BIOCHIMIE

Cuprins

Cap. 1 - Metode de separare a amestecurilor de substante

Cap. 2 - Metode de purificare a substantelor chimice

Cap. 3 - Proteine si aminoacizi3.1. Surse de proteine3.2. Rol biologic

Cap. 4 - Conceptul de indice glicemic4.1. Forme de prezentare in farmacii pentru fructoza si glucoza

Cap. 5 - Importanta lipidelor in alimentatie 5.1. LDL 5.2. HDL

Cap. 6 - Vitamine 6.1. Surse 6.2. Rol biochimic si fiziologic 6.3. Forme de prezentare in farmacii(combinatii de vitamine si contraindicatii )

Cap. 7 - Enzime digestive 7.1. Hormonii estrogeni 7.2. Prezentare in farmacii ( tratamente de substituie ) 7.3. Evaluare

Cap. 8 - Rolul enzimelor in etapele digestiei ( bucala, gastrica, intestinala ) 8.1. Bolile metabolismului glucidic

Cap. 9 -Tulburari ale metabolismului proteic si lipidic9.1. Cai comune de metabolizare a alimentelor9.2. Calcul1Metabolism bazal2Greutatea ideala3Indice de masa corporala4Numarul de calorii arseCap. 10 - Example de pH-metre, spectometre, cromografe si electroforeze utlizate in laboratoarele medicale si de revolutie ( colaje de imgini, mod de lucru, curbe de etalonare )

Cap. 11 - Analize medicale si valori normale 11.1. Analiza grupelor de sange 11.2. Sistemul OAB 11.3. Sistemul RH

Cap. 12 - Explorarea secretiilor digestive 12.1. Tehnici de ionometrie

Cap. 13 - Analiza de urina13.1. Examenul fizic al urinei 13.2. Examenul chimic al urinei

Cap. 1 - Metode de separare a amestecurilor de substante

Principalele metode de separare ,purificare ori concentrare a componentelor din amestecuri omogene sau eterogene care se utilizeaza frecvent in cadrul analizelor de laborator sunt :

Metode mecanice : -separarea sub lupa sau microscop-sedimentare si decantare -centrifugare-filtrare

Metode fizice :-distilare si rectificare-extractie-absorbtie -adsorbtie-sublimare

Metode chimice :-precipitare -cristalizare.

Metode mecanice de separare. Acestea se utilizeaza in cazul necesitatii separarii unor amestecuri eterogene l-s sau l-l sau l-g,cazuri in care densitatea diferita a fazelor componente este proprietatea pe baza careia se realizeaza separarea.

Separarea sub lupa sau microscop Separarea sub lupa sau microscop ,se poate utiliza cand cantitatea de cristale amestecate este relativ mica , si se relizeaza manual,cu ajutorul unei pensete.Bineinteles ca aceasta metoda se poate aplica daca substantele solide de separat au cristale de culori ,sau dimensiuni ,sau proprietati optice diferite.

Separarea prin sedimentare si decantare . Sedimentarea este operatia de separare a unei suspensii in cele doua faze componente,prin depunerea substantelor solide sub influenta gravitatiei. Daca suspensia s-a format prin dispersarea unui solid in masa unui lichid ,prin sedimentare se separa fazele :solidul se depune la baza vasului ,iar lichidul de deasupra devine limpede.

Operatia de indepartare a lichidului de deasupra sedimentului se numeste decantare.Operatia de decantare se foloseste mai mult in industrie. In laborator se foloseste doar in scopul purificarii unor reactivi tehnici.O astfel de separare se poate utiliza si dupa o reactie de precipitare,intr-o analiza calitativa.

Separarea prin centrifugare Separarea prin centrifugare se foloseste atunci cand suspensiile de separat sunt fine,iar sedimentarea ar dura mult . Prin centrifugare intelegem operatia de separare care utilizeaza un aparat de laborator numit centrifuga, si care se utilizeaza pentru separarea s-l sau l-l.

Centrifugarea presupune supunerea amestecului unei miscari de rotatie cand sub actiunea fortei centrifuge partea solida a suspensiei se depune la fundul vasului,lichidul putand fi indepartat ulterior prin decantare.In cazul centrifugarii,separarea particuleleor solide se realizeaza in vase spaciale din sticla de forma unor eprubete ingustate la partea inferioara si gradate.

Dupa introducerea acestor vase in lacasurile centrifugei,aceasta se pune in functiune aproximativ 10 minute ,apoi se opreste micsorandu-se treptat turatia si se noteaza nivelul substantei sedimentate . Centrifugarea se repeta pe intervale de timp mai scurte pana cand nivelul sedimentului in eprubeta ramane constant.

Dupa centrifugare lichidul de deasupra se indeparteaza prin decantare sau cu o pipeta.In laborator separaea prin centrifugare se aplica in special suspensiilor fine (lacuri, vopsele, cerneluri ) la care filtrarea este mai dificila .

Separarea prin filtrare . Filtrarea este operatia de separare a fazei solide de cea lichida sau gazoasa. In practica curenta filtrarea se foloseste pentru indepartarea impuritatilor mecanice din lichide,pentru separarea cristalelor sau a precipitatelor,la spalarea substantelor solide .Filtrarea gazelor urmareste indepartarea impuritatilormecanice inainte de introducerea gazelor in mediul de reactie sau pentru retinerea particulelor antrenate de produsele gazoase de reactie.

