DIALOG CU CE ENIIBILUNAR DE GIROC I DE CHI ODA

Editat de Consiliul Local i Prim ria Giroc anul XI Num rul 11 (154) 21 octombrie 2009 GRATUIT

Noile nostre reflexe, de or eni, sunt în curs de formare.Desigur, nu este tocmai u or s lup i cu propria ta mentalitate,

renun i la tabieturi vechi, pe care i le permiteau str zileneasfaltate i pline de p ret de toate neamurile i de câini.Mai din proprie con tiin , mai de frica amenzilor, începem sîn elegem c trebuie s tr im civilizat, adic la standardulactual al comunei i s ne respect m statutul de tr itori aiveacului 21.Foarte mul i dintre noi au renun at la a mai cre te animale i

ri, îns socotim c unul sau doi câini pe lâng cas nudau r u pentru c resturi alimentare r mân, slav Domnului i,se subîn elege, ne sim im, cu bunuri cu tot, mai în siguran .Numai c fermec torii boddyguarzi, de ras , dar cel maiadesea maidanezi, î i pun tot mai frecvent coada pe spinare,evadeaz prin gr dinile neîngr dite sau cu garduri precare i– afurisit piele de vagabond! – î i fac sim it prezen a pestetot prin cele dou localit i ale comunei. În destule situa ii,st pânii nici m car nu bag de seam c bravii lor ap toribramburesc de zile sau s pt mâni în h iticuri sau chiar haitemai m ri oare. Neb gate prea în seam pe acas i fl mânde,cel mai adesea, patrupedele h itoare bat, zi i noapte i înlung i în lat, str zile comunei i devin ai nim nui, adic , i îndestule rânduri extrem de periculoase, în special pentru ceilipsi i de ap rare: copii i b trâni.Din pricina apropierii de marea metropol , a s ciei tot maiacute din tomberoane i, în aceste condi ii, a concuren ei,comunitarii de Timi oara ajung s îngroa e rândurile comu-nitarilor autohtoni, de Giroc i Chi oda, sporind cu mult peri-colul de care vorbeam. Dar efectul centrifugal al împingeriicâinilor comunitari spre periferia metropolei i orientarea lorînspre localit ile învecinate mai are o explica ie. Distan a,relativ mic , dintre cele dou lumi i, auzi i dumneavoastr ,asfaltul. Bestiu ele l tr toare s-au domnit într-atât încât refuz ,pur i simplu, a ez rile lipsite de acest însemn al civiliza iei. Edrept c nu prea tim înc ce-o fi în c orul unui câine, fie eli comunitar, îns dac emite asemenea preten ii este clar c

trebuie s ne reformul m din acest punct de vedere.Din nefericire, în fa a invaziei canine, indiferent de sensul încare se propag , nu avem decât o solu ie. Chem m i pl tim,din banii comunit ii, hingherii, hâzi i haini, ca s -i adune. i,fa de alte vremuri, ne consol m cu ideea c , în loc s -ibeleasc i s le vând pieile la fostul DCA, îi duc înstabilimente speciale, cu p pic i asisten sanitar-veterinarasigurate, de unde pot visa, câine te, c ar putea ajunge în

vore ul vreunui cre tin.

SumarDou familii de florari p.2Instalarea tinerilor fermieri p.2Memorialul „Hubertus Gollnick“ p.3Ave i Inim Bun ? p.3Noul director al colii girocene p.4FC Chi oda p.5Arhologie în hotarul Girocului p.6Festivalul paprica ului p.8Un proiect curajos p.8

„Glon ul girocean” – campionla Romanian Superbike

14 titluri pentru UCM Re aDin 2005, anul în carea început s alergepentru Clubul SportivUCM Re a, IonuPascot a adus Clu-bului 13 titluri de cam-pion. Prin valoarea,talentul, marea sa do-rin de a ie i în per-manen înving tor ipasiunea sa pentrumotociclism, dar iprintr-un parteneriatde succes cu clubul re ean, palmaresul acestuia s-aîmbog it în ultimii patru ani cu trei titluri continentale.Campion european Alpe Adria 2007, Campioneuropean UEM Cup 2008, Campion european de Est2009. La acestea se mai adaug trei titluri decampion balcanic, cinci de campion na ional, unulde campion al Austriei (2007) i un titlu de campionRomanian Superbike.În Romanian Superbike, clasa 600 Supersport, de anulacesta, dup ce i-a adjudecat i etapa de la PannoniaRing, cu Yamaha R6, Ionu a acumulat 113 puncte,fiind urmat de lin Cazacu, cu 94 puncte i deungura ul Laszlo Pentek, cu 67 puncte. A a cum apromis, giroceanul a câ tigat, în urm cu doar câtevazile, cursa de la Serres (Grecia), în ultima etap aaceluia i campionat, ob inând alte pre ioase 25 punctei deodat cu ele cel de-al 14 titlu pentru UCM Re a.

În cursa elen , Ionu a ob inut locul I în calific ri i aplecat primul de la start. În ciudaploii, glon ul girocean a avut o

comportare foarte bun i acondus cursa cap-coad .

i de aceast dat afost secondat

de linC a z a c u .

Felicit ri!

Ioana VÂLCEANU

Biserica Ortodox „Sf. Dimitrie“ – 250 de ani de fiin areCorul b rb tesc – 120 de ani de cântare

Dumnezeu a îng duit s tr im dou evenimente unice. Primul este s rb toarea prilejuit deaniversarea a 250 de ani de la prima sfin ire a Bisericii ortodoxe „Sf. Dimitrie“. i al doilea se leag deîmplinirea a 120 de ani de la înfiin area primului cor b rb tesc ce a cântat neîntrerupt în aceastbiseric . Ambele s-au petrecut de Hramul bisericii, în 26 octombrie, de Sfântul Dumitru.Având în vedere amploarea evenimentelor, s rb torirea acestora a început duminic , 25 octombrie,cu Sfânta Liturghie, la care au participat, ca invita i, preotul Traian Debucean, din Chi oda, i

rintele arhimandrit Sofronie, de la M stirea Tetu, jud. Sibiu, iar, mai apoi, la sfin irea colacului,Na ii Rugii, distinsa familie Eleonora i Octavian-Petru Grui a.Cu aceast dat se adopt obiceiul sfin irii i t ierii colacului Rugii, a împ irii acestuia credincio ilori, bineîn eles, a alegerii na ilor Rugii, pentru anul viitor. continuare în pag.6

O întrebare pentruPri-Marele comunei

– Dincolo de criza atât de invocat , în comunse construie te ca în vremurile bune. Pe lângGr dini a cu orar prelungit din Chi oda, încurtea Prim riei se d zor la o construc ie nou .Ce se face, de fapt?– Urmare a faptului c popula ia comunei noastre acrescut sim itor, practic s-a dublat, toate serviciiledin cadrul Prim riei din aparatul de lucru alprimarului sunt nevoite s î i desf oare activitateaîn condi ii de siguran i în spa ii corespunz toare.Este bine tiut c în 2004-2005 a avut loc o reorga-nizare a corpului vechi al Prim riei, dar s-a dovedit,în scurt timp, c acesta nu este suficient i s-a

gândit o construc ie nou ,cu etaj i mansard , ceeace de fapt se observ .Paralel cu aceast construc-ie nou , se reorganizeaz

Remiza de pompieri, valo-rificându-se în întregimespa iul de sub acoperi(mansard ), unde se vaamplasa sala de preg tirei edin e a membrilor

S.V.S.U. i birourile afe-rente. O surpriz pentruîntreaga comunitate esteaceea a construc iei, înpremier , a unei s li pen-

tru oficierea c toriilor. Unic în felul ei, va oferi oatmosfer aparte pentru evenimentul c toriei, osal cu dot ri speciale i cu multe surprize pentrutinerii ce se vor c tori.În construc ia nou vor func iona cele mai solicitateservicii i anume: cele de urbanism i venituri. Deasemenea, se vor reg si serviciul asisten social ,mediu, arhivare electronic , iar la parter va func io-na un serviciu de rela ii cu publicul, dup modeleuropean, în premier absolut .Dac trebuie s fim foarte exac i în r spunsul laîntrebare, veniturile Bugetului local nu au suferit depe urma „a a-zisei crize“, ci, dimpotriv , în a douaparte a anului curent s-a semnalat o cre tere decâteva procente, ceea ce m lini te te cu privire lainvesti iile actuale i viitoare.Sfâr itul anului ne g se te în form ascendent dinpunct de vedere financiar i moral i spun aceastaîn virtutea celor men ionate mai sus, dar i datoritfaptului c am reu it s d m în folosin Gr dini a cuorar prelungit din Chi oda i s punem bazele uneicre e, venind astfel în întâmpinarea solicit rilorformulate de tinerii p rin i.Dac mai lu m în calcul i cele dou proiectedepuse în vederea finan rii din fonduri europene, însum de peste 3,5 milioane euro, am putea spune

am avut un an bun, cu rezultate nea teptate inu ne r mâne decât s -i mul umim lui Dumnezeupentru toate acestea.

George LÂN

George LÂN

Despre câinii comunitari

Valentina BERARIU

FONDURI EUROPENE

Sichievician la origine, IonHergane se al tur comunei în1981, când p se te satul na-tal, în speran a unui viitor maibun. Maistru l tu -mecanic, laTehnometal, viitorul florar, citea,pe vremea fostului regim, c idin domeniul gr din ritului i maiales despre flori, de unde a prinsprimele no iuni în domeniu.Dragostea pentru lumea plan-telor, pentru flori, în special, eraîn sufletului lui înc din copil rie,ca mai apoi s devin singuramare pasiune.În 1985 se concretizeaz primaîncercare de produc ie i des-facere, cu toate restric iile i des-curaj rile acelei perioade. Înce-putul a fost timid, ca orice în-ceput, dar giroceanul nostru,sus inut de familie i copii, aprins curaj. Cu o oarecare nos-talgie domnul Hergane nespune: am început cu un solarmic, mi-era fric s pun mult i

nu vând, dar în decursulanilor solarul s-a extins totmai mult. Mai târziu a mers pegaroafe i cu de 10.000 de firepe an a eliminat orice con-curen . Înc de la început, afa-cerea s-a structurat ca una defamilie, concentrat pe produc iei desfacere în pie ele Timi-oarei.

