bercescu, victor – un milion de lire

8/10/2019 Bercescu, Victor Un Milion de Lire

1/111

asa

COLECTIA SFINX

37

COLECTIA SFINX COLECTIA SFINX COLECTIA

COLECTIA SFINX COLECTIA SFINX COLECTIA

VICTOR BERCESCU

Un million

de lire

EDITURA MILfTARA


2/111

VICTOR BERCESCU

Un milion

de lire

roman


3/111

O poveste posibila,

ca orice fapt scornit

de fantezie...

Capitolul intii in care Carlo...

nu injunghie pe nimeni

Do you speak english ?

Intrebarea venea de la o tinara doamna, suparator de

fardata, dei chipul ei nu arata mai mult de un sfert de

veac- *i nu avea nevoie deci de retuwri atit de serioase.

Lui Carlo nu-i trebul decit o secunda ca sa evaluezie cele

eiteva sute de centimetri patrati Care, cu eforturi despe-

rate, se straduiau sa constituie vemintul row aprins_ al

interlocutoarei.

dadu

seamy pe lac ca ea nu face parte din personalul

barului

Night Club"

de pe via Boncompagni in care-51

claduse intilnire cu eel mai bun prieten al sau, Arturo

Modern, intors chiar in dimineata acelei zile la Roma, dupd

un lung voiaj peste ocean.

Da, raspunse el, daca va pot fi de "folos, continua

sa o examineze ceva mai atent.

Iertati-mi indrazneala, adauga tinara cu un vag aer

de 'milled. Am intilnire cu un prieten, tot strain.

l.

\rad ca a intirziat. Permiteti-mi sa-1 a*tept citeva minute

Ia masa dumneavoastra. Nu va voi deranja. Am sA fiu

cuminte.

Cei doi tineri se ridicara, Carlo trase scaunul pentru

a-i permite doamnei s se aeze, iar Arturo regreta ame-

nintarea tinerei ca va fi cuminte".

La cincizeci de centimetri distanta, Carlo reu0 sa sta-

bileasca faptul ca fardul tinerei era menit sa-1 schinibe

21


4/111

fizionomia destul de mult pentru ca, in alta imprejurare,

s fie cu greu recunoscuta.

,Rosti pe jumatate absent : Cu placere", apoi se uita

crunt spre prietenul sau Arturo, care obtinuse, in

schimbul

ocheadelor sale, un bilet in avanscend la spectacolul inedit

pe

care-1 oferea noua venita.

-

Noi nu v obligam sa fiti prea cuminte, zise Arturo

Mind un ton parintesc invitatiei.

-

Prietenul meu glumete, adauga Carlo, incercind sa

salveze o eventuala catastrofa. Inutil insa, deoarece tinara

nu-1 mai rasa sa continue :

Nu-1 scuzati ; mai mult decit spiritual, amicul dum-

neavoastra este foarte simpatic.

Arturo nota imediat, in gind, prima suta de puncte

cltigate

otrivi nodul impecabil al cravatei gest

masculin instinctiv cind se socote*te ca, in gall de acest

loc in care cravata _este chinuita in toate felurile, totul

arata bine, ba chiar foarte bine. Tinara dadu replica femi-

nind a ie irii din situatie, aezindu-i cu cauul palmelor

colturile unei coafuri pentru care un batalion

de frizerite

isi consumasera, cu folos, o bung parte din dup6.-amiaza

respective.

Ce doriti sa serviti ? intreba Carlo punind capat im-

pasului mut care se continua.

Am spus ca nu vreau sa va stinjenesc, ciripi mai

curajoasa tinara, este suficient ca v-am intrerupt .discutia.

Era prea tirziu, pentru ca la un pas de masa se i

postase un chelner Intre cloua virste, ca un ciine de vina-

toare care a.5teapta sa porneasca in cautarea unui vinat

imaginar.

-

Ar fi nepotrivit, obiecta Arturo deranjind pozitia

de aret a chelnerului, printr-un gest din cap. Noi bem gin

cu Martini. Sau mai precis am baut, adauga, indicind tot

cu capul paharele goale. Ramine sa hotariti i ne su-

punem.

E bautura mea preferata. Accept, dar cu o singura

conditie : cind vine prietenul meu, s se revameze.

-

Vom vedea, triumfa Arturo, cu gindul la urma-

toarea suta de puncte pe care urma s-o citige,

4


5/111

Chelnerul, mut ca marile dureri, nevoind sa risipeasca

farmecul acelei clipe, evita orice intrebare stupida 5i zimbi

inteligent, ca orice chelner care n-a inteles nimic.

Se a5ternu o lini5te care-i facu pe toti trei sa con-

temple, cu o sincera atentie simulata, fata de masa din

plastic, imitind o splendida tesatura din fibre de palmier.

i iasta pe cit le permitea lumina din bar.

Simtind o prezenta in spate, Carlo zise : Mullumesc"

se intoarse spre singura persoand care avea dreptul sa

se -Apropie de masa for : chelnerul.

Alaturi de el, in obscuritatea barului, Carlo contura

insa, surprins, o silueta destul de virild, a unui domn tot

lntre doua virste, de data aceasta mai aproape de cea

de-a doua.

Tinara rupse tacerea, dar cu multa grija, pentru a per-

mite 5i celor doi sa

intervina :

A Iata-te Ai venit. Scuza-ma Ca ma gasesti la

masa cu doi domni ; dar mi-a fost urit sa stau singura.

Omul din umbra de fapt toi erau in umbra abajuru-

rilor se inclind ine i-ar fi putut vedea ochii, ar fi

stabilit subit o privire de parinte ingaduitor care 5i-a gasit

copilul linga vitrina cu piese de bacara dupa ce incercase

sa puns in aplicare, pe viu, teoria rezistentei materialelor.

Eu sint vinovat, interveni omul care pusese demo It

mina pe speteaza celui de-al patrulea scaun liber. Sint

vinovat. Am intirziat din cauza traficului 5i a imposibili-

tatii de a parca. Va multumesc, domnilor, ca ati gazduit-o

pe amica mea 5i va ramin recunoscator. Acum, Edith, sa

ne cautam o masa.

Patru perechi de ochi scrutara cele patru puncte car-

dinale ale barului umul redusese vizibilitatea la cel

mult doi metri

5a ca nu reu5ira sa ajunga la nisi o

concluzie.

Nu mai sint mese, aluneca o voce care, in cele din

lima, se stabili a fi a chelnerului. Daca domnii permit,

domnul e mai bine -sa stea aici 5i puce o mina atot-

stapinitoare pe ceea ce mai ramasese din speteaza celui

de-al patrulea sicaun.

-

Eu am 5i adus patru pahare. Daca domnul dore5te

altceva, sint gata sa...

5


6/111

-

Luati loc, domnule, zise Arturo intelegind ca o alts

variants, plecarea tinerei, ar fi egalat cu un seism de gra-

dul doisprezece de pe scara compatriotului &Au.

-

Ascult i ma supun, raspunse noul venit care i

ocupase scaunul fulgerator, printr-o manevra de invaluire.

Fraza o retinuse dintr-un

digest

ilustrat care Incerca sa

reduca cele 1001 de nopti la 101 poze, expunind-o astfel

pe frumoasa Seherezada la o decapitare inainte de termen.

Aecentul straniu al strainului ii facu pe cei doi

italierri

sa

atribuie formula de politete

.unei regiuni terestre care

a stat multa vreme sub o crunta ocupatie.

i

atmosfera deveni iar apasatoare, nelalocul ei, ca o

greutate de zece kilograme pe o bucata de unt.

Strainul Intinse mina sa ridice .greutatea i prinse intre

doua degete cupa cu gin-Martini.

Pentru prietenii notri necunoscuti, toasts umil

5i

iii

muie buzele in lichidul combinat. Mii de scuze, Inca o

data, i permiteti-mi sa ma prezint : Cristoph Jebon, texti-

list, in vizita de afaceri la Roma.

Femeia rosti i ea pentru cei doi :

Edith Soning, secretara dornnului Jebon.

Tinerii Ii spusesera numele

renumele. Prof esia :

ingineri

Domnule, domnule Arturo, articura Jebon. Dar not

ne cunoWem. Ati facut parte dintr-o comisie de experti

care mi-a dat o mina de ajutor cind fabrica mea de textile

avea unele greutati cu .colorantii.

Arturo reveni pe loc la o realitate pe care o intirziase

voit i se dadu batut, cu tot regretul ca uitase un detaliu

atit de important.

Da, domnule... Jebon ati spus, este cart ca m-a lasat

memoria. Sint numai doi ani de cind am avut placerea sa

va cunosc s va servesc. Lurnea e mica mice am face,

este inutil s ne ascundem dupa deget.

Jebon ridicase un deget pe care chelnerul it l prinsese

in obiectiv *i se aplecase spre el ca sa asculte comanda.

Eram la o fabrica de textile din Arizona, unde eu

i colegii mei...

Ultimele cuvinte fura zdrobite de tipatul unei trom-

pete. Orchestra '4i vestea prezenta. Reflectoarele de pe

plafonul de deasupra ringului de dans, plafon care Im-

6


7/111

piedica fumul sa iasa pentru a ceda locul aerului curat,

se stinsera pe vaietul lung al trompetei. Mai ramasera

citeva becuri-luminari pe aplice, in colturi, care se stra-

duiau sa pilpiie in ceata artificiala.

Cei patru de la masa ii aruncara priviri care nu reu-

eau decit sa confirme confuz prezentele reciproce.

Ochii, fidele oglinzi ale sufletului, se obinuira curind

C u

semiintunericul si dinspre nord-nord-vest, unde-i avea

sediul geografic Arturo, se auzi un glas lipsit de intentii

rele :

Cer voie domnului sa dansez cu

doamna.

Pind ca domnul sa incuviinteze, doamna se *i ridicase

In picioare, sigura ea va primi permisiunea. Arturo se afla

de rnult linga ea i elanul celor doi strapurtse beznele loca-

lului pins la presupusul ring de dans.

Carlo nu-i batu capul sa priceapa cum

. de a inteles

tinAra cele spuse In italiana de grabitul Arturo.

Textilistul it scapa insa de orice efort intelectual :

Edith intelege bine limba dumneavoastra i s-a gra-

bit sa fie amabild. De fapt eu nu o tin din scurt... aa ea

poate face oriole.

Trecu timpul consacrat unui dans linga masa reveni

doar Arturo care, suparat ca un copil caruia i s-a dat o

portie dubla de untura de pete, spuse in directia lui

Carlo :

Prietene, doamna vrea sa ne impace pe toti.

Stinjenit, Carlo cauta in directia lui Jebon, care se

ridicase a-i

faca loc sa treaca.

and

Carlo ajunse linga Edith, orchestra trecu neper-

mis entru persoane neavizate de la inocentul blues

la un cocteil de tot ce putea fi mai scandalos ca decibeli.

Dinspre baterie veni un zgomot infernal de vase sparte,

iar dinspre trompeta tot soiul de tipete. Saxofonul facea

vocalize ca un tenor racit care, data nu se vindeca, pierde

unica Hansa de a mai primi vreun rol, In timp ce la piari

cinta" cineva care vroia sa demonstreze cum nu putuse

fi acordat un instrument incapatinat de catre un acordor

surd de ambele urechi.

Vibratiile aerului facura imprecise bratele lui Carb,

dar Ora in cele din urma reui sa atinga, cu ultimele

falange de la mina dreeptd, locul unde se banuia a fi

7


8/111

partenerei. Atingerea dura cit o inchipuire de vis, rind

Edith, urmind ritmul muzicii, Incepu s se contorsioneze

aidoma Cleopatrei dupd intilnirea cu dintii viperei. (Cine

*tie care o fi fost realitatea ).

