FIŞA DISCIPLINEI

Universitatea Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” Timişoara

Facultatea Farmacie

Specializarea Farmacie I.

Denumire disciplină BIOLOGIE CELULARA SI GENETICA (BC = BIOLOGIE CELULARĂ, G =

GENETICĂ) II.

Structură disciplină (Nr. ore săptămânal)

Cod disciplină Semestrul2)

Categoria3)

Credite Curs Seminar Laborator Proiect 006BCEL / 015GEN 2 DF 4 3 2

III.

Statut disciplină Obligatorie Opţională Facultativă

(se marchează cu x) X IV.

Titular disciplină

Curs Seminar Laborator Proiect

Numele şi prenumele BC - Verdes Doina

G - Puiu Maria

BC:

Popescu R.

Belengeanu A.

Puscasiu D

Horhat D.

G:

Stoian Monica

Andreescu Nicoleta

Instituţia UMFT UMFT

Catedră/Departament BC: V Biologie Celulară şi

Moleculară

G: VII Genetică

BC: V Biologie Celulară şi

Moleculară

G: VII Genetică

Titlul ştiinţific Doctor in Medicina

Doctor in Medicina

Doctor in Medicina

Doctorand

Doctor in Medicina

Doctorand

Doctorand

Doctorand

Gradul didactic Profesor univ.

Profesor univ.

Asist. Univ

Asist. Univ.

Asist. Univ.

Preparator

Asist.Univ

Preparator

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de baza

Norma de baza

Norma de baza

Norma de baza

Norma de baza

Norma de baza

Norma de baza

Asociat

Vârsta 52

50

35

39

47

30

28

31

V.

Obiectivele disciplinei

Biologie Celulara: cursul cuprinde aspecte de morfologie celulară, organizare ultrastructurală şi

moleculară a componentelor celulare, relaţionare intercelulară directă şi la distanţă, modalităţi de

diviziune, diferenţiere, îmbătrânire şi moarte celulară. L.P.au ca obiectiv acomodarea studentului cu

aparatura si tehnicile de laborator utilizate in studiul celulei şi formarea manualităţii minime pentru

eventuala activitate de laborator.

Genetică: cursul şi l.p.de Genetică urmaresc prezentarea integrata a patologiei genetice structurată pe

cicluri de viată, modalităţi de testare genetică, posibilitatea diagnosticului antenatal şi a altor modalităţi

de tratament, prevenirea bolilor genetice sau parţial genetice. Farmacogenetica, tot mai mult promovata

in medicina umana, tinde sa determine o terapie personalizata iar specialistii farmacisti de maine vor fi

puternic implicati in acest tip de abordare a tratamentului. VI.

Conţinutul disciplinei Nr.

ore/săpt. VI.1. Curs (capitole/subcapitole) BC = Biologie Celulară, G = genetică

BC1: Teoria sistemica. Celula ca sistem biologic deschis. Clasificarea lumii vii din

punct de vedere al organizării celulare. Forme acelulare de viata (prionii, virusurile);

forme celulare de viata (celule procariote si eucariote): morfologie, structura,

ultrastructura.

2

BC2: Constituenţii moleculari ai celulelor şi rolul lor biologic. Însuşirea aparitiei şi

evoluţiei constituenţilor moleculari ai viului. Evaluarea compoziţiei elementare a

materiei vii. Clasificarea, localizarea intracelulara şi rolul biologic al claselor de

substanţe anorganice şi organice (molecule informaţionale şi noninformaţionale).

2

BC3: Caracterele generale ale celulelor eucariote animale. Matricea extracelulară. Caracterele morfologice ale celulelor umane: formă, dimensiuni, volum, număr, durată

de viaţă şi turnover molecular. Însuşirea componentelor ultrastructurale ale celulei

eucariote. Însuşirea componentelor moleculare, localizarea şi rolurile matricei

extracelulare.

2

BC4: Biologia moleculară a membranelor celulare. Definirea conceptului de

membrana, clasificare topografica a membranelor celulare. Rolurile generale ale

membranelor celulare. Plasmalema, glicolema, citoscheletul membranar: organizare

moleculară, roluri specifice, patologia indusa de alterarea fiecarui component

membranar.

2

BC5: Funcţiile membranei celulare: adezivitate şi semnalizare intercelulară.

