“La fiecare final de an, suntem pregătiţi de bilanţ. Ce am

făcut bine, în anul care a trecut, ce am greşit. Atât administraţia locală este gata să înceapă un an calen-daristic, un nou buget, proiecte noi sau care vor continua, dar şi noi, ca oameni, trebuie să ne gândim ce am reuşit să realizăm în anul care a trecut. Dincolo de bani, de bugete, de proiecte, cred că cea mai marea realizare a unei comunităţi este unitatea. Asta pentru că doar împreună putem reuşi, putem

merge mai departe, putem să ne at-ingem scopurile. Anul care tocmai s-a încheiat a adus uneori vrajbă în-tre oameni. Economia nu este încă atât de sigură cum ne-am dori, am avut parte de instabilitate politică, am trecut prin două campanii elec-torale şi toate astea i-au făcut pe unii să uite esenţialul: că suntem împreună, o mare familie.

Îmi doresc ca acum, de sărbători, să lăsăm cu toţii la o parte grijile, să fim mai înţelegători, mai iertători faţă de cei de lângă noi.

Ca o familie, Beba Veche, Cheres-tur şi Pordeanu trebuie să fie unite, ca să poată trece mai uşor peste greutăţile care, cu siguranţă nu ne vor ocoli.

Eu vă doresc să aveţi sărbători liniştite, fie ca Naşterea Domnului să vă aducă pace în suflete, iar anul care bate la uşă să vă găsească sănătoşi, mai buni şi mai împliniţi!Crăciun Fericit şi La mulţi ani!!

primar, Ioan Bohancanu

La mulţi ani, Beba Veche!

CURIERULde BEBA VECHE

Anul IV • Nr 12 (54) • decembrie 2012 • Ziar editat de Primăria Beba Veche • Apare lunar • GRATUIT

’’Mărire întru cei de Sus lui Dumn-ezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire’’. Tuturor creştinilor le doresc de Sfânta Sărbătoare a Naşterii Mântuitorului ca Lumi-na slavei Domnului ce a strălucit în staulul din Betleemul Iudeii să strălucească şi în inimile noastre, iar neasemuitul praznic al Naşterii Domnului cel Atotputernic să ne dăruiască sănătate, pace, linişte, bucurii duhovniceşti,

bunăsporire şi să reverse asupra noastră darurile Sale cele bogate şi bine-cuvântarea Sa. Crăciun binecuvântat şi un An Nou Fericit!

Pr. paroh Florin Matyas

Sărbători binecuvântate şi un An Nou fericit!Kellemes Karácsonyi Unnepeket es boldog új évet!

Gesegnete Weihnachten und ein gluckliches neues jahr!Preot Dan Ioan Groza

Parohia romano-catolică Beba Veche

Deja a devenit o tradiţie ca ziua de 1 decembrie să fie sărbătorită atât la Beba Veche cât şi la Cherestur!

La Beba Veche, manifestarea a în-ceput la biserica ortodoxă cu ofi-cierea unui tedeum în memoria eroilor din Beba Veche care au lup-tat pentru ţară în timpul celor două războaie mondiale.

Am fost onoraţi de participarea dom-nului senator Vasile Blaga, alături de deputatul Alin Popoviciu, primarul oraşului Sânnicolaul Mare, Dănuţ Groza, şi de preşedintele Constantin Ostaficiuc. După slujba de la biserică, prima-rul nostru şi domnul senator Blaga au depus o coroană la monumentul eroilor. Apoi, înalţii oaspeţi s-au de-plasat la borna Triplex Confinium, unde pentru prima dată s-a depus o coroană în memoria zilei de 1 de-cembrie. Prin acest gest ne-am ridi-cat şi noi la nivelul vecinilor noştri

maghiari care depun în fiecare an coroane de flori la monument, de ziua naţională a Ungariei.