Carlo era un bun dansator *i cauta

druncinindu-se

*i el sa reintre in posesia *oldului pierdut, sau a ceea

ce mai ramasese intreg din el.

In

jurul lui, mi*cari furibunde ca ale unor spectatori

dintr-un

cinematograf in flatari fara ie*ire in caz de

pericol" dar care mai pastrau, totu*i, o ultima speranta.

Nu mai erau cupluri, ci doar individualitati care dansau

dupd un program propriu, in alta sfera de actiune.

Carlo puse mina pe un *old, dar care se dovedi, chiar

din primele secunde, a fi al unui barbat cu parul ravasit

peste ochi, atit cit putu el zari. Pind s se scuze, primi in

frunte o lovitura care-1 facu sa vada stele multicolore.

Ca

de la sine un reflector se aprinse in plafon. Carlo it vazu

nai bine pe agresor *i voi sa lichideze incidentul. Tipul

incerca insa elegrafieze un upercut dar nu reu*i, pri-

mind un carate deasupra nodului cravatei. Se indoi brusc

pin4 sa ajunga insul.la podea, Carlo simti ca it trage

cineva de brat.

Veniti repede, domnule, puteti avea neplaceri cu

In panica de rigoare, Carlo reusi sa dea urmare che-

marii ; fara voia lui, ajunse linga usa din dreapta barului,

care era gata deschisa, si fu unpins intr-un coridor strimt

si

rece. U*a se inchise. Carlo o vazu pe Edith tremurind

5 i

acoperinduii pieptul cu palmele spre ail mai ittoli bd-

taile inimii.

La citiva pa*i it zari pe Arturo impreund cu Jebon.

Zgomotele din bar crescura si un glas strident, ascutit

de mai multe whisky-uri, striga La Polizia La Polizia

La Polizia".

Jebon lua initiativa si vorbi pentru toti :

Urmati-m Ie*im prin curte. Ma*ina mea este la

citiva pasi.

Carlo se ,gindi ca altceva spusese Jebon cu privire

la

local de parcare al ma*inii, dar acum trebuia s se gra-

beasca.


9/111

AjunO. in curte, Edith facu gestul ca-i e frig la miini.

Jebon o asigura :

Sint in cutia de la bordul

Carlo se mai gindi ca o doamna nu vine intr-un

local de noapte fara manui. Lovitura din fr. unte 11 pre-

ocupa insa cu prioritate. Poate ca-i face idei, sau aa

or fi stind lucrurile. Jebon it elibera din nou de gindu-

rile indoielnice.

Le-al uitat acasa i ti le-am adus eu. Cind am intrat

in bar, 1-am rugat pe patron sa trimita un baiat sa-mi

aduca maina aproape de local. (Carlo rezolva si problema

cu parcarea mainii). Domnilor, incidentul ne-a stricat

seara. Daca nu sinteti obositi, v-as invita la mine sa o

continuum.

Arturo se grabi sa intervind :

Va multumesc, domnule, dar eu am tren la ora cinci

i parintii mei din nord ma ateapta de cinci alai. Carlo,

to daca vrei, ramii, mai ales ca dupd incident nu e bine

sa umbli singur pe strazi.

Jebon rosti, ca in continuarea unei idei care plutea

A

n aer :

Are dreptate domnul. Mergem la mine, darn un

telefon la bar, aflam ce s-a mai intimplat. Daca e ceva

suparator eu pot afirma ca ati fost toata noaptea invitatii

mei. (tiu sa ma pun de acord cu politia.

Drumul cu masina nu clued mult. Intunericul nu-i per-

mise lui Carlo sa vada numele strazii, dar, la oprire, zari

in primele licariri ale zorilor un zid inalt, cu o poarta

uriaa_de fier.

Jebon clacsona de cinci ori. In interfon se auzi o fraza

interogativa al carei inteles ii .scapa lui Carlo.

Jebon vorbi intr-un microfon de la bord. Spuse si el

ceva destul de confuz pentru intelegerea lui Carlo si r-

sufla uurat

cind poarta se deschise automat i marina isi

croi drum pe o alee lunga, pietruitd, marginita de plat-

bande cu iarba.

Jebon opri la peronul unei vile cu persiane.

de metal

grin care lumina zorilor se imbia cu cea a becurilor.

Pe Carlo nu-1 impresiona. acest gen de vile. Erau imo-

bilele somptuoase pe care marii financiari straini le in-

chiriau cind veneau pentru afaceri la Roma. Luxul facea


10/111

impresle si-i dadeau amfitrionului o prestanta deosebita

Ltd de parteneri.

Gindurile it napadira pe Carlo si, fara sa mai atepte

nici

o invita.tie, se lass greu intr-un fotoliu. Jebon 11 privi

cu un aer confuz in temp ce Edith se strecura pe up prin

care reveni curin4d cu o tava de cristal pe care tronau o

stela de Bourbon i trei pahare.

Fii linitit, domnule, rupse Jebon tacerea. Poate

nu-i nimic si, oricum, patronul mi-e cunoscut, pot sa spun

chiar dator. I1 voi chema imediat la biroul lui s ma puny

la curent cu cele ce au urmat.

Jebon apasd pe un buton al interfonului care se afla

pe masuta telefonului i forma un numdr.

0 voce guturald si lenesa mormai un Pronto, con chi

parlo" dar dupd ce auzi numele interlocutorului vocea se

voinici subit continuind :

A sinteti dumneavoastra,

comniendatore.

Bine ca

ati telefonat.

Carlo auzea in interfon conversatia.

-

Ceva deosebit ? facu Jebon privindu-1 tinti pe Carlo.

- Lucruri grave,

cominendatore.

A fost politia aici.

L-au scos pe targd pe un individ. Cred ca nu mai are multe

zile. 0 rand de cutit in piept. Sper ca nu o

sa

am neplaceri.

- Ce le-ai spus ? zise zimbind trufa Jebon, privind

spre Carlo. '

_

e sal le spun. asigurd pe jumatate vocea din inter-

fon, ce-au vazut, aia le-am spus si noi. Clientii plecasera...

asa.cd

nimeni n-a vazut pe nimeni.

-

Multumesc, Orvo, am sd-ti fiu recunoscator. Culca-te

*ic uitd. E mai bine pentru toti. Stii ca eel care tainuieste...

Nu ma compile eu, cornmendatore... am nevasta,

copii.

Bine, Orvo, nu mai ridica pretul... Ne vedem astazi

dupa-amiaza unde stiff tu. Jebon inchise Fara sa mai a-

tepte replica lui Orvo.

Carlo rasufla Mai usurat si incercd sa-si adune gindu-

rile. Ti surprinse cind Jebon i se adresd spunindu-i pe

nume :

-

Draga Carlo, fii linitit. Ai incredere in discretia

noastra. Edith a si uitat.

Edith aborda o figura distrata :

10


11/111

-

Ce sa uit ? Eu n-am vazut ramie. Si, la urma urme-

lor, tipul 1-a atacat pe Carlo, ass ca, in orice caz, e... legi-

tima aparare.

Dar cutitul, cutitul, reu*i sa ingaime Carlo, eu n-am

purtat niciodata aa ceva.

Cu atit mai mult, desi e greu de dovedit, interveni

Jebon. Oricum, to-a5 sfatui sa ramii la not pind se innop-

teaza... Edith iti va arata camera de oaspeti. Vei gasi o

pijama pe masura... Poate cineva din eel prezenti azi

noapte in bar sa to recunoasca...

Carlo dadu peste cap paharul cu whisky, apoi se ridica

abatut. Miinile-i atirnau grele si aproape tepene. Edith,

cu un gest larg, ii ardta o u0. Carlo o lua inainte, supus,

si strabatu holul condus de o vointa careii avea sediul

in alt corp decit in al lui.

Cind politia care fusese chemata la Orvo ajunse la

Night Club,

localul era intr-adevar gol. Doar pe un scaun,

linga ringul de dans, un om destul de voinic, imbracat in

smoching, ridea in hohote, tinindu-se cu amindoud mlinile

de burtd. Restul clientilor disparuse crezind ca este vorba

chiar de o crirna. Nimeni nu avea chef sa fie citat ca

martor.

Cdmap alba avea pe pieptii apretati o pata mare r4e.

Sergentul privea stupefiat cind la pata de singe, cind

la chipul tipului care se omora de ris. Omul ordinii crezu,

la inceput, ca izictima" ii epuizase ultimele forte intr-un

delir hilar si ezita sa se apropie.

Un moment de pauza.

Victima" se opri din ris, ii scoase brusc

apoi desfacu camaa inro*itd ardtinduli un piept fara

par i

pe care nu se vedea nici o urma de rand.

Apoi,

realizind ca are in fats un politist,

zise cu un ris

fortat :

Scuzati-ma, am vrut sa ma distrez. Localurile astea

nu mai prezinta nici o surpriza. Am vrut sa vad cum

se

comports oamenii in fata unei crime...

ai am Si alte

inetode.

11


12/111

Sergentul acoperi ultimele cuvinte ale victimei cu niste

aprecieri nu prea favorabile la adresa acestuia. 0 facu

insa discret, in dialectul ssau napolitan.

- Glume cretine, domnule. Politia nu are timp de

farse, VA' rag sa va legitimati si miine sa treceti pe la

comisariat ca sa primiti plata" pentru tulburarea ordinii

publice. Mai precis s platiti amenda cuvenita.

Ltd pasapottul meu, domnule.

Victima" rosti apoi ca pentru el, in limba sa :

-

E cert ca politia din tam asta e lipsita de umor.


13/111

Capitolul al doilea in care

'se mai intimpla ceva... '

Dupa-amiaza de iunie romans ar fi facut

totul ica sa mai poata intirzia putin peste oraul icelor apte

coline. Carlo vazu de la fereastra camerei sale de la etajul

vilei cum se insereaza. Dormise mult agitat, dar dormise.

Deschise timid un geam, ateptind sa primeasca valul

de aer proaspat pe care-1 presupunea afara. Atmosfera

creata de climatizator 11 obosise. Vazu, i recunoscu pe

data, silueta familiars a castelului San Angelo i intelese

ca vila se of la situata pe m,alul sting al Tibrului. Ii veni in

minte, fara sa vrea, povestea trista a tinerei Tosca i ima-

ginea crunta a efului politiei din legenda perfidului

Scarpia. Legenda spunea ca Tosca se aruncase de pe acest

turn dupa ce-1 Injunghiase pe politist.

Instinctiv se retrase de la fereastra. Politic. Politia

it

cauta pe el ca pe orice asasin de rind. Povestea cu pum-

nalul ii dadu insa de gindit. El n-a avut arms decit atunci

cind 1i facuse serviciul militar.

Victima ? Este adevarat ca-1 lovise cu palmy intinsa,

undeva sub barbie, dar pumnalul... pumnalul poate ca-1

Implintase altcineva. Cineva anume, un rival din umbra,

care-1 'urmarea de mult timp. Profitase deci de intunericul

de pe ring Si de invalmaeala pe care o produc dansurile

astea moderne. i mai ales de scurta incaierare...

Ar fi mai bine s mearga la politie,

ovesteasca

totul, sa-si dea amprentele si sa se constate ca cele de pe

imlnerul cutitului nu sint ale sale.

