biodiesel, comercializat sub marcaBIODIL. In Europa occidentala se produc anual circa 12 milioane de tone de biodiesel, cantitate din care Germania asigura circa 8 milioane de tone. Piata de biodiesel in Romania la nivelul anului 2006, ar trebui sa fie de cca. 230.000 to, in conformitate cu HG 1844 din 212005, prin care intreaga cantitate de combustibili la pompe pentru transport, trebuie sa contina si biocombustibili.

Cadru legislativActele normative care sustin dezvoltarea producerii combustibililor biodegradabili, biodiesel, sunt: Directiva UE 2003/30/CE; HG 1844 din 212005Cateva extrase din cele doua acte normative: Directiva UE 2003/30/CE Directiva UE 2003/30/CE prevede promovarea utilizarii biocombustibililor si a altor combustibili regenerabili, in special in sectorul transporturilor, ca parte a politicii UE de reducere a dependentei de importul de energie si de scadere a emisiilor de gaze ce genereaza efectul de sera. De asemenea, in directiva mentionata sunt prevazute termene pentru ca statele membre sa ia masuri astfel incat pe pietele lor sa fie promovati biocombustibilii care sa inlocuiasca 2% dinenergia continuta in benzina si motorina utilizate, pana la sfarsitul anului 2005, si circa 20% pana in anul 2020. HG 1844 din 212005 HOTARARE nr. 1.844 din 22 decembrie 2005 privind promovarea utilizarii biocarburantilor si a altor carburanti regenerabili pentru transport EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 44 din 18 ianuarie 2006 In temeiul prevederilor art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.Acreditari Biodil a primit acreditarea Registrului Auto Roman Acreditare atestata prin: Certificat de conformitate nr 2609/13.12006pentru biodiesel, marcaBIODIL, tip B-100 - climat temperat grad C si F Licenta nr 2609/13.12006pentru biodiesel,marcaBIODIL, tip B-100- climat temperat grad C si F Ambele documente confirma faptul ca 'Produsul a fost evaluat si corespunde documentului normativ SR EN 14214:2004' Logo:'Calitate si disponibilitate pentru clientii nostri'Prezentarea furnizorului de procesoareGrupul Ageratec AB, Suedia, a inceput productia procesoarelor biodiesel, destinate transformarii in bio-motorina a uleiului vegetal (floarea soarelui, rapita, soia, ulei rezidual si grasimi animale). Din grupul Ageratec mai fac parte Ageratec BV, Olanda, care se implica in vanzari, marketing, dinantare pentru capacitatile de productie mari si Ageratec Romania, companie de cercetare-dezvoltare pentru tehnologii de granita in productia de biocombustibili.Procesoarele sunt construite in facilitati moderne din Suedia, cu tehnologii de ultima ora si dupa toate principiile de automatizare care minimizeaza costurile si maximizeaza randamentul. Toate produsele sunt testate inainte de utilizare pentru identificarea oricaror neconcordante cu standardele de calitate inalte ale producatorului. Un element care asigura un proces economic si eficient este sistemul de pompe de caldura de mare precizie. Aceasta limiteaza consumurile energetice, prin faptul ca la procesoarele mai mari de 16000 L caldura necesara vine chiar din procesul chimic ce se desfasoara in recipient. Procesoarele respecta toate legile internationale privitoare la limitarea efectelor gazelor de sera.3. Procesoarele informatii generaleAceste instalatii pot utiliza de la 1000 la 32 000 de litri de materie prima pe zi si pot functiona in regim continu pana la 10 ani. Pana la 16 000 L procesoarele au incomponenta doua vase de otel inoxidabil, de la aceasta capacitate in sus exista trei astfel de vase iin componenta.Procesul de mentienere a temperaturii optime se realizeaza prin utilizarea unor pompe de caldura (care folosesc energia degajata de reactie) si de incalzitoare electrice. Intregul sistem este compact si dispus pe o platforma care asigura transportul facil. Procesul este controlat de un microprocesor, care funtioneaza pe baza senzorilor prezenti in diferite puncte ale instalatiei. Metanolul este stocat intr-un recipient etans si asigurat din cadrul sistemului. Glicrolul este col;ectat automat pentru preocesare in vederea valorificarii. Carburantul obtinut trece prin doua etape de filtrare, pentru a asigura o functionare fara probleme a motoarelor diesel.4.Analiza SWOT biocombustibiliPentru a putea avea o coerenta in ceea ce priveste politicile si directiile pe care Romania trebuie sa le urmeze in viitorul imediat apropiat pentru dezvoltarea domeniului biocombustibililor este necesar a efectua analize calitative si cantitative asupra pietei viitoare de biocombustibili. Preluand din domeniul de studiu al marketingului si managementului un instrument de analiza calitativa, analiza SWOT a biocombustibililor ofera o imagine de ansamblu asupra principalelor tipuri de biocombustibili care pot fi dezvoltati in tara noastra. In domeniul marketingului si managementului analiza SWOT este un instrument cu ajutorul caruia pot fi evaluate atat punctele slabe cat si punctele forte, oportunitatile cat si amenintarile implicate de o noua afacere. In cazul de fata, analiza SWOT nu este aplicata unui nou plan de afacere, ci tehnologiilor pentru producerea si caracteristicile de baza a biocombustibililor. Factorii interni ai tehnologiei sunt catalogati in generale ca puncte forte sau puncte slabe, iar factorii externi sunt caracterizati ca oportunitati sau amenintari.Puncte forte:

