Metode de separare a amestecurilor de substante

Separarea – metoda prin care se obţin substanţe în stare pură dintr-un amestec.

Decantarea – operaţia de separare a unui solid dintr-un amestec eterogen solid – lichid; se foloseşte când densitatea solidului este mai mare decât a lichidului.

Exemplu: – obţinerea apei potabile din ape naturale;

- purificarea sării.

Filtrarea – este operaţia de separare a unui solid dintr-un amestec eterogen solid – lichid, cu ajutorul unor mase poroase, permeabile numai pentru lichid.

- se utilizează când densitatea solidului este mai mică sau egală cu a lichidului.

Exemplu: – obţinerea apei potabile;

- obţinerea uleiului.

Cristalizarea - trecerea unei substanţe solide din soluţie în stare cristalină;

- cristalul este un corp solid, omogen, cu formă geometrică definită, mărginit de suprafeţe plane.

Exemplu: - obţinerea zahărului, sării de bucătărie.

Distilarea - operaţia de separare a componenţilor dintr-un amestec omogen de lichide, prin fierbere urmată de condensare.

Indicele glicemic (IG) nu este un regim alimentar.

Este un indrumar pentru un mod de hrana sanatos,

care va poate ajuta sa faceti schimbarile de care aveti nevoie

pentru a ajunge la greutatea dorita,

pentru a reduce riscurile aparitiei problemelor de sanatate

si pentru a obtine toate nutrimentele de care aveti nevoie pentru o dieta echilibrata.

IG va permite sa alegeti o gama larga de variante fara a va infometa sau a fi robii calculelor. Si, mai intai de toate, va pemite sa mancati si sa va satisfaceti capriciile alimentare.

Ce este, de fapt, IG?

Indicele Glicemic (prescurtat IG) este « instrumentul » care permite masurarea impactului unui gram de glucide continute de un aliment ingerat, asupra glicemiei.

Acesta este exprimat ca referinta fata de glucoza careia i se atribuie din oficiu valoarea 100, cea mai mare.

Din aceasta perspectiva, un gram de glucide continute in glucoza are impactul cel mai puternic asupra glicemiei, insemnand ca glucidele din glucoza se elibereaza cel mai rapid in sange, crescand brusc glicemia si suprasolicitand pancreasul in modul cel mai intensiv.

VitamineleVitaminele sunt substanțe chimice organice necesare în cantități mici pentru ca organismul să fie sănătos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de către organism, deci ele trebuie obținute din alimentație.

Termenul de vitamine nu cuprinde alți nutrienți esențiali cum ar fi mineralele, acizii grași esențiali sau aminoacizii esențiali.

Suplimentarea cu vitamine este larg răspândită în ziua de azi. Multor alimente li se adaugă vitamine în plus față de ce conțin inițial în timpul procesului de fabricație. Una din problemele suplimentării cu vitamine este faptul că multe dintre ele cresc în mod semnificativ apetitul. În ziua de astăzi, obezitatea este o problemă serioasă, iar suplimentarea cu vitamine o poate crea sau accentua. Există oameni care au devenit obezi datorită suplimentării cu vitamine în copilărie sau adolescență.

Termenul de vitamină a fost folosit pentru prima dată de biochimistul polonez Casimir Funk în 1912. Vita, în limba latină, înseamnă viață, iar sufixul -amină este pentru amine; la momentul respectiv se credea că toate vitaminele sunt amine. Acum însă se știe că nu este așa. Pentru oameni există 13 vitamine, împărțite în două grupe, cele patru solubile în grăsimi (A, D, E și K) și cele nouă solubile în apă (opt vitamine B și vitamina C).

NumeleVitaminei

DenumireChimica

Solubilitate Deficienta,Boala

Supradoza

Necesarul minim zilnic

mediu

Vitamina A Retinol Grăsimi Orbire de noapte, Keratomalacia

25.000 ui 620μg

Vitamina B1 Tiamină Apă Beriberi - 1mg

Vitamina B2 Riboflavină Apă Ariboflavinoză - 1,1mg

Vitamina B3 Niacină Apă Pelagra 2.500 mg 12mg

Vitamina B5 Acid pantotenic Apă Paresteziază - -

Vitamina B6 Piridoxină Apă - 400 mg 1,1 mg

Vitamina B7 Biotină Apă - - 30 µg

Vitamina B9 Acid folic Apă * 1.000 µg 320 μg

Vitamina B12

Cianocobalamină Apă Anemie - 2 µg

Vitamina C Acid ascorbic Apă Scorbut - 75 mg

VitaminaD1-D4

Lamisterol, Ergocalciferol, Calciferol,

Dihidrotachisterol, 7.dehidrositosterol

Grăsimi Rahitism 50.000 IU 2 µg pentru toate

vitaminele D

Vitamina E Tocoferol Grăsimi - 50.000 IU 12 mg

Vitamina K Naftoquinonă Grăsimi - - 75 µg

*Deficiența de acid folic (Vitamin B9) în timpul sarcinii este asociată cu boli congenitale ale bebelușilor și este legată de apariția cancerului.