Florile t iate le-a combinat, întimp, cu florile de ghiveci, pentruca, în final, s r mân doar cu

cele din urm , întrucât, pe maimul i ani, s-au dovedit a fi maiconvenabile. În func ie de se-zon, florile sunt vândute înBadea Câr an, Dacia i deacas . În 2003Paul i AdrianaPu chi (din în-tâmplare ginerelei fata lui nea Ion)

intr în ucenicie idevin parteneri peparcurs.Cu for e noi i cu orela ie ginere-so-cru excelent , afa-cerea ia propor ii.Solarul devine serde dimensiuni im-presionante, de laînc lzirea prin evipe c rbuni i lemnese trece la calori-fere pe gaz (careasigur o tempe-ratur constantde 15° C pe totparcursul sezonu-lui rece), iar sistemul de iriga ieprin furtune este înlocuit de celprin picurare, extrem de eficient,cu care se f lesc florarii no tri.„Nu este o afacere din care am

cut avere, dar avem tot ce netrebuie, fiecare are ma ina lui,avem microbuz pentru trans-portul florilor i avem fiecareun salariu mult mai maredecât dac am fi fost angaja i”

ne m rturise te nea Ion pe unton de mul umire. De i partenerde afaceri, Paul i cunoa tebine locul în ograda socrului i,al turi de Adriana, lucr cot la

cot cu genera ia „b trân ”. Încurte au amenajat un spa iuverde, primitor, cu tot felul deflori, c , de, sunt florari, iar un-deva mai în spate un mic iaz cupe te.L-am întrebat dac pe vremearegimului comunist a participat lavreo expozi ie. A râs i mi-aspus: „atunci nu exista a aceva, nici nu se punea prob-

lema de vreo expozi ie.” Totu iacea vreme a trecut i de ca ivaani se organizeaz tot felul deexpozi ii, de la care harniciino tri florari sunt nelipsi i. În

2007 particip la oExpozi ie cu flori deghiveci, organizatla Centrul Regionalde Afaceri din Timi-oara, la ExpoFlorai Timagralim. În

2008 refac acela itraseu, la care seadaug „Flori demai”, iar în 2009 numai particip la Ex-poFlora.Între septembrie-octombrie floarea debaz este crizan-tema, colorat viu icare, parc , nu esteîn concordan cunuan ele terse detoamn . Sera i gr -dina lui nea Ion suntca un puzzle imens

format din crizanteme albe, gal-bene, ro ii, violete i c mizii. Înperioda noiembrie – decembrie,decorul crizanteme-lor este în-locuit de covorul ro u care îlformeaz cr ciuni ele în floare,înlocuite în prim var de zam-bile, primule, iclame, azalee,cineraria etc.Al turi de florile de sezon, pe totparcursul anului se cultiv flori

de interior: Yuka, Dracaena,cactu i de tot soiul, l mâi, lean-dru, ficus, Ficus Benjamin, Pasi-flora .a. La capitolul publicitateflorarii no tri au avut pagubeanul acesta când banner-ul apicat odat cu plopii de pe mar-ginea drumului înspre Timi oara,în schimb au pus la punct un sitepe internet (www.florihergane.ro)unde se pot vedea toate tipurilede flori pe care le comerciali-zeaz i alte detalii legate de ac-tivitea lor.Floricultura cere dedicare, timp,pasiune i mult munc . În to iace ti ani, Ion Hergane rturi-se te c , foarte ata at de flori, aexperimentat, a creat chiar ore et proprie de p mânt specialpentru flori, f s mai socotimirul nesfâr it de ore de lucru

al turi de familie. Dar efortuldepus nu a r mas ner spl tit irezultatele sunt pe m sur .Familia Ion i Petra Herganeîmpreun cu gâr ii lor, Paul iAdriana, sunt un exemplu degospodari cu inim bun , am-bi io i i harnici, care pot fi lua idrept exemplu pentru str daniai succesul lor. Au trei copii:

Daniela, Adriana i Gabriel itrei nepo i, fala familiei, Adelina,David i Daniel, care, mai multca sigur, vor prelua tafeta de labunici i p rin i.

David

Dou familii de florari giroceni: Hergane & Pu chi

Aceast m sur are ca obiectivgeneral îmbun irea i cre -terea competitivit ii i moder-nizarea sectorului agricol prinpromovarea instal rii tinerilor fer-mieri. Trebuie tiut c acel ce so-licit sprijinul prin M sura 112poate depune, simultan, i pro-iecte pentru alte m suri.

Cine beneficiaz ?

Persoanele fizice, persoanelefizice înregistrate i autorizate(PFA), individual i independent,ca persoane fizice autorizate, capatroni titulari ai unei intreprinderiindividuale sau ca membri aiuneia familiale; societatea cu

spundere limitat (SRL), fer-mieri în vârst de pân la 40 ani(neîmplini i la data depuneriicererii de finan are); persoanfizic sau juridic ce practic , înprincipal, activit i agricole i a

ror exploata ie agricol are odimensiune economic cuprinsîntre 6 i 40 UDE (UDE = unita-tea prin care se exprim dimen-siunea economic a unei exploa-ta ii agricole. Valoarea uneiasemenea unit i este de 1200euro), care este situat pe terito-riul României i este înregistratîn Registrul fermelor/ Registrulagricol.Persoanele fizice neautorizate ladata depunerii cererii de finan-are pot fi beneficiari eligibili la

aceast m sur numai dac seînregistreaz i se autorizeazpân la data încheierii contractu-lui de finan are APDRP.Instalarea tinerilor fermieri esteactivitatea de înfiin are i/sau

preluare prin transfer de proprie-tate i/sau arend /concesionarea unei exploata ii agricole între 6-40 UDE, pentru prima dat încalitate de ef de exploata ie. So-licitantul trebuie s depun cere-rea de finan are pentru sprijinulde instalare în maximum 12 lunide la data înfiin rii i/sau pre-lu rii prin transfer de proprietatei/sau arend /concesionare a

exploata iei.

Alte condi ii obligatorii

se instaleze pentru primadat ca ef al exploata iei, sde in sau s se angajeze c vadobândi competen e i calific riîn raport cu activitatea pe careurmeaz s o desf oare. Nive-lul minim de calificare solicitateste de absolvent de liceu sau

de coal profesional coal dearte i meserii în domeniul agri-col, veterinar i economic cu pro-fil agricol, fie absolvent de liceucu un certificat de calificare sauabsolvire a unui curs de formarede minimum 150 ore în domeniulagricol.

Solicitantul mai trebuie s pre-zinte un plan de afaceri a exploa-ta iei agricole, care trebuie sinclud detalii privind investi iilece se realizeaz , demonstrând

cel pu in 30% din sprijinulacordat va fi investit pentru aatinge standardele comunitare,modernizarea i dezvoltarea ex-ploata iei. Elaborarea planului deafaceri se poate realiza cu titlugratuit prin accesarea M surii143, furnizarea de servicii deconsiliere i consultan pentruagricultori.Cel ce solicit trebuie s fiemembru al unei familii de fermierii s fi lucrat mai mult de 50%

din timpul s u de lucru în cadrulfermei (nu neap rat în cea afamiliei) cel pu in 12 luni înainteainstal rii sale pe cont propriu.În primii trei ani de la primirea

sprijinului, trebuie s urmezecursuri de formare profesionalprin m sura 111, în cel pu in unuldin domeniile urm toare: mana-gementul exploata iei agricole,contabilitatea fermei, protec iamediului sau agricultura ecolo-gic .

Trebuie, de asemenea, s nu fieînregistrat pe lista debitorilorAPDRP pân la achitarea inte-gral a datoriei, inclusiv a ma-jor rilor de întârziere, s nu de-in contracte de finan are rezi-liate pentru FEADR din cauzanerespect rii clauzelor contrac-tuale, iar rezilierea s fie maimic de un an; s nu se afle însitua ii litigioase cu APDRP.

Preciz ri suplimentare

La verificarea conformit ii plan-ului de afaceri, solicitantul tre-buie s demonstreze c dimen-siunea fermei este de peste 10UDE i c a crescut cu minim 4UDE de la data aprob rii decizieiindividuale de acordare a spriji-nului.Dac la verificare se constatneîndeplinirea activit ilor pre-

zute în planul de afaceri,APDRP va recupera sprijinulacordat. Când neconformitateacu planul de afaceri a fost deter-minat de cauze independentede voin a solicitantului, primatran nu se va recupera, dar nuva mai fi pl tit cea de-a doua.Tinerii fermieri trebuie s restituieîntreaga sum dac î i înce-teaz activitatea agricol mai de-vreme de trei ani de la datadepunerii solicit rii de plat pen-tru cea de-a doua tran . Toateactivit ile pe care solicitantul seangajeaz s le efectueze înplanul de afaceri, pentru care aprimit punctaj la selec ie, devinobligatorii.