-productia de biocombustibili contribuie la asigurarea rezervei de energie-utilizarea biocombustibililor poate reduce emisiile de gaze poluante-datorita unui lant de productie mai lung, productia de biocombustibil creeaza noi locuri de munca-productia de materie prima creeaza locuri de munca, in special in zonele rurale-productia de biocombustibili creeaza canale de distributie suplimentare pentru produsele agricole si contribuie la cresterea veniturilor fermierilor-unii biocombustibili pot fi produsi descentralizat intarind astfel economia rurala-productia de materie prima poate reduce subventiile pentru agricul-tura-productia de materie prima pentru biocombustibili este o buna metoda pentru cultivarea pamanturilor altfel neutilizate-prin productia de materie prima este asigurata extinderea zonelor cu vegetatie impiedicand degradarea pamantului din zonele anterior necultivate-obtinerea produselor secundare duce la marirea veniturilor-biocombustibilii sunt putin sau deloc toxici-lantul de aprovizionare in industria biocombustibilor este relativ scurtPuncte slabe:

-productia de materie prima necesita suprafete intinse de pamant-utilizarea biocombustibililor duce la diversificarea combustibililor pentru transport, rezultand in nevoia diversificarii tehnologiilor-preturile depind in mare masura de vanzarea produselor secundare-productia materiei prime depinde in mare masura de conditiile climatice si pedo-climatice-sunt caracterizate de continut mai mic de energie pe volum decat combustibilii fosili

Oportunitati:-au posibilitatea de a inlocui o mare parte din combustibilii fosili-au posibilitatea reducerii dependentei de titei-prezinta posibilitatea scaderii importului de titei si asigurarea securitatii energetic-pot reduce poluarea atmosferica prin emisia de gaze nocive si pot contribui la reducerea efectului de sera (in timp)-introducerea cat mai rapida a acestora va duce la o tranzitie usoara de la combustibili fosili la biocombustibili-deoarece exista interes pentru biocombustibili exista, de asemenea, o multitudine de initiative de cercetare-vor fi descoperite noi recolte pentru obtinerea biocombustibililor cu continut mai mare de energie-vor fi descoperite tehnici mai eficiente de productie-directivele UE promoveaza biocombustibilii-in multe tari europene au fost introduse reduceri de taxe pentru biocombustibili

Amenintari:-piata biocombustibililor este una relativ noua si nestabilizata-pe piata de carburanti, biocombustibilii au un procent de doar 1% in UE la ora actual-lobby-ul politic pentru biocombustibili nu este mult mai slab decat cel pentru combustibili fosili-productia lor este limitata de suprafetele de pamant disponibile-productia de materie prima este in competitie cu productia de materie prima pentru alimenteCapitolul III

Prezentarea procesului investitionalSocietatea in prezent detine un utilaj de producere a biocombustibilului dar a carui productie nu se apropie de cererea de pe piata fapt pentru care s-a decis achizitionarea unul al doilea utilaj care sa aiba o capacitate de productie mult mai mare. S-a ajuns la aceasta decizie deoarece societatea doreste sa isi dezvolte procesul de productie si sa atace piata cu o cantitate mult mai mare de biocombustibil biodil. Aceasta decizie vine dupa o analiza a pietei locale din care s-a constatat ca pe plan local societatea nu are concurenti in producerea acestui tip de combustibil. Acest fapt reprezinta o oportunitate importanta pentru ca productia ar urma sa se valorifice prin vanzari in proportie de 100% ceea ce face ca activitatea sa fie una profitabila. Pentru aceasta in vederea efectuarii investitiei sunt necesare cateva etape ce trebuiesc urmate cu strictete: in primul rand societatea stabileste necesitatea acestei investitii iar in urma deciziei de a realiza investitia se trece la urmatoarea etapa. A doua etapa este prospectarea pietei de furnizori de echipamente si procesoare pentru producerea biocombustibililor. Dupa ce s-a facut o analiza detaliata asupra pietei de furnizori se alege furnizorul care ofera cele mai avantajoase produse, servicii aferente cumpararii produsului, modalitatea de plata, garantia oferita, durata de livrare convenita etc. Dupa ce s-a ales compania de la care se doreste achizitionarea procesorului se iau in calcul din portofoliul de produse acele doua produse care corespund cel mai aproape planului realizat de companie referitor la productia pe care doreste sa o realizeze in perioada urmatoare achizitiei procesorului. Odata stabilite cele doua variante se intocmeste un proiect de eficienta economica a fiecarui procesor pentru a stabili care dintre cele doua variante este cea mai viabila. Acest studiu de eficienta reprezinta si obiectul prezentei lucrari. Privind rezultatele studiului de eficienta conducerea societatii comunica companiei care se ocupa de comercializarea acestor procesoare rezultatul la care s-a ajuns si implicit tipul de procesor pe care doreste sa il achizitioneze. Se incheie un contract intre societate si companie in care vor si specificate si serviciile adiacente oferite de aceasta, modalitatea de plata, termenul de livrare si de punere in functiune si data la care se preconizeaza ca va intra in functiune.In continuare voi prezenta variantele propuse pentru a fi analizate in vederea stabilirii modelului care se doreste a fi achizitionat. Am realizat in continuare o detaliere a acestor utilaje si a procesului de productie.3.1 Procesoarele -oferta companieiAceste unitati de procesare a uleiurilor vegetale, inclusiv uleiuri utilizate, au fost dezvoltate de specialistii suedezi cu ani in urma si utilizate timp de un deceniu cu succes in aceasta tara, una dintre liderii in domeniu. La inceput capacitatea acestor procesoare era de numai 400 L/zi. Profitabilitatea acestui proces de productie a facut ca in scurt timp nevoia de piata sa ajunga la procesoare de 32 000l/zi. In acest moment se ofera procesoare de la 1000 l la 30 tone pe zi. Procesul de productie automat si anumite module din cadrul acestor instalatii sunt patentate si reprezinta inovatii tehnologice care duc la o eficienta exceptionala a convesiei grasimilor vegetale la metil-esteri (componentii de baza ai motorinei bio).