Tipurile de joncţiuni care realizează interacţiunea celulă-celulă şi celulă-matrice

extracelulară: clasificare functionala, organizare moleculara, localizare si rol. Evaluarea

tipurilor de semnalizare intercelulară directă şi la distanţă. Semnalizarea sinaptica si

umorala. Definirea noţiunii de receptor celular; clasificarea receptorilor functie de

mesagerul acceptat si functie de modul de activare. Definirea notiunii de mesager;

clasificarea mesagerilor functie de efectul pe care il au asupra receptorilor (agonisti,

antagonisti, blocanti competitivi si noncompetitivi). Cunoaşterea răspunsurilor celulare

determinate de interacţiunea ligand-receptor. Semnalizarea prin intermediul proteinei G

membranare.

2

BC6: Funcţiile membranei celulare: transport transmembranar şi macrotransport. Stabilirea noţiunii de transport selectiv, bi-direcţional al membranelor celulare.

Clasificarea tipurilor de transport dupa dimensiunea materialului transportat, dupa

consumul de energie metabolica si dupa numarul si sensul speciilor transportate. Maniere

de realizare a microtransportului pasiv: difuziunea simpla si difuziunea facilitata.

Maniere de realizare a microtransportului activ: pompele ionice, transportul cuplat cu

gradiente ionice, transportorii ABC cu accent pe proteinele de rezistenta multipla la

tratament. Macrotransportul: fagocitoza, pinocitoza si transcitoza.

2

BC7: Citoplasma-sediul proceselor metabolice celulare. Definirea noţiunii de citosol

(hialoplasmă), prezentarea structurii, ultrastructurii, rolurilor şi a proprietăţilor fizico-

chimice. Clasificarea tipurilor de incluziuni citoplasmatice: localizare specifică în

diferite tipuri celulare, rol şi implicaţii medicale. Prezentarea componentelor

citoscheletului celular. Prezentarea organizării moleculare a microfilamentelor de actină

şi miozină; mişcările celulare care au la bază sistemul mecano-contractil actină-miozină

(locomoţie celulară, contracţie musculară, citodiereză, microvili).

2

BC8: Elementele citoscheletului celular – filamentele intermediare şi microtubulii. Organizarea moleculara, rolul şi importanţa diagnostica a filamentelor intermediare.

Organizarea moleculara, clasificarea şi rolul intracelular al microtubulilor. Ultrastructura,

localizarea şi rolurile organitelor celulare care prezintă în componenţă microtubuli

(centrioli, centrul celular, asteri, fus de diviziune, cili şi flagel). Mişcări de locomoţie

care au la bază sistemul mecano-contractil tubulină-dineină. Aspecte normale şi

patologice.

2

BC9: Condriomul (mitocondria). Descrierea structurii, ultrastructurii, organizării

moleculare, şi originii mitocondriilor. Organizarea moleculara, modul de transmitere a

ADN mitocondrial si rolul sau in biosinteza proteica mitocondriala. Patologia

determinata de ADN mitocondrial alterat cu accent pe boala ischemica) şi cea datorata

defectelor de import a metaboliţilor necesari sintezei de ATP. Functiile majore ale

mitocondriei: fosforilarea oxidativa, si producerea de precursori pentru alte biosinteze.

2

BC10: Sinteză şi secreţie celulară. Prezentarea organitelor implicate în sinteza şi

secreţia celulară (ribozomi, reticul endoplasmic neted si rugos, aparat Golgi): structură,

ultrastructură, organizare moleculară, roluri în cadrul ciclului secretor, origine. Implicatii

medico-farmaceutice ale detoxifierii medicamentelor in REN.

2

BC11: Digestia intracelulara (lizozomii), detoxifierea prin intermediul H2O2

(peroxizomii). Lizozomii: structura, ultrastructura, organizare moleculara, origine şi

roluri intracelulare. Patologia indusa de malsinteza enzimelor lizozomale (tezaurismozele

lizozomale si posibilitatile terapeutice prin supleere cu enzime de sinteza. Peroxizomii:

structura, ultrastructura, organizare moleculara, origine şi roluri intracelulare.

Mecanismul general de detoxifiere a alcoolului, acetaldehidei, fenolilor si acidului

formic. Patologia aferenta alterarilor rolului de β-oxidare a acizilor grasi cu lant lung de

atomi de carbon si potentialul terapeutic paleativ prin sinteza artificiala a „uleiului lui

Lorenzo”. Posibilitaţi terapeutice de viitor în patologia aferenta malsintezei sau

defectelor de import a enzimelor peroxizomale.