Eficacitatea filtrarii,caracterizata prin gradul de separare a fazelor si prin viteza de filtrare depinde de o serie de factori ,dintre care :-marimea suprafetei filtrante-temperatura de lucru-vascozitatea fazei lichide-diametrul porilor suprafetei filtrante-diferenta de presiune intre cele doua suprafete ale materialului filtrant.

Pentru ca operatia de filtrare sa fie eficienta ,ea trebuie sa asigure :-o puritate inaintata a filtratului-o puritate avansata a precipitatului-umiditate cat mai scazuta a precipitatului

Filtrarea se realizeaza de obicei in patru etape :-retinerea fazei solide de catre suprafata filtranta-filtrarea cantitatilor ulterioare de amestec l-s pe un strat suplimentar de material filtrant constituit chiar din primele cantitati de precipitat separate pe suprafata filtranta-spalarea precipitatului separat in vederea indepartarii filtratului retinut-regenerarea suprafetei filtrante prin :indepartarea precipitatului,spalarea suprafetei filtrante,destuparea porilor.

Materialele filtrante utilizate trebuie sa retina cat mai complet faza solida a suspensiei,sa permita viteze mari de filtrare, sa nu se infunde porii,sa ctiunea coroziva a suspensiei si sa permita evacuarea completa a prcipitatului. Alegerea materialului filtrant se face in functie de diametrul particulelor de faza solida de separat,astfel ca aceste particule sa nu treaca prin porii materialului filtrant.

In laboratoare se folosesesc : hartie de filtru de diferite porozitati, panza, sticla poroasa,site din fire metalice (Cu, bronz, Ag, Pt ) , vata de sticla,sau din fibre sintetice,silice poroasa naturala sau sintatica.

Hartia de filtru utilizata in laboratoare poate fi de diferite calitati si compozitii. Hartia de filtru calitativa nu se foloseste indeterminari analitice ,ci cea calitativacare lasa reziduu minim si constant la calcinare. Acest tip de hartie se denumeste :-hartie de filtru banda neagra , cu pori mari, folosita la separarea precipitatelor cu particule mari,filtrarea fiind rapida ; ambalajul ei este marcat cu o banda neagra.-hartie de filtru banda alba ,cea mai folosita, cu pori de diametre medii.hartia de filtru banda albastra are porii foarte fini si se foloseste pentru precipitatele ale caror particule au diametre foarte mici . Filtrarea unui astfel de precipitat este lenta.

Exista de asemenea hartie de filtru speciala cu adaosuri silicioase cu efect de limpezire a filtratului sau cu adaos de carbune activ pentru decolorarea filtratului.

Placile de sticla poroasa au avantajul unei bune rezistente la coroziune si se monteaza in diverse dispozitive de filtrare.

In tabelul de mai jos sut mentionate dimensiunile porilor materialelor filtrante:

Materialul filtrantDimensiunea porilor ,Sita de par33Filtre de sticla poroasa100-5Hartie de filtru obisnuita 5-2Hartie de filtru compacta 1,7-0,8Filtre de portelan sau argila0,5-0,2Pergament0,025-0,021 Materiale ajutatoare la filtrare sunt substante care se adauga in amestecul de filtrat in scopul maririi vitezei de filtrare si imbunatatirii claritatii solutiei de filtrat. Aceste materiale trebuie sa fie inerte din punct de vedere chimic si sa ramana in amestecul de filtrat in stare de suspensie.

Dintre aceste materiale , cele mai folosite sunt carbunele animal sau vegetal ,folosit pentru purificarea si decolorarea prin adsorbtie a lichidelor nepolare,dar si compusi silicici folositi la filtrarea uleiurilor siropurilor si eztractelor vegetale.

Pentru grabirea filtrarii se poate realiza in unele cazuri o prefiltrare care consta in separarea particulelor mari de faza solida,fie folosind filtre rare,fie folosind substante coagulante(gelatina,tanin,albus de ou ),sau substante care sa modifice pH-ul ,imbunatatindu-se astfel viteza de filtrare si calitatea fazelor separate.

Cap. 2 - Metode de purificare a substantelor chimice

Metoda fluidelor supercritice

Substantele gazoase peste o temperatura si presiune (punctul critic) specifica devin un fluid supercritic, o stare care este mai densa decat un gaz, dar mai putin densa decat un lichid. Un fluid supercritic poate dizolva astfel (adica, solvat) specii mai bine decat un gaz fiind in acelasi timp mai vascoase decat un lichid. Cromatografia cu lichide supercritice este utilizata pentru a separate substante, care sunt relativ nepolare si nevolatile.

Extractia cu fluide supercritice (SFE) este o metoda importanta pentru purificarea lichidelor complexe sau matricelor solide, cum ar fi fluxurile poluate la scara larga. Avantajul major al acestei metode asupra extractiei lichid-lichid este ca fluidul supercritic poate fi usor indepartat dupa extractie, prin scaderea temperaturii sau presiunii sau ambele. Fluidul supercritic devine gaz, iar speciile extrase sun condensate intr-un lichid sau solid. Este eliminata problema indepartarii lichidelor extras. Un exemplu al metodei SFE este eliminarea cafeinei din cafea.