13


14/111

Dar daca asasinul a avut manui ?... Nu ar mai dovedi

nimic. I s-ar imputa ca el

uat masuri de prevedere.

tie ca politia se leaga de orice pentru a termina cit mai

repede ancheta, pentru ca ziarele s taca tot atit de repede.

Ziarele Cazul trebuie s fi parut eel putin in editiile

de amiaza. Oricum, in cele de sears. 0 crima intr-un bar

din Roma nu trece neobservata. Reporterii, satui de pro-

blemele economice olitice, consemneaza orice fara a

mai da prea multa importanta

ici chiar nesfir*ite-

lor schimbari de guverne.

Lipsise de la birou. Nu-i venise in minte nici macar

sa dea un telefon, sa gaseasca o scuza banala. La el acasa,

pe via Sartorio, nu era nimeni. Mama, singura rutla pe

care o avea in capitald, plecase la inceputul lunii la o sora,

in sud, urmind s se intoarca la sfir.5itul lunii.

Mama it crescuse singura de pe cind era Inca in liceu,

ajutase cu modestul ei salariu de functionara la C.I.T.

termine facultatea de chimie. Imediat ducka facultate,

capatase un angajament stralucit in birourile unei maxi

1ntreprinderi de medicamente.

Inchise ochii deznadajduit. Tothl s-a prabuit acum

toata, stradania sa de a-i face o oariera fusese zadarnica.

De ce tocmai el ?

Intr-o secunda realiza ca povestea lui nu era decit un

episod banal, o intimplare din zecile de mii care sint des-

crise in romanele de 2500 de lire : un tinar cinstit, im-

plicat intr-o crima pe care nu o comisese, o eroare judi-

ciard i temnita. 0 i vedea pe mama sa la vorbitor, c-ti

ochii scuri de lacrimi, citindu-i pe fats desperarea de (1

se fi Sacrificat in zadar pentru el. Deschise ochii revoltat.

Povestea i se parea prea siropoasa pentru a fi adevarata.

Dar, pind una alta, era urmarit pentru crima. Realitate:

oferea lucruri mai putin dulcege.

Citeva batai in ud it trezird de-a binelea din cowiar.

Raspunse. U5a se deschise i Jebon aparu intr-un cos-

turn inchis, avind pe fai.a un zimbet de nestapinita sa-

tisfactie.

Ce faci. Carlo ?

Pe Carlo 11 deranja din nou ca i se spune pe nume,

ti stapini indignarea. Era unul dintre cele mai mid ne-

cazuri de care trebuia s se ocupe acum.

14


15/111

1 Ia gindeam, domnule

nutil, am facut-o eu pentru tine.

i

aprinse lumina.

Plec acuin, ma duc is cornisariat. Nu eu 1-am omorit

pe individul acela. N-am comis nici o crima.

Esti copil. Nu exist& nici o crimA

Nu inIeleg.

Simplu Daca nu exists nici o victima, cu atit mai

puIin putem avea de-a face cu un asasin. E destul de

sinaplu.

Bine dar... victima insingerata, pumnaltil,

ambulanta...

7

Povesti Cu ziarele de prinz si de seara, Orvo, pa-

tronul barului, a aranjat sa nu apara nimic.

Jebon deschise usa.

Vino, Orvo

Patronul barului, mic, spatos si chel, intra in camera.

Purta un costum alb impecabil si la butoniera avea infipt

un trandafir rosu, mare cit o floare de dalie udata bine.

Ikuna seara, domnule...

Carlo nu ra.spunse pentru un moment. Albul costumu-

rosul trandafirului ii sugerara intr-o clips imagined

victimei" sale. Pieptii albi ai camasii, pata mare de singe...

El totusi nu vazuse nimic din toate astea. Auzise in inter-

fon doar relatarea patronului de bar...

Se intoarse sere Orvo si-i raspunse la salut.

Sinteti ingrijorat, domnule, si tocmai de asta am

venit la domnul Jebon ; sa va asigur ca nu trebuie sa va

temeti de nimic.

Dar mortul...

Nici .un mort, zimbi complice Orvo. Cu presa rn-am

aranjat. Nici polilia nu are nevoie de tambalau. Individul

era un strain avind la actin doua crime 5i era cautat de

toate politiile din lume. Au gasit ca e mai bine asa. V-ar

felicita daca ar sti ca dumneavoastra 1-ati lichidat.

Pe Carlo 11 strabatura fiori de gioaza.

Nu, multumesc, nu tin prea mult la asta. ti revenise

Putin stapinirea de sine. Totusi ma gindesc sa ma prezint...

sa lamuresc lucrurile.

-

Nu, sari Orvo, asta ne-ar aduoe la toti necazuri. Nu

iiitati ca au trecut atitea ore si not Jebon dadu indignat

15


16/111

din cap v-am acoperit. Eu am mai mult de pierdut

decit dumneavoastra. Am fost din nou la politie. Cazul a

fost clasat. In citeva saptamini iichidez si plec in Argen-

tina. Domnul Jebon si domnisoara Edith sint musafiri in

Italia.

Carlo se gindi la Arturo. Un martor. Plecase subit,

motivind ca merge sa-si vada familia. Ieri sears nu-i spu-

sese nimic de proiectul acestei calatorii. Si intelese Ca

Arturo era o veche cunostinta de-a lui Jebon. Ciudat,

foarte ciudat Sau a lost o simpla coincidenta ?

Puterile it parasira si se aseza pe pat. Se sim

tea foarte

singur...

Si acum, ce trebuie sa fac ? rosti intorcindu-si pri-

virea spre Jebon.

Nimic, raspunse Jebon. Sa te linistesti, Carlo, sa

mergi sa iei un Martini cu mine si Edith si apoi te vei

duce acasa, ca si cum te-ai fi trezit dintr-un vis urit.

Carlo se gindi sa refuze. Dar lard oamenii acestia se

va simti total descoperit. Cel putin pins se va intuneca

de-a binelea.

Da, sa mai stam putin s se intunece. Isi spuse

gindul cu un glas total lipsit de convingere. Era o .prima

solutie. As bea un Martini... nu, un Bourbon mai bine,

ma

va red resa.

Orvo se agita a plecare.

Ma duc,

commendatare. Peste citeva ore trebuie sa

deschid. Domnule inginer, aveti toata increderea.

Ii

intinse mina la capatul caruia cinci caltabosi de di'.

ferite marimi se aflau pe posturi de degete.

Carlo nu fa'cu nici un gest. Fara sa area avu senzatia

ca acest om ii repugna. Spuse mai mult ca pentru el :

Adio, domnule

Orvo nu se supard si isi transfers discret pe coridor

cele o suta si ceva de kilograme.

Carlo, haide, las-o balta Sa coborim in salon. Ai

spins ca vrei sa bei ceva. 0 sa.-i faca multa placere lui

Edith. Vorbind, Jebon i1 prinse de brat si Carlo o porni

mecanic, ajutat pared de o forts strains.

Lampadarele .de cristal din hol straluceau sarbatoreste.

Carlo avu din nou un moment de dezolare, gindindu-se cit

de simpla si frumoasa este vista daca nu ai incurcaturi.

16


17/111

Edith, intr-o rochie mov, sedea pe o canapea in fats

careia se afla o masuta joasa stil Renastere.

Imaginea femeii ii facu din nou sa se gindeasca la si-

tuatia in care se afla. Ar fi putut si el sa se plimbe undeva

pe strada, la brat cu o tinara careia sa-i povesteasca des-

pre munca sa... Ori sa-i insire banalitati.... Dar asta era

posibil numai daca nu survenea catastrofalul incident de

Teri noapte...

Abia in urmatoarele secunde observa ca pe alt fotoliu

se afla un barbat in jur de treizeci de ani. Carlo se inclind

:spre Edith care-i rasplati salutul cu un zimbet incuraja-

ter. Barbatul se ridica din fotoliu si-i intinse mina.

Fiul meu, Conniff, e mai molt italian, preciza Jebon.

S-

c

a nascut si a crescut la Milano. Acuma ma ajuta in

afaceri. Nu a vrut s urmeze nici o facultate. Nici n-are.

nevoie. Am bani destui si Conniff a invatat bine meseria

noastra.

Carlo ii dildu mina dar nu-si spuse numele.

I

se parea

stupid s-o- faca. Era . convins ca tinarul era pus la curent

de la A la Z.

Cu gesturi mecanice, dupa ce scapa de strinsoarea putin

cam tare a miinii pe care i-o irnprimase fiul lui Jebon. lua

un pahar de whisky gata pregatit de Edith

au

dintr-o inghititura.

-

Ia loc, Carlo, interveni Jebon. Ifni plac fotoliile

voastre italienesti.

Carlo se 'aseza.

I-am spus fiului meu ca esti sus. Ca, dupa o noapte

pe care am petrecut-o la restaurantul hotelului

Cavalleri

Hilton

to-am invitat sa-ti petreci duminica la noi. El

locuieste in alts parte, pe via Atlantico, unde am birourile

reprezentantei.

Carlo realiza ca este duminica

a nu a lipsit de la

birou.

Un prim luCru bun pentru el.

Conniff se intoarse spre tatal sau cu o privire plind de

confirrnari :

Da, papa, pe la cinci dimineata am lost chemat de

New York, de la reprezentanta din America. Am incercat

sa to prind la telefon, dar centrala hotelului era in p:Ina.

Cred Ca nu ma insel : 42.81.25. Am format numarul de

citeva on voiam sa-ti dau legatura aciolo.

17


18/111

- La cinci plecasem de la restaurant.

Am crezut to te pot gasi totusi, deoarece insistau

sa-ti vorbeasca.

M-au chemat la prinz din nou, aici, la vita. Mi s--a

parut curios ca in birourile deschise si duminica.

tii, papa, ea ping la urma am luat marina si am

venit la hotel. Pina in via Cadiolo aveam de facut Boar

cinci minute. Dar, in fond, ce voiau ?

Fleacuri, ezita Jebon sa raspunda, considerind ea

amanuntul s-a consumat prea mult. Asociatul meu vine

In Europa, mline in zori.

Portarul de la hotel, care te cunoaste, mi-a spur

ca plecasesi de citeva minute insotit de Edith *i de un

barbat a carui infatisare aduce cu cea a domnutui...

Carlo, fulgera Jebon, avind aerul Ca fiul sau 'comae

o impolitete.

Carlo simti ca salonul, candelabrele si toate mobilele

se rotesc, se balanseJz6 si nu se oprira decit dupa ce mai

bau Inca un pahar de whisky servit Futomat de Edith.

Jebon ii asigurase, deci, un alibi. Totusi, pared._

Dar cum de se potriveau la minciuni cei doi straini ?

Ce stie tindrul Jebon ? 5i,

in definitiv, ce importanta mai

are Un complice in plus sau in minus. Alcoolul isi facuse

efectul si Carlo se simti cuprins de un val de speranta.

Vor deci sa-1 ajute cu orice pret si prin cele mai sigure

mijloace.

Inclina capul cu recunostinta spre Jebon, murmurind

un multumesc" plin de intelesuri.

Jebon se facu ca nu prea pricepe de ce-i multumeste.

N-ai de ce, 'Carlo, a fost o seara placuta. Si apoi,

ca si cum asta-1 preocupa cu precadere, continua : $tii,

Carlo, imi placi foarte mult, am putea ramine prieteni.

Carlo se gindi ca va fi obligat,

ierde urma,

sa

accepte oferta lui Jebon. De fapt nu mai avea nisi o alter-

nativa si zise :

Am sa f a c totul ea sa recompensez amabilitatea

d tri neavoast

-

Nici o amabilitate. Eu ti-as putea fi recunoscator.

