Anulu XI. — Nr 4 0 si 41

J.pa* t tífc c. e . t.n va *fpr*m«i'« • -?>«i»'r"»'*-i viu*ri-a ti dominec'a ; in tepteniantle eu

terbatori inte numai de doue ori.

Pretiulu pentru monarchia : pe-unu anu . . 10 fl. •— cr. v. a; „ diumetate de anu 5 „ — ., „ „ „ unu patraiiu 2 , î>0 , , ,

Pentru România si strainetate : pé anu . . . . . oO franci; - diumetate <le anu 15 ,

ttntru anuncie ,i alte £ K!B earacteru privat», u retpunde ţfU • m rZia • rtveUrile te facu cu pretw teadudu. S & î - W . de 30 c:v. o.

odaia, se anticipa.

Invitare de prenumeratiune la „Albina," pre patraiiulu' alu 11-lea, ce se

incepü cu 1. aprile, unde ni espirara peste 300 de aboneniente.

Pretiurile si conditiuni.'e se vedu in fruntariulu foii.

NB ! Am inturdiatu cu edarea acestui de facia nru, pentru <a si-lu fatemu duplu, ttgramadindu-ni-se mater iele pette mesura .

R e d a c t i u n e a.

Budapesta, in 10 main n. — In Serbia abiá se instalase sambat'a tre­

cuta noulu ministeriu liberale nationale Stevcea — Risticiu, candu si incepü a se lati faim'a, câ manedia, domineca, acestu mini­steriu ér s'ar fi retrasu, si inca cum se fabula, din caus'a unei epistole a imperatului russescu câtra principele Milanu, alu cârei cuprinsu ce e dreptu nime nu scie sé-lu spunu, dar iu a cârei urmare principele sé fie fost silita a de-chiarâ ne-acceptabile program'a noului mini­steriu !

Noi avem insciintiare directa din Bel-gradu, carea ne incredintiadia, câ nemic'a nu este adeveratu din acele fabule respandite; noulu ministeriuRistici functionédia regulato; ér program'a acelui'a Serbia o conosce."

pusa pe picioru de resbelu. Astfeliu stau toti in arme, asteptandu cu nerăbdare resultatuln conferintieloru din Berlinu. —

* * * Déca avii efeptu deprimetoriu asupra

domniloru stepanitori ai noştri, instalarea la po­tere a cabinetului Stevcea-Risticiu in Belgradu, apoi scirea despre noulu cabinetu in Bucuresci, anume despre constituirea ministeriului nou cu Manolache Costache Iepureanu ca presiedin-te si pentru lucrările publice, Ionu Brateanu pentru finantie, Michaila Cogalniceanu la esterne si G. Vernescu la interne si Chitiu la culte si iustructiunea publica, ace­sta scire chiar a consternatu ! Si deja mai multe foi nu-si mai potu suprime credin-ti'a, câ ór'a suprema, pentru ca Carolu sé-si iée catrafusele a sositu; ba „Alig. A. Z," in nrulu seu de domineca, intr'o corespundintia din Bucuresci, scie sé naredie despre o convorbire a dlui Ioou JBrateanu cu principele Carolu, unde cel'a i dâ ac stuia consiliulu, d'a urma essemplulu regelui odiniora alu Spaniei Ama-deo, la care vorba MS* de Hochenzollern ar fi respunsu," câ densulu nu este Amadeo, ci ta remané in tiera si-si va aperá Tronulu si poporulu.

Noi, cari avemu fericirea d'a conósce bine si pre Domnitoriulu Carolu sî pré diu Ionu Brateanu, suntemu convinşi, câ astfeliu de discursu n'a potutu avé locu intre ambii; ideie ca cele de mai susu, nu sémeaa nici pe anulu, nici pre altulu. Dar cu töte acestea, re-portalu diu Öazet'a de Augsburg este forte «emnificativu pentru imprejilrâri!

Domnji noştri se temu de o conflagratiu-se generale la Dunerea diosu, de o resolutiune carea sé-si intinda braciele dela Prutu si Ma-rea-négra, peste totu Balcaoulu, si pana la Marea adriateca si carea eventualminte sé-si arunce schinteile crunte 9i peste Carpatl, si

ptu lu de a s e teme, J alianti'a cu Prusso-Germania si l lussia, ri'a tremura pecato- ; c â t u s i a casa la regularea referintieloru

î . n î . Î « J B , g e r 8 ' d e t f e ^ e d e câte o r i * d e î intre Austria si Ungaria; si apoi adaugu iBuorandu-secenulu.S}atâtu»aiverUis, u au • , - . ... , \ , , ° donau i>vsni cuveutul se ftSme, Ä i n - - acele foi certitudinea, c á si asta data, Ia

^ intrevenirea din Berlinu, diu A n d r á s s y se va dovedi demnu de inalt'a încredere

Drava si Sava. Au to precum are totu drep

,.cumca tete mise iĂentu snnt 'provo-Nichitia — unélta

cu Ristici si cu Stev-«rolu — ce e dreptu i Bismark de multu, : Iepureanu si Cog&l-i*)itü! Apoi Bulgaria lin cóCi — Serbii si Inii — se'ntielege —

Slovacii — mus-

d sisi in sufletulu loru t iile din Oriente, pe s cate de câtra muscal moscala ; Milanu, cu * cea — unelte museale — prussactf, dar ér acumu prin Brafea ni ceanu — < a totulu — n.uscaiita; epoi Ja Creaţii - jfhÉscali; muscali; niine-poima»!si

Ei bine, domnii n o t j ö sciu si sentiescu, câ ei nu au, pentru câ n'a sciutu m<ritá iubirea si încrederea popórelep j de aceea ei si au celu mai deplinu curtate de a se teme! Dar noi, cari c o n o s c e n r a irai vertosu pre cei » s t a d i la potere i n BooMUa, suntemu convinşi, câ atei'a au mai muSfcintieleptiune, bî mai pucina patima órba, ifcâtu orbiţii de Ddieu magiari, »i ei nu vor' ä J W n t uneltele nimenui, intru nefericirea tierii ^uatiunei loru. înseşi

iermane si magiare ministerie si

r e p o r t u r i l e de pr in foii recuB«scu, eâ dela ţie

diu

Belgradu si Bucuresci 3to « t é P t a . P r 0 ^ ! m t d e r a ^ D r j ^ a t o c m i attádi, pt^tm&WSSés^T*^ mu din anima venirea la potere in România sî in Serbia a partitei naţionali liberali. —

O depesia de astadi, 11 1. c. m arruncia din Bucuresci câ de vpresiedinti ai senatu­lui, in locului lui Jepvreanu si Vernescu, s'au alesu I. Ghica si D. St ur di a. Noulu mini­steriu si-a desvohatu in Camera program'a, in carea promite: in afora o politica paci-nica si respectarea tractateloru internatiu-nali, ér in laintru economie in finantie, sus-tienerea ordinei si a dreptâtii, si imbuneta-tirea starei populatiunii rurali. Noulu mini­steriu va dissolvá Camer'a!

O chiae, dar ee mai chiae î Nu mai sufere nici o indoiéla; pre­

cum narcotisara si apoi păcăliră si despo-iara cameradii politici din Viena pre diu T i s z a , tocmai asiá au se-lu bage fru-mosu in curs'a loru pre diu A n d r á s s y bunii amici diplomaţi din Berlinu.

Dejá foile nemtiesci, ce trecu de inspirate ale d-lui B i s m a r k , dupa-ce mai dilele trecute mi-ti-lu scaltieira bine-bine pre marele nostru barbatu de statu, si mi-ti-li spuseră magiariloru peste totu unele adeveruri despre egoismulu, urit'a netolerantia si orgoliulu selbatecu alu loru, 3 cároru trebue sé se puna capetu!" acuma cam totu acelesi foi vinu a mi-ti-lu desmerdá si descânta pre acelaşi d. A n d r á s s y , dandu-i celu mai frumosu atestatu despre portarea sa buna, despre inteliginti'a sa fd reallle gale merite atâtu in concertul» diplomaţiei, specialmente in

S u p a c » ^ j M g ^ ^

si simpathia a Monarchului seu si a alia-

tiloru acestuia! Cine de dóue septemane incóci cets

cu atenţiune pre „Nord. D. A 11 g. „ K ö l n . Z." „ S c h l e s . Z." „ A H g . i n g s b . Z.u apoi pre „G o 1 o s."

E. u s k i M i r." si altele museale, n a potutu a nu se convinge despre aceea, câ. suntemu unélta, trist'a unélta a caracra-diloru si aliatiloru noştri!

Pentru eterna memoria éca inse-rámu aci vocea sirenica ce tocmai se te -legrafâ din Berlinu domniloru noştri spre mare bucuria, din „N. D. A l i g . Z," de alalta-ieri. Ea suna asiá:

Andrássy, din prim'a clipita, a pnee-putu cum se cade insemnetatea unei pasin oneste si sincere a. celoru trei poteri, si de locu cum a luatu in man'a sa conducerea, politiceiaustro-magiare, aavutu a « o t i u n a succesu in fapt'a convenire! celoru tret Im-

~' Im«, swcesulu tncrederei Tect-

astadi neciatinata, a remasu semnatur'a. aliantiei intre cei trei Imperati. Acésta în­credere împrumuta marea .importantia con-ferintieloru de acum din Berlinu. Contele Andrássy póté sé intre in aceste de facia conferintie cu tóta securitatea, la care lu-indreptatiesce pe deplinu apretiuirile e e afla in tote pârtile talentulu seu dé barbatu de statu si meritele sale pentru Austro-Ungaria. Marele meritu, ce elu tocmai si-a câscigatu la regularea de nou a referintie­loru intre ambele diumetáti a Monarchiei, este o dovéda necontestabile despre aceea, câ Imperatorele Franciscu Iotifu a depusu sortile Monarchiei in manele unui barbatu valibile si pentru cele mai grele situatiuni. Principele Gorciacoff, chiamatu în deminé-ti'a conventiunei de Paris pentru conduce­rea politicei russesci, ca Nestore alu diplo­maţiei europene, dupa propriele sale suc­cese de 20 de ani, scie cu atâtu mai multu sé stime meritele bărbatului de statu din Austro-Ungaria, si chiar fapt'a positiva a acestoru neue intelniri si deliberări perso­nali, este o garanţia despre întentiunea si si certitudinea bunei intielegeri asupr'a tuturoru intrebâriloru, ce potu sé atingă pe Austro-Ungaria si pre Russia in Oriente.

Totu am auditu in vieti'a nostra, că. magiarnlui n'ai de câtu se-i gagiuledi,sMu imbeti cu tamaia pentru vertuti si merite, pre cari nu le are, si apoi poti . se-1» despoi si de camasia si chiar cu buna voi'a lui de viétia!

Alu nostru, alu Bomaniloru interesu n'a fost nici o data, a pac^lj si, ucide pre magiaru; dar invederatu n | • p.şţe, cá ca-meraderi'a de peste Laita U | m f t r e B c e acestu scopu cu nespusu succesu.

Ei bine; dar déca vócea sirenica a intimei lui B i s m a r k este magulitória pon ? la grétia pentra ambiţiunea d-lui Andrássy, apoi altele tocmai in asemenea modu sunt amagitórie. Asiá d. e. de câte­va dile incóci, prin foi si din Berlinu si din Petropole se publica si sustienu cu multa consecintia unele indegetâri despre modulu, cum ar fi sé se impace si* regnie^ die Orientele turburatu, dupa combinatiu-nile Muscalului si cu Neamtiulu. Aceste nóue noutie combiuatiuni de buna séma numai intr' unu capa magiam ameţit ii potu sé gasésca resunetu! De aci pi spli-cânvu tamaiarea lui Andrássy.

Este vorb'a, că, in conferintiele din Berlinu sé se iée la apretiuire c o n t r a -p r e t e n s i u n i l e redicate, si resp. g a r a n t i e l e cerute de capii insu-rectiunei din Hertiegovina.

Muscaliloru adecă a succesu a proba naintea lumei, respective naintea lui B i s m a r k , câ diu Andrássy s'a insielatu reu, candu a presupuşii, cumca Turculu ar avé destula voia si potere, d'a introduce reformele promise si de a-li câsciga respectu facia de ori-si-cine. Dar Imperatiele sunt ingagiate cu parol'a loru si asiá acuma trebue sé se socotésca, cum sé iée ele in mana caus'a si s'o duca la resultatu, pentru ca sé nu remana bla­mate!