Valoarea finan rii

Pentru finan area acestei m surisunt disponibile peste 337 demilioane de euro, fonduri neram-bursabile ce pot fi accesate prindepunerea cererilor pân la 30noiembrie a.c. Sprijinul publicnerambursabil se compune din80% contribu ie comunitar prinprogramul FEADR i din 20%contribu ie na ional de la buge-tul de stat. Sprijinul pentru insta-larea tinerilor fermieri este de10.000 de euro pentru o ex-ploata ie agricol cu dimensi-unea minim de 6 UDE, pesteaceasta sprijinul pentru instalarepoate cre te cu 2.000 de euro/1UDE, dar nu poate dep i25.000 de euro/exploata ie. Încazul instal rii tinerilor fermieri,principiul finan rii nerambur-sabile este acela al acord rii uneiprime de instalare.Sprijinul de instalare va fi acordatîn dou tran e de plat . Primatran se va acorda la data apro-

rii de c tre APDRP a solicit riipentru acordarea sprijinului ieste de 60% din valoarea totala sprijinului pentru instalare. Adoua tran se va acorda la în-deplinirea ac iunilor prev zute înplanul de afaceri, obligatoriu înconformitate cu standardele co-munitare, iar valoarea cesteiaeste de 40% din valoarea totala sprijinului pentru instalare. Veri-ficarea condi iilor pentru acor-darea celei de-a doua tran e nuva dep i 36 luni de la dataaprob rii de c tre APDRP a de-ciziei pentru acordarea sprijinu-lui. Ioana VÂLCEANU

sura 112 – instalarea tinerilor fermieri

Elevii din clasa a VII-a de lacoala „Iosif Ciorogariu” din

Chi oda, în frunte cu profe-sorul Liviu Râmnean u, diri-gintele lor, au ini iat o ac iuneumanitar „Inim Bun ”.Având ca scop ajutorarealocuitorilor cu venituri foartemici din Chi oda, eleviichi ozeni (cu ini-mile cât China,dac s-au gânditla cei nec ji i) vortrece pe la caselenoastre ca s seconving dacave i Inim Buni sunte i dispu i

scoate i unnu din buzu-

nar pentru ceiafla i în nevoie.Ac iunea, de mai lung du-rat , ce va începe la 1 noiem-brie i se va încheia la 31decembrie a.c., se des-

oar în colaborare cu

dasc lii din Chi oda, Servi-ciul Social de Informare iConsiliere Giroc, Redac ia„Dialog cu Cet enii”, „Giro-ceana”, Biserica Ortodoxdin localitate i Comitetul

de p rin i al colii.Ac iunea, ce prevede ovizit , cu autocarul, la

stirea Bodroga beneficiarilor ei, în

15 noiembrie, se vaîncheia la 31 de-cembrie cu unProgram de Co-linde ce va in-clude i momen-tul în care copiiivor înmâna câteun plic cu b nu icelor pentru care

s-au zb tut timp de dou luni.Dac ai Inim Bun , ombun, te rug m, deschide-lepoarta!

În loca iile asigurate de primarulIosif-Ionel Toma i Ioan Flonta,care au pus la dispozi ie BazaSportiv , respectiv „Paradisulverde”, la începutul lunii oc-tombrie, la Giroc, s-a desf uratcea de-a cincea Edi ie a Memo-rialului „Hubertus Gollnik”.Având ca scop comemorarea luiHubertus Gollnik, bunul sama-ritean de provenien german ,care a promovat i sus inut ac-tivit i în domeniul protec iei co-pilului i promovarea drepturilorcopiilor afla i în dificultate, mani-festarea a fost organizat deComplexul de Servicii pentru

Readaptare i Reabilitare So-cial Timi oara, din cadrul Di-rec iei Generale de AsistenSocial i Protec ia CopiluluiTimi .La activit ile sportive, artisticei recreative, adaptate în func ie

de poten ialul fiec rui copil, auluat parte peste 100 de copiiproveni i de la Complexele deReabilitare Neuropsihiatricpentru Copilul cu HandicapLugoj i Timi oara, Centrul deZi pentru Copilul cu Handicap„Nu m uita” Jimbolia i de laComplexul timi orean organi-zator. Sub o atent îndrumare,

educatorii au încercat stimulareai valorizarea micu ilor n stu-i de soart .

Subliniem c aceast edi ie nuar fi fost posibil f sprijinuloferit de „Smiethfield TMProcesare”, Prim ria Tim-

oara, familia Silvia i IonelRadonici, Inspectoratul pen-tru Situa ii de Urgen Timi ,Asocia ia „Gheller Meetings”,SC „Clean Team” SRL, SCGrupo Damido SRL, E.S.S.O.,Otima Pan i Cofet riile Cod-rina.

Cu siguran , fiecare dintre cre-dincio ii no tri ar dori s poatocupa un binecuvântat loc în co-rul bisericii, de unde s poat par-ticipa activ la s vâr irea SfintelorSlujbe.În trecut, copii de toate vârstele,de la cei mai s raci i pu in dota i,pân la cei care, cu adev rat, auajuns mari cânt re i, au fost în-druma i pas cu pas, înc de pe

ncile colii primare. Indiferentde locul pe care îl ocupau în so-cietate i în lume, ace tia au în-ceput s dea sens talentului lor i,

s in seama de obosealsau de timp, s-au al turat celorspirituale prin talentul lor. Maitârziu, de i s-a p it într-o lumemodern , indiferen a, pasivitateai îngr direa unora au contribuit

la adormirea, aproape în totali-tate, a acestei evolu ii în via a bi-sericeasc .De i poten ialul spiritual exista,acesta a fost mereu ocolit de

tre cei care chiar credeau într-o orânduire comunist , iar al ii nuau dorit s i creeze problemeîn bu indu- i sentimentele fade biseric dar, cu toate acestea,cu riscul cre rii unor conflictenenorocite, unii au fost prezen i înCasa Domnului.Ideile comuniste nu au st pânitoamenii credincio i, ci au fost ac-ceptate pentru c , tr ind înaceste timpuri, au trebuit screeze i s adopte condi iilelegale ale supravie uirii.

rturisitori ai faptelor lor princontribu ie i printr-un real sacrifi-ciu, spre binele celor mul i i spreslava lui Dumnezeu, oameni cubune inten ii au luptat pentru ovia luminoas i pentru spe-ran a c doctrina cre tin a sal-

rii va triumfa pân la urm .Tot astfel i doi mari cânt re i înBiserica Ortodox „SfântulDimitrie” din Giroc, Dr gu Iosifi Voica-Marincu Nicolae i-au

adus o contribu ie de necontestatîn aceast sfer a spiritualului,

acolo unde unii nu au reu it sopreasc ideile în elep ilor nea-mului nostru, amintind doar înacest context pe preo ii DavidVoniga, Horia Vi oiu i pe feri-citul p rinte Iosif Gai .Frecventarea bisericii noastre de

tre ace ti doi mari disp ru i nua fost socotit niciodat de c tre

ei sau familiile lor un act de curaj,ci o ac iune fireasc identificatcu credin a lor i a înainta ilor lorcare, de regul , se adresa tuturorlocuitorilor.

s fi avut o preg tire spe-cial în acest sens, al turi deceilal i cori ti i familii, s-au im-pus, înc de mici copii, spre bu-curia p rin ilor i a celor carele-au urm rit îndeaproape evo-lu ia.Voica Marincu Nicolae iDr gu Iosif au întemeiat familiiputernice în comunitatea noastri s-au afirmat în mod pregnant

atât cât au tr it. Fra i fiind, au re-ceptat cu u urin înv turile de-sprinse din Sfânta Biblie, pe bazaacestora modelându- i fiecarevia a în existen a lor. În afar deactivitatea cultural i spiritual ,cei doi disp ru i au avut diferiteîndeletniciri din care i-au câ ti-gat existen a de zi cu zi i i-aucl dit via a de familie, a a cum aucrezut ei mai bine, neîndep rtân-du-se nici o clip de la credin ,atunci când via a lor a devenitmai amar .

Disp rut în puterea vârstei,Dr gu Iosif (Micu lu‘ Gai ) nua putut s beneficieze de desco-peririle în domeniul medicinei,dispari ia sa aducând o durere însânul familiei i a rudelor apropi-ate. A fost toat via a un împ timital c ut rilor, ceea ce l-a condusmai târziu pe o c rare dreapt ,fiind preg tit s treac orice obs-tacole i s p trund în uneletaine ale lumii în care a tr it.Om de vaz al comunit ii noas-tre, cu o familie scoas din anoni-mat, a condus cu spirit deosebitde activ oameni pe care i-a cu-noscut i pe care i-a îndrumatdup morala sa, iar prin munc areu it s p streze adev rul de-spre via i despre religie. A g sitsolu ii la toate problemele vie ii cucare a fost confruntat i nu a uitatniciodat c iubirea i dragosteapentru oamenii de care era în-conjurat trebuie r spl tit , însperan a c aceast r splat nupoate fi decât alta la fel de marei nu de la cei pe care i-a ocrotit,

ci însu i de la Bunul Dumnezeu.A r mas în eternitate i nu depu ine ori, numele acesta al luiMicu lu‘ Gai este rostit cu re-spect în rândurile celor care l-aucunoscut i au avut pl cerea, cin-stea i onoarea de a cânta al turide el. Familia acestuia, r masîndurerat dup dispari ia sa, aadoptat, cu naturale ea obi nuitintelectualilor, i a asimilat toateadev rurile l sate de el.La cel lalt cap t, fratele lui,Voica-Marincu Nicolae (Lae alu‘ Cionca) a fost un tenorist denecontestat chiar înainte de apleca în r zboi pe frontul dinRusia. A luat via a în piept cucuraj i, f a avea o curiozitateanume de ceea ce se întâmpl învia a de la ora , a plecat în acestmare necunoscut pentru a vedea,cu ochiul unui tân r în elept, ceînseamn s faci parte din clasamuncitoare unde, al turi de al ilocalnici, a trudit pentru a aduce

pâinea atât de necesar pe masafamiliei sale. A fost angajat maimult de 40 de ani la „tramvaie”,fiind pe rând taxator, vatman i,mai apoi, controlor.Via a lui a fost mai lung i, pe totparcursul ei, i-a uimit pe copii,nepo i i str nepo i, cu o energieuria , care a devenit la un mo-ment dat molipsitoare pentru to icei care au tr it al turi de el.Când s tatea nu i-a mai per-mis s urce sc rile podului, încare cântau colegii s i din cor,s-a retras fiind dominat de ovoin de nest vilit, iar îndemnulde a cânta spre slava lui Dum-nezeu nu i-a disp rut niciodat .Cânta în camera sa de odihn ,cânta în curtea sa, în gr dina sa,cânta la mas sau când f ceaalte treburi ale casei, cânta tottimpul, gândindu-se la vremurilede mult apuse i la iubirea luipentru Dumnezeu, pe întreg par-

cursul vie ii sale. În acest fel, via aa primit pentru el o mare intensi-tate, o dinamic de care pu inis-au bucurat, iar datorit min ii,care i-a r mas limpede, a tr itdemn în sânul familiei sale iu-bitoare, care i-a oferit un conforti o dragoste cum rar se poate

vedea în jurul nostru.Avea o pace în interiorul s u, opace molipsitoare, care l-a con-dus în to i ace ti ani frumo i aivie ii, ferindu-l de greut ile ap -

toare ale b trâne ii de care a

trecut cu bine. A creat armonie însânul familiei i al colegilor de cor,a fost un om st pânit, dar în ace-la i timp încercat de nelini teazilei de mâine, pentru c el tia cfiecare clip a vie ii este pre ioasi este un dar de la Dumnezeu.