Si apoi, ca st cum i-ar fi venit pe loc o idee nostima : Ce

faci in concediu,- Carlo ?

18


19/111

Nu $tiu, de obicei stau la Roma, desi ma plictisesc

tur4tii care bintuie orasul, inghi

tind, cu un aer duct, toate

eptiile

ghizilor.

-

E stupid, confirma Jebon. Am o propunere care

if

prive*te pe fiul meu, i el tot un comod iubitor al Romei.

Fiul lui Jebon se simti obligat sa-i fats o surpriza tata-

Iui sau i-1 intrerupse :

Nu, papa. Vara asta vreau sa-mi oferi un concediu

mai deosebit. M-ar interesa o statiune balneara din alts

lard-

Eti in gindul meu, zise Jebon. Ce-ar fi sa mergi pe

Coasta de Azur ?

Banal, papa, sint satul de Nisa, Cap d'Antibes sau

Saint-Tropez.

Il auzi, Carlo ? spuse cu regret Jebon. E satul de

Nisa. Ai fost la Nisa ?

Nu, raspunse Carlo. N-am avut niciodafa bani sa-mi

permit un concediu in strainatate...

- tii

ce, Carlo ? relua Jebon. Ti-am spus ea am o

Wee. Dar nu ti-o spun data nu-mi promiti mai intii ea nu

te superi.

Nu, raspunse Carlo, totul

ndiferent.

Conniff vrea

etreaca vacanta in alts tars.

Baca 1-ai insoti ?... Ar fi *i mai bine din multe puncte de

vedere. Nu te-ar mai vedea lumea o lung.

Carlo facu un gest de neputinta, din umeri.

Ctiu

,

continua Jebon, n-ai bani. Aici am avut reti

(Trite. Prea mult nici nu costa. Drumul it faceti cu n*ina

iui. Conduce ca un cascador. Pentru casa si mass- va dau

un

Dinner-

Card si

o sa va" descurcati. ..Asa procedez cu

Conniff cind merge in vacanta. E foarte zgircit si prefers

treaea, totul in contul meu decit sa scoata cu mina lui

bani din propriu-i buzunar.

Papa, ma jigneti. Treci, numai o lung, pe numele

mete, contul tau din lamed si dupa patru saptamini va

tre

bui sa te angajezi portar la unul din hotelurile din

Europa, ca sa ai bani de tigari

-

Ce zici, Carlo ? interveni Jebon, spre a mai potoli

vorbaria fiului sau.

19


20/111

Ce sa" zic ? raspunse Carlo, care se gindea cit de

ward e viata pentru unii...

Cu privire la vacanta, .continua Jebon care nu pri-

mise raspunsul.

Nu am nici o idee, reveni Carlo. Neavind bani, nu

pot avea idei cu privire la o vacanta in strainatate. Nu am

bani si nu pot ,accepta sa plec s ma distrez in contul

dumneavoastra.

Copilarii, copilArii, Carlo, spuse rizind Jebon. Din

contra, ne faci un serviciu mie si lui Conniff. Fiul meu

vrea sd-si petreaca vacanta intr-o statiune in care n-a mai

fost

si

singur nu vrea sa piece. Nu stiu de ce ne-ai refuza.

i

ti-am spus ca e bine s dispari pentru citva timp din

Roma.

Carlo se intoarse spre Edith, care, ca o bund secretara,

tacuse tot timpul, asteptind dispozitiile sefului. Edith dadu

din cap in semn ca este bine sa" accepte acest este bine

sa

accepti" tirAra it i rosti pind la urma, apasind aproape

imperceptibil pe este bine".

Carlo se trezi brusc. Se uita la Jebon apoi la Conniff.

In definitiv, isi zise in gind, ce-mi propune ?

nsotesc

fiul intr-o statiune balneard. Ce-i rau in asta ? Singurul

rau este ca nu pricepea de ,ce atlta generozitate. Intr-o

singura zi si de la un singur om este prea mult. S-a facut

complice cu el la o crima, 1-a ascuns in vila

cum,

culmea culmilor, este dispus sa .cheltuiasca sute de mii do

lire .ca

fere o vacanta in alta Ora, pentru a-1 ascunde

temporar de ochii curiosilor...

Pauza necesard pentru aceste ginduri o respectard toti

cei prezenti, care, desi cu un aer distrat, doreau totusi un

raspuns menit sa puna capat

-

Primesc, domnule Jebon, cu conditia sa platesc

si

eu o anumita sums. Voi avea banii de concediu, ma voi

imprumuta... E cert ea mi-ar face placere sa vad

si

alte

locuri... i

,

daca fiul dumneavoastra .tot merge cu masina,

nu-1 va incomoda prezenta mea.

Bravo, aplauda Jebon. Ca om de afaceri lasa-mA

pe mine s pun conditiile financiare. Acum, hai sa" sta-

bilim locul.


21/111


22/111

-- Nu, papa, sa fim seriasi, dar si oameni

de c-uvint.

.Dumneata ne-ai pove.stit despre mlinile 'destinului. Nu-ti

retrage semnatura. *i la urma urmelor ce stim not -despre

Rom ania ?

-

Eu personal nimic, zise Jebon, oarecum jenat.

Stiu

ca-i in Est, cam pe undeva linga Iran. De aia mi se pare

ca are petrol.

-

Scuzati-ma, interveni Carlo, nu-i chiar asa. Romania

e pe malul Marii Negre, e o tars foarte bogata si frumoasa

si are o plaja extrem de cautata. Multi dintre prietenii mei

au fast pe acolo.

Si, ce limba vorbesc ? Un dialect arab ? relua Jebon

care Linea cu tot dinadinsul ca Romania s ramina

retina

cu Iranul.

Nu, domnule, continua Carlo sa faca risipa de cu-

nostinte generale. Vorbesc o limba latina si care se chearna

limba romans. Ultimele doua cuvinte, Carlo le rosti pe un

ton profesoral si care nu mai permitea nici o replica.

N-am stiut ca exists o limba romans, se scuza Jebon,

eu sint prea textilist ca sa mai cunosc si alte lucruri. Dar...

hai sa lasam gluma... Edith, deschide si to ghidul.

Papa, papa, de ce ma inveti s nu ma tin de cuvint ?

miOrlai Conniff ; macar hai sa citim ce scrie in ghid. Arne-

ricanii nu glumesc cu ghidurile

lor. Te rog, Edith.

Edith tsi drese glasul ca pentru a rosti o fraza solemna

si incepu :

Romania is a holiday land for all seasons".

Edith, exagerezi, intrerupse Jebon.

Nu mi-as permite sa citese altceva. Pot continua ?

Nimeni nu spuse nimic si Edith relua dind, una dupa alta,

datele geografice si istorice scrise in ghid. Sund telefonul.

Jebon se ritlica si vorbi in aceeasi limba necunoscuta lui

Carlo. Apoi reveni si i se adresa lui Edith :

Scuza-ma, Edith, continua

Edith citi din ce in ce mai aferata :

Pe linga frumusetea deosebitti a peisajului, oraele

satele pitore,sti, bogtitia unui folclor original, monumentele

istorice de mare valoare artistica, posibilitatea de a prac-

tica o vasty gamy de sporturi si

calda ospitalitate

a po-

22


23/111

porului

roman sint

111111211i

citeva motive care fac ca Roma-

nia sa fze o tarnideala pentru vacanta dunineavoasirie.

-

Ajunge, Edith, m-ati

convins. se arata. biruit

Jebon.

De fapt, treaba voastra.

Carlo se riffled.

cer iertare, dar as urea s ies la aer.

-

Du-te, dragul meu Carlo. Du-te linitit. A, uitasem,

lass-i lui Edith numele intreg i telefoanele de la birou

i de la dorniciliu. Sa retina camere, s ia vizele. Apropo,

ai

papport ? Lasa, tiu, n-ai. 0 s-ti spund Edith unde sa

naergi

ei avea in 48 de ore.

Multumesc mult, apuca sa mai spuna Carlo si se

indrept6 sere use, fard sa-li mai ia ramas bun.

Strabatu aleea pietruita i cind ajunse la poarta imensa

avu o tresdrire. Cum o sa iasa ? Pina

dspunda

intrebare, poarta aluneca docile pe ine, fa.cindu-i loc.

Racoarea primelor ore de noapte 11 inviora. Se intreba

ikted intr-adevar poate merge linitit acasd. Sa aibd in-

aedere in Jebon ? De ce n-ar avea ? Totusi incidentul

de

iseara it nelinitea, dei ii auzise i alibiul. Jebon are

relatii. E intreprinzator. Il ocase putin ca dispreuise

Romania, deli el, Carlo, *tia dear din auzite cite ceva des-

ire aceasta Cara. i

,. in definitiv, fie ce-o fi Daca ar trece

pe la bar ? Pentru moment gindul i se paru o nebunie.

Dupe citeva clipe realizd insa c poate juca o carte hotari-

toare. Dace nu-1 recunoate nimeni, nu mai are de ce

sa

se

teama. Si apoi, it intriga ringul

de dans pe care se

petrecuse ceea ce i se spusese ca se petrecuse. Barul era

aproape. Parcurse cele citeva strazi alergind. Area o iclee

Lixd.

Sa mai intre o data in bar, sa reconstituie mintal

totul si dupd asta se va simti credea el cel pL4in mai

uurat.

adu seama cind ajunsese in local. Er du;

ocupate

1

putine mese. La una dintre ele statea Orvo i

alaturi de el imposibil i se pared revazu chipul vic-

tinaei

-

de ieri seara, cu nasul borcanat si cu pdrul risipit

Neste ochi. Orvo it vazuse si ajunse linga el intr-o clipa.

Cammendatore, nu este Tecomandabil sa" veniti pe

aici, ii spuse discret proprietarul barului si ii impinse rapid

Afard in strada.

23


24/111

Capitolul al treilea In care nu

se mai intimpla nimic (Dar este

necesar )

Si intr-adevar, cele citeva zile trecura pen-

tru Carlo ca oricare alte zile in care nu i se Intimpla ni-

manui nimic.

Lucrul la birou 11 retinea 1ntr-atita, incit deseori lipsea

de la intilnirile pe care $i le dadea cu prietenele. Nu ie$ea

cu multe fete. Il plictisea lipsa for de preocupari

ai

ales limbajul cam prea colorat pe care se simteau obligate

sa-1 adopte. Pe Manuella o dorise mult ; s-ar fi casatorit cu

ea daca nu disparea intr-o zi cu un brazilian mai chel cleat

Yul Briner care-i vorbea despre vastele lui plantatii in

care cultiva tot ce se poate cultiva pe planeta noastra.

Cind a plecat cu el, Manuella i-a cerut sa nu o regrete

ci & fie multumit ca ea va fi atit de fericita.

Acest- atit" s-a ;

consumat in citeva luni, undeva, in

Sardinia, dupd cite a aflat el. Manuella s-a reintors la

Roma doar Cu un plus de experienta. Nu 1-a mai cautat.

De atunci, Carlo nuii mai Meuse ginduri de casatorie,

ci se multumise doar cu aventuri intimplatoare care nu

aveau nici un fel de urmari.

De la Jebon, mai precis de la Edith, primise citeva tele-

foane, fie la birou, fie acasa, pentru a i se spune ca totul e

in reguld. Vor pleca in Romania la 2 iulie. Acolo totul s-a

aranjat in ceea ce privet camerele la hotel. Mai trebuia

doar sa dea fotografii pentru pa$aport, lucru pe care il

$i facuse.