2

BC12: Ciclul celular. Nucleul interfazic. Ciclul celular: etape, evenimente şi sisteme de

control ale ciclul celular. Grupele de cicline kinaz-dependente si rolul lor in derularea

ciclului celular; principalele puncte de restrictie. Clasificarea tipurilor celulare functie de

parcurgerea ciclului celular. Nucleul interfazic: morfologie, structura, elemente

ultrastructurale. Membrana nucleara: structura, ultrastructura, organizare moleculara,

origine, functii specifice si functii comune cu ale RER. Matricea nucleara. Cromatina:

tipuri, roluri, organizare moleculara si supramoleculara. Nucleolul: morfologie,

ultrastructura, rol, factori care moduleaza activitatea nucleolului.

2

BC13: Funcţiile nucleului metabolic: dogma centrală a biologiei moleculare.

Mecanismele nucleare din interfaza. Autoreplicarea ADN: necesitatea replicarii ADN,

mecanismul şi aparatul replicării. Transcriptia: importanta, etape de realizare,

metabolismul posttranscripţional, factorii inhibitori ai transcripţiei. Translatia: etape de

realizare, factorii inhibitori ai translaţiei cu accent pe rolul antibioticelor in inhibitia

biosintezei proteice la procariote.

2

BC14: Reproducere celulară: amitoză, mitoză, meioză şi gametogeneză. Mitoza:

schema generala, importanta, tipuri, etape, aspecte morfologice, factori activatori şi

2

inhibitori. Meioza: schema generala, importanta in cadrul speciei, etape, aspecte

morfologice. Gametogeneza: linii gametogenetice, etape. Ovogeneza: etapa ovariana si

tubara, evolutia foliculului ovarian, celulele liniei ovogenetice si caracterizarea lor

cromozomiala. Spermatogeneza: celulele liniei spermatice si caracterizarea lor

cromozomiala. Factori care influenteaza gametogeneza umană.

BC15: Development celular: proliferare, diferenţiere, îmbătrânire şi moarte

celulară. Proliferare: tipuri de culturi celulare, factori de crestere mitogeni. Diferentiere:

definirea conceptului de diferentiere celulara, celulă determinată, inductori; diferenţierea

intra si intercelulara; mecanismele diferentierii; caracterele generale ale celulelor

diferentiate si nediferentiate. Ipoteze si teorii cu privire la imbatranirea celulara cu accent

pe rolul telomerazei. Moartea celulara programata: de la experientele lui Heyflik la

apoptoza. Biologia celulara a apoptozei.

2

G1: Istoria şi dezvoltarea geneticii. Clasificarea bolilor genetice umane. Structura şi

organizarea genei. Scurt istoric al geneticii. Clase de ADN în genomul uman. Concepţia

lui Morgan asupra ereditatii. Transmiterea mesajului genetic pentru sinteza proteinelor.

ARN-ul. Codul genetic. Sistemul de reglare genica. Harta genica. Legiile lui Mendel.

Ereditatea mendeliana si non-mendeliana. Moştenirea caracterelor monogenice.

Variaţiile de efectele produse de gene.

2

G2: Ereditatea caracterelor poligenice şi multifactoriale. Alelia multipla. . Ereditatea

poligenica. Mutaţii. Cauzele mutaţiilor. Mutaţii "spontane". Mutaţiile induse de radiaţii

ionizante. Efectele genetice ale radiaţiilor ionizante la om. Mutaţiile induse de agenţii

chimici. Mutaţiile genice şi mutaţii cromozomiale. Mutaţii germinale şi mutaţii somatice.

Substanţe cancerigene sau cancerigen vs mutagen.

2

G3: Aberaţiile cromozomiale. Cauze şi tipuri de aberaţii cromozomiale. Anomalii care

afectează autozomii. Anomaliile care implică cromozomii sexuali. Folosirea simbolurilor

pentru a descrie aberaţiile cromozomiale. Bolile moleculare. Anomalii enzimatice.

Erorile metabolismului aminoacizilor. Erorile metabolismului carbohidraţilor. Erorile

metabolismului lipidelor. Erorile metabolismului hemoglobinei. Tulburări de coagulare.

Anomalii diverse.