3. Descrierea procesului de trans-esterificare-titrarea preliminara determina continutul in acizi grasi liberi-procesorul controleaza cantitatea de catalizator si metanol si verifica disponibilitatea in tancul de stocare-materiile prime sunt pompate in recipientul de reactie si preincalzite la temperatura optima-catalizatorul si metanolul in cantitati exacte sunt introduse in reactor, unde are loc reactia de trans-esterificare-glicerolul este drenat in recipientul de stocare-urmele de metanol se evapora si sunt eliminate-ionii si hidroxizii sunt separati de combustibil-combustibilul este filtrat si pompat in recipientul de stocareMaterii prime:Reactorul poate transforma o varietate de grasimi vegetale si animale. Combustibilul cu parametrii cei mai buni se obtine din ulei de rapita (parametri buni la temperaturi scazute).fara aditivi de iarna poate fi utilizat pana la -7C, in timp ce adaugarea aditivilor il face compatibil cu temperaturi de - 17C. Alte uleiuri, ca cel de floarea soarelui, soia, grasimi animale, ulei vegetal utilizat, pot fi de asemenea utilizate cu randament bun. Ca regula generala, o temperatura de solidificare mare a uleiului vegetal utilizat va duce la o temperatura de solidificare mare a combustibilului obtinut.Parametrii uleiului vegetal:Apa si materii organice max. 1% (AOCS Ca 3a-46) acizi grasi liberi - max 3% (IUPAC 201) Acid uric - max 1,75% (IUPAC 302) Lecitina - max 300 mg/kg (IUPAC 423) Punct de autoaprindere (metoda Pensky Martin) - min 121C (ASTM D93-IP34) Grad de nesaturare (indice de iod) - max 120Parametri uleiului utilizat:Apa si materii organice max. 4% (AOCS Ca 3a-46)

acizi grasi liberi - max 3% (IUPAC 201)

Punct de autoaprindere (Pensky Martin) min. 121C (ASTM D93-IP34) Grad de nesaturare - Aproximativ 80

Avantaje tehnologiceeficienta energetica ridicata-utilizarea celor mai noi solutii tehnice-constructie modulara, compacta-eficienta ridicata ofera posibilitatea utilizarii celor mai mici cantitati de reactivi-calitatea combustibilului produs este conforma cu normele EN 14214-procesul nu produce reziduuri: glicerina poate fi valorificata in industria farmaceutica-precesoarele sunt construite dupa noile reguli ATEX-procesoarele poarta marca CE-nu se elimina apa reziduala si nu necesita sursa de apa-grad inalt de automatizare3.3. Conditii de vanzare:

Preturi:

Timpul de instalare:Variaza intre 2 si 4 saptamani. Echipa de instalare este in mod normal compusa din doi reprezentanti ai firmei producatoare si doi lucratori ai beneficiarului (un mecanic si un electrician. In perioada de punere in functiune se ofera instruire unui operator al beneficiarului.Timp de livrare:Procesoarele de pana la 3000 L/zi au un timp de livrare de 17 saptamani, iar cele mai mari de aceasta valoare de 20 de saptamani de la plata avansului de 40 % din valoarea totala a proiectului, in paralel cu furnizarea evidentei documentate a disponibilitatii financiare pentru intreaga valoare.Componentele livrate:In cazul procesoarelor cu o capacitate mai mica de 3000L/zi, transportul include o instalatie completa, gata de functionare in momentul conectarii la electricitate si alimentare cu materii prime. Procesoarele mai mari au nevoie de instalare specializata functie de specificul locatiei de destinatie.Optiuni:Se pot oferi la cerere proiecte la cheie.

Contractul de intretinere este optional, dar se recomanda ca un inginer autorizat sa viziteze facilitatea o data la doi ani. Firma producatoare ofera din stoc metanol, catalizator si filtre, pe baza de contracte ferme de livarare, la preturi preferentiale.

Se ofera de asemenea posibilitatea achizitionarii in aceleasi conditii de seminte de rapita si preluarea stocului de seminte presate, glicerina si combustibil produs. In conditii de parteneriat preferential, firma poate asigura si livrarea de prese specializate pentru seminte de rapita. Exista optiuni pentru achizitionarea de sisteme performante de incalzire a reactivilor, care reduc consumul energetic si eficientizeaza randamentul transformarii, ca si de aditivi pentru reducerea procentului de acizi grasi liberi din materiile primeConditii de plataClientul va plati intreaga suma descrisa in contract, fara reduceri, deduceri de taxe sau amanari de plata. Platile cu intarziere indreptatesc producatorul sa sisteze sau sa intarzie livrarile contractate.