24


25/111

Venise ultima zi si Edith ii Meuse a doua vizita la bi-

tou pentru a-i aduce pasaportul maculat de vize si

ampile. Avu o senzatie stranie cind it deschise "si citi

primele pagini o serie de date care reconstituiau in

teva cuvinte

si

cifre un Carlo... Avu o senzatie stranie

Ogntru ca vedea pentru prima oars descrisa propria-i per-

wand inaltimea : 1,83 ; parul negru ; ochii verzi ; fa.ra

fiemne particulare. I se paru stupid ca el, 0 fiirrta cu atitea

ginduri si treburi, putea fi rezumat doar in citeva cuvinte.

Carlo era, dincolo de aceste indicatii, un barbat pe care

once casa de mode 1-ar fi dorit

rezinte produsele in

culori si din toate unghiurile din care un bun aparat de

(ptografiat putea sd-si Incerce pelicula.

Se gindi la cum trebuie s arate barbatii din Romania

isi aminti ca-1 intrebase pe un prieten, care fusese acolo

trecuta. Intrebare stupida" ii raspunsese prietenul.

Cum vrei sa arate ? Ca toata lumea". Dar femeile ?" se

Iticapatinase el. La fel" precizase laconic interlocutorul

un telefOn ii intrerupsese timida investigatie antropo-

logica..

Telefonul de pe masata de noapte sung. Era Edith

care, cu aceeasi voce profesionala de secretary .constiin-

cioasa, it anunta ca a doua zi vor pleca.

Unde ne intilnim ? indrazni Carlo.

La ora 6 s fii jos cu valiza, raspunse Edith calms.

SA nu to ingrijesti de nimic pentru drum. Am facut noi

totul. i aciIm la revedere, pe miine dimineaVa.

Acest noi" de care se servea uneori Edith ii. desper-

sonaliza. Se gindi insa c ei" erau cci in sarcina carora

erau toate amanuntele organilarii. .Spuse la revedere" si

astepta ca Edith sa inchida telefonul.

Nu dormi aproape toata noaptea de teams ca nu se va

putea scula la timp. Verificase de nenumarate on destep-

tatorul si, la un moment dat, i se paruse ca are un tic-tac

anormal. 11 urmari. atent o ora, asteptind sa surprinda ceva

deosebit.

. La 4 cobori din pat si isi incepu toaleta de dimineata.

Valiza i-o pregatise mama de trei zile. Cu zece minute

mainte de ora 6 batu incet .

la usa ei. Era de mull imbra-

cata. Se despartira fiecare rezervindu-si in minte gindu-

25


26/111

rile de rigoare. Era prima oars cind Carla pleca in alts

Cara si mama ar fi vrut

acii multe recomandari. La

27 de ani, copilul ei va trebui sa se descurce singur. Deci,

nu-i dadu nici un sfat.

Masina *Rpta jos. Era un Masseratti cenuiu de cinci

locuri, constructie specials, cu o cabina imensa prin ale

carei geamuri to puteai uita ca intr-un acvariu.

La volan se afla un necunoscut linga. care ,wdea, tfi-

cuta, Edith. Pe bancheta din spate statea Conniff. Vazin-

du-1, acesta deschise portiera i-1 rugs

uns valiza

in portbagaj. Carlo se conforms, apoi se urea in maina.

Imi place ea eti punctual, rel4 Conniff. Da-mi

voie sa-ti prezint pe logodnicul lui Edit ii, domnul Gianni

i nu mai *tiu cum.

Cel vizat mormai un nurne confuz .5i, privind in oglinda

retrovizoare, dadu ceremonies din cap. Carlo se inclina

i el spre oglinda

puse numele.

Maina porni discret, de uncle se vedea ca eel care o

conducea stia multe despre automobile. Carlo 4i dadu

seama ca interiorul era climatizat i ii anula in gind

unele griji pe care le avusese cu privire la caldura de

peste zi.

Se oprird la Ferrara, apoi la Venetia, pentru a mai lasa

motorul s se raceasca Si

, in sfirit, ajunsera to Trieste

unde Gianni opri la citeva sute de metri de frontiera

Iugoslava. Deschise portiera i cobori, cerindu-le si celor-

lalti sa faca la fel. Carlo iei al doilea Si deschise ua din

fga pentru ca sa poata cobori si Edith.

Conniff ii urTna i to

ti patru ii zimbira ca sa inlaturc

urmele de oboseala pe care drumul parcurs in mare goana

le intiparise pe Ltd.

La postal de granita ateptau zeci de

n Babel

de limbi i de numere inviora atmosfera. Ma5ini de toate

marcile, oameni in toate vemintele i cu cele mai variate

chipuri.

Le veni rindul la control. Uriqul, dar sprintenul Mas-

seratti se apropie de bariera tarcata in ro-alb. Coborira.

Un granicer italian in uniforms se indrepta spre ei.

Dati-mi pappoartele, ordona Conniff, care avea

deja in mina doua.

26


27/111

Carlo facu primul gest'ui, urmat de Edith

ianni.

Conniff le aciuna, apoi inaintA spre a-I intimpina pe gra-

n:leer. I le dadu si acesta se indrepta spre biroul vamii. Alti

doi graniceri, care-1 insoteau pe primul, le fAcura semn

set se apropie pentru controlul vehiculului. Se conformara

dupa un scurt timp, primul granicer reveni si-i dadu

lui Conniff pastipoartele, multumi si facu semn sa se ri-

dice bariera. PlecarA. Inainte de a ajunge la postul iugo-

slav de grani0, Conniff distribui ficcaruia maportui

spunind

Aici prezentgi personal pasaportul. Sint alte reguli.

Granicerul iugoslav se si afla linga ma.5ina cind aceasta

topri.

Saluta si le facu semn sa coboare.

Coborira in aceeasi ordine si Gianni ii intinse grani-

cerului pasaportul sat' si actele

Ofiterul iugoslav deschise capotele, inconjura vehicu-

hal, control& numerele, seria motorului si apoi confruntA

sumbru al lui Gianni cu eel din permisul de con-

.

ducere.

Carlo astepta lini tit sa-i vind rindul. Fara sa vrea

deschise pasaportul si nu-i veni sa creada. Fotografia era

a lui, semnalmentele cdrespundeau, dar nu-I mai cheina

Carlo Mercalli ci Carlo Sarmiento.

0 clips voi s& protesteze, dar ofiterul iugoslav

ii lug

pa.5aportul din mina si repeta gesturire de confruntare. In

area clip& Conniff fu linga el si-1 atinse discret cu Palma

peste brat ca si cum arfi vrut

nlature pentru a se

prezenta psi el la control.

Uluit, Mid glas, Carlo ceda intorcindu-si privirile spre

Edith. Tinara se arata avizatA

acu semn din cap sa

stea

Controlul se terming dupd un timp si pornird in viteza

pe soseaua care ducea spre Liubliana.

Carlo nu stia cum s inceapa, cind Conniff rupse

tAcerea :

Nu to ingrijora, dragul meu, pentru un fleac de

name. E mai bine aka in Wile comuniste. Fereasca Durn-

nezeu de vreun necaz, ti se pierde urma ceva mai repede.

Edith gasi cu cale s& intervina

27


28/111

De fapt, fats de situa%ia in care ai plecat, domnul

Jebon, care are experienta, a gasit ca e mai bine aa.

Carlo reui sa lege in minte doua idei i spuse cu un

glas stins in care simtea totui indignare si uimire :

Nu inteleg de ce e mai bine aka i nu cum este

normal. Mergem doar in vacanta i oricum, Mercalli sau

Sarmiento, daca-i vorba sa fiu urtharit...

Nu-i chiar ass, fiule, mormai Gianni si apasa ac-

celeratia pins la maximum.

Voise i reuise, prin acest gest, sa-i dea senzatia lui

Carlo ca nu mai este nimic de facut.

Carlo realiza ca este in zadar sa mai protesteze i in-

tro clipa ii dadu seama ca orice gafa i-ar aduce marl

necazuri.

Conniff ii confirms pe loc temerile :

- Las-o balta

a ce te expui ? Ai intrat in Iugo-

slavia cu un papport fals. Ce-ar urma daca vei fi des-

coperit ? Ceva foarte logic si care s-ar intimpla in orke

Cara din lume. Nite semne marl de intrebare, care nu dis-

par decit dupa ce, arestat, va trebui sa arati motivele

pentru care ti-ai schimbat numele. i poate s-ar afla ca

ai omorit un om

Nu eu mi 1-am schimbat, sari Carlo, care se si ye-

dea in fata unui anchetator.

-

Ce importanIa are tine a falsificat pqaportul ?...

Nu tiu daea pricepi-... Acum este singurul tau document.

Fara el e O. mai gray. Nu prea cred ca ai de ales. Edith

ti-a spus Ca tata a vrut sa te protejeze.

Carlo dadu sa prinda mineral portierei i privi spre

retrovizorul lui Gianni :

Oprete, vreau sa cobor, e mai bine sa se termine

totul acum.

Gianni it privi prin oglinda

reveni, de data asta

cu un glas ceva mai aspru :

Nu face prostii. Eu nu opresc. Daca vrei sa te

sinucizi,

deschide i sari. Te previn doar ca avem 180 de

kilometri la ord.

Carlo se lass epuizat pe spatarul banchetei si inchise

'ochii, singurul gest pe care 11 mai putu face in clipa

aceea. Apoi, tot cu ochii inchisi

,

intreba :

-

Ce vreti, mie imi este teams ...

28


29/111

Mai ramine sa spui ,,Vreau la mama" ii termini

Gianni fraza.

-

Eti stupid, Gianni, cu glumele tale proaste, in-

terveni Edith. Carlo, dragul meu, am uitat sa-ti spun ca

tots purtam alte nume. Conniff, arata-i, to rog, paapor-

tul tau.

Conniff aprecie diplomatia femeii i-i Intinse lui Carlo

papportul.

Dei nu-1 interesa decit faptul ea el are nume fals, lea

4ocumentul i citi la rubrica numele i prenumele" :

,Conniff Sertorio, apoi, cu un gest lent, i-1 restitui pose-

Ce zici

fiule ? i-o tale scurt Gianni. La mine e

i

i groasa, am i permisul de conducere internatio-

al fals.

Nu ma intereseaza ce faceti voi, prinse curaj Carlo,

tincle este paaportul meu ?

Conniff ii satisfacu pe loc curiozitatea cu oarecare as-

rime in glas :

In primul rind, Voi" 'sintem Noi" adica i Tu".

wportul tau a ramas la Trieste ei priori la in-

arcere.

Carlo tacu. Indignarea i se preface treptat intr-o

ovata curiozitate. In definitiv, daca nu se intimpla ni-

ic, i va avea el grija s nu se intimple, nu risca prea

ult. Daca lucrurile vor lua o intorsatura grava, are timp

/4-

1 Romania, sa lamureasca totul cu politia locals.

;; Le va spune celor de acolo totul de-a fir a par i va

utea dovedi ca i s-a schimbat paaportul la ieirea din

-

Italia. A fost inregistrat desigur la granita. Gindul acesta

11 mai liniti i se hotari sa intre in jot. De fapt, pind va

fi la adapost, nici nu prea mai avea mare lucru de facut.

E in ordine, domnilor, daca tacind nu risc nimic,

sint de acord sa a.5tept desfawrarea evenimentelor.

Se gindea ca mai are 700 de kilometri de mers pins

la

Belgrad si apoi, Inca pe atita, ping la Bucureti. Plus

drumul ping la mare...

