►Enumeraţi documentele editate de B.N.R. în calitate de Agenţie Bibliografică Naţională

I. Publicaţiile Bibliotecii Naţionale ale Romaniei:

1.Revista Bbibliotecii Naţionale a Romaniei2. Bibliografia Naţională Română3. Catalogul cărţilor străine intrate în bibliotecile din România4. Repertoriul periodicelor străine în bibliotecile din România5. Bibliografia cărţilor în curs de apariţie ( CIP)6. Biblioteconomie. Culegere de traduceri prelucrate7. Abstracte în biologie şi ştiinţa informării8. Aniversări culturale

1.Revista Bibliotecii Naţionale a Romaniei

2. Bibliografia Naţională Română cuprinde lucrările: Cǎrţi, albume, hǎrţi; Publicaţii seriale; Documente muzicale tipărite şi audiovizuale ( Note musicale, Discuri, Casete) ; Românica ; Teze de doctorat; Articole din publicaţii periodice. Cultură

Cǎrţi, albume, hǎrţiLucrarea apare din anul 1952, având o periodicitate bilunară. Înregistrează toate publicaţiile de tip carte editate pe teritoriul României, în Depozitul legal al B.N.R.Lucrarea dispune de index alfabetic de autori şi nume de persoane, index alfabetic de titluri de lucrări şi index alfabetic de edituri.

Publicaţii serialeApare din anul 1992, având o periodicitate anuală. Cuprinde producţia naţională de publicaţii periodice, în Depozitul legal al B.N.R.Lucrarea dispune de index alfabetic de titluri, index alfabetic de redactori şi index alfabetic de editori.

Documente muzicale tipărite şi audiovizuale ( Note musicale, Discuri, Casete) Apare din anul 1968, periodicitate trimestrială iar din 2010 are o periodicitate anuală. Cuprinde producţia naţională de partituri, CD-uri, discuri, casete, în Depozitul legal al B.N.R.Are index alfabetic al numelor de persoane şi un index alfabetic de titluri.

Românica Apare din anul 1996 şi are o periodicitate anuală.Oferă descrierea bibliografică a diverselor documente (cărţi, albume, hărţi, teze de doctorat) publicate în străinătate, semnate/editate de autori/editori români sau de origine română ori consacrate, integral sau în parte, unei tematici româneşti. La alcătuirea acestei publicaţii sunt folosite în principal următoarele surse: - catalogul publicaţiilor din Biblioteca Naţională a României, - baza de date OCLC, - cataloage on-line ale unor biblioteci naţionale din Europa, America de Nord şi Israel, - ediţii Books in Print din diverse ţări,

Teze de doctoratApare din anul 1995, având o periodicitate semestrială. Cuprinde tezele de doctorat intrate în Depozitul legal al Bibliotecii Naţionale a României. Dispune de un aparat ajutător format din index alfabetic de nume, index alfabetic de titluri şi index alfabetic de edituri.

Articole din publicaţii periodice. CulturăLucrarea apare din anul 2000, reluând, numai pentru domeniul sus-amintit, bibliografia de articole apărută în perioada 1953-1988. Bibliografia Naţională Română. Articole din publicaţii periodice. Cultură Are o periodicitate lunară şi cuprinde articole din publicaţiile de cultură existente în Depozitul legal al Bibliotecii Naţionale a României. Lucrarea dispune de index alfabetic de nume, index alfabetic de surse şi index alfabetic de subiecte.

3. Catalogul cărţilor străine intrate în bibliotecile din România

Apare neîntrerupt din 1957, suferind de-a lungul anilor mai multe transformări.Din 1992 are periodicitate trimestrialăCatalogul conţine:

- Lista indicativelor bibliotecilor colaboratoare- Descrierile bibliografice şi localizarea fondurilor de carte străină, din toate domeniile

cunoaşterii, deţinute de aproximativ 150 de structuri info-documentare din România. În această publicaţie se regăsesc înregistrări bibliografice ale cărţilor străine şi documente cartografice, microfişe, extrase, teze de doctorat, lucrări ale congreselor şi conferinţelor.

Catalogul este structurat conform clasificării zecimale pe grupe CZU, de la 0 la 9, iar în cadrul fiecărei grupe mari CZU materialul se structurează pe divizionare, iar divizionarele descrierile bibliografice sunt structurate alfabetic după autori sau titluri( în cazul autorilor colectivi)

- index alfabetic de autori şi index alfabetic de titluri. - Cuprins în care sunt menţionate grupele mari CZU şi divizionarele folosite

4. Repertoriul periodicelor străine în bibliotecile din România

Apare neîntrerupt din 1958 – un nr. pe anRepertotiul conţine:

- Lista indicativelor bibliotecilor colaboratoare- Descrierile bibliografice a periodicelor străine