Marea surpriză a fost că, de la Triplex Confinium, toată delegaţia a mers la cimitirul din Beba Veche unde Va-sile Blaga a participat la o slujbă de

pomenire a preotului Unirii, Dimitrie Blaga, preot care în 1918 a condus delegaţia comunei noastre la Marea Unire de la Alba Iulia. Domnul senator a fost puternic im-presionat de mormântul pe care l-a întâlnit la Beba Veche, pentru că aici odihneşte somnul de veci un strămoş

de-al său. A urmat apoi comemo-rarea de 1 decembrie la căminul cultural, oaspeţii venind în faţa unei mulţimi entuziaste de peste 300 de persoane. În partea a doua a evenimentului, fiind şi campanie electorală, aceştia au prezentat câteva gânduri pen-tru viitorul comunei Beba Veche. Cel mai important punct pe agenda discuţiilor a fost deschiderea fron-tierei cu Ungaria într-un timp cât mai scurt posibil. După cuvântările de rigoare, toată lumea s-a aşezat la masă, fiind servită tradiţionala fasole cu cârnaţi. Pe scenă a urcat ansamblul Doina Timişului.

Şi la Cherestur, locuitorii s-au adunat cu mult entuziasm la căminul cul-tural. Aici, distracţia s-a întins până după-amiază pentru că atmosfera a fost întreţinută de cunoscutul solist vocal Ernest Lowe.

1 decembrie, cu oaspeţi de seamă

Alegerile parlamentare s-au desfăşurat în condiţii dificile de

iarnă. De când se organizează alegeri, nu a fost aşa o vreme chiar în ziua votului! A nins foarte mult în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, ceea ce a făcut ca şi prezenţa la vot, care de obicei era în comuna noastră de peste 60%, să fie acum de numai 45,11%, totuşi mult peste media pe judeţ.

La Camera Deputaţilor a fost reales actualul deputat, Alin Popoviciu, cunoscut deja de locuitorii zonei. La Senat, în premieră pentru colegiul 3, au fost aleşi doi senatori: Matei Suciu şi Vasile Blaga. Acest lucru s-a putut întâmpla datorită legii electo-rale care, pe lângă votul uninominal, dă posibilitatea partidelor care au obţinut peste 5% să obţină mandate în baza numărului de voturi şi să prevină astfel preluarea totală a put-erii şi absenţa opoziţiei.

PăReReA PRImARUlUI“Îi felicit pe toţi cei care au venit la vot (aproximativ 600 persoane, din care 400 la Beba Veche şi 200 la Cher-estur). Cu toţii au arătat un înalt spirit civic, că le pasă de viitorul comunei şi au învins nămeţii şi au exprimat votul şi opţiunile. Voinţa a fost clar exprimată de sprijin pentru actualul guvern şi actuala conducere a Con-siliului Judeţean Timiş, oamenii fiind conştienţi că o bună colaborare cu judeţul poate aduce beneficii şi co-munei noastre”, a spus primarul Ioan Bohancanu.

TReI AleşI, o sINGURă PRoBlemăCampania electorală a adus la Beba Veche trei oameni importanţi care astăzi sunt parlamentari şi datorită votului bebenilor: Alin Popoviciu, Vasile Blaga şi Matei Suciu. Toţi trei au promis un lucru esenţial pentru comuna noastră: că vor face tot posi-bilul pentru a sprijini deschiderea punctului de frontieră Beba Veche. Dacă în campania electorală le-a fost destul de uşor să promită acest lucru, în cei patru ani care urmează, şi chiar mai repede, vor trebui să facă dovada vredniciei lor, punând umărul pentru a face din acest deziderat al locui-torilor comunei noastre, o realitate. Acest lucru nu poate fi făcut inde-pendent, doar de autorităţile locale, primărie, şi nici măcar cele judeţene, ci decizia finală depinde direct de parlamentari şi de guvern. Dincolo de problema arzătoare a punctului de frontieră, cei trei aleşi au promis că doresc să sprijine toate proiectele comunei, în următorii pa-tru ani.

CURIERUL de BEBA VECHE2 4 VI 1920

Ne-am ales parlamentarii!

Alin Augustin Florin Popoviciu, s-a născut la 23 ianuarie 1973

la Oradea, judeţul Bihor. În 1995 a absolvit Facultatea de Economie din Timişoara, după care a lucrat în mediul privat, ajungând direc-tor economic şi apoi manager gen-eral al unor companii. Din 1997 a fost vicepreşedinte al Organizaţiei Naţionale pentru Tineret din ApR (Alianţa pentru România), iar din 2000 până în prezent a fost vicepreşedinte al Organizaţiei judeţene PD-L Timiş Prima funcţie publică a obţinut-o în 2004, când a fost ales consilier judeţean de Timiş, funcţie deţinută până în 2008. Atun-ci a fost ales deputat al colegiului Sânnicolau Mare din partea PDL.