Bravo, puior, conchise Gianni. Baiatul s-a facut

cuminte

u tim despre ce evenimente vorbete. Nu

va fi nici un eveniment, ci o vacanta placuta pe litoralul

romanesc.

29


30/111

Gianni privi in retrovizor si cu doua degete ii

Mat ar-

hicunoscutul

sernn de Pa, pa " si apoi mormal

un

Amicissinvi .

-

Sintem buni prieteni,. Carlo, completa Conniff tiu

ca te-ai speriat. Ai si de ce. Dar vietii trebule. sa-1 mai

cind in cind cite un brinci, ca sa simt.i ca o traiesti.

Carlo zimbi. Lui,

u-i scapa. gestul si, lasind

volanul, it plesni cu palmele intinse intr-un gest final de

satisfactie

Asa, Carlucci, asa-mL placi. Rizi ca o sa petrecem

bine. Daca vrei mai precis daca-0 e pe plac ai voie

sa-i faci curte Edithei. Dar nurnai pe timpul calatoriei.

Am sa-ncerc, spuse, zimbind din nou, Carlo.

i ai sa reusesti, completes Edith.

Ca din intimplare, Gianni puce o frina si toti cei din

marina trecura prin emotille inerente socului.

Edith, nu vita ca sintem logodi# s

i ain un cutit

mare si lucios ca al lui Sparafucile. Dar... daces te rogi

frumos... stricam logodna pe timpul

ie de-

claram fiecare teritoriu independent si ne urmam legile

proprii...

Eu m-am si declarat, se repezi Edith, intorcindu-se

vesela spre Carlo.

-

Ce zici, Carlo ?

-

Eu nu sint logodit, asa ca nu mai este nevoie sa-mi

schimb statutul, zise Carlo.

-

Doamnelor domnilor, interveni Conniff. Nu uita0.

ca Edith este secretara tatalui meu

si

ca as cam avea i

eu un cuvint de spus.

Conniff, spuse cu prefacuta re

volta

Edith. In con-

tractul

meu de angajare to nu figurezi. Daca esti impu-

ternicit, semnam altul cu aitc conditii economice... Mai la-

sati prostiile... Va tocmi# ca niste zarzavagii... Carlo, itj

admit curtea si, daces ma scapi de acesti doi berbanti, imi

faci un deosebit servfciu.

Fara s ezite, Gianni baga mina in haina scoase din

subtioara dreapta o arm.a plata si. lucioasa. Apoi, vazind

gestul de repulsie al lui Carlo striga, ca in melodrama,

spre Edith :

-

Te-am cucerit si te voi pastra

30


31/111

Apoi, Lira nici o prevenire azvirli revolverul spre

Carlo care abia ilsprinse rdin zbor.

Ia-1, puiqor, 'ca tine de cald,

-

adauga

cind Carlo voi

:

tea protesteze.

N-am ce sa :f ac cu el, ingaima Carlo.

-

Ia-i, interveni Conniff, am i eu unul, iar Gianni

este de asemenea dotat. Coiiniff dadu la o parte reverul

sting al hainei, lasind sa se vada un toc de pinza alba,

ata-

at

de un ham de aceeai culoare, dupa care continua

.

Uite i permisul de portarma pe numele din paaport.

Bags-1 in buzunar. Avem fiecare cite unul, i ar parea

suspect ea to sa n-ai.

Cu permis in regula, deli pe nume fals, nu rise ni-

zise Carlo 'bags arma i documentul in buzu-

marul in care-i tinea papportul. Cu primul prilej se

,:va debarasa de aceasta noua surpriza .

Drumul pins la frontiera romaneasca dura doug zile,

popasurile respective, in care Gianni disparea sistema-

ic

otiv ca trebuie sa intretina marina pentru a fi. in

stare perfecta. Dupa Zagreb urmase Saraievo, apoi Belts

gradul, cu malurile inverzite .ale Dunarii. Trecind peste

primul pod, Gianni Incepu sa fluiere un vals apoi deschise

gura ca sa emits nite cuvinte intr-o limbs pe care Carlo

nu

o intelegea. Glasul lui Gianni era spart de tutun *i al-

cool dar tinea sa cinte" cu multa contiinciozitate toate

cuvintele. La un moment dat inceta, schimba pozitia unui

Iauton de la bordul mainii i, dupa citeva clipe, se auzira

:in .difuzorul aparatului de radio doua cuvinte in aceeai

limbil in care Gianni cintase.

Cum se cheama orawl lista ? intreba Conniff.

Bagdad, raspunse Gianni mindru de cunotintele

sale geografice.

Edith .pufni In ris i, cu tm gest prietenesc, ii acoperi

iou

paima gura .lui Gianni.

- Dragul meu, cind vom relua logodna va trebui mai

sa treci un serios examen de geografie. Bagdadul

este capitala altei tari. Afla singur in ce ora sintem.

Gianni nu lua in seam& cele spuse de Edith i-i in-

triumfator

31


32/111

Mai avem circa o suta de kilometri pins la fron-

tiera romaneasca. Conniff, ar fi cazul sa ne mai *i schim-

bam, lansa el *i opri ma*ina pe dreapta strazii.

Cu placere, Gianni, dar mai intii du-ne la un hotel

sa ne spalam *i, daca permiti, o sa *i mincam.

Gianni se supuse *i pins a doua zi de dimineata cind

pornira din nou, chiar ca nu se mai intimpla nimic.

* * *

De la punctul de frontiera iugoslav se vedea uria*ul

pod care, dupa aproape doua mii de ani, lega din nou ma-

lurile Dunarii.

Nici unul dintre cei patru turi*ti italieni n-aveau de

unde sa *tie de*i ar fi putut afla, consultind un

digest

de istorie a imperiului roman ca acum optsprezece se-

cole aici se intimplase ceva.

Un imparat roman, a carui columns se afla in forul

din centrul capitalei Italiei *i a carei replica e gazduita.

in Muzeul de Istorie a Romaniei din Bucure*ti

jutat

de un arhitect grec din Damasc, unise, pentru prima oars

dupa cite

SQ

*tie cele cloud maluri ; *i facuse sa

treacd peste pod legiuni zgomotoase uparate pe ,,bar-

barul" rege dac, caruia ii platea tribut. Era o umilinta

unica in istoria puternicului imperiu. Romanii veneau ca

inamici si,

ca atare, cu ginduri rele.

Tot cu ginduri rele, dupa cit se pare, treceau acum

cu Masseratti

ei patru stranepoti ai Romei. Poate ca

nu toti patru, deoarece Carlo credea Inca in vacanta

promisa.

Controlul la grani

ta romaneasca dura

italiene*ti treceau zi

oapte si nirnanui nu i se mai pa-

rea nimic curios.

La predarea paapoartelor, Carlo ramase ultimul.

Ofiterul de graniceri ii deschise papportul, privi atent

fotografia, citi numele si ii spuse in italiana :

Domnule Sarmiento, va rog sa ma insotiti la biroul

granitei.

Carlo simti ca tabloul sinoptic standard", care arata

sistemul circulator omenesc, s-a albit complet i ca nu

mai

32


33/111

exista_ nimic ro*u care sa indite ca pe undeva mai curge

Singe.

-

Ce se intimpla ? intreba Carlo dupli ce-i reveni

putin.

Nirnic, replica ofiterul politicos. Va rog sa ma

insot

i

i.

Ofiterul tia ea orice retinere de paaport peste uzanta

-11 impacienteaza pe eel in cauza.

sta la toate punctele

de frontiers din lume.

Carlo privi uluit spre tovaraii sai care se prefaceau

Ca au diverse alte preocupari si

,

intelegind ca este defi-

nitiv pierdut, porni alaturi de ofiter.

In birou se mai afla un alt ofiter care-i raspunse la

buns ziva", primi paaportul de la colegul sau, citi ceva

i it

intreba pe Carlo :

-

Numele ?

Carlo intelese ca asta inseamna nornine" i ezita o

elipa. Daca spune Carlo Sarmiento comite personal delic-

Oil de trecere frauduloasa a frontierei.

pune nu-

mele adevarat, incep complicatiile : lamuriri, revolverul,

permisul fals de portarma etc.

Deci trebuie sa mearga pe drumul eel mai putin ris-

cant. Nu se. poate dovedi ca nu-1 cheama Sarmiento.

Rosti ferm :

Carlo Sarmiento, si adauga : Roma, chemind pared

in ajutor cetatea eterna.

Foarte bine, zise interlocutorul, zimbind.

Bine", ce-i asta ? gindi fulgerator Carlo. Mi-a zis

bine" si a zimbit. Deci, poate s nu fie ceva gray.

Ofiterul scoase din dosar o hirtie tip imprimat pe care

i-o intinse, spunindu-i :

Signor Sarmiento, una telegrama de la

mama.

Carlo multumi din cap tinind in mind telegrama pe

care nu area curaj sa o deschidd.

Locotenentul ii vdzu nehotarirea si-i spuse calm :

Scuzati, not am citit-o prin forta lucrurilor, cind

ne-a adus-o posta, spre a o tine la dispozitia dumnea-

voastra. Totul e bine, doamna mama dumneavoastra va

alutd si Yd doreste vacanta placuta. Daca vreti, pu\

sa-i raspundeli chiar din acest oras.

33


34/111


35/111

Capitolul al patrulea In care

in epe

vacanta *i mai incepe.

multe alte treburi

Atit Carlo, cit si cei mai nepriceputi citi-

tori de romane de aventuri i-au dat seama ca gluma se

cam ingroase.

Acele* persoane pomenite mai sus banuiesc ca sur-

prizele lui Carlo nu se vor opri aici. Dar tinarul inginer-

chimist italian 'Astra Inca speranta ca nu vor merge prea

departe. Intelesese ca nu au venit in Romania cu cele mai

curate ginduri. I1 bagasera pins peste cap in nite incurca-

turi si nu se indoia Ca o facusera pentru a-1 domestici si

a-1 face sa-i asculte orbe.5te.

I-ar fi fost uor s z scrape de tot daca ar fi stiut ce este

cu misteriosul injunghiat". Ar fi trebuit sa lamureasca

totul Inca dinainte de a pleca din Italia. Ar fi fast, ar fi

trebuit etc... N-a facut-o i pace, iar acurn este la dispo-

zitia lor, inf4at ca un prunc in nite scutece destul de

dubioase i de nite culori tot atit de neclare.

Se gindi la motanul sau" din telegrams si ii veni

sa

rids. Isi stapini surisul si se facu ca it intereseaza peisajul.

Nu mai area nici un rost s mai intrebe ce este cu

toate manevrele astea. Va atepta calm. Calm, fie spur,

dar oricurn prevenit ca nu vor urma lucruri care sa-i im-

pratie

Intrasera in Bucureti. Lui Carlo, capitala Romaniei

nu

-

i spunea mare lucfu. Strazi, case, blocuri, lume agitata

roe trotuare. In trei zile ajunsese atit de departe; incit

Roma i se parea imposibil de situat pe vreo harts.

Lind

35


36/111

vezi prima oars un oras nu retii aproape nimic, atit de

multe lucruri trebuie sa deslusesti.

Pe Carlo it interesa mai intii sa decupeze din peisaj

oamenii, barbati si femei, copii

si

batrini. Pind nu ajunse

pe un bulevard frumos rnarginit cu copaci, nu reusi mare

lucru.