Conditiile de plata sunt urmatoarele: - 40% dupa confirmarea comenzii si semnarea contractului,

- 50% la livrare - 10% dupa punerea in functiune si instruirea personalului.Garantie:Reclamatiile sunt acceptate pentru o perioada de 12 luni dupa punerea in functiune. Toate normele tehnice, specificatiile, instructiunile si standardele sunt de domeniul legislatiei internationale. Uzura echipamentelor nu poate fi acoperita de garantie.Proceduri de calificare:Precesarea documentelor necesare aprobarii functionarii instalatiilor nu este inclusa in prezenta oferta si poata fi contractata reprezentantului national al firmei producatoare, pe baza unui contract separat.3.4. Exemple de calcul de cost:Datele alaturate reprezinta un exemplu de calcul de cost in cazul utilizarii unui ulei de buna calitate (rapita, floarea-soarelui, soia), cu < de 1% acizi grasi liberi, in cazul unui procesor de biodiesel P16000:

Costuri medii de productie pentru procesorul P8000 (in euro-centi/L)Ulei40,0

Metanol5,0

Catalizator1,4

Fibre de solutii de curatare1,0

Total material47,5

Personal0,8

Energie0,4

Intretinere si reparatii0,6

Amortizare2,6

Costuri administrare de capital0,7

Administrare

Regie0,3

0,2

Costuri logistice0,2

Total costuri de productie53,3

Capitolul IV

Indicatori de evaluare a eficientei investitiilor4.1. Consideratii teoreticeInanaliza eficientei economice a investitiilor, un instrument important de investigare il constituie indicatorii economici. Rolul lor este acela de a exprima continutul real al diferitelor caracteristici ale fenomenului economic, din activitatea investitionala, supus analizei.

Acesti indicatori fac parte din instrumentul de bazafolosit pentru masurareasianaliza eficientei economiceincadrul evaluarii proiectelor de investitii, reprezentand caracteristici cantitative, marimisivalori, cu ajutorul carora se exprima nivelul eficientei economice.Orice indicator de eficientaeconomicaare o anumitacapacitate de exprimare, de informare, caracterizand un anumit aspect al eficienteiinvestitiilor si aceasta in functie de categoria de eforturi si efecte ce se compara.

Astfel, sistemul de indicatori reprezinta o multime ordonata de informatii cu referire la:

-durata de realizare a investitiei

-durata de functionare a viitorului obiectiv

-eforturi (cheltuieli cu investitia, cheltuieli de productie)

-efecte (profit, cifra de afaceri)

-eficientaeconomica

Sistemul indicatorilor de apreciere a proiectelor de investitii este alcatuit din:

-indicatori cu caracter general

-indicatori de baza

-indicatori specifici

Indicatorii cu caracter general sunt acei indicatori care sunt folositi pentru caracterizarea eficientei de ansamblu a activitatii unei firme. Printre acesti indicatori se numara cifra de afaceri, cheltuielile anuale de productie, productivitatea muncii, numarul de salariati, profitul, rata profitului.

Indicatorii de bazasunt proprii analizei eficientei economice a investitiilor, fiind considerati cei mai importanti in adoptarea unei decizii judicioase de a investi (investitia specifica, termenul de recuperare, cheltuieli recalculate, randamentul economic al investitiei). Ei se divid in functie de influenta factorului timp in indicatori statici si dinamici.

Indicatorii specifici cuantifica eficienta economica in diferitele sectoare de activitate,luand in considerare particularitatile ramurilor respective: industria petroliera, comert exterior si interior, constructii, sfera social-culturala.4. Calculul eficientei economice pe baza indicatorilor staticiIndicatorii statici nu iau in considerare influenta factorului timp. In consecinta, indiferent de momentul in care se cheltuiesc sau se obtin sumele de bani (se consuma eforturi sau se obtin efecte), acestea au aceeasi importanta economica. Principalul avantaj al utilizarii indicatorilor statici se refera la usurinta determinarii lor si la obtinerea unei viziuni preliminare a eficientei economice a viitorului obiectiv.

Pentru societatea in cauza am luat doua tipuri de procesoare P16000 si P8000 pe baza carora se vor calcula indicatorii statici in vederea stabilirii care din cele doua este mai eficient.

In vederea efectuarii analizei pentru cele doua variante s-au luat in calcul urmatoarele date:Nr. Crt.IndicatorU.M.Varianta I

P16000Varianta II

P8000

1.Investitia totalaEUR553.00034000

Cheltuieli anuale de productieEUR639301.33500

3.Venitul anual din productieRON3.744.000

1.950.000

4.Durata de functionareAni1010

A.Investitia totala (It) este un indicator de volum care exprima efortul investitional total facut pentru realizarea obiectivului.

It= Id+ Icol+ Icon+ SMC + Pi+ Pcunde: It investitia totalaId, Icol, Icon investitia directa, colaterala si conexaSMC stocul de mijloace circulante necesar la prima dotarePi pierdere de profit ca urmare a scoaterii din circuitul economic aresurselor financiare alocate pentru finantarea investitieiPc pierdere de profit ca urmare a scoaterii temporare din folosinta a unorcapacitati de productie in vederea modernizarii

Astfel: It P16000= 553.000 EURIt P8000= 34000 EUR

Cum investitia totala este un indicator de volum ce cuantifica efortul, se va alege acea varianta pentru care efortul este minim, respectiv varianta II. Fiind un indicator de volum, nu se poate alege varianta optima numai prin prisma marimii lui. De aceea este necesar sa se calculeze si alti indicatori care sa vizeze atat eforturile cat si efectele.B.Investitia specifica (s) reprezinta efortul investitional facut pentru obtinerea unei unitati de capacitate de productie, exprimata fizic sau in unitati monetare.ItIts = ---sau s= ---qhQhunde: s, s investitia specifica calculata in functie de capacitatea exprimata fizicsau in unitati monetareIt investitia totalaq capacitatea anuala de productie exprimata fizicQ capacitatea anuala de productie exprimata in unitati monetare553.000Astfel:sP16000= ------------ = 0,147702 EUR investitie/1EUR venit3.744.00034000sP8000= ------------- = 0,175384 EUR investitie/1EUR venit1.950.000