Si aci mi-ti vinu inspiratele din Pe­tropole, si totu d'o data sl unele din Ger­mania, si ni spunu jrumosielu, câ dintre

I tóté planurile câte au esitu pon' acii Ia ./- lumina desorc nacific*rea Oriftatcfa&îi^a: f

d'a 1 a s á B o s n i a s i H e r ti e- ) g o v i n a s u b d o m i n a ţ i u n e a i s u p r e m a a S u l t a n u l u i , insa i a l e o r g a ii i s á d u p a n a ţ i o - 1

n a l i t â t i , c u j u r e d i c t i u n i c r e ş t i n e s i t u r c e s c i p r e a c e l a ş i t e r i t o r i u. Adecă : Orasiele si satele cu poporatiune maho­medana a le forma in cercuri si districte turcesci, ér cele cu poporatiune creştina in cercuri si districte slave; in celea ad-ministrandu turcii, in cestea autorităţi creştine. Asiá. cum pon' la anulu 1867 a fost S e r b i a , carea se provoca de eşsemplu!

Spre scopulu aplicării acestei lău­date chiai, Bosnia si Hertiegovina ar fi a se s e c e s t r á de ocamdata de la turcu, adéca a se ocupá de armate ale Aliatilóru, séu dóra numai de ale Austro-Ungariei, ca aliatulu mai aprópe.

Planulu este plausibile. Elu cuprinde « chiae minunata pentru deslegârea ces-tiunei de naţionalitate pretotindeniá,unde poporale nu se potu intielege intre sine si cu tiranii egemoni ai loru. Ea, acesta chiae, o data dóra bine desvoltata in con-ferinti'a dinBerlinu séu aiuriá, apoi aplicata practicamente in Bosnia si Hertiegovina, de buna séma va deschide ochii domniloru magiari, ca sépricépa candu-va situatiu-nea, si sé se convingă candu-va, câtu de departe am fost noi Romanii de cugetulu d'a sparge tiér'a, d'a ne desparţi de ei, si d'a creiá o Daco-Romanía atanciá, candu Ia 68

î m !iropena a cuceritu l u p u s u l u i ; ea va ocupá

oraandati e t a l e -li-am presentatu si r L j , c a P™iectulu nos-verata încredere f r a ß l a r a a drepturilor* tru de lega pentru r W c â t u d á m i r a gre-nationali in Ungma u-i*tuaci, candu nt-au siéla au facutu ei to u ^ proiectu de lege respinsu pe deplii alu nostru!

„Civilisatiunel dejá intréga emts fer i lu s P r e Oriente." Asiá curendu si e m i s f e r W « M " d i n Viena cu sesnrime „T. B l | % r e p a r a in Berlinu. privintia Ia cele ca f "óa'a chiae intru

Sj lutănu deciV data adoptata de acestu iittblesu. E i y » * s i Hirtiegovina, diplomaţia pentru B|tj f a c e efeptulu pre-nu va intardiá de a 4 i u r d P e i , unde se mai totindeniá in statele jjtirani impedecatori afla barbari m o d e r n i , j r t ^ o r u - — de cultura a aatiouaji1-*

-Â 9 maiu u. 1876.

B u d a p e s t a , j c o a i t a n t i r t j p D U ds

O d e p i l a d i o t ^ * ' e

a d u c . V l u n i a i

alalta-ieri, domineca 1 ^ ,\Salomch, p 2 n -la conosciintia, p r e c M / ° ' n d u , a t r e c a l a

tru ca o fécá bu lgara j U t a . l n t r ° c a s a s a C ^ islamu, a fost t r a n s p c f r e s t i n u ' a S l t a t u d e

turcésca, ér poporulu ! P ™ a scote cu consululu a m e r i c a n u l 1 0 turciloru, la care forti'a pre féta din m i a r e p i t i t e , con-ocasíunenascéndu-se a l u Ge™"™*',. do-sululu francesu si c e l i 5 i r e a m l u i S l . a

rindua se convinge f a t " m , t r ° paciui spiritele, au i> . ^ m l o r u unde de séu casa dé r o g a t i u r f n a t e a u f o s t uewi, glótele musulmane f9tk

S ^ n a t o r i u l u nefiindu in stare a-i| urbei!

intru iiiteresulu, spre onőrea si demnitatea nationale a Romanului? Par' câ — da. da .

De pre campulu resctflei in Turcia, scirile mai nóue suna asiá, câ in Hertie­

govina ambele párti se reculegu; unele foii vorbescu, cumca s'ar face încercări de unu nou armistetiu, mâcar pe vr'o dóue septemani, pana s e se véda resultatulu confenntieloru de la Berlinu. Altfeliu in Bosnia-, aci dupa tote re­porturile, mişcarea este constante si mai nu trece di fora loviri sangeróse, cari parte mai mare se termina cu viitori'a crestiniloru si cu lăţirea pre vediute a res "óléi, cărei deja au inceputu a se alătura mulţi Mahometani, de limba slava.

Ceea-ce inca se reporta si merita tóta atenţiunea este, câ Austria intr'adeveru iucepe a detrage ajutoriulu ce a datu pana aci refu-gitiloru pe teritoriulu seu. Sunt sfasietórie de anima cele ce se descriu prin foi despre cala­mitatea bietiloru ómeni,copíi si betrani si femei nepotintióse, cari de o data cu miile remasera for' o bucatura de pane! Dejá unele depesie anuncia, câ mulţi sé fie inoritu de fóme si la mai'multe punturi sé fie isbucnitu o lungóre cumplita totu din caus'a fómetei! Astfeliu crestin'a Austro-Ungaria vré sü faca servitiu păgânului de turcu, constringendu pre neferi­ciţii fugari creştini a retorná in ghiarele tira-niloru loru seculari! Afurisita póma acesta politica a celoru mari de la potere l —

Acestu incidenţei"»—-este forte alarm t to-

l u c a o d o Y é d a ,

paua unde a ajunsu temerea si perplessitatea magiara in momentulu de facia, ni dâ unu ar­ticlu in nrulu de adi alu lui „P. Lloyd/ din coudeiulu unui barbatu de statu, ce — precum observa redactiunea—conosce forte bine repor­turile .europene; in acegjfcta invétia diu An-

^,dc miTö^w^ear man Belátóm te satisfaotiune, totu póté séaibfe consecintiele cele mii gravi. Dejá se ánuncia tramiterea de câte o flotila armata spre Salonich atâtu din partea Franciái, câtu si a Germaniei, ba a tuturoru poteriloru mari si a Greciei, firesce pentru aperarea crestiniloru de furi'a mahomedana. Si acést'a se face cu dreptu cuventu, căci dupa cele mai nóue versiuni, nu creştinii sé fie datu indemnu de iritatiune, ci chiar nu­mai turb'a barbara a turciloru; si nici câ se adeveresce, cumca Consulii ucişi de buna voia ar fi mersu in Mosiei'a turcesci, ci ei sé fie fost teraiti acolo!

Ajunge câ tocmai in acestu mornsntu, candu in Berlinu se delibera de sortea Turcului, actulu din Solonicu intarita tóta lumea culta in contra barbariei turcesci. —

f ^ ^ f F S P b a v O i a i i a ^ ^ ;sejşud^iamoşca, facia

Budapesta, in 9 maiu n. 1876.

Precandu d'o parte se inmultiescu fai mele, cumca rescol'a este aprópe d'a prorumpe si in Bulgaria, cea mai mare si mai avuta provincia a Turciei, dé alta parte unele foi ni aducu positiv'a scire, câ in Bul­garia pe facia se. subscrie una grandiosa pQtitiune câtra Sultanulu, prin carea se cere, redicarea Bulgariei la rangulu de Regatu, cu Sultanulu Rege si cu o autono­mia si constitutiune, cam tocmai ca si Un­garia, facia de Austri i ! Representanti'a nationale bulgara ar fi 3é se instaledie in Rusciucu; guverniulu Regatului ar avé sé fie responsabile acestei Represeotantie na­ţionali; dar afacerile diplomitece si de resbelu ar remané la guverniulu centrale din Constantinopole.

Unde ar fi cutesatu de vr'o 300 de ani incóci cineva in Bulgaria cea blânda si smerita, a vorbi si chiar a pretinde in pu­blicu d'alde-astea!! — Asia se schimba tim­purile. Dar óre se voru schimba curendu si

de musealutu, numai cu o politica passiva ca pana acuma, adecă d'a evită ori ce pasu gresitu, ci se pasiésca activi, adecă d'a imbiá muscalului iniciativ'A si spriginirea loru intru repararea perderiloru dela 1855, anume intru recăscigarea părţii besarabice, cese atuncea României! câci numai asiá si-vor face domnii magiari amicu pe muscalu si acest'a va uitá vatemârile trecu:ului ? !

Va sé dice: domnii magiari, dupa-ce sa­crificară tote interesele economice ale patriei — amictei loru cu Austria, si dupa-ce totu nu se semtiescu asecurati in stepanirea loru peste o tiera ruinata, acuma discutu in publicu pla­nulu, d'a sacrifica si sortile venitoriului si d'a ajuta ei insisi sugrumarea nationale prin mus­calu, numai si numai ca in precariulu presente sé póta remané la potere spre a impedecá desvoltarea conlocuitoriloru loru uemagiari!! Este lucru fora eşsemplu in istoria acesta po­litica de sinucidere!! —

Bndap&sta. in Î l nuiu n. 1876. O depesia de ieri din Semlinu, in orga­

nulu d-lui Csernatony, ni descopere in limba-giu curatu de spionu, câ in Carlovetiu, siedin-tiele Comitetului congresuah inehiaiandu-se, si la acesta ocasiune decidiendu-se a se luá ave­rile ruonastiresci din manele calugeriloru si a se administra printr'o epitropia laica, —• la mesa ce dede patriarchulu Procopiu Ivacico-viciu, acast'a a portatu unu toastu pentrupar-tit'a nationale, apoi a cantatu unu versu bise­ricescu despre bucuri'a si triumfulu angeriloru! De aci se adauge, câ Préfericirea sa Patriar­chulu se tiene matura pentru cas'a sinintiloru. — Nóa ni se pare câ tocmai matura pentru asemenea locu este denunciantele din „El­lenőr." —

«inele publice au devenitu nesuportabili si nici chiar prin crude essecutini implinibili; apoi mana in mana cu cris'a finantiale merge si creşte nemultiamireâ coinuna, ascnndiandu in anime sementi'a celei mai cumplite crise poli­tice şi chiar crise de statu! De aci este ca di-ariulu parisianu „La France" ajunse a afirma mai de unadi, cumca — „dupa cestiunea orien­tale are al vrmedie cestiunea austriaca," si ca „catastrofa de care e amenintlata egemonCa magiara nu e cu multu mai pucinu periculósa de câtu cea turcésca." — D'ast'a ne tememu si «oi, mai vertosu câ vedemu, cum pre di ce merge tóta lumea nepreocupata, ihcepe a se -deda cu idei'a acest'a! „La Frunce" si-esprima iperanti'a, câ „in curendu, cart'a Europei ori-mtali se va regula de nou," si câ „lß iniparti-rea Turciei si Austriei, sî Francia va ave de vorbitu o vorba iu concertvlueuropeanu."

Noi credemu a intielege din aceste cu­vinte câ generds'a Francia, aperatóri'a cea mai résoluta a drepturiloru naturali ale omului, ^le familiei si ale sementiei, Francia amic'a Iiatiniloru din Oriente, dóra se va cugeta sl la noi si nu ne va lasá préda ureloru si confu-.siuuei provocate juru-imprejuru de nebuniele austro-magiare, fora cea mai mica vina a nó-atra ca naţiune. Noi nu potemu crede ca tica-losi'a unoru renegaţi, séu slabi de minte si de anima fii ai natiunei romane, cari se fecera unelte órbe furiei ruinatóre de tiéra a celoru de 9 ani la potere, ca acea ticăloşia, la ór'a is-bandei, sé se póta imputa poporului romanu; •«aci ticăloşi — care poporu, si mai vertosu, care poporu de mulţi secii injugatu, nu are in sinuluseu! Noi suntemu pré modeşti; nici nu cugetamu la atâtu de pocit'a ideia de o Daco-Romania mare, de care se vorbiá multu pe timpulu bătăliei de la Crimea, si despre care

se dice câ lungu timpu ar fi fostu tare preocu-patu pe Napóleoné alu IlI-lea, ma nici de idei'a unui Regatu romanu, precum se afirma atare prin inspiraţii, poterniciloru din Berlinu.