Vasile Blaga s-a născut la 26 iulie 1956 în localitatea Petrileni, Bihor.

A absolvit în anul 1981 Facultatea de Mecanică, la Timișoara. Între anii 1981-1990, a avut mai multe funcţii şi a intrat în politică după Revoluţie. A fost ales deputat de Bihor în 1990, pe listele FSN şi a participat la fon-darea Partidului Democrat, în 1991. Între 1991-1993 a fost prefect de Bi-hor, apoi director al Direcţiei Vamale Oradea. În 1996 a fost ales senator PD de Bihor, iar din 2004 a fost senator de Bucureşti. Din 2004 a fost minis-tru al Apărării, şi timp de un an min-istru al Dezvoltării. În 2011 a devenit preşedinte al Senatului, iar în 2012 a preluat preşedinţia Partidului Demo-crat. Este căsătorit și are doi copii.

Matei Suciu s-a născut la 12 iulie 1968 într-un mic sat de lângă

Caransebeş. A absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Institu-tului Politehnic “Traian Vuia” din Timișoara. A lucrat în privat, apoi a obţinut funcţii la stat, mai întâi ca inspector de specialitate la Consiliul Judeţean Timiş, apoi ca subprefect al judeţului Timiş. A avut şi un man-dat de consilier judeţean. A condus filiala ARR Timiş. Ca întreprinzător privat, deţine o societate agricolă care cultivă mai multe suprafeţe de pământ în zona Jebel-Liebling. De asemenea, deţine o firmă de transport persoane care activează în zona de sud a Timişoarei. Este căsătorit şi are trei copii.

Vă mulţumesc că m-aţi primit recent în mijlocul vostru şi că mi-aţi dat încre-derea că putem reuşi să facem lucruri mari împreună. Nu voi uita căldura de care am avut parte la Beba Veche, o comună care a căpătat o semnificaţie aparte în inima mea. Vreau să vă urez să aveţi multă sănătate, fericire şi noroc în viitor! La mulţi ani! Sper că această sărbătoare să vă aducă numai fericire în casă şi familie! Vasile Blaga, senator Colegiul 3 Timiş

Sunt onorat că mi-aţi acordat în-crederea dumneavoastră şi pentru aceasta vă mulţumesc! Este timpul să trecem peste lucrurile care ne-au despărţit şi să ne concentrăm pe ceea ce ne uneşte. Să fim mai buni şi mai încrezători în propriile noastre forţe! Fie ca sărbătorile Crăciunului şi Anului Nou să vă aducă tot ce-i mai bun pe lume, iubire, fericire şi prosperitate! La muţi Ani!Alin PopoviciuDeputat Colegiul V Sânnicolau Mare

În aceste zile sfinte de sărbătoare, gândurile mele se întreaptă şi către voi. Vă doresc din toată inima ca acest Crăciun să vă umple sufletul de bucu-rie, încredere, speranță şi iubire!Fie ca 2013 să vă aducă împliniri, bu-curii şi multă sănătate!

Crăciun Fericit şi La mulţi ani!Matei Suciu, senator Colegiul 3 Timiş

Cum a ales Beba Veche

Parlamentarii noştri

De când faimoasa “asomare” a porcilor făcut înconjurul ţării,

stârnind zâmbetele oamenilor de la sat, mulţi dintre cetăţeni au consid-erat că tăierea se face mai bine după tradiţie şi au renunţat şi la alte măsuri de precauţie. Dacă tăerea porcului prin asomare nu v-a convins, peri-colul cărnii infestate cu trichineloză ar trebui să vă dea mult de gândit.

Trichineloza este o boală parazitară comună omului şi animalelor, produsă de viermele Trichinella spi-ralis, a cărei formă adultă (2-4mm) trăieşte în intestinul subţire (4-6 săptămâni) iar larvele, în ţesutul muscular al aceluiaşi organism. Con-taminarea se face prin ingerare de muşchi şi organe ce conţin larvele

infestante.