S-a stins în lini te, a a cum a tr itîn ultimii ani ai vie ii, f s fie opovar pentru cei care l-au îngri-jit. A plecat dintre noi împlinit imul umit pentru c a dat, prinlupt , prin munc i prin glasul

u, un anumit sens vie ii, ar -tând lumii întregi c nimic nu estemai bun pe acest p mânt decâtcredin a i slava adus lui Dum-nezeu.Deoarece îmi revine deosebitacinste s scriu despre oameni im-portan i ai comunei noastre, apre-ciez c fiin a uman trebuie s fieremarcat , atât cât este în viala adev ratul poten ial, dar i, maiapoi, comemorat a a dup cumfiecare i-a adus contribu ia.Nu este pe placul lui Dumnezeu

ducem pe nimeni la periferiacunoa terii pentru c eu nu cred

au existat sau exist în via aaceasta vreun om care s nu fiavut un cât de mic aport la dez-voltarea societ ii, meritând ast-fel, dup datinile str bune, s fieadus m car când i când înamintirea noastr . Nu mai sun-tem sili i s tr im dup o anumitconduit -model ca în epocaapus (comunist ), precum ni-meni nu are dreptul s ne cen-zureze visele, mintea creatoare,contribu ia pe care o avem în co-munitate.Reg sirea propriei identit i, prinaducerea în amintire a celorcare au luminat ca un far în lo-calitatea noastr , este un gestcre tinesc, plin de admira ie,care implic respect din parteatuturor.Dumnezeu s îi odihneasc înpace!

Iosif-Ionel Toma

A V-A EDI IE A „MEMORIALULUI HUBERTUS GOLLNICK“ Ave i „Inim bun ”?ac iune umanitar a clasei a VII –a din Chi oda

Ioana VÂLCEANU

AMINTIRI CARE NE VOR MÂNGÂIA MEREU

Mihai BATKIIoana VÂLCEANU

Melentina Costa – noul director al colii giroceneAbsolvent de Fizic la Universi-tatea din Timi oara, promo ia1987, Melentina Costa a ajunsdasc l la Giroc i Chi oda, dupo stagiatur de trei ani la tiuca.Fire dinamic , deschis i gata în-totdeauna s ajute pe oricine,fosta noastr coleg de ziar î i îm-parte armonios energia i sufletulîntre familie i coal , aceasta dinurm cu dou binecunoscute tra-see: activitatea didactic i extra-curricular , pe care le tie împleti

eforturi.Dac pân în var a reu it smen in în echilibru cele doulumi în care se mi , de la în-ceputul noului an colar echilibrulde care vorbeam este bini oramenin at, încât doamna coleg ,devenit director la coala dinGiroc, este nevoit s cedezeparte din timpul pentru familie iasta discret, f s supere i sprovoace suferin e.Melentina Costa nu i-a dorit sajung director, îns via a i maiales calit ile sale au recoman-dat-o i au scos-o în fa . Suntemconvin i c , extrem de ambi ioasi lucid , cum este, va lua în se-

rios noile sale prerogative i vareu i s fac i mai vizibili coala,dac lii i copiii pe care îi conduce.Spunem asta i ne baz m, pe

lâng multe altele, pe modul încare a fost recep ionat de c trecolegi, copii i p rin i numirea saîn aceast func ie: pozitiv, dup in-forma iile noastre.Cu o baz material de invidiat irezultate foarte bune la înv tur ,colega noastr este con tient demisiunea dificil pe care o are.Performan ele colare trebuie screasc , iar inspectoratul a teaptactivit i prin care s se promo-veze, cu mai mult impact, imagi-nea colii i în zon .Hot rât s mearg pe ideea deechip , dar i pe parteneriate iproiecte educa ionale, doamna di-rector dore te s adopte politicapa ilor mici (dar nu m run i!). Vacontinua parteneriatele cu Bise-

rica Ortodox „Sfântul Dimitrie”din Giroc i cu Ansamblul „Ghio-celul”, care au generat Cercul depictur bisericeasc , Grupul vocalcondus de profesoara DesancaLalici i sec iunea de dansatori ju-niori a celebrului ansamblu. A por-nit deja Clubul de ah al colii cudoi p rin i antrenori (so ii Ercsei),care instruiesc copiii de dou oripe s pt mân câte dou ore. itot în anul acesta va porni altedou parteneriate noi, desprecare nu vom vorbi acum.Înainte de a le materializa,doamna director Costa are derezolvat o problem stringent .Cum se tie, popula ia Girocului acrescut foarte mult i odat cu eaa crescut i num rul de copii. Înaceste condi ii, sunt clase cefunc ioneaz cu 34-36 elevi igrupe la Gr di cu 35-40 de copiii nu este normal. B lia pentru

îndreptarea acestei situa ii se vada în perioada urm toare. Pentruviitorul an colar se dore te oclas în plus la înv mântul pri-mar i una la gimnaziu, dar lu-crurile sunt complicate.Îi dorim reu ite pe toate planurilei îi st m al turi în orice problem .

George LÂN

Halloween – s rb toarea costumelorla coala Giroc

Chiar dac este o s rb toare împrumutat , cu ocazia Halloween-ului la coala din Giroc a fost orga-nizat o activitate extracurricular . În realizarea acesteia, cadrele didactice au avut în vedere câtevaobiective precise: cunoa terea culturii i tradi iilor engleze, comunicarea i cultivarea spiritului de com-peti ie, dezvoltarea creativit ii i a spiritului artistic i, nu în ultimul rând, petrecerea pl cut a timpu-lui liber.Aceste obiective au fost îndeplinite în 28 octombrie, când elevii claselor V-VIII s-au costumat cu multimagina ie pentru „marele bal de Halloween”. La eveniment au participat i câ iva invita i speciali,un grup de elevi i profesori de la coala „Dumitru Cium geanu” din Timi oara, care au sus inut iun moment artistic specific acestei s rb tori.Elevii giroceni, costuma i în vr jitoare, ursitoare, pira i, vampiri i alte m ti „întunecate”, s-au prezen-tat în fa a juriului alc tuit din profesorul Octavian Grui , profesorul Mathew Easterwood, profe-soara Adriana Irinici de la coala „Dumitru Cium geanu”, elevul Darian Cr ciun i studenta PaulaPopescu (din partea publicului). La parada costumelor au participat 45 de elevi, iar cele mai reu ite

ti au fost premiate de c tre juriu. Tot juriul a avut dificila misiune de a aprecia dovlecii „felinare”preg ti i de copii pentru concurs. i la aceast competi ie s-au înmânat diplome i premii, achizi ion-ate din fondurile oferite cu generozitate de c tre Prim ria Giroc.În buna desf urare a activit ii s-au mai implicat profesorii: Melentina Costa, Mihaela Cr ciun,Alexandru Ko a, Ioan Oprea i Sorin Ersegean.Evenimentul a avut un succes r sun tor în rândul elevilor, motiv pentru care s-a promis c tradi ia vafi p strat , iar la urm torul carnaval vor putea participa to i elevii colii.

Andra COSTA

Portret de tân r studios – Emanuel Nicolescu

Emanuel, firicelul blondu , timid, cu ochelari i neobi nuit depoliticos, din vecini, a crescut cât bradul i are de-acum 28 deani. S-a mutat, de-atunci, cu p rin ii în alt parte de sat, a ter-minat Liceul „Logos” i Facultatea de Teologie Baptist , specia-litatea pastoral , de la Universitatea ce-i poart prenumele, înOradea. L-am „citit” de mic i tiam c se va dedica înv turii inu m-am în elat. Mi-a m rturisit c la 16 ani visa s fie profesorde religie baptist , ca s poat înv a noile genera ii, i a fostconsecvent. În 2004 a devenit dasc l de religie neoprotestant ,

a cum i-a dorit i de atunci a trecut pe la o cot ri de coligenerale din Timi oara i din comun , dar i pe la trei licee: deArte plastice, Shakespeare i Lenau.Dar, fire studioas , Emanuel nu a încetat s înve e. Face, maiîntâi, un masterat în psihologie la Universitatea de Stat dinOradea (2004-2006) i, în aceea i perioad , un altul, pe asis-ten social i teologie, la Universitatea de Vest din Timi oara.Tenace cum nu am mai v zut, se înham i la al treilea, în mana-

gement educa ional, pe care îl duce la bun sfâr it, în 2007, laUniversitatea „Aurel Vlaicu” din Arad.L-am întrebat dac i la ce or s -i foloseasc . Mi-a r spuns calm.A dorit s predea mai eficient, s înve e cum s se apropie decopii, cum s le ajung la suflet, cum s le în eleag problemelei s tie s îi ajute.