, Am ftudjtu afirmandu-se de destule ori, <â susjtienerea^creşcerea_jLfl nica a Ronianimei dinOriente.este intru intere­sulu Franciei,si a iutregei ginţi latine; cu atât'a

,ne multiamimu; atât'a este ce dorimu. — Se sperâmu deci, câ consângenii noştri din Occi-dente, nu ne vor uita si paraşi. Cu acesta spe-rantia si. mangaiare in peptu, noi Romanii potemu fi liniseiti in privinti'a evenimenteloru nari ce se prepara in Oriente; ba chiar avemu ise dorimu, ca cestiunea orientale se se regu-ledie câtu mai cu graba, pentru ca aceea, cu «atu mai in graba, cu atâtu mai iu favórea nó­stra s'ar poté intemplá.

Mai dilele trecute tocmai in as tu intie-lesu ni se respicá si unu d. slavu dintre cei de frunte; numai câtu acei'a vorbiá cu mai multa mania, . decâtu moderatiune. despre egemo-nii noştri din Austro-Ungaria si despre musul­manii din Oriente. Elu dice: „Ór'a ultima a raseloru asiatice din Europa se apropie cu pasi rapidi. Nu va trece multu timpu si bar­barii necivilisabili, vor fi impedecati d'a mai domina si maltrata naţiuni, loru superiori, in

! tóte privintiele." In desiertu insa, câ cu tóte acestea totu mai essistu Romani, ce si-uita na­ţiunea ; nu numai, ci chiar si-cauta folosulu •si onórea, intru a se face códa la securea străi­nului, prin carea lucra a ne sterpi!

Vai de alianti'a magiara cu astfeliu de omeni degeneraţi ai noştri. — d

Frenologfa lui Deák si ea dove-desce câ n'a fost magiaru de rasa.

In secţiunea pe ntru sciintiele natu­rali a Academiei magiare, alalta-ieri, luni in 8 maiu, profesore le Lenhossék tienu unu discursu despre mesurârile in studiele ce a facutu densulu asupra capatinei Marelui Deák, dóue dile dupa mórtea acestuia. Cea-ce mai vertosu interesédia din constatările acestea, este, câ proportiunile si formaţiunile pârtiloru capului lui Deák au fost cu pri­vintia la ras'a magiara straordenari. Diu Dr.

1 Lenhossék a essamit pon' ac i 272 capa-tine de mag ia r i , ad ce se d icu l a noi magiari , si apoi é c a i f l a e l u i n dóue punte pr inc ipa l i l a D e á k . ecanâ,u ras 'a magiara este peste totu mictfala, adecă mica de c a p u , capu lu lui De'f i i de o proportiune ce numera depl inu hiesocefalia, adecă de măr ime medi loc ia , feliu incâtu intre cele 172 de capetine mage, pon' acii essami-nate si mesurate, n u déue s 'au aflatu de mărimea capu lu i luhăk.

I n tocmai acé sproport iune constată scrutator iu lu s i in pánti'a nalt imei s i for­mei frunţi i lu i Deák,] sî m a i straordenarie cefele, anume latimttmporalieloru, c a ca ­rea intre cele 172 de patine magiare numai u n ' a a ma i aflatu.

D i u profesore 1 Lenhossék, ce lu pu ­c inu d u p a reportür i ld in car i sqótemu noi aceste notit ie , cu ociunea. acestei diser-tat iuni a sale n u a atsu r a s ' a , l a carea de comunu se afla ceea-< la magiar i se con­stata numai straordiarmente; da r alta data, in alte pre legei s i opur i ale sale, c h i a r D S a a adeveru, câ — este ras'a romana. —

Lapusinl-ung. 4 maiu 1876. Scol'a romana pncipale din Lapusiulu

ungurescu, ca unic'a fatana de luminare a ro-manimei din acestu anhiu a Traniei, a fostu ajutata de multe ori in partea acelora, câ­roru li jace la anim benele si cultivarea poporului nostru. Astiliu.prin conferiri be­nevoli la diverse ocasiun, ajunse acesta scola a avé unu fondu, desi ;am micu în comparare cu trebuintiele ei.

Acestu fondu sé% marimu si immul-timu a fost parol'a fl A-casai vomanu cu trupu cu sufletu intţresatu de cultivarea poporului; firesce câci numai estu-feliu se pote asecurá viitoriulu acestei scole, chiamate

pana acuma aci! Intra essecutarea acestui propusu s'au nisuitu cei chiamati a folosi tota ocasiunea, intre ori-si-ce imprejurâri.

In urmarea acestui propusu apoi facu-ramu si in acestu anu apelu la marinimosi'a iubitoriloru de cultura â poporului, arangiandu aici unu baiu la 19 fauru a. c. n. si destinandu venitulu curatu fondului scólástecu de sub întrebare.

Acelu baiu s'a si arangiatu ; a fostu cer­cetata de unu publicu nu pré numerosu, inse alesu, si petrecerea îndestuli pe toti. Apoi facia de acestea resultatulu finale, scopulu de a adauge la fondulu scolâsfecu o suma ore-care, inca s'a ajunsu. Aducemu deci multiu-mita publica tuturoru celoru ce spriginira acesta întreprindere, atâtu moralminte, câte si materialmente.

Si la asta ocasiune totu de odata adu­cemu la cunosciinti'a publica numele marani-mosiloru ce ni tramese oferte intru interesulu fondului scolastecu, cărui se destinase venitulu cuvatu dela acestu baiu.

Ni s'a tramesu din partea dlui M. Hasi-datianu, ofic. la precept, din Gherla sum'a de 9 fr. v. a la carea a contribuita 111. sa diu eppu alu Gherlei Midi. Pavelu, cu 2 fr; apoi mgf. sa diu prepositu I. Anderco, rvdssimulu dnu Demetriu Coroianu, cano ni cu, rvdissimulu dnu Vasiliu Popu, canonicu, M. On. dni La-zaru Husa, not. conist. MichcAlu Ivascu, prof. de sta teologia, Augustinu Munteanu, adv. si diu colectante câte cu unu fiorenu v. a. — Dnulu Teodoru ^laga, mv. pop. in Siumcuta-mare ni tramise sum'a de 7 fr. v. a., la carea au con-tribuitu p. t. dnii: Paulu Dragosiu, vice-ca-pitanu, Vasiliu Buteanu, jude reg. dr. Ioane Culceriu, protomedicu, Andreiu Medanu, pre-siedinte la tribunalulu orfanalu, Oliveru Ilie-siu, protocolistu, Stefanu Bota cancelistu si diu colectante cu câte unu fiorenu v. a. — Diu Iuliu Popu, jude amministrativu inMonostiuru ni tramise sum'a de 4 fr. v. a. la carea aucon-

tribuitu: st. dnu colectante si stimaţii dnii Ioane Farcasiu, Vasiliu Farcasiu si Aless. Anca cu câte unu fiorenu v. a. — Cu totulu deci: 20 fl v. a.

Apoi de a dreptulu ni au tramisu p. t. dnii: Gabriele Manu, adv. in Deesiu 5, Nie. Ratiu, jude amministr. in cerc. Lapusiu ung. Nie. Cosm'a, not. cerc. Andreiu Budu, preotu, câte 2,; Cosma Anca, direct, la scol. norm, din Naseudu, Gav. Bäznr'a, preotu, Gav. Cupsia, proprietariu, Atan. Georgiu, inv. Aureliu Si­mon, cancelistu, Lad. Ardeleanu, cane. Geor. Marcusiu, caac. toti trei din urma din Sighetu, Paulu Breuer farmacistu in Lap. ung. Greg. Iug'a not. cerc. si Vas. Andreiu, inv. câte unu fiorenu v. a. — Cu totulu deci: 21 fl, v. a.

Astu-feliu peste totu ni s'a tramesu sum'a de 41 fl v. a; ér in ser'a balului au in-tratu la cassa 56 fr, v. a. Venitulu totalu a fostu asiá dara 97 fr, v. a. Spesele au fostu 47 fl 29 cr, v. a,.. Venitulu curatu prin urmare e: 49 fl. 71 cr. v. a.

Astfeliu fondulu scolei nostre la acest'a ocasiune crescu cu 49 fl 71 cr, v. a. Primésca deci marinimosii contribuenti profuud'a-ni multiamita si recunosciintia,

La acést'a ocasiune am onore a amentt fapt'a pré demna de imitatu a Illustritâtiei sale domnului Ladislau Vaida, carele bene­vol a ni tramite pre séma bibliotecei scoléi — unic'a biblioteca romana in totu tienutulu acest'a — doue essemplaria din cartea domniei sale „Epistola deschisa" si unulu din brosiur"a „Egy jó czélzatu román felszólalás." Benevo-íescá a primi deci si dsa profund'a-ni multia­mita si recunoscintia.

De asemenea se aduce multiumita si sti-mutului dnu Ioane Muresianu, oficialu la jud. reg. din Lap. ung. care a cumperatu cârti pre sém'a prunciloru in pretiu de 3 fr 12 cr, v. a. precum si onoratului dnu Petru Codeus, fos-tul'x diriginte a acestei scole, carele la depăr­tarea sa -de. aici a lasatu pre sém'a bibliotecei scolei unele cârti.

AdUcenQu a t c B i a Tcportţ» la fctinos^iváti^T onorabilelui publicu romanu, nu potu a nu spune peste totu câ stâmu reu: fondulu scolei fiindu micu, bibliotec'a dé asemenea. Apoi cine nu scie câtu de necessariu e a sustiené a'césta scola, si a o provedé cu tote cele de lipsa! De aceea ml-iau voi'a a atrage atenţiunea pu­blicului romanu asupra ei si a-lu rogâ de spri-ginu; mai alesu rogu pre dnii autori romani sé binevoiesca a-si aduce aminte de bibliotec'a nostra, dupa ce acu li este cunoscuta starea ei.

. Ioane Georgiu, dirigintele scolei rom. principali

din Lapusiulu ungurescu.

Sibiiu, aprile 1876. (Justiţia patriotica.) Casulu descrisa

mai la vale nu e uniculu in feliulu seu in diu'a de astadi. Cu tóte astea nu credu si fia de prisosu, a lu-impartasi in publicitate ca inca o dovéda caracteristica a tempuriloru abnormi, in cari traimu.

In Salisce, comuna din apropiarea Sa-biiului, nu de multu se escrisese unu concursu pentru ocuparea unui postu de cancelistu. La acest'a competara mai mulţi insi, intre cari si tenerulu C. din Sibiiu. Din partea competiute se recomanda trei, intre aceştia si eestu diu urma.

Pe candu se aştepta confirmarea de susu, s'audu p'aici nisce faime de denunciâri, cari mai tardiu se si adeveriră. Pentru postulu numitu adecă a competatu si unu teneru din Salisce, N., care ne-fiindu recomendatu, a cu-getatu sé se ajute cu midilócele ce sunt dejA pe la noi la ordinea dilei; elu vine la Sabiiu, se duce la unu amicu conscolariu unguru, persona gratissima la stepanitorii noştri, si i-comunica caus'a si lu-róga totu odata sé i-faca o reco-mendare catra diu Ministru. Si ce sé vedi ? — A fost de ajunsu sé scrie dlui Ministru, câ C. a capetatu, fiindu inca studente, o bursa din Romani'a, — ceea-ce este neadeveratu, — si

«4 e dacoromanistu, ceea ce ni se imputa totu de-a-un'a de câte ori domaii noştri ni facu nedreptăţi: si de cancelistu se confirma nnu magiaru, potu dice fora nici o califica­tiune, desi ceialalti doi recomendati sunt ju­rişti absoluţi. N. pre langa tote denuneiárile a remasu pe diosu! Potemu sé invetiâmu ce-va de aici. Caetera tacebo.

Asia se face dreptate in tier'a sântului Ştefanul! ?

dice, in genere pe câci de sunt adevefe

o.rdinarratu gherla se apuca a dascăli, poti

JL. Canalulu-mcrilortt, comit. Aradu, in maiu 1876.

N'avendu causa, nici pretensiunea d'a me mândri cu inalta sciintia, numai ca omu simplu, ca romanu cugetătorii' si interesatu de pro-gresulu sementlei sale, vinu a aretá onoratului publicu, de unde vine sen c« proprie este caus'a de nu potemu inaintă sl noi romanii ca alte popdre?— Ca omu bed anu, prin esperiintia de dieci de ani m'am convinsu si eu, cá înain­tarea ^ secura in eultura si asiá dicendu tumin'a la poporulu romanu numai si numai prin dib'ginti'a si conlucrarea in armonia a preotului cu invetiatoriulu se pote midiloci.