Porcul se contaminează prin con-sumul de şobolani morţi sau a altor ţesuturi de cadavre contaminate. Larvele ingerate se transformă în 48 de ore în vierme adult. Acesta se în-fige în peretele intestinului şi depune în jur de 6.000 - 10.000 de larve. Em-brionii parazitului ajung în circulaţia sangvină prin perforarea intestinu-lui şi odată cu sângele, în ţesuturile musculare , în special în muşchii cu activitate intensă, mai puternic vascularizați ca mușchii diafragmatici şi mușchii intercostali.

În a 20-a zi de la infestare, larvele de Trichinella se spiralează şi se închistează. La om, larvele închistate

pot rămâne viabile timp de 25 de ani.

Boala se manifestă iniţial cu simptome de toxiinfecție alimentară, tulburări gastrointestinale, greaţă, regurgitaţii ţi vomă. Bolnavii se plâng de dureri abdominale, ameţeli, migrene şi o senzaţie de greutate în deplasare. Starea de slăbiciune progresează şi apare febra. În a 9-10 zi de boală, temperatura corpului se ridică la 39-40 grade Celsius. După două săptămâni se umflă faţa şi pleo-apele. În unele cazuri, când infestația este masivă, bolnavii pot sfârşi prin moarte, prezentând simptome de pneumonie şi asfixie.

În majoritatea cazurilor, boala trece în formă cronică cu dureri reuma-

tismale ce persistă toată viaţa. Sin-gura metodă de prevenire a bolii la om este executarea obligatorie a examenului trichineloscopic la toţi porcii sacrificaţi. Pentru reducerea incidenţei bolii, administraţia locală va trebui să ia măsuri de distrugere a şobolanilor şi ecarisarea cadavrelor.

În perioada Ignatului, cabinetele veterinare efectuează examene trichineloscopice, costul unui exa-men fiind de circa 15 lei.

Crăciunul este o sărbătoare de su-flet, avînd şi o istorie fascinantă,

cu atît mai mult că în această zi este considerată sărbătoarea Naşterii Domnului.

În diverse ţări, sărbătoarea Crăciunului este denumită diferit. Englezii îi spun Christmas (cuvînt Christhmas înseamnă „Mesa lui Christos” (o masă specială, tinută de Biserica romano-catolică pentru a celebra naşterea pruncului Iisus), ter-men prescurtat ulterior Christ-Mass, apoi Xmas, formă folosită pentru prima dată în Europa, în jurul anilor 1500 şi a cărei literă initială derivă din alfabetul grecesc: Xristos). Germenii denumesc sărbătoarea Weihnachten sau Christnacht, francezii – Noël, italienii – Natale, spaniolii – Noche Buena, norvegienii – Jul, suedezii – J Oel, de danezi – Juul, saxonii – Gehul, polonezii – Willia, ruşii – Rozdjestva, bulgarii – Bozik, ucrainenii – Rizdvo,

sârbii şi slovenii – Bozic. Românii fo-losesc pentru această sărbătoare creştină termenul de Crăciun.

sImBolURIle de CRăCIUNDacă în antichitate, Crăciun era cu-noscut şi venerat de geto-daci ca fi-ind un zeu solar atotputernic, echiva-lentul zeului roman Saturn şi al zeului iranian Mithra, creştinismul supra-pune peste această imagine o nouă legendă care tinde să anihileze per-spectiva imagistică păgînă.

Ursuzul cioban Crăciun refuza să o primească în bogatele sale case pe Fecioara Maria, dar miloasă, soţia acestuia, Crăciuneasa, o adăposteşte, în staul şi o ajută să nască. Auzind de aceasta, Crăciun îşi pedepseşte violent nevasta, tăindu-i mîinile din coate, dar Maica Domnului săvîrşeşte o minune, lipindu-i-le la loc. Convins că în grajdul său s-a născut Mântui-torul lumii, Crăciun se căieşte amar-

nic şi îşi împarte toată averea copiilor săraci, aceasta fiind, în accepţiunea creştină, originea minunatelor daruri de Crăciun.