Repertotiul este structurat conform clasificării zecimale pe grupe CZU, de la 0 la 9, iar în cadrul fiecărei grupe mari CZU iar în cadrul divizionarelor, titlurile periodicelor sunt structurate alfabetic

- index alfabetic de titluri. - Cuprins în care sunt menţionate grupele mari CZU şi divizionarele folosite

5. Bibliografia cărţilor în curs de apariţie ( CIP)

Este o publicaţie lansată în anul 1998 şi cuprinde descrierile cărţilor semnalate Centrului Naţional CIP, în cadrul Programului Naţional CIP, ca viitoare apariţii editoriale. Atât pentru bibliotecile din ţară cât şi pentru partenerii din străinătate ai Bibliotecii Naţionale a României, Bibliografia cărţilor în curs de apariţie (CIP) reprezintă un instrument de lucru dinamic în activitatea de achiziţii.• Editorii - beneficiază de un serviciu gratuit, rapid, realizat la standarde internaţionale, de promovare în ţară şi în străinătate a cărţilor pe care le editează. Au la dispoziţie un material de referinţă deosebit

de util pentru alcătuirea planului editorial• Difuzorii de carte - află din timp care vor fi apariţiile editoriale putând contacta editurile pentru achiziţionarea de noi titluri• Cititorii - dispun de o sursă de informare simplă şi rapidă• brokerii de informaţii - pot identifica titlurile de care sunt interesaţi clienţii lor – persoane fizice sau juridice

6. Biblioteconomie. Culegere de traduceri prelucrate - Sinteze, traduceri, metodologii

Este o publicaţie profesională care aduce în atenţia publicului de specialitate noutăţile domeniului biblioteconomic. Continuă periodicul Biblioteconomie: culegere de traduceri prelucrate care a apărut fără întrerupere (sub diferite denumiri) între 1964-2007. Publicaţia include, pe lângă traduceri prelucrate, şi sinteze şi metodologii elaborate în cadrul Bibliotecii Naţionale care îşi îndeplineşte astfel funcţia de centru naţional metodologic. Se doreşte ca publicaţia să aibă numere tematice, fiecare prezentând câte un serviciu/birou, flux documentar sau domeniu de interes. Cuprinzând traduceri din limbile engleză, franceză, germană, rusă, etc., precum şi sinteze şi metodologii din domeniu, publicaţia este un instrument referenţial destinat atât specialiştilor din biblioteci, cât şi studenţilor facultăţilor de profil. Organizarea tematică a materialului furnizează un dosar profesional care cuprinde atât aspectele teoretice, cât şi pe cele practice – de metodologie – ale temei tratate. Apare de două ori pe an.

7. Abstracte în biologie şi ştiinţa informării

Buletin informativ profesional. Elaborat în cadrul biroului Referinţe Bibliografice, Studii - Informare şi continuă periodicul Abstracte în bibliologie şi ştiinţa informării. Data apariţiei 1960. Are două numere pe an. Se adresează profesioniştilor din reţeaua de biblioteci publice, universitare, specializate, etc., şi cadrelor didactice şi studenţilor din învăţământul biblioteconomic cărora le pune la dispoziţie o bază de informaţii selectate din periodice de specialitate româneşti aflate în colecţiile Cabinetului Bibliologic. Fiecare informaţie este prezentată ca referinţă bibliografică, însoţită de un abstract. Structura conţinutului şi indexurile – de subiecte, de nume şi geografic – care îl completează facilitează accesul la un volum apreciabil de informaţii care pot servi, în funcţie de cerinţe, la actualizarea cunoştinţelor în domeniu, la elaborarea de studii şi cercetări infodocumentare, la pregătirea examenelor de atestare sau promovare profesională, la întocmirea de lucrări pentru sesiuni de comunicări şi referate, la adoptarea unor metodologii moderne de lucru în practica de zi cu zi, etc. Publicaţia este un referenţial la nivel naţional al articolelor de specialitate din România.

8. Aniversări culturale

Este un periodic profesional care apare din anul 1965. După acest primul an de apariţie a avut o întrerupere de trei ani. De asemenea, între 1999-2001, s-a renunţat la publicaţie. Până în 1973 a avut o periodicitate anuală, iar din 1974 publicaţia are o apariţie semestrială. Cuprinde tabele cronologice şi bibliografii cât mai complete privitoare la personalităţi de seamă din diverse domenii ale culturii naţionale şi universale. În primul număr din fiecare an este inclus şi un calendar anual al aniversărilor culturale, din care derivă şi cuprinsul celor două numere anuale ale publicaţiei.