Am în eles mai bine dorin ele sale când mi-a povestit c din anuldoi de studen ie a început voluntariatul la Casele de copii dinOradea i Arad i specializarea în asisten social îi prinde binepentru c nu a renun at la calitatea de voluntar. Gândind c înperspectiv i-ar dori s ajung director de coal , nu a dat cu pi-ciorul i a trecut i prin masteratul în managementul educa iei.Dar Emanuel a socotit c ar fi potrivit s mai fac i oare cecursuri de perfec ionare „afar ”, în Anglitera i i-a lefuit limbaenglez la Lambeth College London, în 2007. i tot atunci aurmat cursul de preven ie antidrog în cadrul Open College Net-work i Organiza ia Umanitar „Hope U.K.” din aceea i capital .În total, în Anglia a stat un an i jum tate i s-a descurcat cum aputut. A locuit la fo ti colegi de facultate, apoi la cuno tin e de labiseric . Lec ia de via englezeasc i-a prins bine. A înv at sfie politicos, respectuos i corect, de i, v asigur, nu mai eranevoie. ocat mai ales de corectitudinea englezilor, crede c arfi foarte bine dac majoritatea dintre noi ne-am recicla pe Tamisa.Polite e des vâr it pe strad i idem în magazine, teatre i încolile cu dasc li foarte corec i i f discrimin ri ce îi d deau

valoare.S-a sim it bine la Londra, dar, româna fiind, l-a ajuns dorul de

ri oara Chi odei pentru c pe acolo nu se, neam, vorbearomâne te. De la prieteni i cuno tin e a ajuns, în cele din urm ,la o familie de b tina i, cunoscu i la biseric . F cea lec ii cucopii, îi scotea la antrenamente, drept pentru care nu pl teachirie, lua masa cu gazdele i mai i primea bani de buzunar.Dup un an i jum tate a reu it s ob in drept de munc , îns ,în loc s se bucure, s-a întristat. Trecuse prin câteva coli i copiiide acolo erau foarte violen i, dar i cu alte probleme grave: al-cool, droguri i nu i-a c zut bine. Putea câ tiga bani adev ra i ibuni, dar nu era împ cat. A hot rât s se întoarc la p rin i, la pri-eteni, la amintirile sale, la alerg tura de la o coal la alta pen-tru c , la un loc, toate astea dau un sens special vie ii sale.Emanuel crede în Isus Cristos i încearc s urmeze înv turileBibliei. Generos prin structur i prin forma ie este gata întot-deauna s îi ajute pe cei din jur i material i spiritual. Voluntari-az , ca psiholog, la Casa de copii „Otniel”din Mo ni a Nou i caeducator voluntar la Asocia ia Înv torilor Bapti ti din Arad i,când se ive te ocazia, ine predici la câte o biseric baptist .Cu mam din Sucevi a (Bucovina noastr ), a îndr git p durea imuntele. Ador plimb rile cu bi icla, rolele, schiul, patinajul, muzi-ca religioas (gospel) i muzica de cor. Cite te cu nesa beletris-tic , lucr ri de psihologie, biblice i i-ar dori s ob in brevetpentru avioane mici.Despre însur toare, dup cum st situa ia, ceva mai încolo.

Ioana VÂLCEANU

Badmintonistul Marius Corciucîn primii 32 juc tori din Europa

i student în anul I la construc iiDespre Marius Corciuc,chi ozeanul mare cam-pion la badminton, nu amscris anul acesta nici unrând. Feciorul nostru i-a

zut, cu aceea i serioz-itate, de cariera sportiv ,numai c nu am reu it

ne sincroniz m.Preocupat debacalaureati de exa-

menul de ad-mitere la Fa-cultatea deConstruc ii,Marius a fostoperat, în ia-nuarie, de oapendic i trebel ce l-a inut departe defileu timp de dou luni. Dup orecuperare lung , a intrat în cir-cuit abia în aprilie i a descins laMilano direct la CampionateleEuropene de Juniori.În grupa principal , echipaRomâniei a întâlnit Anglia, Spa-nia i Austria. Marius l-a învinspe campionul Angliei la simplu

ie i, Spania a fost zdrobit ladublu mixt, îns româna ii aupierdut în fa a Austriei, la dublu

ie i i dublu mixt.În grupele pentru locurile 12-18au b tut Ungaria, Slovenia iNorvegia i au terminat pe locul14. La toate probele: simplu,dublu b ie i i dublu mixt,chi ozeanul nostru a intrat înprimele 32 locuri (din 128!) imarele s u regret este c s-aaccidentat în meciul cu galezulce a ajuns în final i a ocupatlocul doi.În luna mai, al turi de colegii s i(un b iat i dou fete) de laClubul Sportiv colar nr. 1 dinTimi oara, a participat la Cam-pionatul Na ional de Tineret peEchipe, unde au cucerit titlul decampioni na ionali. În aceea ilun , la Cupa de Tineret aRomâniei, împreun cu colegul

u, Fabian Silaghi, Marius acâ tigat Locul I la dublu b ie i iLocul II la simplu i dublu mixt.

Dup aceste competi ii,junele Corciuc, elev înclasa a XII-a la ColegiulNa ional „C.D. Loga”,s-a dedicat studiului. A

luat Bacalaureatul cu8,85, iar la examenul de

admitere a ob inut me-dia 8,00, încât

acum este stu-dent la facul-tatea pe care ovisase: cea deConstruc ii.Dup admite-re, a urmat uncantonamentîn Ungaria,unde, la Con-cursul de fi-

nal, a ob inut Locul I la simpluie i, dup ce i-a surclasat

companionii din ara gazd , Aus-tria, Norvegia i România.Luna septenbrie îi aduce unprestigios Loc III la concursul deseniori al Cupei „Sportul Stu-den esc”, la care pierde semifi-nalele, în prelungirile setuluidecisiv, cu campionul na ional alRomâniei. Iar mijlocul lui oc-tombrie Locul I la dublu b ie i iLocul II la simplu i dublu mixt înCampionatul Na ional de Tine-ret, desf urat la One ti.Seria competi iilor, la care cam-pionul nostru va fi prezent i,sper m, înving tor, va continua,la Timi oara, unde, în 20 noiem-brie, se va desf ura Campi-onatul Na ional de Seniori. iSuper Cupa României la Se-niori, organizat , la Bac u, în 4decembrie.Mai preciz m c , dup ce a re-nun at s joace sub culorile Aus-triei, chi ozeanul a semnat,pentru 2010, un contract cuClubul Sportiv One ti (pentruTineret i Seniori), care îi asi-gur o indemniza ie lunar de400 lei, echipament, toate de-plas rile i premiere dup fie-care concurs.

George LÂN

Gr dini a din Chi oda mi-a adus aminte de aniicopil riei, de emo ia, naivitatea i mai ales de lip-sa de griji. Paradisul pierdut, cum îl numea Eliade,este perioada spre care privim cu nostalgie, in-diferent de vârst . Când am p it în untru, am

sat afar peisajul tern de toamn i am fost în-tâmpinat de o atmosfer plin de via . Miciibipezi m înconjurau plini de energie în timp ce

deplasam pe coridor - a teptau prânzul. Gr -dini a are în acest moment 100 de copii reparti-za i în patru grupe, cu vârste cuprinse între trei iapte ani. Doamna directoare, Adelina Stoian,

mi-a oferit câteva detalii legate de activit ile des-urate, de personal i de condi iile în care cei

mici î i petrec timpul. Toate îmbun irile au fostposibile cu sus inere financiar din partea Prim -riei i sunt excelente. Mobilierul, grupurile sani-tare, lenjeriile de p tu i toate celelalte bunurimateriale sunt toate noi, curate i de ultim r cnet.Cadrele didactice, toate titulare pe post, abor-deaz preg tirea celor mici cu profesionalism, imai important, cu dragoste. Dac dori i s vaduce i copilul la gr dini a din Chi oda ar trebui

ti i c singura taxa perceput este de 5 Lei/zi,care acoper cheltuielile de hran , restul cheltu-ielilor fiind acoperite de c tre Prim rie. Activit iextracurriculare, ca vizita la Muzeul Satului, laTeatrul de p pu i, serb ri de 1 i 8 Martie, Cr -ciun i Pa te, cât i alte proiecte fac parte dinmodul de lucru interactiv pe care îl are în vedere

conducerea. Pe viitor, cu sprijinul Prim riei, se vainstitui i un serviciu de cre , care aduce înc unplus la capitolul dezvoltare rural i care va fi deun real ajutor pentru p rin ii care lucreaz .

Comportarea excelent a Clu-bului chi ozean de fotbal i înDivizia D, în care a promovat în2008, se explic simplu. Pringrija administra iei locale i a in-sisten ei pre edintelui Alin Rus,FC Chi oda are o baz materi-al în acord cu preten iile pentruchiar Divizia C i b nu i încât sacopere (la limit , acum, edrept) primele de joc, plata arbi-trilor, între inerea terenului etc.În Alin Rus are un manager ex-perimentat, destoinic, flexibil, cecunoa te preten iile fotbaluluimodern. tie s conlucreze cuantrenorii&echipa i are un de-votament cum rar întâlne ti.Factor coagulant i armonizant,Alin, dimpreun cu cei care îlsecondeaz , au reu it s alc -tuiasc un lot omogen, armonic,dispus s dea totul pe teren.

Categoric, nu uit m nici calit ileindividuale ale juc torilor, serio-zitatea cu care abordeaz fie-care partid , cât i psihologiabun , de înving tori, care le per-mite s fie permanent câ tig -tori.Cum spuneam, echipa chi o-zean a promovat în Divizia D încampionatul 2008/2009. Rezul-tatele foarte bune ob inute în tur,cât i cele dou Cupe cucerite,în intervalul de pauz com-peti ional , în sal : Cupa deiarn „Dinu Instal“ i Super-cupa Jude ului Timi pre-vesteau o clasare bun la finalde Campionat. Ceea ce, dupcum se tie, s-a i întâmplat. FCChi oda a ocupat Locul II, ladoar dou puncte de Reca i,ia auzi i dumneavoastr , la 21de puncte de Locul III.

Pozi iei mai mult decât onorantei se adaug înc o frumoasreu it . La începutul lui iunie,chi ozenii i-au însu it CupaRomâniei, faza pe jude , dupce au întrecut cu 1:0, pe terenmare, forma ia din Pi chia.Elibera i de presiunea Reca u-lui, juc torii de la FC Chi odanu au sl bit ritmul, ba, din con-tr . Din 10 meciuri jucate auob inut apte victorii, dou auterminat la egalitate i au suferit

o înfrângere, la Cern teaz, cu1:0. În aceste condi ii au marcat39 de goluri (din care 17 numaiîn ultimele dou partide!) i auîncasat doar 13. i, apropo degoluri, musai s amintim i mar-catorii. Lider este Asoltanei cu17 bobi e, urmat de Fi tea cu 7,Udrea, Ra iu i Bung u cu câte3, urma i la rândul lor de Abu-Lebda, Vi an, andru, Golea,Lucacel, Rupa i Adrian Ilie cucâte dou reu ite.