Până în secolul al XIX-lea, Moş Crăciun era un personaj terifiant, care speria şi ameninţa copiii. În Ger-mania, Moş Crăciun sau Weinachts-man era un bătrân care obişnuia să-i pedepsească pe copiii obraznici, aducând părinţilor în dar nuiele de mesteacăn. În Anglia, Father Christ-mas ori Old Christamas era reprezen-tat de un bătrânel care purta un vas de băutură cu care toasta în Ajunul

Anului Nou şi în noaptea Bobotezei. În Franţa, Père Nöel avea aceeşi reputaţie terifiantă, malefică, fiind prezentat ca un călugăr nemilos care îi pedepsea crunt şi îi bătea pe copiii neascultători.

Personaj secular, moşul cu obraji bucălaţi şi cu plete ninse, jovial, cum-secade şi atât de iubit de cei mici, îmbrăcat în costum de culoare roşie, cu garnitură de blăniţă albă la poale şi la mâneci, cu o bonetă catifelată, cu centură solidă şi cizme uriaşe, ca un pitic din poveste, care vine tocmai din Laponia sau din Finlanda, într-o sanie trasă de 8 reni (Rudolph, primul şi cel mai cunoscut ren, Blitzen, Comet, Cu-pid, Dancer, Dashet, Donder, Prancer şi Vixen), cu sacul plin de daruri şi care intră în casă prin coş, pentru a pune în jurul bradului daruri pentru copiii cuminţi, a devenit azi persona-jul principal al Ajunului Crăciunului, aproape în întreaga lume.

semnificaţia Crăciunului

CURIERUL de BEBA VECHE 34 VI 1920

Deseori, superstiţiile sunt lăsate din generaţie în generaţie, fără să

li se mai cunoască cu adevărat origi-nea. Fie că alegeţi să credeţi în ele sau nu, vă reamintim câteva dintre vorbele din bătrâni, acum, în preajma sărbătorilor de iarnă.

de CRăCIUN • Se spune că aduce ghinion să purtaţi pantofi noi. • Un cer senin de Crăciun anunță un an roditor, iar dacă bate vântul, se anunță ghinion.• Cine face baie în ziua de Crăciun, va rămâne curat tot anul, iar cine mănâncă mere în ajun, va fi sănătos.• Nu e bine ca între Crăciun şi Anul

Nou să tricotaţi, să coaseţi sau să spălaţi rufe. • Cei născuţi de Crăciun sau de Anul Nou sunt norocoși.• Bătrânii mai credeau că în noaptea de Crăciun, chiar la miezul nopţii, apa se preface în vin iar animalele din grajd vorbesc cu glas omenesc.

de ReVelIoN• Obligatoriu, în Banat, la masa de Revelion nu se mănâncă găină fiindcă aceasta râcâie şi aruncă înapoi şi nu va merge bine tot anul. Ca mesenii să aibă faţa şi tenul curat, primul fel de mâncare este piftia adică, cotoroage. Carnea de porc la masă aduce noroc, la fel ca şi lintea.

• Se spune ca spiritele malefice se tem de zgomot si de lumina puter-nica. De aici derivă şi obiceiul de a organiza jocuri de artificii şi de a face zgomot la miezul nopţii.• În noaptea dintre ani, este bine să vă puneţi o dorinţă pentru că are toate şansele să se împlinească în anul ce vine.• Miezul nopţii ar trebui să vă găsească cu bani în buzunar pentru prosperitate, cu aleasa sau alesul in-imii de mână, pentru dragoste şi cu un pahar cu băutură în mână, pentru veselie!• Este bine ca prima persoană care vă trece pragul să fie un bărbat înalt şi brunet.

• În dimineața de 1 ianuarie se pun bani de argint în apa cu care se spală membrii familiei.• Nu agăţaţi calendarul nou înainte de începerea anului, se spune că aduce ghinion. • În prima zi din an, nu se aruncă nimic din casă, nici măcar gunoiul deoarece aduce ghinion. În schimb, e benefic să primiţi un dar, fie el oricât de mic. • În 1 ianuarie nu e bine să plângeţi, să fiţi trist sau, mai rău, să spargeţi vreun obiect. • Este bine să vă înnoiţi odată cu anul, adică îmbrăcaţi ceva nou. LA MULŢI ANI!