ENUMERARE ŞI PREZENTARE A CELOR MAI IMPORTANTE BIBLIOGRAFII NAŢIONALE EDITATE DE BIBLIOTECA ACADEMIEI A ROMÂNIEI

1. Bibliografia românească veche – cuprinde 4 tomuri, a fost publicată astfel: I. Tomul I (1508-1716) a apărut în anul 1903, cu o prefaţă de Ioan Bianu. Ediţia conţinînd IX+572 pagini a fost elaborată de Ioan Bianu şi Nerva Hodoş. II. Tomul II (1716-1808) a apărut în anul 1910, sub redacţia lui Ioan Bianu şi Nerva Hodoş. Cuprinde 572 pag. III. Tomul III (1809-1830) a apărut în fascicule între anii 1912-1936, fiind îngrijit de prof. Dan Simonescu. Conţine în total VIII+780 pagini. IV. „Completări şi îndreptări” a apărut în anul 1944, sub redacţia lui Ioan Bianu şi Dan Simonescu, conţinînd XIII+376 pag.. Volumul prezintă un număr de 341 de titluri noi sau cărora li s-au făcut corecturi, dintr-un total de 1526 titluri prezentate în volumele anterioare.

2. Bibliografia cărţii româneşti moderne (1831-1918) a apărut sub auspiciile Bibliotecii Academiei Române începînd din anul 1957, de către un colectiv de bibliografi sub conducerea lui George Baiculescu

3. Bibliografia românească contemporană este completată şi în prezent. Trebuie specificat că întocmirea acestor bibliografii a necesitat o muncă asiduă ce a durat decenii, volumul dedicat „Bibliografiei Româneşti Moderne” conţinînd de pildă peste 150.000 titluri, publicate (sau care trebuie publicate) în peste 50 de volume. 4. Bibliografia cărţilor străine privitoare la români 5. I. Publicaţii periodice româneşti (ziare, reviste, gazete). Pentru perioada 1820-1906 a apărut volumul I, întocmit de Nerva Hodoş şi Al. Sadi-Ionescu, cu prefaţa lui Ioan Bianu. Volumul – apărut în anul 1913, cu XXIV+812 pag., conţine 4302 titluri – cuprinde elemente descriptive complete, în ceea ce priveşte datele de apariţie, aparatul redacţional, etc. II. Publicaţii periodice româneşti (ziare, reviste, gazete). Pentru perioada 1907-1918 a apărut un al doilea volum în anul 1969, sub redacţia lui George Baiculescu. III. Publicaţii periodice româneşti (ziare, reviste, gazete). Al treilea volum cuprinzînd perioada 1919-1924, a apărut în anul 1987, şi are 1094 de pagini. 6. Bibliografia analitică a periodicelor româneşti a început să fie redactată în anul 1946, în colaborare cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”. Pînă In prezent au apărut volumele: - volumul 1, partea I – 1966, 408 pagini – pentru perioada 1790-1850 - volumul 1, partea II – 1966, 416 pagini - volumul 1, partea III – 1967, 428 pagini - volumul 2, partea I – 1970, 446 pagini – pentru perioada 1851-1858 - volumul 2, partea II – 1971, 506 pagini - volumul 2, partea III – 1972, 392 pagini 7. Catalogul manuscriselor româneşti cuprinde mai multe tomuri, publicate începînd din anul 1907, sub redacţia lui Ioan Bianu.Astfel, au apărut: - volumul 1 – conţine manuscrisele 1-300, a apărut în anul 1907 – are 746 pag. - volumul 2 – conţine manuscrisele 301-728, a apărut în anul 1913, sub redacţia lui Ioan Bianu şi Remus Caracaş – are III+666 pag. - volumul 3 – conţine manuscrisele 729-1061, a apărut în anul 1931, sub redacţia lui Ioan Bianu şi George Nicolaiasa – are VI+658 pag. - volumul 4 – conţine manuscrisele 1062-1380, a apărut în anul 1967, sub redacţia lui Gabriel Ştrempel – are 704 pag. 8. Catalogul manuscriselor slave cuprinde două tomuri, şi anume: - volumul 1 – conţine manuscrisele 1-300, a apărut în anul 1959, sub redacţia prof. P.P.Panaitescu - volumul 2 – conţine manuscrisele 301-600 9. Catalogul manuscriselor greceşti. În anul 1909 a apărut primul volum al acestei bibliografii