Dar ce vedemu in acésta privintia! Orde-natmni peste ordenatiuni dela Consistoriu câtra inspectorate, invetiatoj i si preoţi — p, hârtia insa esecutare de totu lipsindu ! Asiá in mai multe comune facendu eu întrebare — buna éra de dupa ordinatiunea consistoriala din anulu 1871 nr. 772/241 scol. m'am convinsu cá acea ordmatiune s'a pusu in viatia asiá, in­câtu anume aliniatele g), h) si i) — numai pre anulu acei'a; dupa aceea au incetatu ! A fost — se vede — destulu unu anu a invet.i-> copiii rugatiunile. Si-apoi observandu /»OipfXi invetiatori, cási fora a d e v e r i n ţ a , u J? Z

cununánbarbatesceiasia In locu a a stárúTpen-tru invetiare, ceru dela cununandi séu părinţii loru, sé li lucre pamentulu, sé li are, semene, secere, ér de dascalu nici nu li pasa! Acuma ce sé faci, candu unulu dintre cei chiamati d'a indemná si cultiva poporulu, si inca celu mai de influintia, lucra in contra ?! De ce sé se apuce, cu sine sé se sfatuiésca invetiatorii, candu ei vedu cá — de se vor plânge, si-vor aprinde paie in capu si la urma ei vor fi cei goniţi de susu si de diosu, cu totu cu orendu-ielele consistoriali! E dreptu câ lips'a de pro-gresu — preotiloru nu li se imputa, ci numai negligentiei invetiatoriloru si nepasarei loru de poporu; dar — én puna-se cineva in tica-lós'a positiune de astadi a invetiatoriloru. Ce sé scie face bieţii invatiatori, si cari ar avé tóta capacitatea si bunavointi'a, candu chiar si prin comune curatu romanesci — armonl'a intre ei si preoţi lipsesce si impare chiârile par' cá se cultivédia din adinsu ! — Domne Ddieu-le, őre pana candu totu asiá ! Ast'a este o ciu­ma rea, carea ne omora; si pentru aceea po­porulu nostru nu mai ésa din — „Vai s i a m t r u ! "

Pana acuma, trebue sé spunu, cá nime nici n'a cugetatu a fi posibile, vindecarea ace­stui reu; câci — lumea credea, cá lipsesce in mai mari — buna-vointi'a. Astadi peste totu incepe a se lati prin mulţime credinti'a, câ Eppulu nostru are multa-multa bunavointia: si d'aceea eu din poporu vinu a atrage aten­ţiunea Pré8antíei sale asupr'a marelui reu, principalei pedeci a progresului, a desvoltârii, a luminei.

P o p o r e a n u .

Din părţile Chiorene, aprile 1876. In nrulu 34 alu multu pretiuitei foiei

„Albina," sub rubrica „Cetatea-de-petra," unu corespundinte anonimu si-ia aernlu de mare dascalitoriu alu Chioreniloru si se areta casi candu numai elu singurii, intre ce mulţi peca-tosi, voiesce binele si desceptarea poporului. Dsa adecă, dupa ce din intieleptiunea-si minu-

inteliginti'a din Chioru, cele ce scrie, atunci

protopopii si preotiint încărcaţi de pecate contra luminară jbrului nostru, ér ceialalti cărturari romani siipartasi aceloru pecate, nepasiendu la medku pentru a-le curma. In interesulu adeveiufsi a causei culturali a poporului nostru ej deci lipsa sé se arete ce este adeveratu din Je ce scrise acelu dnu co­respundinte anonirt

DSa mai anti vestesce in lumea larga, câ pe aici pe la noi cele mai multe staţiuni invetiatoresci sunt iplinite cu azbuchieri, si cu teneri, cari abió î absolvitu clâssile nor­mali in Baia marel- Asta afirmatiune nu si-o dovedesce cu casu concrete; de aceea si eu i opunu simplumeí aflrmatiunea, cá n'a spusu adeverulu, ci pe la oi partea precumpanito-ria de staţiuni in' tiatoresci e provediuta cu preparandi, si und nu s'au aflatu de aceştia, cu gimnasisti, dar' u cu aanucheri.

Apoi vine si spune, cá pela noi ob vinu caşuri, de chiar in rtiatori harnici sunt des­tituiţi din postu, s înlocuiţi cu azbuchieri; anume ni spune c acést'a se intempla .pentiu cá nu vreu invetiaftrii sé-si imparta bietulu salariu cu superiorp s. c. 1. — Ast'a este o în­vinuire de totu graţe si desi diu corespun­dinte nu ni aduce ásuri concrete pentru do­vedirea ei, totuşi n i potu sé me indestulescu a-i opune numai afi matiunea, cá nu a spusu adeverulu, ci me s^ntu iudemnatu, in intere-

ului nostru, a-lu invita si in date positive: a) unde etiatoriu harnicu a fostu itu cu unu azbuchieriu?

b) cari superiori péftescu, ca invetiatorii sé-si imparta salariulu oii ei, ori barem poftescu dania dela invetiätt>ri? cáci a face acést'a nu

sulu luminârii popo provoca sé ni aret si prin cine unu ^esíítuííú "ir''in:

s t rahTrcér l I tdn^^ sl î TI A A I I O ^ f l niti nu potu suferi pre invetiatori din caus'a

metodei noue de instruire, ori ca sé faea locu la vr'o rudenia flamenda a destituitu pe celu harnicu, ai l'a inlocuitu cu azbuchieriu ? d) cari, si dela cine sunt acele informitiuni si­nistre protopopesci, cari s'au luatu de bani buni la Maritulu Ordinariatu ? — Pana ce acestea nu ni le va respunde prin producerea de caşuri concrete, ca sé se pota lamuri ade­verulu, totu ce scrise in asta privintia trebue sé se considere de clevetiri. Ast'a cu atâtu mai vertosu, câci diu corespundinte, din produce­rea ne-esacta a unui casu concretu, ni se areta aplecatu la clevetire. Ni atinse adecă in co-respundinti'a de sub întrebare casulu de des­tituire a invetiatoriului din Boiu-mare si inlo-cuirea-i cu unu azbuchieriu din veaculu tre­cutu. Ast'a inse nu-i tocmai asiá. Antaiu este de insemnatu adeverulu, câ despre re­spectivulu docent» protopopulu a datu infor­mátiuni bune si de aci elu nici n'a fost desti­tuitu, ci devenindu in relatiuni forte încor­date cu poporulu, a ajunsu a abdice in serisu elu insusi de staţiune ; apoi a dou'a, in loculu lui nu s'a pusu azbuchieriu din veaculu tre­cutu, ci unu pruncu teneru gimnasistu* care in anii 1874 si 75 au absolvitu preparandi'a in Gherla.

Astu-feliu standu lucrulu, si vediendu-se de aci că nu porta vin'a superioritatea sco-lasteca in acestu unicu casu concretu, ce pro­duse diu corespundinte, cu atâtu mai tare se vede cá nu e adeveratu ceea ce sustiene numai in generalitate; de aceea me si sentu indem-natu sé-lu invitu si provocu de nou, ca in inte­resulu adeverului, alu binelui poporului si in urma chiar ar reputatiunii dsale, sé producă caşuri concrete intru dovedirea asertiuniloru dsale din corespundinti'a de sub întrebare, pana atunci inse rogu on. publicu a nu luá de bani buni cele ce se scrise ca clevetire in co­respundinti'a de la Cetatea-de-petra in nrulu 34 alu „Albinei" de estu tempu.

Dela vini'a Buzemiloru, com. Satma­ri u, apr. 1876 .

„Qui« line pecefcto ? credite, nullui bovo."

Dela. polele Codrului, in 6 a „Fed." de estu-tempu, facia cu corespundinti'a mea din nrulu a a „Fed.u din a. c. si-a redicatu vocea unu dnu protopopu, carele porta nu­mele dualisticu „Pecurariu-Juhász." Acestu domnu plesnesce in drept'a si in stang'a» pentru cá mi-am luatu cutesanti'a, eu mitu-telulu, a desvelí nescari gresiele a fostu­lui secretariu eppescu oradanu dr. Aug. Lauranu.

De ora-ce prin încetarea „Ftdsratiunii11

de locu mi s'a inchisu terenulu, vinu a cere oapitalitatea pré stimatei Redactiuni dela „Albina," pentru publicarea contra respun-sului meu la acelu domnu ingamfatu.

Premitu, cá nu potu precepe cum d e diu protopopu classifica de ce-va ne-esţe-ticu si ne-morale a luare in diurnalistica sub ascucitulu criticei faptele chiar si a celoru mai mari functiunari; eu tienu c i diurnalistic'a sanetosa tocmai este chiamata a combate totu vitiulu , a contribui la îndreptarea gresieleioro si a propagi peste totu adeverulu si binele.

Dupa acestea am sé-i spunu, câ desi am disu c i bucuri'a e generale pentru des­tituirea dlui Lauranu, totuşi aici nu l'am intielesu ai pe diu protopopu cu alti vr'o i4 inşi, cari au destula causa sé se supere tocmai; domni'a-loru inse sunt asiá de pu-cini incâtu nici nu potu ştirbi ceea c e sustienui atunci.

Ceea ce am disu despre „mistifieatiuni si seduceri," sustienu si acü. Séu cu c e i

« W - V O H ^ timbra faptulu, candu rogamin-. ~e UffeTTTkJlnlitóti** ^ M * i « « 6 c i se punu^

„la o parte", si capulu diecesei numai": atunci vine la cunosciinti'a acelora, candu i-se desvelescu prin altulu, sositu din de­părtare acolo ?

Ce se tiene de nepotismu, tocma ca­şurile aduse de diu protopopu intarescu adeverulu assertiunei mele. A uitatu ins» dsa si pe alu duoilea afinu de sora a dlui L. carele pucinu dupa mutarea părintelui resp. socrului seu, i se dede acestui de ca-pelanu. Cu ce scopu ? — Ddieu scie. — Asemenea a mai uitatu si aceea, c i venera-tulu părinte a dlui fost secretariu a mai dobanditu si alta parochia, de cum s'a aflatu in curtea episcopeeca diu L.

Din acestea si altele assemeni e chiar câ prin influinti'a sa diu L. a pusu temeiu bunu nepotismului mai nainte de a fi secre­tariu, ai pré credu, c i si mutarea dtale, die Pecurariu-Juhász, desi nu a 5-a, ci a 4-a este eflussulu influintiei Lauraniane, cee ce in impregiuririle de atunci pré usioru s'a potutu efeptui, pana unde pre altuluj s'a silitu a-lu satura cu laude, pote si neme ritate, ca astu-modu pana la timpuri mai bi-j nevenite, sé-i tréca poft'a de contiuri grase.

Ce se tiene de celebritatea parochiei mele, nu potiu sé reflectu altu cam, de cân spunendu dlui protopopu,ci „judicat coecn de colcre." Pre langa celebritatea unei seminea parochie, mai vertosu de ai a» 3—4 prunci de crescutu, ti-ai róde si ruc'adepe capu. O spunu deci cá sî dorescu sé me stramutu, inse nici candu ] alta cale, ci numai pe cea a meriteloru si \ apretiuirii, déca cei ce suntu chiamati voru luá in drépta consideratiune.

Credin ciosulu Torna.

i. ch. p.

Adunarea sinodele aradana de estu timpu.

Am atinsu in nrulu precedente despre intemplâri straordenari la sinodulu eparchiale din Aradu. Am fi potutu folosi cu dreptu cu­ventu si altu epitetu mai caracteristicu, dar nu aflâmu oportunu a ilustra in modu dras-tecu cele intemplate. Am fi in stare a desveli unu firu nu rosiu, cum este dical'a, ci we^rt» intunecatu, ce percurse mai tote discusiunile si caracterisédia cele mai multe decisiuni ale adunării, anume acelea ce fusera primite de o maioritate óresi-care a ei, bine organisata si disciplinata de afara; dar sé ne apere Ddieu astadi de unu curagiu si o nesocotintia ca a aeeloru fraţi ai noştri! Peste totu sé ne apere Ddieu si de cugetulu d'a ne denunciá si blama noi insine pre noi.' Cea-ce dupa lunga si ma­tura socotéla am aflatu ne-aperatu, nedispen-sabilmente de lipsa, ca o stricta detorintia a nóstra, este, a atinge in pucine trasure princi­pali unele retaciri grele si unele simtome de morbu greu la unii faptori ai autonomiei nós­tre, si acést'a curatu numai pentru d'a de­ştepta interesarea publica, spre scopulu o'a impedecá reulu, sé nu prindă radeeine, sé nu se latiésca mai departe.