Se observa ca efortul investitional necesar pentru utilaje este mai mare in varianta a II a fata de varianta I. Astfel, in functie de indicatorul investitia specifica, varianta I este mai eficienta decat varianta a II a.C.Termenul de recuperare (T) exprima perioada de timp in care investitia se recupereaza din profitul anual.ItTi= -----Phunde: T termenul de recuperare a investitieiIt investitia totalaPh profit anual553.000

Astfel: TP16000= -------------- =0,49 ani1.111.070

unde PhP16000= 3.744.000 63930 = 1.111.070 EUR34000TP8000= ----------- = 0,55 ani617.500unde PhP8000= 1.950.000 1.33500 = 617.500 EUR

Se constata ca, in functie de termenul de recuperare al investitiei, varianta a I a este mai eficienta decat varianta II, deoarece investitia este recuperata intr-un timp mai scurt.D. Coeficientul de eficienta economica (e) exprima profitul anual ce revine la 1leu investit.Phe = -----It1.111.070Astfel: eP16000= ------------ = 2,009 EUR profit anual / 1EUR investit553.000

617.500eP8000= ---------------- = 1,805 EUR profit / 1EUR investit34000

Se observa ca varianta a I a este mai eficienta fata de varianta II, deoarece asigura un profit anual mai mare la 1 leu investit.E. Cheltuieli recalculate (K) exprima efortul total cu investitia si cu productia pe intreaga durata de functionare D.

K = It+ D*Chunde: K cheltuielile recalculateD durata de functionareCh cheltuielile anuale de productie

Astfel: KP16000= 553.000 + 10*63930 = 26.88300 EURKP8000= 34000 + 10*1.33500 = 13.667.000 EUR

Varianta a II a este mai eficienta deoarece prezinta un efort total mai mic (cu investitia si cu productia).Dar, deoarece acest indicator este unul de volum, ce ia in considerare doar eforturile, nu se poate trage concluzia ca varianta optima este variant a II a, fiind necesar sa calculam si indicatori de eficienta economica.F. Cheltuieli specifice recalculate exprima efortul total cu investitia si cu productia ce revine la o unitate de capacitate de productie, exprimata fizic sau in unitati monetare.K

k= -------Qh*D26.88300

Astfel:kP16000= ---------------------- = 0,71 EUR efort total /1EUR productie3.744.000*1013.667.000kP8000= -------------------- = 0,70 EUR efort total/1EUR productie1.950.000*10

Se observa ca indicatorul cheltuieli specifice recalculate, calculat in functie de capacitatea de productie exprimata in unitati monetare, este mai favorabil in varianta a II a. Ca urmare, pe ansamblul acestui indicator, putem considera varianta optima, varianta a II a.G. Randamentul economic al investitiei exprima profitul final (profitul obtinut dupa recuperarea investitiei), ce revine la 1leu investit.D*PhR = -------- -1It10*1.111.070

Astfel: RP16000= ------------------- -1 = 19,09 EUR profit final /1EUR investit553.00010*617.500RP8000= --------------------- - 1 = 17,05 EUR profit final/1EUR investit34000

In functie de randamentul economic, varianta a I a este mai eficienta deoarece asigura un profit mai mare la fiecare leu investit.

In concluzie, chiar daca varianta investitionala I presupune un efort mai mare pentru a realiza investitia propriu zisa aceasta s-a dovedit a fi mai eficienta din calculul indicatorilor statici. Efortul investitional al utilajului P16000 este de 0,1477 EUR investitie/ 1 EUR venit care este mai mic fata de efortul investitional in cazul utilajului P8000. Desi cel din urma presupune o investitie mai mica de 34000 EUR acesta are un termen de recuperare de 0,55 ani fata de utilajul P16000 a carui investitie se recupereaza in 0,49 ani. Desi efortul investitional si de productie pe intreaga durata de functionare este mai mare in cazul variantei I aceasta realizeaza un profit anual la 1 EUR investitie mai mare decat in cazul celei de-a doua variante si de asemenea profitul final la 1 EUR investitie este mai mare in cazul procesorului P16000.In numeroase companii cu activitati eterogene, indicatorul rentabilitatea investitiilor a furnizat o iluzie a intelegerii fenomenelor si a controlului in momentul in care managerii adoptau decizii care generau o crestere a rentabilitatii, dar, de fapt, afectau valoarea pe termen lung a unitatilor lor. Acesta este dezavantajul concentrarii excesive asupra unui singur indicator, care vizeaza termenul scurt (cum ar fi profitul) si care motiveaza actiuni indezirabile.

In pofida avantajelor intuitive ale relatiei profit-active utilizate, abia in prima parte a secolului al XX-lea s-a dezvoltat criteriul rentabilitatii investitiei.[1]Dezavantajul tuturor indicatorilor statici de eficienta economica il constituie compararea eforturilor depuse in anumite perioade de timp cu efectele inregistrate in perioade de timp diferite, fara a lua in calcul influenta factorului timp.

Este cunoscut faptul ca importanta unei sume de bani nu este data numai de marimea acelei sume, ci mai ales de momentul obtinerii sau cheltuirii ei si de nivelul eficientei economice cu care este folosita.