(VII+565 pag.), sub redacţia lui Constantin Lizica, şi cuprinzînd manuscrisele 1-830. Un supliment al acestui volum a apărut în anul 1912, dar în cadrul unui volum de Studii şi schiţe greco-române, reprodus ulterior în cadrul volumului II. Al doilea volum a apărut în anul 1940 şi cuprinde atît suplimentul cu documentele nr. 831-930, cît şi manuscrisele 931-1066. Volumula fost elaborat de Nestor Camariano şi a apărut în anul 1940. 10. Catalogul manuscriselor orientale. A apărut in lucrarea Inventarul manuscriselor orientale din Biblioteca Academiei Române (mss. nr. 1-217), inventar efectuat de Mihai Guboglu, şi apărut în anul 1946. Paralel cu activitatea desfăşurată pentru valorificarea patrimoniului propriu, Biblioteca Academiei a editat o serie de bibliografii tematice, cum ar fi: 11. Bibliografia literaturii române .În anul 1965 a apărut volumul dedicat perioadei 1948-1960, iar coordonatorul proiectului a fost prof. Tudor Vianu. 12. Bibliografia analitică a limbii române literare. 13. Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Primul volum, apărut în anul 1976, în două părţi, s-a intitulat Cărţile populare laice, şi a fost redactat de I.C. Chiţimia. 14. Bibliografia matematicii româneşti. Vol. 1, p. I, cuprinde lucrările ştiinţifice, aranjate în ordine alfabetică, a autorilor, cu titlurile aşezate cronologic; p. II, prezentate conform clasificării zecimale universale; Vol. 2 cuprinde lucrările cu caracter didactic. 15. Catalogul corespondenţei lui Vasile Alecsandri, de Marta Anineanu 16. Bibliografia juridică română, de Traian Ionaşcu 17. Bibliografia Mihai Eminescu 18. Bibliografia relaţiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1859-1918). Au apărut 3 volume, lucrarea fiind coordonată de Ioan Lupu şi Cornelia Ştefănescu. 19. Bibliografia filologică românească. Secolul al XVI-lea. 20. Bibliografia George Coşbuc. 21. Bibliografia agricolă a României (1944-1966). 22. Catalogul corespondenţei lui Mihail Kogălniceanu, de prof. Augustin Z.N. Pop. 23. Catalogul corespondenţei lui Ion Ghica, de Nicolae Liu 24. Catalogul analitic al corespondenţei lui Nicolae Iorga.

II. Bibliografii naţionale elaborate de Biblioteca Academiei Romane

(din vol. Acad. Duiliu Marcu: ARHITECTURA; Bucureşti, Ed. Tehnică 1960, p, 395)

Înfiinţată la 6 august 1867, un an dupa fondarea Societaţii Academice Române, Biblioteca Academiei Române a avut dintru început misiunea de a aduna şi conserva în colecţiile sale fondul naţional de manuscrise şi tipărituri, ilustrând istoria şi cultura românească, precum şi istoria şi civilizaţia universală. Tot tunci s-a elaborat şi proiectul Bibibliografiei româneşti. Aceasta din urmă a fost iniţiativa lui B.P.Haşdeu, AL.Odobescu, D.A. Sturdza şi Ion Bianu.

Biblioteca Academiei Române a avut dintru început misiunea de a aduna şi conserva în colecţiile sale fondul naţional de manuscrise şi tipãrituri, ilustrând istoria şi cultura românească, precum şi istoria şi civilizatia universală. Biblioteca naţională, colecţiile sale au o structură enciclopedică, începând cu cele mai vechi texte în limba română sau în limbile de cancelarie şi cult care au circulat în interioriul spaţiului românesc, până la ultimele publicaţii de orice tip şi pe orice suport. Biblioteca Academiei Române este ctitoria mai multor generaţii de cărturari care, prin donaţii şi o intensă politică de achiziţii, au contribuit la propăşirea ei. Beneficiară a depozitului Legal din 1885, are în atribuţiile sale publicarea bibliografiei retrospective a cărţii şi periodicelor româneşti, precum şi a unor bibliografii speciale, cum ar fi Bibliografia Mihai Eminescu sau Bibliografia Războiului de Independenţă, servind documentarea şi cercetarea asupra ştiinţei şi culturii române.

Fondurile sale se cifrează la peste 10 milioane de unităţi, dintre care 3.600.000 monografii şi 5.300.000 publicaţii seriale. Colecţiile speciale, aflate în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române, îi asigură acesteia un loc de frunte printre instituţiile de acest fel din România. Dintre ele, colecţia de manuscrise este cea mai bogată din ţară, iar colecţiile Cabinetului de Stampe, cele ale Cabinetului de Numismatică, Cabinetului de Muzica şi Cabinetului de Hărţi sunt adevarate puncte de referinţă în domeniu.

Biblioteca Academiei efectuează schimburi de publicaţii cu alte academii, instituţii ştiinţifice, de învăţământ superior şi biblioteci din străinatate şi coordonează activitatea schimbului de publicaţii a altor unităţi ale Academiei Române, fiind în acelaşi timp nucleul unei vaste reţele formată din bibliotecile filialelor Academiei Române şi ale institutelor de cercetare ale acesteia.

De asemenea, Biblioteca Academiei Române este biblioteca depozitară a publicaţiilor ONU. Pentru menţinerea la zi a colecţiilor sale şi pentru a răspunde necesităţilor unei biblioteci moderne, Biblioteca Academiei Române şi-a axat politica de achiziţii a publicaţiilor străine nu numai pe achiziţii directe ci, în primul rând, pe schimbul internaţional.