ClasificareS-a încercat o clasificare în funcție de mecanismul de acțiune, deși nu este pe deplin cunoscut pentru toate vitaminele. Multe vitamine funcționează ca atare sau după o prealabilă biotransformare, formând coenzime ale unor enzimespecifice (toate vitaminele B, biotina, vitaminele A și K). Altele acționează pe căi asemănătoare hormonilor (D și A). Unele (vitaminele C și E) funcționează ca sisteme antioxidante față de peroxizii nocivi. Vitaminele A (retinalul, acidul retinoic) au modalități particulare de acțiune. O clasificare mai veche împărțea vitaminele în 2 mari clase, în funcție de solubilitatea lor: - vitamine

hidrosolubile (solubile în apă),din care fac parte toate vitaminele B, biotina, acidul ascorbic; - vitamine liposolubile, insolubile în apă, solubile în lipide (grăsimi), din care fac parte vitaminele A,D,E și K. Există o serie de substanțe, numite antivitaminecare prezintă o acțiune antagonistă vitaminelor și care produc efectele avitaminozelor respective. În principiu fiecare vitamină poate avea una sau mai multe antivitamine.

SOLUBILITATE:

LIPOSOLUBILE : A, D, E. K (solubile în grăsimi).

HIDROSOLUBILE: COMPLEXUL B , VITAMINA C (solubile în apă).

MECANISM DE ACȚIUNE

EFECT NUCLEAR – actionează influențînd transcripția ADN : vitamina A și vitamina D. EFECT MEMBRANAR- împiedică acțiunea unor radicali liberi în organism vitamina E, vitamina C. TRANSFERAREA UNOR GRUPĂRI FUNCȚIONALE (CO2, CH3, NH2) vitaminele B1, B6, B12, BIOTINA, ACID FOLIC. TRANSFER DE ELECTRONI : Vitamina PP, vitamina B2, vitamina K.

VITAMINELE HIDROSOLUBILE

Din această clasă fac parte compuși polari, solubili în apă, dar cu structuri și funcții biochimice foarte diferite.Un număr dintre ele alcătuiesc grupul vitaminelor B, prezente în drojdie, în semințe de cereale, în ficat. Lipsa de aport prin alimentație, provoacă stări de policarență și nu de hipovitaminoză anume. Sunt absorbite la nivelul intestinului subțire, trecând în circulația portală. Se stochează în cantități foarte mici și sunt eliminate urinar.De aceea trebuie continuu furnizate prin alimentație . Excesul este, în general bine tolerat, surplusul eliminându-se urinar, fară afectarea organismului. Excepție face supradozarea unora cum sunt acidul nicotinic și vitamina B6.

Vitamina Efecte Surse

A întreține vederea, în special cea nocturnă ajută la formarea oaselor și dinților întreține sănătatea pielii, gingiilor, mucoaselor protejează contra infecțiilor reglează multiplicarea celulară și troficitatea

mucoaselor și a țesuturilor necesară în funcția de reproducere protejează celulele de acțiunea radicalilor

liberi

morcovi, ardei kapia, ardei gras,sfeclă roșie, spanac, varzăroșie,tomate, salată verde,unt,brânză, ouă, lapte, urzică

B1 ajută la transformarea glucidelor și grăsimilor în energie

are valoare în transmiterea influxului nervos are rol important în combaterea unor

afecțiuni ca: polinevrite de diferite origini pareze, paralizii medulare și ale nervilor

legume uscate, fulgi de cereale, orez integral, pâine integrală, drojdie de bere, tărâțe de grâu, lapte

periferici și boli infecțioase ale sistemului nervos

accidente vasculare și afecțiuni cardiovasculare

afecțiuni hepatice și ale căilor biliare stări de dezechilibru acido-bazic

B2 este esențială în producerea de energie participă la degradarea proteinelor, glucidelor