2

G4: Elemente de teratogeneză. Malformaţiile si cauzele lor. Supravegherea

epidemiologică a malformaţiilor. Produse chimice agresive. Screeningul pentru efectele

teratogene ale unor substante cunoscute. Teratogeneza si efectul secundar al unor

medicamente. Exemple de substante teratogene: acid valproic, acenocoumarol,

Coumaphène, Diethylstilbestrol, poluare, rubeolă, talidomidă, etanol.

2

G5: Farmacogenetica: glucoză-6-fosfat deficit- dehidrogenază. Deficitul de

colinesterază. Deficit de acetil-transferaza. Farmacogenetica: Reacţiile adverse la

medicamente specifice pentru anomalii genetice. Oncogenetica: predispoziţia genetică

fata de tumori canceroase, hemopatii maligne. Anomalii genetice dobândite.

2

G6: Nutrigenetica si Farmacogenetica, Farmaco-Epigenetica. Farmacogenetica şi

abordările terapeutice pentru bolile ereditare. Toxicologie moleculară. Tratamentul

bolilor ereditare. Tratamentul medical, intervenţii chirurgicale ortopedice in boli

ereditare. Componenta genetica şi interacţiunile dintre gene şi mediu în bolile

multifactoriale.

3

G7: Tratamentul bolilor ereditare. Terapia genica. Perspectivele pentru terapie

genetică în bolile umane. Noţiuni de Epigenetica: metilare şi activitatea transcripţiei.

Imprinting parental. Noţiuni de bioetica specifice farmaciei.

2

VI.2. Lucrări de laborator

BC1: Microscopul fotonic simplu (microscop optic cu lumină transmisă).

Efectuarea preparatului microscopic proaspat. MFS: componente, principiul de

funcţionare şi modul de utilizare. Materialele necesare si modul de confecţionare a

2

preparatului microscopic proaspăt (extemporaneu, temporar).

BC2: Tipuri de microscoape utilizate in studiul celular. MCF, MFI, MLP, M.cu

fluorescenta, M.inversat, M.confocal, M.de forta atomica, M.electronic: componente,

principiu de functionare, performanţe, aplicativitate.

2

BC3: Efectuarea preparatului microscopic fixat sub forma de sectiune. Avantajele şi

dezavantajele realizării preparatului microscopic fixat. Etapele efectuării unui preparat

fixat din secţiuni citologice. Clasificarea coloranţilor, metodelor de colorare nespecifice

si specifice si aplicativitatea lor. Realizarea unei coloraţii generale (H.E)

2

BC4: Efectuarea frotiului de sange periferic. Caracterele morfologice ale celulelor

sanguine. Frotiul de sange periferic: etape de realizare, coloratie specifica, importantă

diagnostică. Elemente morfologice de caracterizare a celulelor din sangele periferic.

Formula hemo-leucocitara normala; alterari numerice si procentuale.

2

BC5: Studiul morfologiei celulare: forme si dimensiuni caracteristice. Micrometrie

si stereologie. Studiul in MO al formelor caracteristice celulelor epiteliale, conjunctive,

musculare si al neuronilor. Aplicarea metodei micrometrice in dimensionarea celulara.

Demonstrarea posibilitatilor de apreciere a ariei pe transsectiune si a volumului (celulelor

si organitelor) prin stereologie.

2

BC6: Fracţionarea celulară. Metode de studiu a nucleului si organitelor

intracitoplasmatice. Demonstrarea etapelor tehnicii de fractionare celulara si

centrifugare diferentiata. Studiul structurii si ultrastructurii nucleului si organitelor

intracitoplasmatice nespecifice in MO, ME si prin coloratii specifice.

2

BC7: Cultivarea celulelor in vitro. Definirea conceptului. Aplicaţiile practice, medico-

farmaceutice ale culturilor de celule. Tipurile de medii de cultura functie de continut si

factori de crestere specifici. Tipurile de material biologic care stau la baza realizării unei

culturi celulare. Tehnici de cultivare a celulelor in vitro, materiale necesare, etape de

realizare.

3

G1. Glosar. Cromozomii umani. Descrierea cariotipului normal. 2

G2. Metode folosite pentru studiul cromozomilor. Nomenclatura citogenetica 2

G3. Diviziunea celulara. Mitoza. Meioza. Gametogeneza. Spermatogeneza.

Cromozomii sexuali si cromatina sexuala X. 2

G4. Probleme genetice: De la patologia genei candidat la om: decriptarea genomului

prin metode de cartografie fizica si consultarea bazelor de date. Referate.