În acelaşi timp, legatele şi donaţiile unor mari personalităţi au constituit o importantă sursă de îmbogăţire a fondurilor bibliotecii.

Biblioteca Academiei Romane Bibliografia nationala retrospectiva

O îndatorire fundamentală a Bibliotecii Academiei Române este întocmirea bibliografiei naţionale retrospective, atât pentru carte cât şi pentru periodice, ea fiind deţinătoarea a peste 85% din totalul fondului de publicaţii româneşti.

În anul 1894 Academia Română îi cerea directorului de atunci, Ioan Bianu, să întocmească planul bibliografiei naţionale.

Bibliografia Românească Veche, elaborată în patru volume de Ioan Bianu şi Nerva Hodoş, bibliografiază perioada 1508- 1830.Primul volum a apărut în anul 1903 iar ultimul în anul 1944.Bibliografia Românească Modernă, elaborată tot în patru volume, acoperă perioada cuprinsă între anii 1831- 1918. Ultimul volum a apărut în anul 1996, în prezent lucrându- se la bibliografia românească contemporană, perioada 1919- 1952.

Primul volum al bibliografiei retrospective a periodicelor româneşti, apărut în anul 1913, întocmit de Nerva Hodoş şi Al.- Sadi Ionescu, cuprinde perioada 1820- 1906. În prezent se definitivează cel de- al patrulea volum care conţine periodicele apărute între anii 1925- 1930.În afara bibliografiei naţionale, în cadrul Bibliotecii Academiei Române s- au elaborat şi bibliografii speciale, cea mai importantă fiind bibliografia M. Eminescu( Viaţa, Opera, Referinţe), partea I(1866- 1938), apărută în anul 1999. În prezent se lucrează la partea a doua, 1939- 1989. Lucrarea reprezintă al XVII- lea volum al ediţiei Perpessicius, primul volum fiind editat şi pe CD.

Primele volume manuscrise ale colecţiei, care numără 10. 000 de volume, provin din donaţii. Întâia donaţie de manuscrise şi cărţi româneşti vechi a fost aceea a episcopului de Buzău, Dionisie Romano, în anul 1873, urmată de aceea a lui I. Ghica din 1877( manuscrisele lui N. Bălcescu), a marelui bibliofil moldovean D. C. Sturdza- Sheianu şi cele ale vărului acestuia D. A. Sturdza, de donaţiile lui Titu Maiorescu, Barbu Bellu, Şt. Perieţeanu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu ş. a.Fondurile generale ale Serviciului de Manuscrise- Carte rară sunt organizate în patru mari colecţii: Manuscrise, Documente istorice, Arhive personale şi corespondenţă, Cărţi vechi şi rare.În cadrul colecţiei de manuscrise, fondul românesc este de 6. 000 volume, urmat de fondul grec- 1567 volume, fondul oriental- 420 volume şi fondul occidental, în cadrul căruia cel latin este cel mai important- 1.000 volume.

Colecţia de manuscrise româneşti conţine cele mai vechi texte cunoscute în limba română: Codicele Voroneţean şi Psaltirea Scheiană, datând din secolul al XV- lea şi începutul secolului al XVI- lea.

Remarcabil este Slujebnicul Arhieresc al Mitropolitului Ştefan al Ungrovlahiei, cu text în slavonă, română şi greacă, precum şi Floarea Darurilor, într- o traducere de la mijlocul secolului al XVI- lea.

În aceeaşi categorie se înscrie operele cronicarilor Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Constantin Cantacuzino Stolnicul, Radu Popescu.

Trecând la scriitorii români clasici, cele mai valoroase sunt cele 46 de volume manuscrise autografe ale lui Mihai Eminescu, care conţin aproximativ 15. 000 de pagini.

Colecţia de manuscrise româneşti conţine, de asemenea, majoritatea manuscriselor autografe ale lui I. Heliade Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Al. Odobescu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu.Fondul de manuscrise greceşti este reprezentativ pentru difuzarea culturii neo- greceşti pe teritoriul românesc. De menţionat este un fragment de 10 file al unui Canon de penitentă scris pe pergament în secolul al XI- lea şi ornat cu 20 de miniaturi aparţinând şcolii bizantine anterioare epocii Comnenilor, un Tetraevangheliar din secolul al XIII- lea, un manuscris liturgic din secolul al XVII- lea, conţinând Imnul acatist al Sf. Fecioare, cu miniaturi aparţinând şcolii cretane, Logica şi Fizica de Nikephoros Blamides din secolul al XIII- lea.