și grăsimilor indicată la alăptare este indicată în: conjunctivită, keratită catar de primăvară, afecțiuni alergice hemoragii retiniene, blefarospasm, fotofobie,

hemeralopie enterocolite, porfinurie, insuficiență hepatică anemii, tulburări de absorbție a fierului

cereale integrale, drojdie de bere,

ouă, lactate

D favorizează absorbția calciului și fosforului indirect stimulează depunerea sărurilor

minerale în oase indicații: rahitism, osteomalacie, facturi carii repetate decalcifiere în timpul sarcinii psoriazis, leziuni cutanate, lupus tuberculos contraindicații: nefrite, litiază renală procese degenerative cardiovasculare arterioscleroză nu se administrează doze mari în timpul

sarcinii!

gălbenuș de ou, unt, lapte de vacă

E protejează organismul față de acțiunea radicalilor liberi

participă la formarea și protejarea globulelor roșii și ale țesuturilor

indicații: sterilitate (la ambele sexe) avort habitual, iminență de avort vărsături tulburări neuromusculare survenite în cursul

sarcinii prurit vulvar hepatită epidemică și cronică distrofii musculare reumatism muscular insuficiență cardiacă

ulei de germeni de porumb, ulei de germeni de floarea soarelui, semințe de floarea soarelui, alune, spanac, pâine neagră, unt, cartofi prăjiți, făină de grâu, varză, ouă

infarct miocardic psoriazis acnee sclerodermie

K participă la formarea de protrombină (un coagulant natural al sângelui)

participă la formarea oaselor indicat în prevenirea hemoragiilor cu diverse

localizări

spanac, salată verde, urzici, roșii, mazăre, cereale, uleiuri vegetale, ouă, lactate

NomenclaturaVitaminele pot prezenta mai multe denumiri:

DENUMIREA ALFABETICA:

se folosesc literele mari ale alfabetuluiu A,B, C,D,E K și diferiți indici în cadrul unui tip de vitamină D2-D3, B1, B2 ,B6 etc.

DENUMIREA CHIMICĂ:

are la bază structura chimică a vitaminei

a) A1 RETINOLb) B1 TIAMINĂc) B2 RIBOFLAVINĂd) B6 PIRIDOXINAe) C ACID ASCORBICf) E TOCOFEROLg) H1 ACID PARAAMINOBENZOICh) K FITOMENADIONĂ

DENUMIREA TERAPEUTICĂ:

după efectul therapeutic

a) A ANTIXEROFTALMICAb) C ANTISCORBUTICĂc) D ANTIRAHITICĂd) E ANTISTERILITĂȚIIe) PP ANTIPELAGRĂf) K ANTIHEMORAGICA

Analize medicale si valori normale.

Analizele medicale au valori ce se incadreaza in anumite limite normale. Cresterea acestor valori sau scaderea lor sub limitele normalului sunt considerate anormale sau patologice. Sunt frecvent intalnite situatiile, exceptand boala in sine, care pot modifica valorile normale ale analizelor. Cunoasterea acestor cauze in scopul eliminarii lor sunt de ajutor atat pacientului cat si medicului care executa sau interpreteaza analizele. Valorile normale ale analizelor trebuie interpretate si in raport de conditiile locale, de obiceiurile alimentare, de factori climatici si geografici si chiar in raport cu factorii genetici. Este foarte important de subliniat ca in majoritatea cazurilor analizele medicale singure nu pot servi la stabilirea unui diagnostic. Acestea sunt doar un instrument ajutator la indemana medicului care corelat cu alte investigatii conduce la stabilirea diagnosticului.

In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale, cantitative ale analizelor medicale exprimate in moli/l sau subunitatile acestora: milimoli/l (a mia parte dintr-un mol/l) sau micromoli/l (a miliona parte dintr-un mol/l). Acestea arata si care este cantitatea de substanta analizata la un ml, la 100 ml sau la un l de produs lichid analizat. De la un laborator la altul, in functie de metoda folosita la determinare, aceste valori normale pot varia usor.

Substanta analizata

Valori normalein grame si submultiplii

Factorul de multiplicare

Valori normalein moli si submultiplii

Acidul uric 0.020-0.050 g/l2.0-5.0 mg/100ml

mg/1X5.95 mg/100mlX59.5

119-297 mol/l

Amoniacul 0.1-0.3 mg/l mg/1X58.5 5.85-17.55 mol/lBilirubina indirecta

0.008-0.010 g/l0.8-1mg/100ml

mg/1X1.71 13.6-17.1 mol/l

Bilirubina directa

Bilirubina totalaCalciulClorul

ColesterolulCreatinina

FierulFosforulGlucoza

Hemoglobina

MagneziulPotasiulSodiul

TriglicerideleUreea