Dar, pân una alta, mai sunt dedisputat cinci etape, din care treiacas cu Dumbr vi a, Lugoj iDrac ina i dou în deplasarela Dude tii Vechi i Pi chia i,dup cum sus ine Alin, nu suntprobleme pentru a p i în Di-vizia C. Contextul este extremde favorabil, deoarece avemansa s nu întâlnim Reca ul.

Aflat pe Locul I în „C” este clar acesta promoveaz i ne

las ef de orchestr .Spuneam c la FC Chi oda nusunt probleme în ce prive tepromovarea. Mai slab st m,îns , la capitolul sponsori, pen’

, în afar de cei tradi ionali,„Chit-Lassou” & „Chi ozeana”i, evident, de Consiliul Local, ca

finan ator, nu s-a mai lipit nicicar unul. i, se tie, în Divizia

C toate preten iile cresc.

FC CHI ODA domin Divizia Di promoveaz în „C”

Pu tii de la FC „Dole-Flonta” în Lotul Na ionalFoarte puternic financiar i împ timit de fotbal, giroceanul Ioan Flonta, patronul firmei „Dole-Flonta” sau, cum i se mai spune, mister banana, i-a dorit ca, pe cheltuial proprie, s creasc i

instruiasc copii-fotbali ti de mici.Ajutat de profesorul Jelco Petrov, fost fotbalist la „Progresul” i CFR Timi oara, în urm cu cinci ani,a înfiin at o prim grup cu pu ti n scu i în 1995.Satisfac ia celor doi a crescut progresiv dac ne gândim c pu tii selecta i au înv at s î i legeireturile i s loveasc în minge sub culorile FC „Dole-Flonta” . În momentul de fa grupa mare,

cum i se spune, ocup locul I i, dup cinci etape din zece, domin Campionatul pe jude ul Timi .Dar asta nu e tot. Câ iva dintre nou zeci icinci tii lui Jeco i Flonta au intrat, din aceast var , învizorul selec ionerului pentru Lotul Na ional. Este vorba de Flavius Torok, de Cocora, Ropot iGheorghe Râmnean u, dar, a a cum ne precizeaz antrenorul Petrov, to i sunt buni pentru c se

d rezultatele.Pe lâng aceast grup , la FC „Dole-Flonta” se preg te te i grupa mic , a celor n scu i în 1997i 1998. Men ion m c i aceasta este angrenat în Campionatul Jude ean, tot cu zece echipe, i

în Cupa „Hagi”, Campionatul pe România. Rezultatele lor sunt ceva mai sl bu e (pentru c joac îm-preun numai de un an i jum tate), sunt doar pe locul IV, îns , categoric, vor cre te.Cum mai sunt de disputat doar cinci etape pentru ambele grupe, antrenorul Jelco Petrov se gân-de te deja la un cantonament de iarn într-o sta iune montan de la noi sau chiar, mai sigur, din Aus-tria. Pentru c ti i dumneavoastr de ce.

Ioana VÂLCEANU

Gr dini a din Chi odai perspectiva

David

Ioana VÂLCEANU

MUZA (IN)CERT

Cum spuneam în num rul trecut,în 2006, catedra de istorie de laUniversitatea de Vest Timi oara,în parteneriat cu Direc ia pentruCultur Timi , a derulat uncontract de cercetare pentruidentificarea i topogra-fiereasiturilor arheologice din listamonumentelor istorice.Nereactualizat din 1979, înrespectiva list , ce trebuia scuprind cele mai reprezenta-tive monumente istorice ale rii,Timi ul ocup penultimul loc cu57 pozi ii de sit. În 2007 acestproiect s-a încheiat cu succes,întrucât s-au mai descoperit 450situri arheologice noi, din care 15pe teritoriul comunei noastre. Încele ce urmeaz le vom des-criepe scurt.1. În locul numit S li te (loc

sit), la nord de P dureaGirocului, între meandrele fosileale Timi ului, s-au descoperitapte a ez ri omene ti (puncte

geografice/situri multistratificate)din neolitic pân în evul mediutârziu. Dovada prezen ei siturilor

este dat de urmele arheologicevizibile la suprafa a terenului:fragmente ceramice, fragmentede râ ni e de piatr , silexuri,oase de om i animale etc.2. În locul numit Mescal, în falezadreapt a Timi ului, a fostdescoperit TEL-ul (movil artifi-cial ), dar i o locuin medieva-

i o necropol de secol 17-18.Situl acesta a fost cercetat despeciali ti de la Muzeul Bana-tului prin s turi sistematice.3. La 300 metri sud de punctulMescal, în albia Timi ului, la apemici, se pot vedea stâlpii de lemnai unui pod sau, la fel de posibil,ai unei mori de ap pe Timi .4. În malul stâng al Timi ului, peversantul abrupt dinspre P durenial unui meandru, sub balastier ,pe o lungime de 350 metri sevede stratigrafia unei a ez ri desecol 13. Dac nu ar fi fost înfaleza Timi ului, a ezarea ar fifost invizibil fiind c cuit de50 centimetri de depozitaluvionar.5. Cea de-a doua „S li te“ (cea

din zona m stirii ag)dezv luie trei a ez ri multistra-tificate din epoca bronzului,daco-roman , epoca medievaltimpurie, de secol 12-13 idezvoltat , secol 16-17.6. Valul median sau Valul romannr. 2 traverseaz Timi ul i estevizibil de la m stirea ag pânîn zona CET SUD – Arabesque,pe partea stâng a Drumuluieuropean spre vama Moravi a.Acest sit este inclus în listamonumentelor istorice.7. F s fie identificat locul, în

durea Girocului existmisterioasa cetate de p mântdatat din epoca bronzului iînscris pe lista monumenteloristorice.8. La intrarea în P dureaGirocului, în zona CantonuluiSilvic, exist o a ezare daco-roman .9. În Chi oda, pe locul numit„Movil /Gomil “, în spatelemagazinului „Real“ din Calea

agului, exist un mare TELneolitic, provenit din depunereasuccesiv a resturilor a ez rilor

suprapuse unele peste altele.Investigat de c tre speciali tiiMuzeului Banatului, acest siteste cuprins în lista monumen-telor istorice.Celelalte ase situri, de impor-tan mai mic , se afl în peri-metrul celor prezentate i nu nevom opri asupra lor. Din expe-rien a de pân acum reiese c , înurma unor cercet ri sistema-tice,num rul siturilor arheolo-gice dinhotarul Girocului i al Chi odeipoate fi substan ial mai mare.Dar cum pe lâng dorin a de-ane cunoa te i proteja str -istoria, cercet rile arheologicesistematice presupun cheltuial ,

mâne ca, într-un viitor apro-piat, s scriem proiecte pentruob inerea de bani europeni,dimpreun cu arheologii de laMuzeul Banatului. Sau, poate cucei de la catedra de istorie aUniversit ii de Vest Timi oara,care prin intermediul tân ruluiasistent universitar Liviu M ruiane-a furnizat i aceste date.

Aceste zile, de o valoare inestima-bil în via a noastr , au trezit viiamintiri i au cople it prin prezenîn Sfânta Biseric .Tr irea tuturor celor prezen i a fostmarcat emo ional de 250 de ani dela ctitorirea bisericii i de cei 120 deani de cântare neântrerupt a co-rului. Corul b rb tesc a sus inut unconcert de pricesne în fa a altarului,iar alte dou coruri renumite: cel alCatedralei Mitropolitane din Timi-oara i al Bisericii Ortodoxe din

Ghiroda au evoluat pe scena C mi-nului Cultural.Credincio ii afla i în biseric iinvita ii din alte localit i au petrecuti au gustat din bucatele preg tite cu

pricepere de c tre cele mai renu-mite gospodine, în sala aceluia i

min Cultural, al turi de Ansam-blul „Ghiocelul”, Grupul vocal„Zorelele Girocului”, condus deprofesoara Desanca Lalici (care ainterpretat i o suit de cântecepopulare din zona Banatului i aSerbiei), renumita cânt reaDoriana Talpe i, spre deliciul tutu-ror, mica vedet Loredana BeraruSur, în acompanierea forma ieicondus de Adrian Scorobete.Cum era de a teptat, to i ceiprezen i în sal s-au prins în hor ,iar, mai apoi, s-a încins un joc pe

sura importan ei evenimentului.Cu aceast ocazie, preotul parohIonel-Adrian Chermeleu a înmâ-nat o serie de diplome cori tilor,domnului primar, Consiliului Local,

altor personalit i i credincio i carei-au adus contribu ia, într-un fel sau

altul, la finalizarea pict rii bisericii ila organizarea evenimentelor maisus-men ionate. Un moment emo-ionat a fost cel al înmân rii medaliei„b tute“ cu ocazia a 120 de ani deCoral religioas în parohia noastr ,despre care au vorbit profesorulOctavian Grui a i primarul Iosif-Ionel Toma.

Ziua a doua, în fapt marea s rb -toare i Hramul bisericii, a începutcu oficierea Liturghiei i a fost mar-cat de dou evenimente impor-tante: sfin irea monumentului închi-nat fo tilor i actualilor cori ti, oficiatde c tre preotul paroh Ionel-Adrian Chermeleu, asistat de nu-mero i credincio i, primarul co-munei i consilierii locali.Al doilea eveniment, prilejuit deînmânarea diplomei de Cet ean deonoare al comunei, de c tre prima-rul Iosif-Ionel Toma, preotuluiparoh Ionel-Adrian Chermeleu, aexprimat aprecierea str daniei pri-vind punerea în valoare a cl diriiBisericii Ortodoxe, a valoroaselorpicturi care au adus Biserica înrândul monumentelor istorice.Complexitatea evenimentelor, mar-cate prin cuvinte potrivite i ac iunicuvenite, au fost în aten ia întregiicomunit i, au l sat loc gândurilorbune i se vor reg si în istoriaGirocului.

Valentina BERARIU

Biserica Ortodox „Sf. Dimitrie”– 250 de ani de fiin are

Situri arheologice în hotarul Girocului

George LÂN

INAINTE DE A-MI DESCHIDE ARIPILE SPRE ORIZONT...