In Caransebesiu siedintiele sinodului eparchiale s'au terminatu in 5, in Sibiiu in 7, in Aradu in 9 dile. Ar socoti omulu, cá Ara-dulu a regulatu mai multe si tóté mai bine. Adeverulu e, câ acelesi discusiuni mai netedu, mai in buna armonia au decursu in Caranse­besiu, si mai cu multu gcomotu, mai in amara lupta, mai prin grea confusiune s'au petrecutu in Aradu.

Au lipsitu de totu conferintiele cele fratiesci si confidenţiali, cari alta data prepa­rau tote cestiunile eele gravi si li simplificau atâtu de multu deslegarea. In loculu acelora s'au substituitu coalitiunea partecularia d&a-destina, a l ö c á r o i ^ bede.

Multu am fost frapaţi, candu mai la multe caşuri de diferintia de opiniuni am ve-diutu cu energia si^succesu spriginindu-se des-positiuni, ce lasă spaciu abusului. N'am sciutu sé cuprindemu cu mintea nóstra acésta enig­ma ; dar asecurámu, cá déca o data ni se va dá o buna ocasiune, vom urmări prin studiu speciale acestu gfiru negru" in conclusele acestui sinodu, si acelu studiu va fi forte instructivu pentru toti cei-ce voru avé voia sé invetie; ei voru invetiâ câ: dintr' unu mobile séu indemnu gresitu, dintr' unu principiu falsu, nu póté esi decâtu o sistema si procedere uemorale încărcata de daune!

Mai vertosu s'a manifestatu spiritulu coalitiunei, candu fü vorb'a de califi catiunea clericiloru pentru parochie de prim'a classe. O data cu capulu maioritatea nu voiá sé auda si sé admită, cá ar fi posibile atare calificatiune prin noi insine, prin ale nóstre scóle si essa-mine si atestate, ci sustienii mortisiu si decise ca atare calificatiune sé se conditionedie abso-lutamente prin testimonie de 8 clâssi gimnasiali, uiâcar cá sciá, cumca n'avemu nici unu gim­nasiu propriu, ér cele străine de feliu nu sunt combinate si calificate pentru d'a califica ju­nimea nóstra spre preoţia.

De la tomna are sé fie deschisu institu-tulu pedagogicu-teologicu alu nostru in Aradu cu 6 cursuri, întocmite astfeliu, ca se adape pre elevi cu tote conosciintiele necesari preo­tului si invetiatoriului romanu. Indesiertu ! Invetie, scie ori câtu de multu; câscige ei dela colegiulu profesoriloru noştri ori ce calculi pecelenti: n'ajunge nemic'a, déca nu voru aduce si testimonie, mâcar ca de comunu si numai cumperate pre bani in Sarvasiu séu Kecskemét etc. Ei bine: judece sinodulu epis-copescu, in prim'a linia competente in ces-tiune, judece lumea romana, culta si mai aduncu cugetatória: óre domnii din maioritate cu multe-multe clâssi străine, aretatu-au chia-mare candu deciseră, pre cum deciseră asupra calificatiunei pentru pveotimea nóstra ? !

De compătimi e e t e acesta retache.' — Dar trecemu acü lansa si retacire inca mai colosale.

Este sciutu etu ocasiunea candu nal­tulu guverniu magiu ni-a substernutu spre aprobare MSale statulu organicu la 1869, unilstere si arbitiaiente ni-au facutu mai multe modificatfunrn acel'a, pre cari con-giesulu nationale decelaşi anu, in sentiulu den, ni latei sale si ptiu sustienerea autono­miei sale , le-a tatu cu totu respectulu la destateie in tiptie propositiuni regie, pre unele acceptandu, - pre altele din motive gravi, printr'o repnentatiune câtra MSa, ce-rendu a fi retrare. %\ câţi au auditu de acea pasire si repres' nt aurie a congresului nostru, cu respectu au nonoscutu demnitatea si leialitatea ei. Am plé numi pielati catolici, chiar magiari, cari î pi.blku ne lăudau pen­tru acea atitudine 5 si fiindu câ iniciativ'a spre aceea eiá a iputatiloru din diecesea Aradului, asiá indat la prim'a aplicare a sta­tutului oig. in acest diecese, specialmente cu ocasiunea oiganisariconsistorieloru conformu

i acelui statutula 180, prin votu comunu, in ' cea mai completa amcnla s'a statoritu, cá

precâtu timpu rejresentatiunea congiesului câtra Maiestate nu 'a aflá deslegarea ei do­rita, sinodulu asia ta precede, in câtu sé nu prejudece dreptuluisi principieloru sustienute prin acea represenatiune, si deci se va nisut a afla medalitâti si foime, prin cari fora a veni in diiectu coniiclu cu superinspectiunea poterii de statu, sé se sustiena dreptulu de autonomia alu bisericei.

Confoimu acestei parole, aeesfui inga-giamentu sacru, intre membrii aleşi la veri-care seuatu aln coagistoriului nu s'a facutu nici o desclinire, nici unulu nu s'ä aîeşu es-presamente pe 3 ani, si nici in decretele íbrü de denumire nu s'a atinsu cu unu cuventu ale-

U h u anu mai apoi, organisandu-se Con-si storiulu si in Caransebesiu, aceeaşi procedere, carea făcea mandii'a Sinodului aradanu, s'a urmatu sl acolo pe deplinu.

Pon' la espirarea sinodului de 3 ani alu sinodelom eparchiali la 1873, deslegarea re-presentatiunei congresuali câtra MSa inca ne nrmandu, sinodele din Caransebesiu si Aradu ér au fost necesitate a lua la deliberare ces-tiunea, si ambele in unanimitate au decisu, a sustiene cu consecintia positivnta de dreptu, luata prin representativnea congresuale, si asiá a nu face de feliu desclinire intre senatele consistoriului, ci in privinti'a tuturoru a pro-cede uniformu in vr'unu modu, care prin vr'o formula potrivita evftandu confiictulu directu cu dispositiunea legii, totu o data sé ni con­serve dreptulu de autonomia.

Repetimu: câ ii» acésta privintia votulu a fost unanimu in Aradu si in Caransebesiu, si nime nu va poté nega, cá elu a fost logicu si morale, si a formatu de nou unu puntu de onóre si demnitate a representantieloru diece-sane. In câtu pentru form'a practica insa, si in Aradu si in Caransebesiu s'au escatu diver-gintie in opiniuni. In Consistoriulu plenare din Aradu Belesiu a facutu si sustienutu pro­punerea, ca toti membri, din tote trei senatele consistoriali, sé-si dée demisiunea, apoi sé fie toti in totale rtmlesi. Dar maioritatea a aflatu essecutarea practica a acestei propuneri, in-câtu pantru demisiunarea tuturoru de buna voia, forte grea si chiar prin capritiulu unuia impedecabile, si asiá in Consistoriu in acésta privintia nu s'a luatu conclusiune, ér in sinodu s'a primitu cu maioritate de voturi espedien-tele, formulatu din capulu locului de parintele archimandritu Mirone Rom anulu, atunci vica­riu episcopescu, astadi pré demnulu nostru Metropolitu, ca adecă sé se enuncia, câ mem­brii si ai senateloru şcolare «» epitropesci, con* sidtrandu-se tî fentru mai departe aleşi, au a-si urmá fvuctiimea, facendu-se alegeri spe­ciali numai pentru completarea unom locuri \ vacanţi. j

In tocmai, si inca in foima si mai preg­nante s'a nimatu la Caransebesiu, introdu-cendu-se concernintele conclusu vorbalmente asiá: „Avendu Consistoriulu intregu a-si con­tinua mai de parte funcţiunea sa de- pana acuma," este sé urme numai întregirea nece-saria a senateloru.

Unu anu si diumetate mai tardiu,pare-nl-se chiar mnovemvre 1874,escandu-se acéstasi cestiune in Congiesulu nationale, cu privintia la Consistoriulu metropolitanu, ce Stâ Sub acelesi dispositiuni statutari, acestu suprema faptore legelativu in biseric'a Romaniloru or-todcssi de sub coion'a unguiésca, in cea mai deplina, armonia si unanimitate a apretiuitu, incuviintiatu si urma tu modulu tienutei si pă­şirii din Aradu si Caransebesiu, sustienendu si elu in mai de parte funcţiune intregu Con­sistoriulu metropolitanu.

Asiá credemu, câ acestea sunt chiare, tocmai precâtu de naţionali si demne.Ei bine, si ce fece estu timpu coalitiunea, maioritatea conspirată in Sinodulu aradanu ?

A fost in siedinti'a de vineri sér'a, in 16/28 aprile, candu reportorele comishwei or-ganisatorie la rondulu seu veni a fácé propu­nerea, ca in privinti'a Consistoriului sc se urne modulu de pona aci, anume celu statoritu ia 1873, sustienendu-se adecă acel'a intregu si mai departe in funcţiune si implinindu-se prin alegeri speciali numai vacantiele din sinulu seu. Comisiunea dupa precedintiele mai subu aretate nu potea face alta propunere, si anume nu potea face un'a contraria procedurei de pana aci, déca nu voiá sé tiéca de rebela in coESti-tutiune. Ei, dar mi-ti-se scóla diu deputatu, jude regiu Paguba, si cu frunte de feru si eu o vóce resoluta, ia la trei parale procedur'a, timbrand'o de nelegale si neloiala, apoi pro­voca, amu poté dice sumédia pre adunare, bv se"acomode „vointiei Imperatidui," sé Consi-űeré téte maadatete »eatolertt-dia senatul u» şcolare si epitropescu de espirate si sé faca pentru tote alegere noua formale, precum de-manda espresamente legea modificata si întă­rită de MSa!

La aceste cuvinte si resp. asupr'a aces­tei provocări si propuneri mulţimea coalitiu­nei proi upse in eschiamatiuni frenetice:

„ Voimu," „Voimu cu toţii," „primimu toti, toti, fora disensiune !* etc. etc.

Aci prin patim'a óiba s'a manifestatu complotulu. Se vede câ omenii sunt noviti im d'ald'astea; n'au tactica de feliu.

Seraca lume! Aceşti frăţiori ai noştri au socotitu cá este destulu intr'o corporatiune si adunare cu dreptu d'a aduce concluse, a avé maioritatea numerica; sermanii in patim'a loru órba, au perdutu din vedere pona si calamitata publica din tiéra, carea pre toti ne sugruma, si carea tóta lumea scie cá s'a causatu totu prin maioritâti grandiose, dar conduse de omeni ne'ntielepti si nemorali!

Nu, domniloru si fratiloru; maioritâtile in corpuri publice, fora minte si anima, fora sentiu de demnitate si multa intieleptiune practica, potu fi bune pentru d'a compromite, sparge si înstrăina, nici decâtu insa pentru d'a edifica si inchiagá. Las' cá veti vedé,déca n'ati invetiatu pona acuma.

Cu multa anevoia Babesiu a potutu a-si cáscigá ascultare, si a intrebatu:

„Ei bine, domniloru commembri, ce este acést'a ? Ce s'a intemplatu ? Ce ve inspire ei conduce ? Ce voru sé dica aceste cuvintt ii manifestatiuni ne mai pomenite aici ?!" >

„Candu si prin ce, in ce modu a inceiatu acést'a corporatiune a fi totu sinodulu âe pnm ad, a se senti un'a aceea-si representantia le­gale si morale a acestei diecese ? séu cum vine acésta, de sinodulu de pana aci se denuncia, desfide, condamna prin unu membru alu seu,ce pururiá a fost de acordu cu elu, si mulţimea aplaude, şi-aplaude ea insasi degradarea si in-

y|>ar mai bagati de sema,câ desavuati si vatemâtisi congresulu nationale, ce stâ de

asupr'a nóstra; ve puneţi in contrasta cu elu, in statu de rebeliune facia cu e >nolusiunile lui; plin ce călcaţi onstitutiunea si stricaţi ordi­nea in viéti'a nóstra bisericesc*."