Pind la un arc de triumf la ce-or mai fi servind

arcurile de triumf ? se gindi el toata lumea tacuse. Pe

Carlo nu-1 mai interesau tovarasii sai de drum decit in

masura in care i-ar mai fi pregatit vreo surpriza. Si se

uita mereu prim geamul portierei, continuindu-si docu-

mentatia. Prima parte a bulevardului se terming intre

doua piete.

Conniff opri pe dreapta, permitindu-i lui Gianni sa

coboare cu o harta in mina. Italianul se pierdu in mul-

timea de oameni de pe trotuar, si atunci Carlo intelese

ce-i spusese prietenul sau : si barbatii romani sint la fel

cu

cei de la Roma. Dar ce fel" de la fel" ? data-i vorba

de Gianni pe care-1 regasi dupa citeva momente linga

postul unui agent de circulatie. Gianni arata o harta.

Acesta din urma saluta si intre el si Gianni se con-

surna un dialog scurt ajutat de doua degete aratatoare

care trasau pe harta lui Gianni linii invizibile, dar pline

de inteles.

Carlo, de-ar fi putut auzi dialogul, ar fi aflat ca pe

compatriotul sau it interesa hotelul

Lido",

care, asa cum

va vedea, se of la doar- la citeva sute de metri.

Gianni ieveni satisfacut si-i spuse lui Conniff :

E foarte aproape, tot pe acest bulevard, la prima

statie de benzins.

Conniff porni atent, straduindu-se sa descifreze sen-

sul liniilor albe si al semafoarelor din Piata Romans.

Despre ospetia poporului roman a vorbit mai sus re-

dactorul ghidului american citat, asa Ca, pentru orice de-

fectiune in serviciu, musafirii erau liberi sa se plinga edi-

torului Erwin H. Tiebe din 633 Fifth Avenue, New York

.

Lucrurile se petrecura insa normal in aceasta cladire

care, pina

junga hotel, mai avusese si alte destinatii

mai putin turistice.

36


37/111

Aveau locuri rezervate la etajul patru, in trei camere

cu vedere spre bazinul cu valuri artificiale i o terasa

inviorata de umbrele mUlticolore.

Luara cheile pe rind : Edith, Conniff i apoi Gianni,

care se grabi sd-i spund lui Carlo :

Noi dormim impreund. Semneaza corect in registru.

Carlo nu pricepu la inceput ce voia acesta sa inteleaga

pr

in corect" i-1 intreba cu o privire pe Gianni, carte nu

zabovi raspunsul :

Ca in permisul de portarma.

Carlo ezita s se apropie de registrul Receptiei i vru

din nou sa termine cu toata aceasta mascarada. Inscrierea

Rub un nume fals insemna o perseverare in delict.

Gata cu prostiile interveni Gianni, rinjind.

Carlo se apropie de registru i manevrin.d penita reusi,

cu

greu, sa inscrie : Carlo Sarmiento. Era palid i mina-i

twmura, fapt care o facu pe receptionard

ntrebe in

eitglezete :

omnul Sarmiento nu se simte bine ? Avem in

un cabinet medical

Carlo ii ridica privirile

,

oprindu-i-le pc un chip lu-

minos de femeie tinara, machiat corect i impodobit de o

coafura proaspal confectionata. I se paru ca a mai vazut

vpul acesta undeva, dar realiza imediat ca este imposi-

bil, i ii atribui afielor publicitare cu care companiile

aeriene au impinzit lumea.

Sul serio, reveni fata, servindu-se de mica-i re-

zerva de cuvinte italieneti.

Carlo o privi de data asta mai atent i-i dadu seama

ca de pe chipul publicitar disparuse acel zimbet galben,

profesional, de balerina, i se astcrnuse un uor va.1 de in-

grfjorare.

-

Nu, doamna, multumesc, ma" simt bine. Oboseala

Intelegeti... mai reusi el sa adauge i o clip&

ochii i se mai indreptard, in treacat, spre semnatura din

registru.

Vino, omule, i1 auzi pe Gianni. Te-ai apucat s-i

faci curte femeii. Si aa se spun destule despre noi, ita-

lienii...

37


38/111

and ajunse in camera 480 ii revazu valiza din pinz6

cadritata, montata pe plastic negru lucios i ii adu

aminte ca i-o facuse cadou, la plecare, eful servidului.

spunaindu-i

Sa te intorci sanatos, Carlo, i cit mai putine corn-

plicatii. Nu uita ce spun francezii :

Partir c'egt mourn.

un peu".

Carlo nu stia limba celor din fosta Galie, dar intelese

partir" si inourir",

care in italiana nu puteau avea alt

sees decit a pleca" inseamna a muri".

i

el plecase, deci prima parte din very se consumase.

Se gindi cu furie i deznadejde la pagubawI poet francez

care legase In mod ecmtient cele doua verbe, din care

cel din firma ii amintea toate peripetiile de pe parcurs.

Se intoarse spre Gianni, care-i desfacuse valiza, bdgase

in priza fecherul unui Incalzitor de apa *1-1 tines la citiva

centimetri de guru.

Ce-i asta ? intreba el.

Gianni ii facu semn sa taca i apoi spuse ca pentru

altcineva :

-

E gata cafeaua

Apoi scoase techerul si puse incalzitorul pe masa din

camera, linga un ibric portocaliu umplut pe jumkate

cu apa.

De ce nu ceri o cafea prin telefon ?" continua Carlo,

air

fi mai simplu, ce-i tot circul asta ?

Mi-e teams sa nu-mi puns otrava, incepu sa flu-

iere primele masuri din

Ma the ai mess nel caf".

Cu-.

noti cintecul ?

Din pacate, da, Insa sint sigur ca oamenii de acolo

au alto griji decit sa se ocupe de tine.

Nu poti sa tii niciodata, it privi cu un cert inte-

res Gianni. Oricind te poti Wepta la orice. E valabil

pentru tine. Mai ales pentru tine

Carlo Ii intoarse spatele si continua sa-*i desfaea

valiza.

Suns telefonul. Era Conniff care anunta ca, peste un

sfert de ora, el si Cu Edith vor fi jos in hol pentru a merge

impreuna la\restaurant.

38


39/111

Liftierul spuse Parter" si deschise usa custii verti-

cale care scoase un oftat ce se adresa, fara indoiala, unui

mecanic de intretinere care, in ultima zi de revizie, pe-

trecuse la o currietrie.

Grupul se reconstitui pe trotuarul din data usii hote-

lului.

Lui Edith nu-i scapa faptul ca intre cei doi se petre-

cuse ceva neplacut.

Gianni, zise Edith, iar ai facut Blume proaste la

adresa lui Carlo. Te-as ruga sa te potolesti. Abia am sosit

in Romania.

Scumpa mea logodnica, replica Gianni, sfatuieste-1

mai bine s nu-si mai bage nasul pretutindeni. Nu e bine

sa le tie omul chiar pe toate. Se si zice : tine stie multe...

Gianni, spuse aproape strigind Conniff, intreci

masura. Asta echivaleaza cu o amenintare.

Eitact, zise cairn Gianni, si este valabila pentru toti.

Apoi it prinse de umeri pe Carlo eclarA pe un ton

amical :

Mio taro Carlo.

Declar armistitiu. Am sa-mi con-

trolez vorbele ca sa nu te mai jignesc.

a sa vezi ca

am intentii serioase, iti spun ca data nu-ti mai face pia-

cere compania noastra te poti intoarce imediat la Roma.

Al de ales :

Lascia o radoppia.

Te opresti sau continui.

dam inapoi pasaportul cu numele adevarat.

Carlo simti ca este vorba din non de ceva necurat si

raspun.se cu un aer de convingere silita :

Nu are nici un rost. Rarnin. Am promis domnului

Jebon ca o sa-1 insotesc pe Conniff in aceasta vacanta.

Ceeci

tie

te rog insa este sa ma tii cit mai departe de misterioa-

siie tale indeletniciri.

Gianni spuse adresindu-se celorlalti :

Uite, domnule. Vrea

aca omul o cafea si baia-

tul zice acestei trebi mister". Te-am rugat eu sa-mi citesti

ceased 7 Hai, lass gluma Am promis. Pe uncle iese

vorba, iese si sufletul. lar nemtii spun : Ein Mann,

ein

-wore

c

.

-

tii

nerntete ? fu surprins Carlo.

9


40/111

Cind e nevoie, zimbi Gianni, nu cred ca si asta este

ceva jignitor. Am invatat la o filiala Berlitz, intr-o vara,

cind ma plictiseam de moarte.

Prieteni, intrerupse Conniff, este ora unu si mie

mi-e foame. Mi s-a spus ca peste drum de Lido este un alt

hotel cu un restaurant excelent.

Trecura strada escaladind garduletele de fier, spre in-

dignarea agentului de circulatie.

Inutil, cei patru reusisera sa ajunga pe trotuarul dorit,

stopul isi sehimbase culoarea si agentul de circulatie lass

fiuierul pentru a da cale libera sirului lung de masini.

Pared s-au vorbit" isi zise omul ordinii sa treaca

toa to in schimbiil meu". hi mai continua gindul, privind

ca'admiratie spre un gru.p de barbati inalti, cu chelii

blonde, insotiti de femei scunde, rotofee

si

destul de oxi-

genate care traversau corect pe portiunea marcata.

Stopul se schimba din nou si agentul de circulatie isi

incheie seria de constatari cu o idee pe care o socoti intere-

santa :,,Pe linga pasaport, turistii ar trebui sa aduca si

-o

dovada de la militia lor, sau cum i-o zice, precum ca au

urmat un curs rapid de circulatie".

Gindurile i be intrerupse brusc o masina de salvare

care trecu urlind din sirens ca si cum ,,urgentul" de pe

brancarda it facea pe el raspunzator de orice intirziere.

Facu gesturile de rigoare

si

cu coada ochiului i se part

dar numai i se paru ca prin usile din spate, dintre

care una era deschisa, zarise ceva care aducea cu niste saci

de cartofi foarte sanatosi. Retinuse numarul masinii din

rutina. In unnatoarele clipe, calcind pe ceva care putea fi

un cartof, un batrin blond-cenusiu alunecase, masurind cu

cei aproape doi metri ai sai portiunea zebrata de trecere

pietoni". Fusese doar

o

coincidenta. Cartoful" buclucas

era in fapt o coaja de banana ratacita. Dar omul ordinii iii

amint i ca, demult, citise ceva despre un transport de

cartofi intr-o ambulanta.

Cei patru se asezara la o masa de case. Edith ducea o

strinsa conversatie

cu un

chelner in smoching, avind cam

cincizeci de ani si care se straduia s-o invete pe tinara

citeva limbi simultan, dupa sistemul

forcing .

40


41/111

Omul cu obrajii *i nasul bordo era cind suparat de

kndaratnicia turistei, cind satisfacut de unele'progrese pe

are aceasta le facea, chiar *i in italiand. Garsonul, un

tinar *i proaspat absolvent al unei *coil de specialitate,

urmarea din ochi, mingiind semnificativ *ervetul alb care-i

4ecora antebratul sting, amicala conversatie care risca, din

clips in clips, sa se tranalorme intr-o catastrofa. Simtea

pierduta atentia" finals pe care ar fi primit-o sigur de la

rd.i*te turi*ti proaspeU *i care numai dupa citeva zile Ca-

pOtati cuno*tinIe despre circulatia monetara in Romania

a*a ca la inceput incurcau valorile banilor.

ca in toate suspensurile care nu trebuie sa clued la

aluri tragice, aparu un al treilea personaj pe al carui

eguson scria clar : *ef de said." Lini*tit ii inlatura pe cei

cu un gest discret *i lansa linear un :

Spreichen sie Deutsch ? Was ist los ?