Uita i-m !... Dac m car o clip în via a asta vast m-a i iubit cu inimile voastre de piatr ...Uita i-m !Din memoriile voastre pline terge i-m ca i când nu m-a i cunoa te.Arde i-mi chipul din spatele ochiilor vo tri sticlo i i merge i în morminte f nici un gând pentrumine...Uita i tot ce-am tr it împreun i astfel uita i-mi zâmbetele ...nu mereu sincere, uita i-mi vorbele...uneori de prisos, uita i-mi felul de-a fii... atât de altfel decât al vostru...Uita i c m-a i iubit.

i-asemenea am s uit...Am s uit c-am plâns laolalt i lacrimile ni s-au împreunat,Am s uit c-am descoperit lumea i-am visat s-o schimb m împreun ,Am s uit c m-a i lovit i mi-a i ars r nile cu lacrimi de ignoran ,Am s uit c m-a i tr dat doar pentru c în naivitatea mea mi-am luat libertatea s -l iubesc pecel ce nu m iubea.Am s uit tot ce ne-a fericit vreodat dar i ce va rupt de mine i ne-a înstr inat ca uleiul deap ...Am s v uit gre elile i cândva am s pot s v iert.Dar oricât timp va trece n-am s uit oglinda sentimentelor mele... faptele, gândurile,speran elemele, toate m r scolesc.

i azi când îmi iau zborul dintre voi i m -ntind spre lumea mea o întrebare m apas ,,De cetoate astea dac ne iubim?’’

ci, Doamne, ne iubim! i oricât ne-am uita ne leag ceva mai tainic decât uitarea... iubirea !Poate voi n-o vede i, n-o auzi i i de team poate nici n-o sim i...dar eu da...Eu o v d în tot ce-am f urit,o v d în voi , o v d în mine... i-mi vine s uit tot dar nu s fug înlumea mea, ci lep dându-mi înc odat aripile s v îmbr ez, s v înnec în propria voastriubire de care sunte i plini dar de care nu ti i nimic...Atât de diferi i suntem, Voi – fiin e reci ale p mântului i Eu – fiin înaripat a cerului...dar astanu-i un sfâr it c ci v pot înv a s zbura i iar voi îmi pute i cre te picioare...Asta e tot un vis?!?E poate un ultim omagiu atât de propriu unei naive!Asta e ce mi-a dori pentru noi,chiar pentru întregul Univers – s ne sc ld m în iubire inându-ne de mâini strâns i s sim im profunzimea când în ochii celor diferi i de noi ne reg sim.Dar iat ... cu toate c tim suntem la i, cu toate c sim im voi azi o s m uita i i eu o s zbor...i uitând de mine un pic câte un pic eu o s mor...

Iubirea s-a f cut de ghea

Din înaltul cerului coboriPe trepte albastre de m taseCu p rul blond, cu ochi c pruiA inimii mele aleas

De mult, parc de-un veac,Te a tept s apari în fa -mi ca o zânÎnchipuirea mea din vis,O zân dulce, zân bun .

Întinde mâna ta spre minei m cuprinde de mijloc

rut -mi buzele arzând,rut -mi buzele de foc.

Din înaltul cerului cobori,Pe trepte albastre de m tase,Cu rochi a alb ca de crinTe a tept în fiecare searSub cerul albastru i senin.

Vino c ci inima te cheami-astâmp r nu mai am de loc,

bdarea a umplut paharulIubirea-l sparge la mijloc.

S-a dus întreaga mea speran ,În van te mai a tept s viiIubirea s-a f cut de ghea

i n-o mai po i din loc clinti.

Sofia M CEAN,Giroc

Alina Denis TEKIN

continuare din pag.1

DIVERTISMENT

BANCURI, BANCURI...

Concursul ini iat anul trecut de redac-ia noastr continu !

Pentru participare, trimite i/depune ila redac ia Ziarului „Dialog cu cet -enii”, din Sediul Prim riei, camera 2,

sau la cutiile po tale „DCC” din Giroci Chi oda, o fotografie a copilului

dumneavoastr (portret 9x13), înso itde nume, prenume, data i locul na -terii, adresa p rin ilor. Pentru a puteafi contacta i, obligatoriu se va precizaun num r de telefon.Vârsta maxim pentru participare estede apte ani.

Redac ia

Ba, al meu e mai frumos!

Isabela Joan -Biele4 ani i 3 luni, Chi oda

Frizeria ClaudyToat lumea tie c -n Banat b rba ii-s f lo i i mândri pentru c sunt „griji i” defemei frumoase i harnice. Nu se putea ca în inima Banatului de câmpie, la Chi oda,

nu fie un loc în care s te dichise ti. Chiar la intrarea în localitate, exclusiv pen-tru b rba i i copii, afli frizeria Claudy, care te prime te cu ospitalitate i cu serviciide calitate.Localul este dominat de un ambient pl cut i luminos, dat de un design interior mo-dern i de bun gust, pân la cele mai mici detalii. Pe lâng atmosfera primitoare icald , Claudia, frizeri a, te întâmpin tot timpul cu un zâmbet, o vorb bun i ocafea proasp .Când ajungi pe scaunul de ferchezuial , m iestria i profesionalismul cu care e titratat te îndeamn s te întorci, imediat ce bagi de seam c e ti mai pu in fru-mu el. Pentru c nu mai exist scuze s nu fii aranjat corespunz tor, ine cont deurm torul program:Luni: 14-20; Mar i: 9-16; Miercuri: 14-20; Joi: 9-16; Vineri: 13-19; Sâmb : 9-16.Dac în acest r stimp n-ai apucat s treci pe la frizerie, ai o problem , pentru c ,

a cum e normal, Claudia duminica se odihne te i frizeria este închis . Pro-gram ri i alte detalii la tel. 0721 718 227.

David

Gura p tosului

Poate cu p reri de r uÎl întreb ca bun amic:– Ce e, m i, în capul t u?– Ce s fie, nu-i nimic.

Unui infatuat

A fost func ionar minor,S-a pensionat de un deceniu

i-acum se crede scriitor,Iar dup moarte, super-geniu.

Iluzii de arte

În taina zilei care vine,Cu fr mânt ri i bucurii,E loc în via de mai bine,Dar locul sta unde-o fi?!

Dup ie irea mea la pensie

Colegi ai mei i vechi i noi,Acum, dup plecarea mea,Mânca i-v doar între voi

n-aibe efii ce mânca!

Genez

Când Dumnezeu a pus CununaVie ii pentru p mânteniAce tia-au inventat minciuna,Iar minciuna pe olteni.

Unor fal i morali ti

Chiar dac m vede i un monstruÎn fa a voastr nu disper.Decât cu caracterul vostruMai bine f caracter!

Proprietatea intelectual

Nu g sesc cuvintei nu v d nici rostul,

Pentru-un dram de minte pl tesc ca prostul.

Str zile din Chi oda

Cu ora u-a a aproapeNe-au umplut invadatorii.Avem mun i seme i i apeUnde dorm cooperatorii.

Petru CHIRA

Criza politic(Rondel)

Cu din ii, fra ilor, cu din ii,Vede i ciolanul s nu scape!

Cu el v rotunji i argin ii,cat ca al ii s vi-l pape!

Ce dac fra ii i p rin iiPrivesc mizeria de-aproape.Cu din ii, fra ilor, cu din ii,

Vede i ciolanul s nu scape!

Mâna i de vânturi i de ape,Sfida i i oamenii i sfin ii

Cât l comia o s-adapePustiul vorbelor i-a min ii,Cu din ii, fra ilor, cu din ii!

Petru CHIRA

Petru Chira distins cu premiul „Dimitrie Jega”la aniversarea „Ridendo” – 40

So ul se uit atent la so ie i-i zice:– Rochia ta nou este prea în-dr znea . Se vede totul prin ea.– Ei i? O femeie cinstit nu are nimicde ascuns...

Tat l vine de la cre cu copilul, mamai pune mîinele în cap:

– , sta nu-i copilul nostru!El, mirat:– Ce importan are, mâine tot acolo îlduc!

tiu c sunt prost, dar când m uit înjur prind curaj!

Femeile sunt ca medaliile olimpice: tre-buie s lup i pentru ele, apoi î i atârnde gât o via întreag .

Cugetarea zilei: „Mama tâmpi ilor emereu gravid !“

Alegerile sunt procedeul prin care oa-menii liberi î i aleg st pânii.

Traian se plange unui prieten:– Nu tiu ce s m fac, mai frate, cu ne-vast -mea: umbl noaptea prin toatecrâ mele.– Bea atât de mult?!– Nu! M caut ...

Emil Kindlein – un artist în ascensiunePremiul Special al Juriului la Festivalul Castanilor

Desf urat în Parcul ora uluiBuzia , Festivalul „Paprica ului”a mobilizat un mare num r deoameni veni i s guste din bun -

ile preparate la ceaun.La concurs s-au aliniat 11 echipe(cu 15 cazane!) sosite din Giroc,Tormac, Cenad, Saco u Turcesc,Criciova, Timi oara, Buzia , dari din Serbia. Concuren ii au putut

alege între carnea de porc, oaie,vit sau pui, dar nu a fost ocolit nicicarnea de vânat i nici pe tele.Me terul buc tar al Ansambluluigirocean „Ghiocelul”, Ion V drariu,participant i domnia sa, pretinde cs-a specializat în paprica ul cucarne de c prioar i cerb, dar i încel cu pe te de Dun re, pe care leprepar de peste 25 de ani. Cavechi combatant într-ale ceaunului,omul are secretele sale, pe care,totu i, nu se sfie te s le dest inuiepar ial, evident. La paprica ul cucarne de vânat taina este c puneciuperci sau bure i de p dure, la cel

de pe te, îns , nea Ion tace ca…pe tele.