Babesiu cu profunda părere de reu aretá „.ca nu póté sé pricépa motivele domniloru con­

trari» atât'a insa din natur'a lucrului trebue sé ,4educa, câ nu pótu fi decâtu considemtiuni 'personali; câci numii atan acitia paternele si r orbescu pre omeni. Dar ori cum ar fi, roga sé

nu se sacrifice positiuui de principie si chiar i e onóre, pentru interese séu slabitiuui per­sonali- Spune curatu, câ intr'o adunare cu ast­feliu de caracteru, n'ar mai poté reúiané sé faca parte. In fine propune, si sé.amene dis-cu8iunea pre mane-di, ca sé se caseige timpu, pentru d'a rumega caus'a mai seriosu.

Acést'a primiudu-se, domnii deputaţi pa-rarescu siedinti'a plini de iritatiune. Ce se vorbesce pe strade si prin cercuri private, nu e demnu a provoca si insirá..

Manedia lupt'a incepe de nou; Babesiu . ia cuventalu de nou, in numele comisiunei 01-ganisatórie, si de nou lamuresce :ce abnorme si chiar monstruosa este propunerea d-lui Pa-guba, si cam aceea, blamandu-ni convicţiunile, principiele, consecinti'a si demnitatea trecu­tului, ne aréta poporului in forte trista lumi­na, ca pre nisce omeni, cari nu sciu ce facu !

Diu Paguba si-repete argumentulu câ legea este chiara. si cá a nu se acomoda ace-lei'a pe deplinu, este nesctisabilu; incredintia-dia susu si tare. câ nu-su consideratiuni de

persóne, cari-lu inspira pre deusulu si pre cei d'o tendintia cu densulu; „ Domne feresce, ca sé avemu noi vr'unu cngetu reu pentru vr'o persona; din contra dorimu sé fie totu acelea alese!" — asiá eschiamă voinicosulu repre-sentante alu coalitiunii; ér argumentele de convicţiuni, de reserva de dreptu, de ingagia-m e n t e de onóre, de caracteru si consecintie, Intonate de Babesiu, diu Paguba le dechiara-•

; de „frase gole". Ai sei aplausera. f . -—, L Cjncj-sfre-etiecé din eţalitiune

aeeretu. Babesiu cere sé se faca votu pre fa­cla si róga, ca cei-ce credu câ facu bine si câ potu lua respunderea pentru.urmările votului loru, sé aibe curagiulu, a o face pre facia, cu atâtu mai vertosu, câci totu nu remane secreta Totulu nimenuia, ci numai imputatiunea publica are şe fie mai gve&.

Alessiu Popoviciu este uniculu care Str iga: „Eca eu spirru că tienu cu Pagubal" Ceialti persista la votare secreta, carea numai de câtu essecutandu-se, propunerea lui Pa­guba se primesce cu 28 de voturi contra 18.

Babesiu dă inscrisu presidiului renun-ciarea sa la mandata, motivand'o, că maiori-tatea prin votu necompetente a desavuatu si blamata tienut'a in cestiune atâtu a sinodului de 6 ani in cóci, câtu si a congresului natio­nale; totu o data dechiara câ prin acést'a si-inchiaia ori-ce activitate in acesta diecese.

In nrulu venitoriu, vomu descrie, ce s'a intemplatu mai de parte. Onorabilii cetitori voru sentl .cu noi , ce tortura este pentru unu o m u de convicţiuni si de consciintia nationale, a descrie astfeliu de intemplemente fatali, for' d'a li poté desvelí si secretulu adeveratului motivu! Dar precum se va invedérá totu mai nultu câtra capetu, avemu îiedispensabile de-'x)rintia a le descrie măcar si numai iu trasu-:ele loru principali, precum incepuramu.

Un'a totuşi trebue sé mai amintimu aci, ca sé n'o scapâmu din meraoria.Totu pre tim­p u l u candu isbucni cu votulu seu coalitiunea in Aradu, la Sibiiu, in sinodulu archidiecesanu, dupa cum aflâmu din „ Telegr. Rom." inca s'au manifestata unele încercări séu pretensiuni catilinari, de asemenea natura. Mai antaiu unu d. protopopu a facutu curiós'a propunere, de

, adreptulu in contra statutului org. ca la ale­gerile de preoţi séu invetiatori, ce se essecuta prin sinóde'.e parochiali, Consistoriulu sé fie indieptâ'titu,a intari nu pre celu cu mai multe voturi, ci pre care lu-va aflá de mai calificata! "Va sé dica, voiá sé faca comedia din drept ulu

>pinaa •ip

de alegere alu poponi spin se necalit'a prdteune

Inca mai grave si am poté dice, o , _ in privi a ti'a arjaîâr votu alu sinodului de tării câ acei'a vatetn ţinte a Congresului n tele Archiepiscopu si tóta demnitatea vocea i feri nici de cum in bi rie, contra inlregită'i

•Tj.tu respectulu Aci părintele M^opolit

a.leveru la înălţime*

Epistole

! Dar autoritatea re-

dup1 aceea încercarea, altor'a, d'a sustiené

^otjp^piateloru, unu u, ia butulu consta-dispisitiunea compe-oaale. Dar aci parin-îtropalitu si-reiicâ cu dechiará,cá„nt« va su-

i'ica idei revolutiona-i'isericeil"

a s'a aretatu in úamArii sale. —

e la satu. 8elagiu,a 30. aprile n. 1876.

IV. Stimtte ami^ria a trei'a epistola a mea câtra tine, mt-btnunicai părerea si de­spre pré dsain'a persnja a pré Satitiei sale d-lui Ergu Paoelu, *) »otni Uain-mt critic'a spaţiului angustu alu ilbinei. Vinu acum sé me ocupu de Cjnsistonlu diecesanu, de admi­nistratiunea diecesei sia fouiurihru, despre sinodele vicariali si brotopopesct, (luciis a non lucendo!) si in unia despre instrucţiunea poporale, ca apoi sé p<j.« trece mai cu temeiu la starea sociale si poitica.

Consistoriulu Epjrchtei de Gherla este compusu, — voiu só seíntielega numai domnii canonici, — din bărbaţi cu forte mica esceptiu-ne, bine erudiţi si bine neritati. Uniculu pecatu lu-au, că au fostu, si njau uitata câ au fostu toti aspiranţi la scaunjilu Episcopiei. Adecă pecatulu este astadi nttnai in urmări, anume in recela si indiferentfemu facia de Eppulu si de activitatea acestuia, cam pré lipsita de tăria si rigóre,- dé utída apoi reulu se vérsa asupr'a diecesei. ]

La începutu parintele Eppu luă frenele guvernirii in manele sile, pre cuna • aru debut

T'seric'a gr. ctóolieaieste^cosa uin constitu-tiune si se guveruéza absolutistice; câci tmm'a cuventatória, atunci candu se afla ne-pastuita, dupa canóne debue sé fia guvernata de pastoriulu seu respondietoriu, celu des-tinatu de pastoriu in timpuri grele ; cousiliarii nerespundietori si scutiţi la spatele Atchiereu-lui, in astfeliu de timpu nu potu avé chia-nune.

La inceputu a mersu guvernarea bine ; prinsese a se îndrepta multe rele; dar dorere, câ acea pornire nemerita n'a fostu de durata lunga! Precum suin informata, starea lucruri-loru parintiloru canonici nu li veniá la soco-téla; au inceputu a face multa apa sărata bunului si si de altcum pré semtitoriului Eppu, carele apoi astadi, precum audu, disgustatu si nacagitu, si-cérca alinarea doreriloru, candu numai pote, prin acea parte a diecesii, unde ca vicariu se aflá intru adeveru ferice, lasandu guvernarea totalminte în man'a amentitiloru santi părinţi si necugetandu că este totu nu­mai sub responsabilitatea morale a Eppului ! „Ferice de cei ruditi si isteţi,"cum se dice „de acasă!"

Ast'a de altcum par' că ar fi tréb'a in­

terna a Eppului si consistoriului seu, si far' a vatemá discretiunea, abiá a-si si poté dice de dins'a mai multe. Dara apoi caus'a admişistra-tiunei fonduriloru diecesane este tréc»*a nóstra a tuturoru romaniloru cugetători, este caus'a natiunei, aci fiindu vorb'a despre partea cea pura lumésea a bisericei, la care parte trebue sé aibe dreptu totu membrulu inteligente alu bisericei celei viue, sé scie, câ cum se manipu-ledia denarii adunaţi pentru scopuri de vie­tia, scopuri filantropice, precum d. e. pentru alinarea suferintieloru veduveloru si orfani-loru, pentru buna starea clerului, care la noi constitue cea mai însemnata parte a natiunei, pentru cultur'a generale a poporului, carea este astadi conditiunea de viétia a nóstra.

Dupa cum fui eu informata din prim'a mana, acum unu anu, apoi mai tote fondurile diecesane sé fie in disordinea cea mai mare; unii domni canonici, cărora li este concrediuta ma­nipularea acelora, de ani îndelungaţi, neci la provocările cele mai categorice a Eppului si a consistoriului nu si-au datu ratiuciniele. Ast'a stare a lucrului este abnormale si pré santl'a sa diu Eppu nu va poté responde neci naintea lui Ddieu, neci a lumei, daca va suferi si mai departe acesta desordene si nu va grăbi a face ca sé incete reulu si sé fia bine. Destulu de durerosu e, că fondurile mici si mari, din pro­vincia, din cele mai multe parochíe sunt lăsate, cum dice romanul, in scirea lui Ddieu, si vai domne! câtu de bine ni-ar prinde mai alesu nóa romaniloru, cavi suntemu cei mai săraci intre săraci, o manipulare couscientiosa, prin

. carea, pe cum suntu cssemple, dorere la noi 1 fo:te rari, din pucinu se facu mii! Dara noi ni

si nieritâtuu sortea pe diplinu ; pentru că ce ni pasa nóue, cum se manipulédia banii asiá disi besericescila noi! De aci vine, câsub grigea cutâiui parochu conscientiosu banii besericesci, coadunati intr'unu modu séu altulu de la po­poru, crescu si se sporescu pana ce vine unu altu manipulante, facia bisericésca séu ínire-nésca, sub a cărui negrigintia fora controla,

ŢTJaăti sc F*p*Ae8«rvt t Acést'a la fraţii ortodosi si de asemenea

la cei de religiunea reformata, unde adecă au si mireni dreptulu de a căuta si controla, nu se intempla. Dar la noi, repeta câ tote mergu ad lubituta, si asiá sé nu ne mirâmu, că sun­temu ca vai de noi!

Despre siuolele vicariali si celelalte ia epistol'a venitória.

—p.—

*) Numai sé n'o patiesci casi la a dóu'a, unde pré stimabilii noştri colegi de la „ Gaz. Transilvaniei," parerea-ti atâtu de modesta si moderata o tassara de „impertinentta !" Dóra domnii colegi ai noştri de la Brasiovu voru fi tienendu positiunile si oficiele resp. afacerile archiereiloru noştri de totu atâte „noii me tangtre," séu câ voru fi avendu unu dictionariu alu loru propriu pentru conceptele de dreptu si cuviintia. Ni pare forte reu câ nu potemu sé fimu in acesta privintia de acordu cu acei dd. colegi, ci tienemu cu cealaltă lume mare, câ missiunea si tienut'a episcopiloru tocmai asia cade sub critic'a solida si seriosa a opiniunei publice, casi a ori-cărui altui'a fap-toru publicu din societate. Red.

Vietia, in 7 maiu n. 1876-(„Dupa Turcia —• Austria.) Reporturile

ce sosescu din Constiotinopole, continua a descrie starea lucruriloru d'acolo in cele mai negre colori. Amploiaţii statului otomanu nu sunt plătiţi de l ő luni, din care causa cam a trei'a parte dintre ei au renunciatu de posturi, altit vor urmá, si asiá masinéria statului tur-cescu mereu ae apropia de încetare, si fisiolo-gii prognostica dissolverea Turciei pentru destrămarea interna, — de cumva stateloru învecinate nu li se va face mila de ea si nu o vor scuti de ultimele estase si tormente de morte, acelerandu urnirea acestui stervu mu-sulmanu peste Bosphoru, de unde a napustitu pre capulu Europei nainte de 400 de ani!

In dilele din urma au bancrotatu in Constantinopole la 380 de comercianţi. Obli­gaţiunile statului otomanu cu valórea nomi­nale de 100 piaştri, nu se mai potu vinde nici ca 12. Crisea financiale si politica este deci la culme si catastrofa Turciei se pote aştepta pe tóta diu'a; câci unu statu, care n'are nici bani, nici creditu, nici potere ca sé jafuiésca, acela a gatat'o cu îndreptăţirea de viétia, întocmai casi omulu, ce n'are nici avere, nici potere, nici omenia!