Sleita de eforturi, dupa o lupta care putea fi puss in

jba unei .cauze mai bune, Edith privi spre Gianni, care-i

*tafeta din mers :

Jawohl, bit to

.Cunotinele de germana ale *efului" se dovedira utile

in

citeva minute se infiripa un meniu pentru care fie-

care cUntre part i trebui sa faca unele concesii neinsemnete.

*eful" dicta in romans felurile, iar chelnerul nota,

ern

bind indignat, intreaga comanda. Apoi *eful se retrase.

Chelnerul posesor de ecuson dreptunghiular pe care

statea lipita o fotografie reprezentind un cap de om, privi

spre garson triumfator.

At,ia nu poseda nici o limbs. Asa nernte*te *tiu *i

eu ca sa se descurce oricine

Carlo privise o clips poza de pe ecusonul chelnerului,

citise un nume cu rezOnante latine, care putea fi Palanca

Marian, si apoi privi chipul *i mai imbujorat al omului ;

chiP care tr6cuse de la bordo la liliachiu. Chipul de pe

eePson era calm *i plin de bunavointa.

.:Talanca Marian nu .

scapa din vedere gestul turistultii

drum spre bu'catdrie isi scoase documentul din piept,

}vi,

imbi, *i apoi puse in buzunar. Era cert ca de

clad facuse poza se m' ai ingrapse. Va face alta noua.

41


42/111

Cind reveni cu primul fel, Gianni ii arata, prin diferite

semne, ca mai \Tea un tacim.

Noch ein...

Palanca se izbi necajit pe frunte i se gindi ca infra

iar in foe.

Gianni insa it salva, aratindu-i palma deschisa, indicind

eu

aratatorul de la mina dreapta fiecare dintre

cele

cinci

degete ale stingii.

Cinci, rabufni triumfator Palanca, stind totu5i is

pinda.

Cinque,

repeta Gianni cu deosebita admirat

ie pen-

tru cunostintele de italiand ale omului si continua

viene anche una persona"

Vine Inca

una persona,

urla aproape Palanca Marian,

auzind aievea un mars triurnfal si

,

repezindu-sc spre masa

de tacimuri, aduse, Cara s mai adauge nimic, doua stegu-

lete triunghiulare : rosu, galben i albastru row, alb

si verde. In,mintea lui pareau acum ca doua fanioane uria5e

infrAindu-se pe un catarg in vintul unei calde duminici

de \Tara.

Sint totusi baieti buni, isi zise el plecind de Fsta

data mindru spre bucatarie. Aici scoase dintr-un platou de

argint cu capac un pahar de nom si-1 bau in cinstea turis-

tilor baieti buni

-

.

Cinque,

.striga el la bucatareasa. Vine Inca una

persona".

Bucatareasa care nu -vazuse operatia ,platoul cu capac"

isi falai o cruce si si scuipa in sin dind din cap compli-

timitoare.

A cincea persoana sosi curind.

Nu se sfii sa arate ca-i cunoaste pe Conniff. Edith 5i

mai ales pe Gianni. Ii fu prezentat Carlo, caruia nu-i dadu

nici o atentie.

Si

in tiiip .ce Palanca servea mut de placere. intre noul

venit si Gianni incepu o conversatie in care Gianni dupa

cum i se parea lui Carlo ii facea.acestuia un raport asu-

pra calatoriei.

La sfir5it, eel de-al cincilea se uita indelung si foarte

atent la Carlo, ca un geamba5.care nu

e inca hotarit sa

teasca pretul cerut.

ele din urrna spuse citeva vorbe

42


43/111

ntr-o limbd care lui Carlo nu i se mai paru a fi germand,

-i intinse o mina moale si umedd ale cdrei degete nu se

scars. Surprins, Carlo ii intinse i el mina, dar de-a

ngul traiectoriei rasturnd platoul cu sarmale. Mincarea

ecifica unor hanuri munteneti, dar care se lasd disdret

servita i in.restul hanurilor din Ord tot ca specified ,

e impr4tie printre farfurii i pahare. 0 sarma se rosto-

oli, lovind paharul cu vin' al Edithei care se varsa, Fe-

easca" ajungind direct pe picioarele tinerei a car& fusta,

i

a*a destul de scurtd, realizase o ascensiune remarcabila.

Auguri,

incerca sa salveze Conniff situatia, facindu-i

semn garsonului care, apropiindu-se, repeta nite loeutiuni

verbale romane.5ti invatate pe maidanul unde luase pri-

snele lectii de fotbal.

Scusi,

implora Carlo i-i intinse garsonului o bane-

nota. Pe aceasta, observa in grabs garsonul, nu era nici

portretul lui Balcescu, nici cel al lui Tudor Vladimirescu.

CunotinIele inerente de istorie ale garsonului it fdeurd sa

priceapa ea este vorba despre bani straini i schita un gest

de

refuz.

Gianni it scapd de groaza, strecurindu-i fulgerdtor in

buzunarul jachetei o hirtie de douazeei i cinci de lei:

Garsonul, extrem de indeminatic, zise mersi" i-i

debarasa pe tur4ti de sarmale, in citeva clipe.

Cel de-al cincilea venit scoase o harts a Bucuretiului

pe care inscrisese cu stiloul un traseu ce se terrnina intr-un

intarit cu creionul ro5u. Apoi Gianr se ridica, urmat de

eel de-al cincilea i le spuse celor de fata ca au de indepli-

nit un comision. Vor reveni la hotel in jur de ora sapte

seara.

Inginerul Mihail Ione

scu fsi facuse un apartament

$ntr-o eonstruCtie de cinci etaje dintre prirnele in rate.

Arhitectul se straduise ca in banii devizului sa faca nite

balcoane, dar din pacate atit permitea devizul

ii ie~i-

sera in curtea interioara. La strada costau prea mult. Ca

atare, cladirea, dei noun, ii expunea fatada ca o fosta

cazarma mica.

Olimpia Ionescu, a chimista, nascuse

etita la

dou Zuni dupa ce i se predase apartamentul, aa ca pima

dupa Anul Nou, care se apropia, casa mult visata impru-

43


44/111

mutase, provizoriu, in interior, aerul auster al fatadei.

Trecusera optsprezece ani. Inginerul Mihai Ionescu lu-

cra acum la o uzind bucuresteana, specializata in produce-

rea noilor medicamente romanesti.

Soneria de la parterul cladirii in care locuia fami-

lia Ionescu sung de doua ori. De doua ori, apoi Inca de

cloud ori, ping cind Olimpia Ionescu striga din bucatarie

catre fiica sa, Ileana, proaspat bacalaureata a unui liceu

cu limba de predare straina din capitala.

La 18 ani, o fata tinara si irumoasa arata asa cum tre-

buie sa arate o tinara si frumoasa filth. de 18 ani. Deci,

nici un amanunt in plus.

Ileana ii raspunse mamei sale si dadu la o parte per-

deaua pentru a vedea pe peronul usii de la intrare doi bar-

bati necunoscuti care nu mai sunau, dar priveau atent im-

prejurimile.

Tinara se apropie de bucatarie si-i sopti mamei :

-

Doua persoane straine, eu nu deschid, ca-s in

capot...

Olimpia Ionescu, in prima clipa aprecie pudicitatea

fiicei sale, apoi isi scoase bombanind sortul de plastic si

manusile de cauciuc. Isi aranja coafura si se infiinta linga

usa de la intrare.

Intreba Fara sa deschida :

Cine este ?

T i

raspunse un 41as

ragusit de barbat cu un usor ac-

cent strain, pe care-1 putuse situa intr-o regiune oarecare

din Transilvania, sau asa ceva.

Deschise. Unul dintre barbati scoase o bricheta si-si

aprinse tigara.

Cel de-al doilea, care de fapt era ,cel de-al cincilea'

client al ospatarului Palanca de la Ambasador", se inclina

Cu domnul inginer Ionescu.

In

ce problemd ? interoga doamna Ionescu.

Sintem de la o uzina din Ardeal si avem pentru

dinsul un comision.

-

Sotul meu este in concediu la o statiune balnear5

.din nordul tariff si nu-si reia serviciul decit dupa intii

august debita Para sa rasufle doamna Ionescu. Si reluj

44


45/111

,apoi : Dar data sinteti dupa drum puteti sa intrati o elipa

4i sa serviti o racoritoare.

Gianni dadu din cap spre insatitorul sau care intra, fara

0, mai a*tepte a tdoua invitatie.

Domnul este tot de la uzind ? intreba femeia eatre

Gianni.

- Acesta din urma datelu desperat din umeri aratind spre

fit i rugindu-1 din ochi pe cel de-al cincilea" s-1 ajute :

Colegi, da, raspunse omul, dar e in pauza de voce.

4

7 ; t b r e

o infectie in git

ste interzis sa vorbeasca.

nil pare rau pentru dinsul, deci aduc numai un

tpahar de limonada...

Instalati in hol, pe doua fotolii, cei doi facura repede

n tur de orizont. Trei usi aratau accesul spre trei camere,

r chiar in fata for se afla o arcada prin ale Carel perdele

ase se vedea o incagere putind fi sigur identificata dre

pt

irou, cu mobila conventionala.

Gianni indica din cap seiful i apoi, multumit ca a fost

riceput, se intoarse absent cu ochii spre un tablou in

ulori pastel care ar fi putut reprezenta orice, dar in nici

caz ceea ce voia sa spund placuta galbena de pe rams.

Olimpia Ionescu reveni curind cu ceea ce promisese

servi pe oaspete, care dadu lacom pe git lichidul acri*or

rece.

Cei doi se ridicard apoi ca la o singura comanda.

Pe o masuta incrustata cu filde*, Gianni vazu o foto-

grafie incadrata intr-o rams de fier forjat.

-Facu un semn interogativ cu mina.

Ileana, fiica noastra, se umfla in pene, pe buns drep-

tate,

mama, si cu un gest mai tare ca ea, *terse cu palma

de

pe cristalul imaculat un praf imaginar *i eventual corn-

ilwomitator.

- pianni a*tepta ca poza sa-i reia locul aprtpiindu-se

de

portretul fetei scoase bricheta

prinse o alts tigard

in

locul celei pe care o aruncase la intrare. Facu apoi ace-

1

4i gest spre doamna Ionescu, repuse bricheta in buzunar

acoperi tigara cu podul palmei ca un *colar care fumeaza

Pe

ascuns.

45


46/111

Cel de-al eincilea zise linga u5a :

Ne iertati, doamna, \TOM reveni luna viitoare. Nu este

nimic urgent.

Poftiti cind doriti, dealtfel i not plecarn mime la

mare, adauga Olimpia Ionescu.

Dadura coltul unde Masseratti ii astepta stropit de pica-

turi de ploaie care-i lasasera pe capota, peste praful dru-

mului, urme intunecate.

Se hotarira sa mai dea o raita prin oral unde Gianni

trebuia sa mai vada niste adrese, asa in treacat, uzin a de

medicamente, de exemplu, si o. casa de la periferie. Cind

ajunsera in fata uzinei, Gianni privi semnalul Fotografia--

tul interzis". Scoase bricheta, ii insuruba un tub cit un

creionas, apoi isi aprinse

o noua tigara.

Mai colindara un timp i la ora sapte fix reusird cu

greu sa parcheze masina in apropierea hotelului ,Lido"

din Bulevardul Magheru.

Cei trei din grup asteptau in hol urmarind, fiecare pe

co

bercescu, victor – un milion de lire

Documents