superstiţii de Crăciun şi Anul Nou

Atenţie la trichineloză la porcul de Ignat

4 VI 1920

Tată din Ceruri, te rog să-mi bi-necuvintezi fa-milia, prietenii, rudele şi pe cei pe care îi iubesc, şi pe cei care citesc această rugăciune chiar acum. Arată-le Tu o nouă ima-gine a dragostei şi puterii Tale nemărginite. Duhule Sfânt, te rog să-i ajuţi, chiar în acest moment. Acolo unde există durere, te rog să le dăruieşti pacea şi mila Ta. Acolo unde există îndoială, te rog să le inspiri o încredere înnoită prin Harul Tău. Unde există o nevoie, te rog să le-o împlineşti.Binecuvântează Tu căminul lor, familia, munca, dă-le Înţelepciune şi Lumină în viaţa lor. Binecuvântează-i când pleacă şi când se întorc acasă, mergi înaintea lor şi deschide-le calea. Călăuzeşte-i şi ocroteşte-i clipă de clipă în toată viaţa lor. Iartă-le lor păcatele făcute cu voie sau fără de voie, cu ştiinţă, din neştiinţă sau pe cele pe care nu şi le amintesc.Condu-i Tu pe Calea Ta Cea Sfântă,în Numele Fiului Tău, Iisus Hristos.Doamne Tată, Fiule şi Duhule Sfânt, vă mulţumesc că veţi face mai mult decât pot eu cere.Amin!

Rugăciune de Crăciun

deCese †Muntean Maria (75 ani)

Dumnezeu să o odihnească în pace

Sărbători religioase ortodoxe Ianuarie

• 1M Tăierea împrejur cea după trup a Domnului; Sf. Ier. Vasile cel Mare (Anul Nou) • 6 D Botezul Domnului (Bobo-teaza) • 7 L Soborul Sf. Prooroc Ioan Botezătorul • 30 M Sf. Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur;

Sărbători religioase romano-catolice Ianuarie - Gerar

• 1 M Sf. Maria Născătoare de Dumnezeu• 6 D Epifania Domnului• 13 D Botezul Domnului• 25 V Convertirea Sf. Ap. Paul

Căsătorii - nu au fost

CURIERUL de BEBA VECHE4

Pravoslavnicul și slăninele Era odată un biet creștin sărac și c-o droaie de copii mărunți. Toată avuția lui era gura femeii și a copiilor, care țipau de fitece. Guri flămânde, și pace bună! Bietul creștin, ce făcu, ce drese, s-alese de sfântul Crăciun c-un porc gras. Crăciun fără porc, Paște fără ouă roșii și nuntă fără lăutari nu intră în capul românului. La Ignat vru să taie porcul. Dar cu cine ? Muierea lui era cu mîinile le-gate. Un’ s-o lase copiii? Copiii, ca copii mărunți, se adunaseră împre-jurul ei, și cel mai mic sugea mereu ce mai avea de stors din țâțele ei slabe. Se suci românul, se învîrti, dar n-avu cu cine tăia porcul.

Nevoia îl făcu să se gândească la vecin, un vecin ciudat de tot. Bătrân, singur cuc, uscat, ducând o viață de pravoslavnic, de pusnic, de sfânt în toată legea, bombănînd toată ziulica Viața Sfinților părinți. Și de, bietul creștin adeseori se gîndise: „Într-una, într-una, cruci peste cruci; cine face într-una cruci ca crucea se usucă”. Dar, neavând încotro, chemă pe bătrînul pravoslavnic ca să taie porcul.Tăiară porcul. Aprinseră un foc de paie cu câteva găteje ; îl pârliră, îl frecară cu cărămida; îl spintecară; slăninele le făcură în patru și le atârnară în podul casei. La urmă, românul, mulțumit, vroi să dea câte-va bucăți de carne pravoslavnicului. Bătrânul își făcu cruce, se cutremură și cu nici un preț nu voi să primească, zicînd c-un glas de mucenic :-Lasă, lasă, omul lui Dumnezeu, că pentru Dumnezeu am muncit.Ei, dar cine-mi fusese omul cu cru-cile !