Starea Austro-Ungariei, precum de multe ori s'a aretatu in „Albina" cu cifre positive, nu-e multu mai buna. Si acestu stătu neferi­cita se afla in mediloculu unei crise economice din cele mai periculóse, intr'atâ-t'a, incâtu sar-

pusinnea — confusiunc completa! N'a fost, si nu va fi, câci este in contr»

légiloru natúréi, legiloru eterne alui Ddieu, c a

0 partida, insocire, coalitiune, cameraderia d e

onieni, împreunaţi cu sil'a oii cu mintiun'a, pentru scopuri necurate, nerationabili, — ca eâiriai curendu ori mai tardiu séaibe altu resul-tatu si finiţii, de câtu peste totu daunosu si ru-sinosu.

Lectorii acestei foi trebue sé-si aducă bine a minte, câ cum s'a facutu nainte de unu anu si diumetate fusiunea séu insocirea si contopirea intre partid'a pan' atunci asiá nu­mita dedkista si între opositiunea stângei cen­trali conduse de Colomanu Tisza in Diet'a un-gurésca.

Atunci s'a constatatu prin reconoscere comuna, câ afacerile Ungariei nu mergu bine de feliu, câ este greşita sistem'a si cea politica si cea economica a tierii, câ administratiunea este câtu se pete de rea, finantiele desperate, seracirea poporului infricosiata, nemultiumirea generale, si diu Colomanu Tisza, dupa-ce in eursu de ani de dile a conlucratu ca unu adeve-râtu'atletu parlamentare la descoperirea ace­storu rele, in fine cliiamatu a-si ingagiâ con­lucrarea si pentru vindecarea loru, a apucatu cti ambele mane poterea tierii, promitiendu ..solenelu, susu si tare, câ — for'a urcá dârile publice si a mari sarcinele si asiá enormi ale poporului, — prin reforméin tota administratiu­nea; publica, prin economii radicali si prin re­

futarea reportuiilöru flnantiali pré grele si ne­drepte ale Ungariei câtra Austria, va mediloci [ganarea si redicarea tierii. [- Speeialmeute diu Tisza s'a ingagiatu forin program'a sa : a essoperá Banca nationale Fpropna, nedependente: a corege grelele gre-tsiele, comise la 1867 in privinti'a vameloru Icomunisi dâriloru de consumu. 1 E i bine, cum si-a implinitu diu Tisza pa-uol'a ? Éca cum: in administratiunea interna si Hn planurile sale de regulari, simplificări, aron-Hâri — sesburda caotele! Dârile publice, sar-feiţele poporului s'au urcatu infricosiatu si Bgşecutiunile de dâri s'au immultitu si inspiratu pn modu barbaru; alegerile pentru Dieta s'au jfacutu cu unu arbitriu si o violenfia ne mai IpQmenita ! Ér ca de compensaţiune molochului IsKţgiaru, i s'a datu préda naţionalităţile cu tote Şirepturiie si legile loru, incâtu s'a provocatu Io ne'ncredere si instrainare, precum de buna fíéma nu va fi fost nici sub Arpadu cuceri-itoriulu! I Si acum vine diu Tisza cu araugiamen-itulu seu *din Viena; reconósce câ nu core-ppunde programei sale, reconósce câ nu core-feünde aşteptării si dreptăţii t ieri i ; dar pre-Binde câ totu este unu eâscigu, pre care •ensulu lu-tacsédia pan' la 4 x / 2 millióne de Borini, si jura susu si tare, câ mai bunu nu s'a Botutu fortiá, câ altu-cineva decâtu densulu Bici atât'a n'ar fi modilocitu, si apoi fora a-lu Bfipune desbaterii publice in specialu, cere ca Beja acuma, cu ocasiunea respunsului ce va dá Ba înterpeiatiunile facufe in Dieta in acésta Brivintîa, si inca prin simpl'a formula de luare Bpre sciintia a acelui respunsu, partit'a sa cea Baijocurita „liberale" sé se ingagedie a primi B - l a tomna acestu arangiamentu prin legea Bpeciale, pre carea atunci va aduce-o diu • i m pe més'a Dietei! • 1 Lticm ne maipomenitu ; pretensiuneacea B&ai absurda si temeraria sub sőre! B Dar diu Tisza si-cunósce pre mamelucii Be i ; Elu adause la pretensiunea sa — in tipu Bte^argumentum ad homines," — câ trebue sé Bkcá din primirea acestei propuneri cestiune B e cabinetu; câ vai de tiéra si de consti-Bntiune si de egemoni'a magiara déca acestu Buvernu ar cadé; câ — densulu de si tare obo-Bfttu si necagitu, totu n'ar dori sé cada dela Botere, câci multe planuri mari, ce si-a pro-Busu a reálisa, abiá le-a inceputu si conce-Butu!! X Si asiá mai de parte. Firesee, tóta turm'a Bameluca si renegata pricepu, câ maretiele

planuri patriotice, inca neessecutate ale d-lui Tisza, privescu pre naţionalităţi, cari deşi im-pilate si despoiate de tote drepturile, totuşi dlú Tisza, din scurtimea timpului de abiá cinci pat rarie de anu, inc* n'a ajunsu a le prinde in jugu si prin lege a le dá nobililoru seiconnationali, ca se are si s« care cu ele, casi mai marii loru acum 2—3 sute de ani in Transilvania!

Efeptulu n'a lipsitu. D'ar totu se mai aflata si câti-va ne-orbiti totalminte de mis­tificările, de humbugulu guresiulu politicii din Dobretinu. Se începu o opositiune, o reactiune in corpulu partitei basate pe celaina; se aflara cari cutesara a essaminá datele si asiá a se convinge, câ nici vorba nu pöte fi de vr'unu fa-voru câscigatu de diu Tisza prin paetulu seu ; din contra câ intregu paetulu cuprinde o evi­dente nóua si inca considerabile ingreunare a bietului poporu contribuabile. Astfeliu.dupa certe ordenari, grosolane, cum nu s'au mai po­meni tu prin gazete, in fine ieri, mercuri sér'a, ruptur'a esi pre facia, căci facendu-se in clu-bulu liberale votare nominale asupr'a eererii dlui Tisza, dintre cei de facia 250 de pârti-sani, 69 i-o respinseră si părăsiră adunarea! Cea-ce tare a suprinsu, este, că intre oponenţi numera si diu Csernatony, iuribundulu consi-liariu intimu alu d-lui Tisza!

Numerulu tuturoru membriloru partitei liberali de Ia Dieta este de 344; deci din acesti'a 181, intre cari si deputaţii romani gu-vernementali, (afara de Nyistor, spre ónore-i fie reconoscutu!) ca mameluci de 13 graduri, primiră a aproba ab inviso arangiâmentulu d-lui Tisza, 69 refusara, ér 94 lipsiau.

Nenatural'a si nemoral'a basea clubului este sguduita. Inceputulü isbaudei este facutu. Ce va mai urmá, vomu vedé si vomu spune publicului nostru, ca sé se, convingă că predi-cerile nóstre mai curendu séu mai tardiu tete se implinescu, —

Starea fondului pentru infîintia-rea unei scole romane de fetitie in

Clnsiu. In procesulu de realîsare a acestei ideie

salutari avemu sé insemnâmu cu deplina bucu­ria faptulu, câ statutele fondului cestiunatu se aprobară de câtra ministeriulu de interne inca la finea anului trecutu; in urmarea acestei-a apoi la 1/13 ian. a. c. se conchiamâ adunarea generale, in carea se constitui definitivu comi­tetulu amministratoriu, realegendu-se de pre-siedinte Ales. Lazaru, de cassariu Laz. Boldi, de not. Dr. Gr. Silasi, de membrii: Lad. Vaida, Gav. Popu, Vas. Bosiescu, Leont.Popu si I. Petranu, langa cari vine a-se adauge inca unu membru tramitiendu din gremiulu juni-mei romane dela universitatea clusiana, din sinulu cărei-a esise idei'a si imciativ'a la rea-lisarea salutarei întreprinderi de sub între­bare.

Starea fondului de sub întrebare pana la adunarea generale dela 1/13 ian. a. c. fii de 1362 fl 33 cr v. a., din cari 282 fl 14 cr, v. a. sunt crescamentulu in decursulu anului tre­cutu, care crescamentu provine parte din inte­resele de dupa capitalulu de 1080 fl 19 cr, v. a. ce avuse acestu fondu in anulu precedinte celui espiratu, parte din donatiuni maranimose, si anume dela: rvdissimulu dnu canonicu Const. Popfalvi 15 fl; dela „Asociatiunea ro* mana transilvana" prim'a rata de 50 fl din sum'a de 100 fl, votata acestei întreprinderi de câtra adunarea gen. dela Eeginulu sasescu; si dela diu adv. din Clusiu I. Petranu 100 fl, v. a. ca tassa de membru fundatoriu.

Dée ceriulu ca acésta întreprindere sa­lutare sé afle mulţi spriginitori maranimosi/

Í

„Introducere in Economia" este titlulu unei cărticele de 63 pagiae,

in formatu de octavu micu, ce tocmai a esitu de sub pressa in Aradu, fiindu destinata de „Manuala didacticu" si lucrata de diu Ioanu Tuducescu, iuvetiatoriu din Lipo va Banatului.

Numele dlui auctoru este conoscutu si ca invetiatoriu, si ca scriitoriu. Numai mai de unadi cetiramu publicatu si laudatu unu altu opu frumosu, „Istori'a Romaniloru," si o data cu opulu presente dsa ni anuucia cureud'a edare a unui alu treilea opu: „Introducere in Geografia," si apoi: „Scól'a teoretica si practica." Pretiulu acestoru opsióre este pusu cu câte 20 cruceri essemplariulu, câtu se pote de eftinu; si fiindu câ pré zelosulu autore cu o cale anuncia, cumca are de petrecutu numai inca vr'o 500 essemplarie, si cumca „retipărirea se va face de locu ce vi cere tebuinti'a*,— „ Albina" carea pururiá si-a tienutu de oficiu a dá indemnu si spnginire zelosiloru dd. autori, cu acésta ocasiune intru interesulu causei mi-ar poté ierta, a risca prin colonele ei si pucine reflessiuni, in speranti'a câ nu voru fi luate in nume de reu.

Asi rogá, ca domnii autori si special-mente, déca acesti'a sunt dintre bravii noştri invetiatori, candu scriu cârti didactice pentru pruncuţii poporului, sé se ferésca d'a scrie lu­cruri seu d'a se servi de espresiuni, pre cari nu le cuprindu pe deplinu si n'au invetiatu a le intrebuintíá intru adeveratulu loru íntíelesu. De asemenea, candu scriu despre ce-va dóra copliloru neconoscutu nici dupa nume, sé n'o faca acést'a for'a dá o definitiune usîora de­spre acelaşi obieptu séu conceptu. Asiá d. e. cu totulu neessactu este si pune temeiu falsu conosciintieloru băiatului, déca i spunemu, cât „concurinti'a" este totu aceea ce este „TRECE­

R E A " in negótie. Asiá reu invetiâmu pre copi­laşi, déca li spunemu câ „genii sunt ómeni pré invetiati," si câ „genii nu se născu, ci dili-., ginţi'a ii face.'" Mai bine ar fi, a cerca defi:_ nitiunea geniului, şi atuncianivede" că geniul» tocmai sé nasce, ér prin diligintia nici o data nu se face, precum nu se face diamántulu prin poleire.Nici „atenţiunea" nu este bine espresr, prin „luare de séma;" nici „omu invetiatu" si „omu inteligihte" precum nici „invetiatwr'a" si „intdiginti'a" nu este totu un'a; nici nutre-mentulu si dulcéti'a nu sunt identice, si asia dara nici nu se pote dice, câ „invetiatur'a este dulcé'i'a spiretului," câci atunci n'amsci ce sé dicemu despre musica si poesia, etcî

Dar Dómne feresce, ca sé dorescü a face critica lunga! Unde asi esi pre asta cale! M P i voiescu a recomendá numai, ca candu atingema copiiloru de „scola reale," sé li si spunemu ci ce este aceea? Si candu vorbimu copliloru dt> negotitoria, sé nu li spunemu câ aceea ntr*hu*

o imbracisiedie totu omulu cu minte," ci s<i li recomendimu, s'o imbracisiedie toti câţi sentu .plecare si au ocasiune d'a o îmbracisiá: câci este unu bunu si onorabile medilocu d'a câsciga avere si d'asi sustiené si cresce fami­li'a. Candu vorbimu de cbiamarea invetiat'iri loru, sé nu dicemu copliloru, câ aceea este dei < Ddieu si de la Isusu Cristosu; pentru câ copii totu atunci invetia, cumca Isus Cristosu e alu. Ddieu, si asiá voru socoti câ „Econom:a" nt-y-tra reconósce duoi Ddiei.' Candu vorbimu co­piiloru de „recolta", apoi S E li spunemu cu mai bunu socotéla, că cea d'antai la noi este in maiu, de rapitia, apoi in iuniu cea de/erau; si dup' aceea vinu cele din iui w/de ordiu, secara grâu, ovesu etc.