Acest dezavantaj al indicatorilor statici este eliminat de catre indicatorii dinamici de eficienta economica.[2]4.3. Calculul eficientei economice pe baza indicatorilor dinamici:Procesele economice, prin urmare si cele investitionale, se desfasoara in timp. Cheltuielile se fac intr-o anumita perioada de timp, iar rezultatele se obtin in alte perioade de timp. Cum aceeasi suma de bani, cheltuita sau obtinuta in perioade diferite de timp are o alta valoare economica, se impune comparabilitatea sumelor la acelasi moment . Acest moment poate fi ales in mod arbitrar pe axa timpului.

Astfel, in cadrul analizei economico-financiare a proiectelor, se compara valorile prezente ale variantelor de investitii pentru a o alege pe cea mai buna.

Modalitatea prin care se aduc valorile investitiilor, costurilor si beneficiilor la un anumit moment, in scopul compararii acestora poarta denumirea de tehnica actualizarii.

Pentru realizarea calculelor, la baza valorilor indicatorilor dinamici se afla tehnica actualizarii, prin care se asigura comparabilitatea eforturilor cu investitia si cu productia, cu efectele la un moment dat. Aceasta comparabilitate se poate realiza la orice moment situat pe axa timpului.

Calculele urmatoare sunt realizate la momentul din perioada de functionare a obiectivului economic in conditiile unei rate de actualizare a de 10%.A. Randamentul economic exprima profitul final actualizat ce se obtine la 1leu investitie actualizata.1(1+a)D 1Ph* -------- * ---------------Pnact(1+a)da*(1+a)DRnact= ------- - 1 = -------------------------------------- - 1Inactd1 Ih* -----------h=1(1+a)hunde: Rnact randamentul actualizat in momentul inceperii lucrarilor de investitiiPnact profitul actualizat la momentul inceperii lucrarilor de investitiiInact investitia actualizata la momentul inceperii lucrarilor de investitii

1(1+0,10)10 11.111.070* ----------- * ---------------------(1+0,10)10,10*(1+0,10)10Astfel: Rnact P16000= ------------------------------------------------ - 1 =1553.000 * ------------(1+0,10)1

1,591.111.070*0,909* ------0,266.176.309,92= ---------------------------- -1 = --------------- - 1 = 12,28 1 =553.000*0,90950677= 11,28 EUR profit final actualizat / 1 EUR investitie actualizata

(1+0,10)10 1

617.500* ------------ * --------------------(1+0,10)10,10*(1+0,10)10Rnact P8000= -------------------------------------------------- - 1 =134000 * ------------(1+0,10)11,59617.500*0,909* -------0,263.43611,24= ----------------------------- - 1 = ----------------- - 1 = 11,04 1 =34000*0,909310.878= 10,04 EUR profit final actualizat / 1 EUR investitie actualizata

Se observa ca prima varianta de proiect este mai buna intrucat profitul final actualizat obtinut dupa recuperarea investitiei ce revine la 1EUR investit este mai mare, 11,28 EUR fata de 10,04 EUR obtinuti pentru cea de-a doua varianta.B. Termenul de recuperare a investitiei (T) exprima perioada de timp in care investitia actualizata se recupereaza din profitul actualizat.

Determinarea termenului actualizat de recuperare a investitiei se obtine dintr-o ecuatie de balanta, reprezentata de egalitatea intre investitia totala actualizata si profitul actualizat insumat pe durata inregistrata de la punerea in functiune a obiectivului pana la recuperarea integrala a investitiilor din profitul anual.T1(1+a)T 1Inact= Pnh actInact= Ph* ------- * ---------------h=1(1+a)da*(1+a)TDupa logaritmare se obtine formula generala de calcul a termenului de recuperare a investitiei la momentul inceperii lucrarilor de investitii:log Ph log [Ph a * Inact* (1+a)d]Tnact= --------------------------------------------log(1+a)log 1.111.070 log [ 1.111.070 0,10 * 50677 * (1+0,10)1]Astfel: Tnact P16000= ---------------------------------------------------------------------------- =log (1+0,10)

6,04 log 1.055.775,530,02= ------------------------------ = ----- = 0,50 ani0,040,04log 617.500 log [617.500 0,10 * 310.878 * (1+0,10)1]Tnact P8000= -------------------------------------------------------------------------- =log (1+0,10)5,79 log 583.303,420,03= ----------------------------- = ------ = 0,75 ani0,040,04

Ca si in cazul indicatorilor statici, valoarea termenului de recuperare dinamic este mai mica pentru prima varianta 0,50 ani, aceasta fiind cea favorabila.C. Cheltuieli recalculate actualizate exprima efortul total actualizat cu investitia si cu productia, atat pe durata de realizare cat si pe durata de functionare a obiectivului economic.