Manuscrisele slave ilustrează începuturile culturii româneşti, slavona fiind limba oficială a cancelariilor Domnilor Ţărilor Române până la mijlocul secolului al XVII- lea. Dintre acestea amintim: Apostolul, scris pe pergament în secolul al XIII- lea, cu iniţiale şi ornamente cu roşu şi negru; Psaltirea, scrisă în Serbia, în anul 1346, din ordinul lui Branko Mladenovici; Slujebnicul, copiat în Moldova în anul 1643, remarcabil prin ornamentaţie; Tetraevangheliarul, copiat în acelaşi an la mănăstirea Căldăruşani, îmbogăţit cu miniaturi şi ornamente prin grija preotului Vlaicu şi ferecat cu argint.

Din fondul latin este de menţionat un Coran din secolul al XVII- lea, manuscrisul ebraic Meghi' lat Esther(Estera) copiat si miniat pe teritoriul Moldovei, în secolul al XVII- lea, şi o copie mai recentă a celebrei opere a lui Firdousi, Şah- Name, cu frumoasele miniaturi ale şcolii persane.

Bibliografia naţională

Biblioteca Naţională a României are funcţia de cercetare şi valorificare a patrimoniului naţionaşl scris, iar aceasta se realizează prin Bibliografia Naţională curentă, cu documentele existente in Depozitul legal, prin seriile: Cǎrţi, albume, hǎrţi ; Publicaţii seriale ; Documente muzicale tipărite şi audiovizuale ( Note musicale, Discuri, Casete) ; Românica ; Teze de doctorat; Articole din publicaţii periodice. Cultură

Colectiile bibliotecii cuprind circa 13.000.000 de unitati bibliografice cu caracter enciclopedic, organizate in fonduri curente - publicatii romanesti si straine (carti, ziare si reviste) - si fonduri ale colectiilor speciale ( bibliofilie, manuscrise, arhiva istorica, periodice romanesti vechi, stampe, fotografii, cartografie, audio-vizual).

Cǎrţi, albume, hǎrţiLucrarea apare din anul 1952, având o periodicitate bilunară. Înregistrează toate publicaţiile de tip carte editate pe teritoriul României, în Depozitul legal al B.N.R.Lucrarea dispune de index alfabetic de autori şi nume de persoane, index alfabetic de titluri de lucrări şi index alfabetic de edituri.

Publicaţii serialeApare din anul 1992, având o periodicitate anuală. Cuprinde producţia naţională de publicaţii periodice, în Depozitul legal al B.N.R.Lucrarea dispune de index alfabetic de titluri, index alfabetic de redactori şi index alfabetic de editori.

Documente muzicale tipărite şi audiovizuale ( Note musicale, Discuri, Casete) Apare din anul 1968, periodicitate trimestrială iar din 2010 are o periodicitate anuală. Cuprinde producţia naţională de partituri, CD-uri, discuri, casete, în Depozitul legal al B.N.R.Are index alfabetic al numelor de persoane şi un index alfabetic de titluri.

Românica Apare din anul 1996 şi are o periodicitate anuală.Oferă descrierea bibliografică a diverselor documente (cărţi, albume, hărţi, teze de doctorat) publicate în străinătate, semnate/editate de autori/editori români sau de origine română ori consacrate, integral sau în parte, unei tematici româneşti. La alcătuirea acestei publicaţii sunt folosite în principal următoarele surse: - catalogul publicaţiilor din Biblioteca Naţională a României, - baza de date OCLC, - cataloage on-line ale unor biblioteci naţionale din Europa, America de Nord şi Israel, - ediţii Books in Print din diverse ţări,

Teze de doctoratApare din anul 1995, având o periodicitate semestrială. Cuprinde tezele de doctorat intrate în Depozitul legal al Bibliotecii Naţionale a României. Dispune de un aparat ajutător format din index alfabetic de nume, index alfabetic de titluri şi index alfabetic de edituri.

Articole din publicaţii periodice. CulturăLucrarea apare din anul 2000, reluând, numai pentru domeniul sus-amintit, bibliografia de articole apărută în perioada 1953-1988. Bibliografia Naţională Română. Articole din publicaţii periodice. Cultură Are o periodicitate lunară şi cuprinde articole din publicaţiile de cultură existente în Depozitul legal al Bibliotecii Naţionale a României. Lucrarea dispune de index alfabetic de nume, index alfabetic de surse şi index alfabetic de subiecte.

PLAN DE EXPOZIŢIE

1. Tema aleasă

Se va organiza o expoziţie cu titlul ,, ARTĂ, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ,, ,expoziţei în care se va expune o serie de icoane pe sticlă şi piatră, ilustrând în primul rînd sfinţi locali şi personalităţi ale locului şi mărturiile acestora, chinurile şi condiţiile vitrege, care au stat la baza perpetuării credinţei şi culturii in comuna Rîşca, dar şi lucrări în care se va descrie istoria Mănăstirii Rişca.

Deasemenea expoziţia va fi însoţită şi de o prezentare a unor modele de costume populare colecţionate de la bătrînii din sat, păstrate de peste 50 sau chiar 100 de ani în cele mai bune condiţii, la fiecare costum prezentându-se modul în care a fost lucrat şi cum s-a păstat.