Lucru, adeveru, pre care abiá credu se es8 i s te invetiatoriu, care nu l'ar sei casi minő séu si mai bine decâtu mine; numai sé cugete unu picutiu mai bine asupr'a celoru cea scriau si sé nu pré grabésca cu tipărirea loru.

De altmintre peste totu si acesta cărticica a d-lui invetiatoriu I. Tuducescu are tendintia buna si va poté fi de folosu. Am disu.

L. Aradu, in Banatu, 6 maiu 1876. SP-

*

Varietăţi. f (Necrologu.) Neagoe Popea, parochu

la biseric'a stei Adormiri din Satulungu, asessoru consistorialu onorariu, dupa o scurta b o i a de slabitiunea betranetieloru si-a terminatu cursulu vietiei sale active, dupa ce s'a provediutu cu sântele misterie, in 1 4 aprile a. c. la ö 1 ^ sér'a in versta de 7 4 de ani , in alu 52-lea anu alu ferici­tei sale casatorii si alu 46- lea alu functiu-nei sale preotiesci. Remasitiele pamentesci ale defunctului se immormentara in i 7 aprilie a. c. in cimiteriulu bisericei de a colo. — Fie-i t ier in a usiora.

•j- (Necrologu.) Georgiu Liuba, oficialu telegraficu in B. Ciaba, cu anima sfâşiata de dorere, in numele seu si alu fiiei sale Aurora, anuncia reposarea pré amatei sale socie Maria, născuta Balanetcu, carea in etate abiá de 22 ani, domineca in 18/30 aprile adormi in Domnulu, in Beserica-alba, unde se aflá la părinţi si unde se im-mormentâ manedi.

(Societatea „Petru Maioru.") In sie-dinti'a ordinaria a acestei societăţi din 7 maiu, Avgustinu Dumitreanu, medicinistu, a diöertatu despre „Nutrementuluplanteloru si alu animal loru." In siedinti'a urmalóriadin I 4 maiu, Paulu Budiu, ascultatoriu de filo-sofla, va prelege despre „Limba, ca sciintia naturale."

(Espositiunea universale in Filadel-fia din America de nordu,) s'a deschisu astadi in 10 maiu, cu tota pomp'a oficiósa, la 9 óre de deminétia, ér la médiadi si pentru publicnlu celu mare, si dejá astadi o depesia telegrafica, pe sub mare, ni aduce scirea, cumca mulţi­mea coadunata acolo de prin töte părţile lumei, este enorme, cum nu s'au mai vediutu unde-va vr'o data astfeliu concentrata la unu locu! Tóte oţelele si cortelele private sunt încărcate de óspeti. —

*~(Din „Jidovulu Talmudistu,") ce esi d* curendu de sub pre,ssa, tradusu in limb'a ro­mana prin teologii romani din seminariulu cen­trale din Bpesta, s'a ven du tu in tempu de o luna si diumetate tote cele 800 essemplarie, in câte s'a fost tiparitu; astfeliu dnii traducetori aducu la cunosciinti'a onoratului publicu, cá numai dispunu de essemplarie si prin urmare nu potu face destulu celoru ce li ceru inca acelu opusculu.

% (Fortiele militari a ttateloru de pe peninsul'a balcainica.) Dupa cele mai positive date Turcia are intrunita in Europa o ar­mata de 270,000 combatenti; pre campulu de resbelu inse — chiar iertandu-i situatiunea finantiale — nu pote tramete decâtu cam diumetate, avendu cealaltă parte sé supra-vighiedie prin provinciele mai din apropia-rea Constantinianei si pana la confiniele Muntenegrului, Serbiei si României. — Munttnegrulu are peste totu 25,000 soldaţi, unulu casi altulu de voinici. — Serbia are 5,600 combatenti in armat'a permanente, apoi 90,000 in militi'a din prim'a reserva si 40,000 in militi'a din a dou'a reserva. La casu de resbelu inse numai armat'a perma­nente cu antai'a reserva din miliţie au sé constitue armat'a de operaţiune, avendu a dou'a reserva a supravighiâ in laintru tie-rjei. — In România armat'a permanente ac­tiva cuprinde 4 divisiuni de Câte dóue bri­gádé fiecare; totalele seu in generale este de 63,771 combatenti cu 14,921 cai si peste 100 de tunuri Krupp, ér totalete reservei acestei armate este de 40,000 combatenti. Pe langa acestea mal are armat'a teritoriale cu reierv'a sa, militiele si gard'a orasienesca. Astu-feliu in casu de resbelu România pote dar pune indata in operaţiune o armata de 100,000 combatenti si a chiamá pentru

aperarea toritoriulu celu pucinu 200,000 de omeni. —

„* (Totu Societatea „Petru Maioru") arangiadia o siedintia publica, maiale, cu pro-ductiuni declamatoŢice, cu cântări naţionali instrumentali si vocali, urmata de dantiu,marti sér'a in 16 maiu, in păduricea cipitalei, in nou'a sala a gradinei publice a lui Clemens, la care sunt poftiţi toţi amicii junime! si ai pe-treceriloru naţionali, cu atâtu mai vertosu că prist sulu venitului este destiratu fondului societăţii, care are mare lipsa de medilóce. In casu de timpu ploiosu, petrecerea va fi mer-curi sér'a. —

** (D'mnii naibei si Metropolitulu nostru Mironu.) Precandu anu tomna, domnii naibei, cu sil'a ni luară pre părintele Metropolitu din Sibiiu si ni-lu pre'mblara prin Viena. facendu parada cu elu la Delegatiuni, ca sé arete nemtiloru prin figur'a sa fericirea Romaniloru, ér biét'a Metropoila remase fora congresu, cu o suta de afaceri neregulate si încurcate : asta data, că delegatiunile se aduna in Budape­sta , domnii nu-si mai aduseră a minte de inaltulu nostru capu bisericescu, carele uni-culu dintre semenii sei cu atât'a eclatu si-a semnatu ilustrulu nume in registrulu partitei liberali Tiszaiane! —

*** (Ratiuciniu publicu) despre banii incursi si erogati cu ocasiunea adunării gene­rali a „Asoc'atiun'i transilvane," tienute in anulu trecutu la Reginulu-satescu, se dă in nrulu 31 de estu tempu a „Gazetei Tniei" prin pré demnulu mecenate I. P. Maioru. Din acelu ratiuciniu vedemu, că la cass'a balului, aran-giatu la acea ocasiune in favorea „Asocia-tiunii", au incursu 365 fl. v. a. si unu galbenu imp., din cari substragendu spesele de 144 fl, v. a. venitulu cu ratu s'a amministratu la fon­dulu „Asociatiunii trane;" pe langa acé t'a, prin cassanulu comitetului arangiatoriu s'au incassatu oferte benevoli si cu ocasiunea banchetului sunrVde 463 fl 80 cr, v. a. din cari s'au spesatu pentru festivităţile dela acea ocasiune sum'a de 362 11 23 cr, v. a., ér despre superplusulu de 101 fl 57 cr, v. a. la care sunt se se mai aduga 29 fl, v. a. inca ne-incassati, ne-fiindu comitetuîu arangiatoriu indreptatitu a decide,elu este disponibile si in prossim'a adu­nare generale a despartiementului ce se va tiené la 5 iuniu a c. n. in Deda, se va ctari că spre ce scopu filantropicu sé se destine.

D e c h i a r a t i u n e . Cetindu in pretiuit'a foia „Albina" nr-

35 cu datulu de L. Crisiulu-rapede si subscrisa de óre carele „Argus cu ai sei,* o plansóre, resp. acusare despre aceea, cumca alegerea la Sinodulu eparchialu din Aradu a unui depu­tatu mireanu din cerculu Pestesiului, comita­tulu .Bihorului, cu numele A. F. a fostu reu nimerita si nici de câtu libera, ci prin pre­siune din partea părintelui seu, carele este ad-ministratoru ppescu in acestu tractu, essecu-tata: in urm'a acestora noi subsemnaţii ne afiâmu îndemnaţi, pentru lămurirea adeverului a dá dechiaratiunea, cumca afirmatiunile atinse sunt cu totulu contrarie celoru intem-plate in tractulu nostru, ne-avendu nici unu adeveru de basa; si asia trebue se le dechia-râmu de scorniture provinitorie de buna séma numai din ceva interesu personale alu cuiva, séu dóra din invidia.

Crisiulu-rapede, in 7. maiu 1876.

Simeonu Bica, mp., cantore gr. orien-talu; Simeonu Lvcaciu, mp; Georgiu Mora-rescu, mp.; Ioanu Butucu, mp; Gavriilu Ia-cobu, mp.; Ioanu Morariv, mp.

P i H l n U u l tacsapili Depuneri de capitale spre frupti-

ficare se primescu la institutulu subsenwiatu

a) pre langa anunciarea redicarii in sen­sulu statutelorn cu 6°/ 0 interese;

b) sub conditiune de a se anunciá insti­tutului redicarea depunerii la trei luni înainte,, cu o 1 / / / , interese;

e) sub conditiune de a se anunciá insti­tutului redicarea depunerii la siese luni înainte, cu 7°/ 0 interese.

Gu privire la conditiunea b) si c) depo­nentele are a se dechiará in diu'a depunerii, câci altcum inlocarea se va privi ca urmata sub conditiunea a).

Interesele incepu eu diu'a, care urmédia dupa diu'a depunerii, si incéta cu diu'a pre-mergatoria dilei in carea se redica depunerea, cu acelu adausu inse, că numai pentru acele capitale se dau interese, cari stau depuse la institutu celu puciuu 15 dile.

La dorinti'a deponentelui se potu stabili in diu'a depunerii capitalului si conditiuni speciali de esolvire, cari se insémna apoi in libelu ai in cartea depuneriloru institutului— In atare casu restituirea depunerii urmédia dupa aceste modalităţi speciali.

Depunerile tramise prin posta, pre langa comunicarea adresei deponentelui, se resolvu totu de-a-un'a in diu'a primirei.

Asemene se potu efectul prin posta anunciâri si redicâri de capitale.

Sibiiu, 4 maiu 1876. 1—4 „Albina,"

institutu de creditu si de economie-in Sibiiu.

Pentru parochi'a remasa veduvita prin mórtea preotului Ioanu Radneantiu ăin-

Bucovetiu, prin acést'a se escrie concursu pana in 25 maiu a. c. stitulu vechiu, candu se vá tiené si alegerea. Doritorii de a ocupa acést'a parochia sé fie absolvatu 8 clase gimnasiali si sé fie depusu esamenulu de calificatiune pentru parochiile de frunte. Densii au sé se presentedie in vre o Dumi­neca séu serbatóre in biserica spre docu­mentarea desteritatii loru in tipicu si ritua­l e ; si recursurile loru adresânde câtra si­nodulu parochiale s e la tramita protopres-viterului tractualu a Temisiorii pana la diu'a indicata.

Comitetuîu parochialu, In co'ntielegere cu mine : Mei. Dreghiciu^

1 — 3 mp. Protopr. Temisiorii.

Gomitetulu parochial« gr. or. din comun'a LapuSnicu, protopresbiteratulu Lipovei,

in co'ntielegere cu diu protopopu Iomt Tieranu anuncia deschiderea de concursu pentru parochi'a vacante acolo, cu terminu pon' la 2 5 rnaiu a. c. ér alegerea pre 30 maiu.

Emolumentele sunt : I sessiune de 32: jugere de pamentu, 27 jugere aratoriu, ér 5 fenatie; 1 intravilanu de 800 stangeni • ; de la 87 case câte o mesura de cucuru­diu si stolele. Se recere de la concurintij pre langa atestatele prescrise, si infacisia rea in vr'o domineea in s. biserica, pentru, de a-si aretá desteritatea in cântări. —

In tipografl'a lui I. C. Kiss. Editora si redactoru respundietorin : Ioanu Ciocaim

I