Paprica pe tichete…

Ne-am imaginat c la un Festival alPaprica ului to i cei prezen i m -nânc pe s turate. Dar la Buzia nua fost s fie a a, poate din cauz

, aflat la prima edi ie, organizatoriiau smintit-o bini or. Pentru c ,probabil, nu s-au a teptat la atâtaamar de norod. Prin urmare, s-auestimat 1000 de por ii, pentru 800s-au distribuit tichete, socotindu-se

r mân 200 cu titlu gratuit, înscererea a b tut cu mult oferta.

La jurizare, fair-play yok!

Festivalul a fost organizat pentru ascoate din amor ire un ora ,culmea, balnear, în care de ani dezile nu se întâmpl aproape nimic.Pentru acest eveniment s-auîncordat Asocia ia pentru dezvol-tarea zonei Buzia i, evident,Prim ria. Juriul a avut o misiuneextrem de dificil , trebuind sdeguste toate felurile de paprica ,dar nu asta a fost problema. Juri-zarea s-a f cut neobiectiv, chiar ffair-play, fiind admi i i premia ibuc tari profesioni ti. Iar premiile s-au împ it între gazde: Restau-rantul „La aeroport” (Premiul I), iRotary Club Buzia , la egalitate cu

Restaurantul „Parc” (Premiul III) iTVR Timi oara (Premiul II),organizatorii acordând i un Premiude Excelen , în exterior, pentruechipa din Serbia.

Prezen e girocene

Girocul s-a prezentat cu treibuc tari: Mariana Marincu, cu unpaprica er te classe din carne deporc cu g lu te, Ion V drariu, celde care v povesteam, cu unpaprica de c prioar cu ciupercide p dure i Lenu a V drariu cuun ceaun cu pe te, echipaj care, înciuda calit ii bun ilor prezentate,n-a fost b gat în seam de juriu.În programul artistic, Girocul a fostreprezentat de Ansamblurile„Ghiocelul” i „Bujorul”, care aurupt gura asisten ei cu un programde 90 de minute de dansuri

ene, la care s-au al turatsoli tii vocali Doriana Talpe ,Mariana ca, Anca Pan âru,Ramona Mihe , Doru Moldovan,

zvan Poenar, Milena ran iLumini a Safta.

Ioana VÂLCEANU

Semnalul de „ALARM AERIAN ” are15 sunete a 4 secunde fiecare, cupauz de 4 secunde între ele. Pentrusirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 15 sunete a 2 se-cunde fiecare, cu pauz de 2 secundeîntre ele.

Semnalul de „ALARM LA DEZAS-TRE” const în 5 sunete a 16 secundefiecare, cu pauz de 10 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat,semnalul se compune din 5 sunete a 8secunde fiecare, cu pauz de 5 se-cunde între ele.

„PREALARM AERIAN ” are 3sunete a 32 de secunde fiecare, cupauz de 12 secunde între ele. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 3 sunete a 16secunde fiecare, cu pauz de 6 se-cunde între ele.

„ÎNCETAREA ALARMEI” are sunetcontinuu, de aceea i intensitate, cudurata de 2 minute. Pentru sirenele cuaer comprimat, semnalul se compunedintr-un sunet continuu, de aceea i in-tensitate, cu durata de 1 minut.

Semnale de alarm

Nu pierde i niciun num r al ziarului nostru. Citi i-l constant pentru a fi corect informa i! A fi corect informat înseamn a fi puternic.

Iosif Ionel TOMA – director fondatorGeorge LÂN – redactor- ef

Traian ABRUDA – grafician & redactor; Daniel ILIE – redactor- ef adjunct; Claudia CÂNDEA,Valentina BERARIU – juridic, administra ie; Ileana SZABO – cultur , Lavinia DAVID– social,

Ioana VÂLCEANU – economic, David – tineret, divertismentDaniel Ciurel – tehnoredactare computerizat

Adresa: Giroc, str. Semenic, nr. 54, TimiTel. 0256-395.648, Fax: 0256-395.798, 0732-600.455; e-mail ziaragiroc@yahoo.com

Tipar executat la:

ISS

N 1

584-

3068

Timi oara, str. Brându ei, nr. 170256.422.247; 0722.328.672

Cu nenum rate premii ob inutela cele trei edi ii ale Festivaluluijude ean „Lada cu zestre” (cugrupul rock „Gyrock” i pentruart foto contemporan ) giro-ceanul Emil Kindlein reprezintcu cinste comuna i propriulblazon pe oriunde trece.Prezent în concerte ca solist(chitar i voce) la Timi oara,Arad, Craiova, Petro ani,Râmnicu-Vâlcea i Vama Vechei premiat la câteva Festivaluri

folk: „Om bun” – 1995, Premiulmemorial „Nicu Vladimir”,Premiul III la acela i festival în1996 i Marele Premiu laSuceava, în 2000, profesorulEmil Kindlein a prezentat cu

cinste artistic Girocul, laPloie ti, între 9-11 octombrie a.c.De la cea de-a X-a Edi ie laFestivalul Castanilor, Concursna ional de muzic folk, orga-nizat de Casa de Cultur „I.L.Caragiale” din Ploie ti inmemoriam Gabi Dobre, Emil s-aîntors cu Premiul Special alJuriului, una dintre distinc iilecele mai râvnite. În concurs, pelâng „Întrebare”, pies în primaudi ie (muzic i text EmilKindlein) a mai prezentat încdou : „Eram” i „Pild ” pemuzic proprie i pe textele luiTraian Dorsz&Petre Dulfu.Masterand, din toamna aceasta,la traductologie, suntem convin i

prietenul nostru Emil ne varezerva înc multe i pl cutesurprize.

Ioana VÂLCEANU

Festivalul „Paprica ului”între tichetiad i lips de fair-play

Ioana VÂLCEANU

Colectivul de redac ie

Elev în clasa a IV-a a colii dinGiroc, Loredana este o col rimodel, cu o dorin neobi nuit decunoa tere. Sârguincios i foarteperseverent , caut întotdeauna

fac lucruri bune i s fie deajutor, motiv pentru care esteapreciat de colegii s i, dar i dedasc li.Dar, pe lâng aceste calit i,Loredana mai are una, special .De la ase ani a început s cânte muzic popu-lar la Palatul Copiilor. Dezvoltându- i i lefuin-du- i mult calit ile muzicale native, a participat lao mul ime de emisiuni televizate i la multe con-cursuri, la care a fost premiat mereu. În tot acest

timp, mica vedet a fost sus inut ,îndrumat i ajutat de familie, debunica dinspre mam , în special,care a înso it-o peste tot.Ultimele dou ispr vi ale Loredaneisunt din prim vara aceasta i seleag de Festivalul de Folclor„Vetre Str bune”. La Sec iuneasoli ti vocali, don oara Lore aob inut Premiul II în etapa jude-ean i Premiul I în cea zonal la

acest prestigios festival.Pies de baz în sec iunea juniori a Ansamblului„Ghiocelul”, mica vedet de acum va deveni totmai vizibil i va face, neîndoielnic, o str lucitcarier muzical .

Un proiect arhitectonic curajosi o provocare pentru administratorii comunei

Despre tân rul arhitect girocean Petri or Ageu i „Lithos Group”,firma pe care o conduce, am scris în chiar num rul trecut.Revenim pentru c lucrarea prezentat la Concursul „Eradicarea

ciei” (la care a fost coautor, al turi de prietenii i colegii s i dinGrupul Lemon), prezentat la aniversarea a 50 de ani de existen aUniunii Interna ionale a Arhitec ilor (UIA) a ob inut Men iune laLausanne (Elve ia) i pentru c ideea de la care s-a pornit are leg -tur cu Girocul.Studen i fiind, tinerii din Grupul Lemon treceau frecvent pe lâng Gara„Semenic” cu terminalul Cargo. Într-o zi de prim var timpurie, con-tainerele diferit colorate i stivuite le-au atras în mod deosebit aten ia.Ele au creat imaginea i profilul unei posibile a ez ri, parc venit dinviitor i, apoi, a fost relativ simplu ca în aceast nou re ea urban sse imagineze oamenii cu toate preocup rile lor i copiii la joac .Noua re ea urban de locuin e individuale i colective imaginat delemoni ti se întindea, simbolic, la nesfâr it i se baza pe un modul delocuire subordonat direct omului, sc rii umane a raportului de aur(1,63) ca propor ie Divin . Prin diversele variante volumetrice acesteunit i de locuit, oferite de containere, sunt a ezate astfel încât screeze între ele c i de comunicare, transport auto sau str zi pietonaleerpuite, caracterizate de modul liber de mi care al omului, sau spa ii

verzi i locuri de recreere i joac pentru copii.La str zile pietonale fiecare unitate de locuit are posibilitatea de a ad -posti o func iune deschis publicului ca spa ii comerciale sau sedii defirme.În proiectul studen ilor arhitec i, oamenii au construit aceast re ea ur-ban modulat i infinit pornind de la malurile unui lac, întâlnirea fi-nal spre acea vertical spiritual (care poate reprezenta orice religiesau crez cunoscut) petrecându-se în mijlocul apei.De tep i & vizionari tineri, extrem de curajos proiectul lor i poate, cinetie, n scut ca idee la Giroc s se materializeze chiar în acela i

perimetru. Dar ca s se poat întâmpla o asemenea „minune arhitec-tonic ” trebuie ca Pri-Marele comunei, dimpreun cu onor Consiliullocal s acorde o f râm de aten ie acestui spectaculos proiect, aplau-dat de tocmai mama interna ional a arhitec ilor pe numele s u UIA.Deschise la minte i la nou, sper m ca autorit ile invocate s îi deavia printr-o colaborare cu Funda ia „Lemon”, ce tr ie te i azi. In-trând i mai în concret, este nevoie de o suprafa de teren de 250 mppe care s se ridice o cas unifamilial , cum a fost gândit în proiect.În fapt un punct turistic în care s putem vizita „un mic muzeu aleradic rii s ciei”. S cia a fost de mult scoas din comuna noastri poate de aceea nu ar fi lipsit de importan s nu d m uit rii mo-

mentele mai r rite din via a noastr i a str mo ilor a a cum a fostea. O provocare neobi nuit , a adar, care, sper m, poate fi luat înseam . George LÂN

O mic vedet : Loredana Beraru Sur