BICICLETA ROŞIEAlexandru Savu (ed.)

P O V E S T I R I D I N C O M U N I S M

— Băiețaș, vezi că ți-au căzut niște cărți! M-am oprit brusc. Am lăsat bicicleta jos și m-am repezit să adun cărțile prăbușite înpraful câmpului ca un șirag de perle risipite. Inima îmi bătea cu putere! Oare doamnaaceea realizase ce fel de cărți pierdusem? Ar fi trebuit să-mi dau seama de ce sacul acela negru de plastic devenise din ce în cemai ușor în timp ce îl duceam pe bicicletă. Tocmai ajunsesem la jumătatea terenului viranîn drum spre Ploiești, într-o zi călduroasă de vară, când am realizat că misiunea mea arputea fi compromisă. În plus, bicicleta roșie Pegas putea fi recunoscută dintr-o mie.

Am început să adun Bibliile prăfuite unacâte una și am legat la gură sacul, care serupsese atingând roata din spate a bicicletei.În cele din urmă am răsuflat ușurat, fiindcăaveam din nou cincizeci de Biblii, cu odestinație precisă: un apartament din Ploiești. Mentorul și prietenul meu, Filip Dincă, mă rugase să-i fac un serviciu în ziua respectivă:

— Am niște Biblii, care trebuie să ajungă la sora Boboc. Securitatea mă urmărește deja.Tu, fiind un copil, ai putea face lucrul acestafără probleme. Am acceptat imediat această propunereîndrăzneață deoarece eram bucuros că Îl potsluji pe Dumnezeu. Nu mă temeam, cu toatecă știam că vor fi probleme mari în familiamea, dacă voi fi prins. După o oră de mers pe lângă bicicletă,pornind

pornind de la casa fratelui Filip din Ploieștiori,am ajuns cu Bibliile la sora Boboc. Când m-avăzut, aceasta m-a luat în brațe și m-asărutat. Pe vremea comunismului mulți oamenierau interesați să citească Cuvântul luiDumnezeu, o carte hulită și interzisă deautorități. Aveam șaisprezece ani, în 1980,când m-am implicat, o singură dată, încontrabanda cu Biblii aduse în România peDunăre. Cu un an în urmă mama cunoscuse ofemeie credincioasă în timpul internării înspital. A auzit Evanghelia și am mers ulterioramândoi la o adunare creștină. Am observatcă Biblia era baza predicării și practicii încomunitatea aceea, spre deosebire de bisericaortodoxă, unde obișnuiam să merg cu bunica.

P O V E S T I R I D I N C O M U N I S M

Securitatea măurmăreşte deja.

Inițial am început să citesc cărți creștine,iar apoi Noul Testament. Mă bucuram căDumnezeu îmi descoperea zilnic din Biblieadevăruri uimitoare. Unul dintre ele era faptulcă am nevoie de o viață și de o inimă nouă.Vecinii mei credincioși mi-au arătat dinScriptură ce înseamnă să fii un copil al luiDumnezeu. După ce am plecat într-o seară de laadunare, unde auzisem o predică a frateluiFilip Dincă, am trăit o bucurie interioară greude exprimat în cuvinte. M-am rugat lui IsusHristos și am realizat că păcatele mele au fostiertate pe deplin și că Îi aparțin Lui înîntregime. Am înțeles că Răzvan cel vechi numai există. Prin urmare, nu mai luam parte laglumele și vorbele urâte ale colegilor mei. Înschimb, obișnuiam să vizitez familia Bobocpentru a discuta cu dânșii din Scriptură.

O colegă de clasă m-a întrebat într-o zi: — Ce pastile îți dă mama ta, de te-aischimbat așa? Relația mea cu credincioșii era limitată,deoarece tata îmi permitea să merg doarduminica la adunare, ori dimineața, ori seara.Prețuiam mult cele două ore petrecute înadunare, iar luni mă gândeam deja la duminicaurmătoare. Doream să stau în prezența luiDumnezeu și să ascult Cuvântul Lui. Tata nu era împotrivitor față de credințamea, însă nici nu dorea să știe detalii despreadunarea pe care o frecventam pentru a nu finevoie să dea socoteală superiorilor lui, în cazcă ar fi fost întrebat. Acesta a fost și motivulpentru care a insistat să merg la București, înloc de Ploiești, împreună cu mama, atuncicând am dorit să fim botezați.

pen

P O V E S T I R I D I N C O M U N I S M

- Ce pastile îți dămama ta, de te-ai

schimbat așa?

Listele cu candidații la botez erau trimisede către păstori la Departamentul Cultelor,însă noi nu am fost înscriși în mod intenționatpe lista de la București. Explicația era destulde simplă: tatăl meu deținea o poziție înaltă înSecuritate, poliția secretă din vremea aceea. Fratele Filip Dincă nu a acceptat niciuncompromis cu Securitatea și a refuzat sădivulge informații privind activitățile sale"subversive". Prin urmare, a fost persecutat,iar, la un moment dat, "cineva" a încercat să-lcalce cu mașina. A fost rugat insistent deSecuritate să părăsească țara, ceea ce a șifăcut în cele din urmă. La trei luni după emigrarea dânsului a fostdescoperită filiera prin care se transportauBiblii și mulți credincioși au fost arestați.

Într-o zi tata a venit acasă și ne-a spus: — A venit în seara aceasta la sediulSecurității un camion plin cu Biblii, care aufost apoi arse în curtea unității. Au fost prinșicei implicați în contrabanda cu Biblii peDunăre. Regimul comunist a luptat din răsputeri săînăbușe credința în Dumnezeu și eforturile derăspândire a literaturii creștine, însă a eșuatlamentabil. Astăzi, mai mult ca oricând, poțiface o lucrare eficientă pentru Hristos, dacăești pasionat de persoana și împărăția Lui.Pentru aceasta ai nevoie de convingere șicuraj, iar pasiunea pentru Hristos izvorăștedintr-o relație personală cu El.

Răzvan Dumitrescu

P O V E S T I R I D I N C O M U N I S M

Au fost prinși ceiimplicați în

contrabanda cuBiblii pe Dunăre.