Knact= Inact+ Cnh actunde: Knact cheltuielile recalculate actualizate la momentul inceperii lucrarilor de investitiiCnh act cheltuielile anuale de productie, actualizate la momentul inceperii lucrarilor de investitii

1(1+0,10)10 1

Astfel: Knact P16000=50677 + 63930 * ------------- * ---------------------- =(1+0,10)10,10*(1+0,10)101,59= 50677 + 63930* 0,909* ------- = 15.138.831,07 EUR0,26

1(1+0,10)10 1Knact P8000=310.878 + 1.33500 *----------- * --------------------- =(1+0,10)10,10*(1+0,10)10

1,59= 310.878 + 1.33500 * 0,909 *-------- = 7.718.091,75 EUR0,26

Conform indicatorului cheltuieli recalculate actualizate, varianta optima este varianta a II a, aceasta presupunand un efort total actualizat mai mic, si anume de7.718.091,75 EUR.D. Cheltuieli specifice recalculate actualizate exprima efortul total actualizat cu investitia si cu productia, atat pe durata de realizare cat si pe durata de functionare a obiectivului economic ce revine la o unitate de capacitate fizica sau monetara.Knactknact= --------Qnactunde: knact cheltuieli specifice recalculate actualizate la momentul inceperii lucrarilor de investitiiQnact capacitatea de productie exprimata in unitati monetare; venitul anual in forma actualizata15.138.831,07

Astfel: knact P16000= ---------------------------------------------------- =

1(1+0,10)10 13.744.000 * ---------- * -----------------------(1+0,10)10,10 * (1+0,10)1015.138.831,0715.138.831,07= ------------------------------ = ------------------- =3.744.000 * 0,909 * 6,1220.828.171,52= 0,72 EUR cheltuieli totale actualizate / 1 EUR venituri actualizate

7.718.091,75knact P8000= ---------------------------------------------------- =

1(1+0,10)10 11.950.000 * ----------- * ----------------------(1+0,10)10,10 * (1+0,10)107.718.091,757.718.091,75= ------------------------------- = ------------------ =1.950.000 * 0,909 * 6,1210.848.006= 0,71 EUR cheltuieli totale actualizate / 1 EUR venituri actualizate

Se observa, prin prisma analizei rezultatelor ca varianta optima este varianta a II a, care prezinta un efort total actualizat mai mic, ce revine la 1 EUR venituri /capacitate de productie exprimata in unitati monetare actualizate.4.4 Analiza privind rezultatele calculelor indicatorilor de eficienta:In concluzie, avand in vedere termenul de recuperare si randamentul varianta optima este prima varianta deoarece are un termen de recuperare de 0,50 ani iar randamentul este de 11,28 EUR profit final actualizat / 1 EUR investitie actualizata. Dar conform cheltuielilor recalculate actualizate si a cheltuielilor specifice recalculate actualizate, varianta optima este varianta a doua. Dar datorita diferentei aproape dubla intre cheltuielile recalculate actualizate primei variante si celei de-a doua consider ca varianta optima este cea de-a doua.

Comparand cele doua categorii de indicatori, se constata ca indicatorii dinamici sunt mai nefavorabili decat omologii lor statici, existand urmatoarele inegalitati:

Tstatic Tdinamicsi Rstatic RdinamicAceste relatii intre indicatorii statici si omologii lor dinamici iau nastere ca urmare a influentei factorului timp asupra sumelor de bani.Capitolul V

Concluzii, propuneri, recomandariIn prezent societatea SC AL SA obtine in instalatiile proprii biodiesel comercializat sub marca Biodil care a primit acreditarile necesare de la Registru Auto Roman conform caroraProdusul a fost evaluat si corespunde documentului normativ SR EN 14214:2004. Societatea doreste in prezent sa creasca volumul productiei de Biodil prin achizitia unui nou procesor din portofoliul de produse a companiei Ageratec care pune la dispozitie o gama variata de produse si servicii de transport, instalare si intretinere. Avand in vedere aceasta decizie de a investi in procesul de productie s-au luat in calcul doua procesoare P16000 si P8000 iar in urma calculului atat a indicatorilor statici cat si cei dinamici sa se decida ce procesor va achizitiona pentru productia proprie de Biodil.

Diminuarea rezervelor mondiale recuperabile de hidrocarburi fosile si majorarile succesive ale pretului barilului de titei, ca urmare a crizei petrolului, au creat premize favorabile abordarii altor surse pentru obtinerea de combustibili. De asemenea, si legislatia restrictiva referitoare la nivelul de poluare al mediului produsa de gazele de ardere ale combustibililor conventionali contribuie la gasirea de surse alternative de energie. Astfel, au aparut preocupari pentru fabricarea de biocarburanti din materii prime regenerabile (biomasa). Mai mult, unele tari ale Comunitatii Europene au legiferat o serie de politici si reglementari ce favorizeaza dezvoltarea domeniului biocombustibililor (reduceri ale accizelor pentru carburanti, credite acordate fermierilor pentru obtinerea de biomasa etc.).

Analiza si compararea celor doua variante de investitii prezentate in capitolele anterioare urmaresc cunoasterea celei mai bune si profitabile alegeri care va fundamenta decizia societatii cu privire la achizitia unuia dintre procesoare. Aceasta analiza s-a realizat avand in vedere dimenziunea societatii, costurile de productie, capacitatea de productie, cheltuielile necesare realizarii acestei investitii.5.1. Concluzii pe baza calculului indicatorilor statici:Analizand calculul indicatorilor statici putem sa ne dam seama care din cele doua variante este mai profitabila raportandu-ne la efortul depus pentru fiecare dintre cele doua. Daca luam in calcul investitia totala reiese ca varianta II este favorabila deoarece este mai mica 34000 EUR fata de 553.000 EUR pentru varianta I. Dar putem face un efort mai mare la inceput investind o suma mai mare intr-un utilaj care se dovedeste a fi mai profitabil din punctul de vedere al celorlalti indicatori. Desi investitia este mai mare pentru utilajul P16000, aceasta se recupereaza mai repede si anume in 0,49 ani fata de 0,55 ani ceea ce ar putea duce la o crestere considerabila a profitului dupa incheierea termenului de recuperare care ar compensa investitia initiala net superioara celei de-a doua variante. Deasemenea prima varianta se dovedeste mai eficienta si din punctul de vedere al coeficientului de eficienta economica care arata un raport efect pe efort superior celui aferent variantei I.Avand in vedere cheltuielile recalculate si cheltuielile specifice recalculate, acestea sunt mai mari in cazul variantei I ceea ce ar insemna un real dezavantaj in a fi aleasa, dar aceasta se dovedeste a avea un randament economic mai mare decat in cazul variantei II ceea ce reduce aceste dezavantaje si o propune pentru a fi aleasa spre investitie.