Inaugurarea expoziţie va avea loc pe data de 19 mai 2008, odată şi cu ocazia deshiderii Muzeului Comunal ,, Petru Rares,, dar şi sfinţirea Monumentului Eroilor care au căzut în luptă pentru apararea comunei şi a Toiţei din centrul comunei.

2. Procurarea materialelor - realizarea icoanelor şi ilustratiilor cu Mănăstirea Rîşca

- relizarea unui scurt istoric a Mănăstirii dar şi istorioare culese de la bărtânii satului despre personalităţile locale

- căutarea costumelor populare

3. Aranjarea icoanelor şi costumelor

4. Realizarea invitaţiilor

5. Expedierea invitaţiilor

6. Organizarea activităţii prin invitarea unor persoane indicate pentru deschiderea expoziţiei

7. Desfăşurarea expoziţiei

Biblioteca publică şi biblioteca şcolară – modalităţi de colaborare în vederea îndeplinirii atribuţiilor lor.

FUNCTIILE BIBLIOTECII PUBLICE

Probleme generaleBibliotecile publice din România sunt structurate intr-un sistem de 41 biblioteci judeţene,

212biblioteci municipale sau orăşeneşti si 2683 comunale.Bibliotecile publice sunt biblioteci de drept public şi enciclopedicÎn epoca informatiei, totul se desfasoara într-un ritm nemaiîntâlnit vreodata. Bibliotecile, institutii prin traditie conservatoare, sunt si ele supuse unei presiuni sociale si

culturale intense, cu consecinte imprevizibile asupra profesiei însasi, precum si asupra institutiei bibliotecare.

Toata lumea este astazi de acord ca biblioteca actuala ofera servicii fizice si servicii virtuale.Biblioteca publica caracterizata prin colectii enciclopedice si categorii extrem de diverse de

cititori încearca si ea sa raspunda dezideratelor actuale.Conform celor mai avizati specialisti biblioteca publica contemporana trebuie sa îndeplineasca

astazi urmatoarele deziderate:− sa puna la dispozitia cititorilor documente culturale si de informare actualizate, sub diferite formate, astfel organizate încât accesul la ele sa fie foarte rapid;– sa dispuna de personal profesional;– sa dispuna de programe informatizate care sa raspunda normelor internationale;– sa fie conectata la retele nationale si internationale de informare.

Rolul sau traditional ca institu t ie de cultur a s i de educa t ie nu va disparea ci va fi extins prin serviciile moderne de informare s i de consiliere.

Biblioteca municipala este un centru cultural local la care populatia are acces pentru nevoi culturale si intelectuale.

Documentele din biblioteci sunt astazi disponibile sub mai multe formate si pe diferiti suporti. Serviciile de informare de care trebuie sa dispuna bibliotecile trebuie organizate în asa fel încât sa poata fi exploatati optim de catre utilizatori îndeosebi acesti noi suporti informationali.Pentru a-si îndeplini misiunea, biblioteca publica trebuie sa raspunda cerintelor deopotriva la

nivel local, regional, national si international. Fiecare nivel trebuie sa preia si sa dezvolte acele activitati care sunt imperios cerute de utilizatori.

La nivel local – într-o comuna, o zona rezidentiala sau un oras, biblioteca publica are urmatoarele atributii:− sa ofere documente pentru întreaga populatie;− sa fie un refugiu cultural pentru colectivitate; − sa ofere acces la cultura si la universul informational; − sa ofere informatii privitoare la colectii; − sa detina un serviciu de informare si de acces la informatii; − sa îndrume utilizatorii în cautarea documentara independenta; − sa prelucreze informatiile locale; − sa difuzeze cunostintele de baza privitoare la drepturile cetateanului; − sa intre în legatura directa cu serviciile publice locale; − sa intre în legatura cu serviciile private locale; − sa ofere servicii de informare institutiilor si industriei locale; − sa fie un forum de dezbatere pentru activitatile civice; − sa organizeze o retea de voluntari, sprijinitori ai bibliotecii;

− sa organizeze evenimente si servicii culturale. La nivel regional, biblioteca publica are urmatoarele atributii:

− sa prelucreze si sa gestioneze informatii regionale cu parteneri regionali (de exemplu, producând în comun cu muzee si arhive metadate referitoare la cultura regionala);− sa ofere servicii interbibliotecare eficiente;− sa fie în retea cu serviciile culturale regionale.