De lăcomia dracului, când ești la-com, nici crucile, nici viețile sfinților nu te scapă. Uite așa, îi rămăseseră pe suflet slăninele, groase ca un lat de palmă. Le simțea pe limbă și în cerul gurii. Pravoslavnicul așteptă până după miezul nopții fără să închiză ochii, trudindu-se cu gândul cum să șteargă slăninele spânzu-

rate în podul casei. Se gândi el ce se gândi, și înainte cu „Doamne-ajută” și cu Sfînta Scriptură. Când ajunse la ușa vecinului, vecinul sărac, rupt de oboseală și ghemuit de frig, dormea dus, cu nevasta și cu copiii, claie pes-te grămadă.

Cucernicul bătrân vru să încerce cât de adânc le e somnul și, bătând tare în ușe, zise :– Dăschideți voi ușile, și vi se vor dăschide vouă porțile raiului !

Aș! bieții oameni dormeau duși. Nu se auzi nici pâs. Unul barim să se fi întors dup-o parte p-alta. Ei, e greu să ai năravul d-a te învârti cânt îți rămâne spatele gol. Și ei abia se potriviseră, spate în spate, cu nasul în velințele zdrențuite.

Văzând cucernicul bătrân că dorm cu toții ca niște bolovani de piatră, începu ; și hâț în dreapta, hâț în stînga, până dăscuie ușa omului. Înlăuntru - iar ca să vază cum dorm - o luă popește, făcînd cruci late :– Acesta este întunericul cel vecinic și scâșnirea dințiiiilor !Și nimic, nici o scâșnire de dinți.Cucernicul iar îi trase o cruce și puse mâna pe bărbat, și-l hâțîi, cântând prelung și tare :– Balaurul acesta pe care l-ai zidit a-l batjocorî pre dââânsuuul !Aș! pace! Parcă era mort balaurul acesta.Dibuind până la capătul celălalt al patului, dete peste muiere și zise :– Marea aceasta, este mare și laaaatăăă !Învârti mâinele pe dasupra copiilor!– Acolo, juvini mari și mici, maari și miiiici... corăbiiile umblăăă !Și încredințându-se că dorm toți ca niște bușteni, se duse în tindă,

orbăcăi până înnemeri scara și, așezând-o la gura podului, zise prelung și pe nas:– Aceasta este scara pe care, pe care, văzutu-o-a Iacov în vis, și îngerii Domnului se suiau și se coboraaau...Se sui în pod și puse mâna pe slănini.– Suitu-te-ai la înălțime și robitu-ai robiiiimeee !

Dar hop, ce cu gândul n-ar fi gân-dit, când voi să se coboare pe scară, tremurîndu-i mîinele, de frică și de frig, îi scapă o slănină. Slănina răbufni în niște străchini și le sparse cu mare zgomot, să se fi dășteptat și pietrele.Și pravoslavnicul făcu o cruce și zise:– Întristat este sufletul meu pâna la moarte! Doamne, păzește-mă de ceasul acesta și mă izbăvește de cel răăău!

Omul din casă se dășteptă, aprinse o lumânare și, văzînd scara la gura podului și o slănină trîntită jos, ridică toată casa în sus, înhăță un retevei și se repezi pe scară. Pravoslavni-cul, speriat, rupse învelitoarea ca să scape și zise cu glasul tremurînd :– Ruptu-ai sacul tău, Doamne; și m-ai, m-ai încins cu veseliiie !Hoțul de păgubaș în pod, parvos-lavnicul pe casă. Cînd să sară :– Și șchiopii vor sări ca cooorbiii !Și bâldâbâc jos.

Păgubașul după hoț. Fugi pra-voslavnicul cu slăninele, fugi păgubașul. Și zvârrr! Românul cu reteveiul după cucernic și-l pocni în cap. De unde, hoțul să cază ? ! Și de durere, gonea de-i sfârâiau picioa-rele! Și trecându-și mâna prin păr și dând de sânge :– Unsu-ai, Doamne, cu unt, cu unt-delemn caapul meeeu !Și bietul păgubaș, auzindu-l și văzând că nu-l mai ajunge, se opri locului, încrucișă mânele pe piept, dădu din cap și zise și el cu glas lung, făcând după glasul pravoslavnicului:– Adevăr zic vooooă, că hoțul fuge mai iute decît păgubaaașuuuul...

o poveste de Crăciunde Barbu Ştefănescu Delavrancea

Primăria şi Consiliul Local Beba Veche vă urează

Crăciun fericit! La mulţi ani!