Metode de studiu in genetica. Citogenetica moleculara. Hibridarea prin fluorescenta in

situ (FISH).

2

G5. Consultul genetic: circumstanţe, etape. Examenul clinic. Ancheta familiala.

Observaţia clinică. Efectuarea arborelui genealogic. Evaluarea riscului de recurenta.

Sfatul genetic.

2

G6. Aspecte bioetice. Consimţământul informat in genetica. Metode de screening

neonatal. Teste de diagnostic prenatal. 2

G7. Tehnici de viitor. Tratamentul in utero. Diagnostic preimplantatoriu. 2

Test practic 1 VII.

Bibliografie

BC :

1. Verdeş D., Muntean I., Puşcaşiu D., Belengeanu A., Popescu R. Biologie Celulară şi

Moleculară, Ed.Eurobit, Timişoara, 2008

2. Alberts B., Johnson A., Lewis J., Raff M., Roberts K., Walter P. Molecular Biology of the Cell.

Fourth edition. Garland Science, 2002

3. Verdeş D., Muntean I., Puşcaşiu D., Belengeanu A., Popescu R., Horhat D. Indrumator de

lucrari practice de Biologie Celulară şi Moleculară, Ed.Eurobit, Timişoara, 2008

4. Cell Biology Interactive. ISBN:0-8153-3875-9. CD atasat Molecular Biology of the Cell. Fourth

edition. Garland Science, 2002

5. Orice imagine sau film (de microscopie sau animatie stiinţifică) cu referire la cursul prezentat in

saptămâna precedentă: în primele 10-15 minute ale cursului, studenţii prezintă imagini preluate

de pe Internet, imagini care li s-au părut mai sugestive decât cele prezentate în timpul cursului.

Genetică:

1. Maria Puiu, Genetică Medicală, Ed. Orizonturi universitare, Timişoara, ISBN 973-8391-39-3,

331 pag., 2002

2. Puiu, Maria, Notes de génétique médicale : à l'usage des étudiants en médicine de langue

française, Timisoara : EUROBIT, 1998. Indexat PUBMED, NLM Catalog ID: 101126830

[Book].

3. Huret JL, Leonard C, Savage JRK . Chromosomes, Anomalies Chromosomiques. Atlas Genet

Cytogenet Oncol Haematol. May 2000. URL :

http://AtlasGeneticsOncology.org/Educ/PolyMecaFr.html

Smith’s Recognizable Patterns of Human Malformation, Elsevier Saunders, ed. A 6-a, 2006 VIII.

Modul de transmitere a informatiilor

Forme de activitate Metode didactice folosite

Curs BC: cursurile sunt prezentate în Power Point şi se desfăşoară interactiv. Studenţii au

posibilitatea să prezinte imagini sau filme de microscopie, filme de animaţie de pe

Internet (care li s-au parut mai didactice sau semnificative, altele decât cele prezentate în

cursul anterior de către cadrul de predare).

G: Cursul este expus oral, sprijinit de imagini, demonstraţii, desene, cifre, prezentate cu

ajutorul videoproiectorului. Studentul are la dispozitie o versiune tipărită a slide-urilor.

Cursul este organizat pentru a asigura o participare interactiva. Aplicaţiile practice

servesc pentru a sublinia importanţa mecanismelor genetice în medicina umană. La

sfârşitul fiecărui capitol vor fi prezentate concluzii si modalitati de invatare. Studentii

au, de asemenea posibilitatea de a pune întrebări, la sfarsitul cursului, în afara sălii de

curs dar şi on-line.

Laborator BC: studentul are la dispoziţie un îndrumător de lucrări practice personalizat. Fiecare

lucrare este structurată pe trei secţiuni: (1) noţiuni teoretice care cuprind protocolul

lucrării – noţiunile teoretice sunt citite acasă şi discutate cu asistentul de grupă - 20

minute, (2) activitate practică – activitate individuală sub supravegherea şi coordonarea

asistentului de grupă, 70 minute, (3) autoverificarea cunoştinţelor prin teste grilă, 10

minute.