La nivel national, biblioteca publica are urmatoarele atributii:− sa ofere servicii de informare cetatenilor de pe tot cuprinsul tarii;− sa se constituie într-o biblioteca electronica;− sa contribuie la actualizarea bancilor de date nationale;− sa produca metadate sau cataloage colective;− sa ofere servicii interbibliotecare eficiente;− sa produca licente nationale;− sa ofere servicii de logistica.Bibliotecile comunale

Bibliotecile scolare trebuie sa devina surse de informare permanenta si la zi, prezente active în viata si lumea elevilor, iar cei care raspund de activitatea lor, respectiv bibliotecarii scolari si cadreledidactice, trebuie sa aiba în vedere gasirea unor noi forme si metode de munca cu cartea, care sa corespunda cât mai bine procesului de modernizare a învatamântului. Aceasta modernizare vine în întâmpinarea ideii ca elevul trebuie sa fie pregatit bine si din timp pentru viitor, si ca el trebuie sa devina totodata cât mai receptiv la nou, capabil sa studieze si sa se informeze singur.

Activitatea bibliotecarului scolar nu poate fi conceputa în afara ansamblului activitatilor educative specifice scolii. Ea se integreaza organic, se întrepatrunde cu întreaga actiune educativa a scolii si devine astfel o componenta a întregului proces instructiv-educativ.

Bibliotecile scolare sunt componente esentiale si indispensabile ale sistemului de învatamânt preuniversitar, rolul primordial fiind de suport al activitatilor didactice si de cercetare.

Bibliotecile scolare sunt considerate ca fiind colectii de carti, periodice si alte resurse documentare si informationale pentru uzul elevilor si profesorilor.

Principala menire a bibliotecilor scolare este:- de a pune la dispozitia utilizatorilor întreaga informatie necesara, precum si instrumentele de documentare si metodologia de utilizare a lor.- sprijinirea procesului de adâncire a cunostintelor si de formare a deprinderilor de lectura si studiu, urmarite prin fiecare obiect de învatamânt si prin întreaga activitate didactica;- largirea permanenta a orizontului cunoasterii stiintifice în directia progreselor înregistrate de stiinta, tehnica, arta, în societatea noastra;- dezvoltarea maximala a individualitatii fiecarui copil.

Relaţia bibliotecii publice cu biblioteca scolarăÎn gândirea specialistilor europeni între biblioteca scolara si cea publica exista o strânsa

legatura. Ambele contin colectii enciclopedice si sunt destinate cititorilor de diferite vârste. Se stie apoi ca elevii si studentii folosesc bibliotecile publice în foarte mare masura. Pe plan

european 40% din bibliotecile municipale publice sunt situate în scoli sau în apropierea acestora. Bibliobuzele au totdeauna statii în scoli.

În calitate de bibliotecar şcolar, al Şcolii Centrale din comună, cît şi bibliotecarul comunei am încercat să găsim o cale prin care să putem comunica cît mau uşor şi cât mai util posibil, pentru a ne îndeplini atribuţiile specifice, să păstrăm o legătură cât mau strînsă, bazată şi observabilă prin numeroasele parteneriate în care sunt asociate cele două biblioteci pentru toate categoriile de vîrstă a elevilor, dar şi pentru o amănunţită informare şi cercetare benefică comunităţii.

- largirea permanenta a orizontului cunoasterii stiintifice în directia progreselor înregistrate de stiinta, tehnica, arta, în societatea noastra, atât eu cît şi bibliotecarul public ne-am informat şi

documentat mereu să vedem de ce resurse materiale dispunem care se gasesc la biblioteca şcolară şi care nu se găaesc la cea comunală sau invers pentru a uşura efortul de învăţare elevilor şi persoanelor dornice de lectură, prin promovarea lor în cadrul şcolii dar şi prin diferite manifestări organizate.

- sprijinirea procesului de adâncire a cunostintelor si de formare a deprinderilor de lectura si studiu, urmarite prin fiecare obiect de învatamânt si prin întreaga activitate didactica, prin informarea asupra fişelor cu bibliografia şcolară specifică pentru materilor de examen dar şi pentru lectura suplimentară la celelalte materii căutînd să asigur tot timpul baza de informaţii şi documente solocitate atât din biblioteca scolară făcând transer între cele două biblioteci şcolare, dar şi prin intermediul împrumutului interbibliotecar ( biblioteca comunală).

- De asemenea o altă modalitate de ajutorare a elevilor a fost să utilizarea calculatorului din bibliotecă, ce dispune de internet pentru procurarea informaţiilor necesare pentru diferite teme de referate, proiecte la diferite materii, informaţii care nu se găsesc în bibliotecă

- În acelaşi timp reuşit să formez o colaborare cât mai prielnică cu profesorii şcolii pentru dezvoltare procesului de lecturare dar şi promovarea diferitor căi de acces la cele două biblioteci, ce va fi benefic pentru realizarea tuturor proiectelor.

O colaborare cât mai bună şi cât mai eficientă între biblioteca şcolară ţi cea comunală este folositoare întregii comunităţi pentru procesul instructiv-educativ dar şi pentru dezvoltarea, informarea şi desprinderea unor abilităţi a tuturor cititorilor.