In final consider ca prima varianta, achizitia procesorului P16000, favorabila pentru societate fapt pentru care propun societatii sa aleaga in a investi in acest procesor deoarece referitor la rezultatele indicatorilor si consider ca este cea mai potrivita avand in vedere dimensiunea societatii, capacitatii de productie de materii prime si materiale, intinsei zone agricole din imprejurimi care poate oferi necesarul pentru acest procesor, si de ce nu piata care este in continua crestere, acesta venind in intampinarea acestei oportunitati prin capacitatea de productie aproape dubla, 4.800.000 L/an, fata de 500.000 L/an capacitatea procesorului P8000.5. Concluzii pe baza calculului indicatorilor dinamici:Dupa cum am precizat la capitolul anterior, subcapitolul4.4., indicatorii dinamici sunt mai nefavorabili decat omologii lor statici. Totusi luand in calcul rezultatele indicatorilor dinamici reiese ca varianta optima in care societatea ar trebui sa investeasca este deasemenea vatianta I ale carei randament economic si termen de recuperare sunt mai mare respectiv mai mic. Cei doi indicatori sunt foarte importanti deoarece reflecta ca procesorul P16000 este cel mai eficient desi costurile de achizitie sunt mai mari, cheltuielile sunt deasemenea mai mari fata de varianta II de investitie, procesorul P8000. Prin alegerea primei variante rezulta posibilitatea de recuperare a investitiei mult mai repede si un randament economic mai mare care vor compensa cheltuielile specifice recalculate si cheltuielile recalculate actualizate. Datorita randamentului superior al procesorului P16000, in perioada de functionare de 10 ani, va avea rezultate exceptionale care vor compensa eforturile mari facute pentru achizitia acestuia ceea ce face din acesta o varianta eficienta si cea mai potrivita in care sa se investeasca.

Deoarece piata de biocombustibili este oarecum o piata sigura din punctul de vedere al desfacerii se poate spune ca riscurile sunt minime in cazul realizarii unei investitii mai mari la inceput fara a avea teama ca productia nu s-ar putea vinde.5.3. Propuneri:Societatea SC AL SA, fiind un important producator de biocombustibil, urmand sa isi creasca productia prin achizitionarea unui nou utilaj, ar trebui sa se axeze pe piete mai mari si mai dezvoltate cum ar fi piata Uniunii Europene care are un potential urias. Tarile occidentale a caror preocupare pentru protejarea naturii pentru conservarea ei, de produsele bio de orice tip reprezinta o oportunitate importanta pentru societate care ar trebui sa isi comercializeze produsele pe aceste piete, deoarece in aceste tari piata de biocombustibil este in crestere si nu este acoperita in totalitate cererea de oferta. Societatea are ca avantaj faptul ca este prima care a produs biocombustibil in Romania ceea ce ii ofera un surplus de incredere in fata partenerilor de afaceri si clientilor. Comercializarea biocombustibilului pe aceste piete ar asigura o durabilitate crescuta si o siguranta a veniturilor realizate din vanzari care pot asigura societatii o dezvoltare continua, achizitia in continuare a altor procesoare care sa creasca productia de biodiesel deoarece investitia in aceasta ramura este una sigura si durabila ce produce venituri extraordinar de mari si confera societatii stabilitatea de care are nevoie.5.4. Recomandari:Pe langa extinderea pe piata Europeana care ar insemna asigurarea societatii la stabilitate economica pentru ca cererea este mai mare decat oferta iar acest fapt nu se va schimba in defavoarea producatorilor, aceasta ar trebui sa se extinda si pe plan local prin demararea unui proces investitional in domeniul agriculturii care sa ii permita achizitia materiei prime la preturi mult mai mici fata de producatorii de la care achizitioneaza in prezent materialele pentru producerea atata a uleiului si implicit a biocombustibilului. Romania are importante resurse agricole, problema ramane insa stiinta de a gestiona foarte bine acest sector.

Agricultura reprezinta o solutie sigura de iesire din criza economico-financiara cu care se confrunta si tara noastra, fiind singurul domeniu care poate relansa economia.

Cresterea productiei va duce la cresterea necesarului de resursa umana. Societatea se afla pe raza orasului Tandarei, un oras cu aproximativ 14.000 de locuitori, dintre care in prezent o mare parte si-au pierdut locurile de munca datorita situatiei financiare. Acest fapt reprezinta o oportunitate pentru societate care isi poate asigura necesarul de resurse umane dintr-o zona in care forta de munca este foarte ieftina iar salariul mediu este in jurul valorii de 650 RON ceea ce ar insemna o diminuare a costurilor de productie, un factor foarte important.[1]Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati revistaContabilitatea,Expertiza si Auditul Afacerilor,Ed. CECCAR, Bucuresti, 2006, p.53.

[2]Vasilescu Ion, Gheorghe Alexandru, Cicea Claudiu, Dobrea CatalinEficienta si evaluarea investitiilor, Ed. Eficon Press, Bucuresti, 2004, p.81.