G: LP Sunt menite să îmbunătăţească înţelegerea aspectelor teoretice si sa asigure

aplicarea lor in practica. Ele se realizeaza fie în laborator, pentru mai multe aspecte

fundamentale, fie in contact cu bolnavul. Studentii au la dispozitie un manual de lucrari

practice care permite pregătirea lor adecvata. Participarea la lucrarile practice este

obligatorie şi este stimulata participarea activa. Fiecare student va fi evaluat în timpul

activităţii practice, pe tot parcursul semestrului. Rezultatele modeste ale evaluarilor

permanente vor conduce la reevaluarea aptitudinilor practice în cadrul sesiunii. IX.

Evaluare

Forme de

activitate

Evaluare % din nota

finală

Examen,

colocviu,

verificare

periodica

BC. Evaluarea studentului se realizeaza prin examen scris.

- pentru nota 5 studentul trebuie sa faca dovada cunoasterii structurii,

ultrastructurii si functiilor fiecarui component celular.

- pentru nota 10, sa aiba cunostinte temeinice de structura, ultrastructura,

functii, organizare moleculara a componentelor celulare, precum si

implicatiile medico-farmaceutice care deriva din alterarea structurii sau a

mecanismelor celulare.

66%

G. Evaluarea studentului se realizeaza prin test grila.

- pentru nota 5 studentul trebuie sa faca dovada cunoasterii notiunilor

fundamentale ale geneticii (modele de transmitere pentru bolile genice,

modelul poligenic multifactorial, bolile cromozomiale umane), a notiunilor

de farmacogenetica, teratologie. Sa cunoasca rolul teratogen al diferitelor

produse medicamentoase.

- pentru nota 10, sa aiba cunostinte temeinice legate de patologia genetica

umana (modele de transmitere pentru bolile genice, modelul poligenic

multifactorial, bolile cromozomiale), de terapia genica, farmacogenetica,

teratologie.

33%

Laborator BC. Evaluarea studentului se realizeaza prin examen practic

- pentru nota 5 studentul trebuie sa faca dovada cunoasterii protocoalelor

teoretice ale tehnicilor pe care le-a efectuat in cele 15 ore de lp, sa stie sa

manevreze microscopul optic simplu, sa aiba caietul de lucrari practice

completat cu activitatea individuala din timpul semestrului.

- pentru nota 10, pe langa cele cerute la punctul anterior, studentul trebuie

sa recunoasca in microscopia optica diferite tipuri celulare, coloratiile

utilizate, sa recunoasca si sa interpreteze imagini de microscopie

electronica si sa fi participat interactiv in timpul lucrarilor practice.

G. Evaluarea studentului se realizeaza prin examen practic

- pentru nota 5 studentul trebuie sa faca dovada cunoasterii indicatiilor

pentru investigatiile genetice (citogenetica clasica, FISH, teste moleculare)

si a recunoasterii unor anomalii cromozomiale si boli genice pe baza

cariotipului si/sau fenotipului. Să poata efectua un arbore genealogic, pe

baza anchetei familiale.

- pentru nota 10, sa aiba cunostinte temeinice de genetica, sa recunoasca

principalele anomalii cromozomiale si boli genice pe baza cariotipului

si/sau fenotipului. Sa poata face corelatii intre fenotip, genotip, indicatia

unor investigatii, interpretarea lor si aprecierea riscului de recurenta al unei

boli genetice

25% din nota de

BC

Abilităţi dobândite de student:

BC

- cunoasterea structurii, ultrastructurii si functiilor celulare,

- cunoasterea mecanismelor metabolice celulare

- cunoasterea mecanismului de detoxifiere a medicamentelor la nivel celular

- intelegerea fenomenelor de evolutie, diferentiere, imbatranire si moarte celulara

- formarea manualitatii necesare in activitatea de laborator: microscopie, culturi celulare in vitro,

genomica, proteomica

- cunoasterea tehnicilor moderne utilizate in cercetarea si studiul componentelor si mecanismelor celulare

GM :

- cunostinte asupra structurii si morfologiei cromozomilor umani

- cunoasterea caracteristicilor cariotipului si fenotipului in principalele anomalii cromozomiale

- cunoasterea tehnicilor moderne utilizate in investigarea genelor si cromozomilor

- cunoasterea tehnicilor moderne utilizate in cercetarea la nivel molecular (genetica moleculara)

- capacitatea de a aprecia riscul de recurenta intr-o maladie genetica

Data: 01.10.2009 Titular curs,

Biologie Celulara

Profesor Dr. Doina Verdes

Genetica Profesor Dr. Maria Puiu