bcu cluj / central university library...

BCU Cluj / Central University Library Cluj

F E L I C I T Ă R I IN F O E S I I ŞI P R O S Ă

LA ANUL NOU, QIUA NASCEREI ŞI QIUA

NUAELUI

eăt ră ta tă , m a m ă , meşî , un,ehî, mătuşe, năn a ŞU tutori, preoj î , înue jă ior î şi b ine făcător i

precum şi

alocuţiuni şi uorbirî, cu diferite ocasiunî scolastice

• j de ' [[ J

G H E R L A Prop., edit. şi tip. tipografiei „Aurora1- A. Todoran

1 9 0 1 .


Partea I.

Felicitări de anul nou — In versuri. —

I.

Cătră părinţi.

1. La uşă bate anul nou, Poftim ! îî djc,. — dar' te provoc, Părinţilor miei prea-iubiţî, Adu-le pace şi noroc !!

2.

E m i c copilul ce Ve scrie, Dar' de-aţî potea Voi măsura, Iubirea lui cât e de m a r e , De sigur forte V'aţî mira,

•• 1*


3. Iubiţi părinţi! — Ve-ţî primi Voi, De anul nou »urării mereu: Dar' nime când le-a scris n'a plâns De fericire, . . . decât eu!

4. E vechiu anul ce-a dispărut, Şi nou e care a întrat; »Iubirea*-'n cel vechiu n'am pierdut Cel nou o-a potenţiat.

5. Domne! Tu mi-ai dat părinţii, Tu-i scutesce, Tu mi-i ţene, Domne! dă-le fericire, Şi în anul nou ce vine!

6. Când anul nou iubiţî părinţi, Sosesce daruri împărţind ; — Ântâia nostră rogaţiune E pentru Voi, . . . ca orî şi când.

7. Ce dar de anul nou se dau Părinţilor ce mă hrănesc ?!


Ah ! am gâcit. — »Anima mea« Iubiţi părinţi — vi-o dăruesc!

8. Iubiţi părinţi! de mult g â n d e s c , De anul nou ce se Vă scriu, — Şi g â n d u l l'atn aflat dar' vai! Cu ce c u v e n t se vi-1 descriu?!

9. Etă anul nou /părinţi! Cum resare 'n radî ferbinţî, Şi la dulcea-i răsărire Eu Ve 'nchin cu fericire, Şi Vă dic iubiţi părinţi, — Mulţi anî, mulţi anî fericiţi!!

10. Eu sciu iubiţiî miei părinţi Că anul nou numai atunci, V'aduce Vouă fericiri, Când vor fi buni a Vostriî prunci. Cu drag promitem a împlini, Şi 'n anul care a întrat, A Vostre sfinte îndreptări. Şi iubitorul vostiu sfat!


6

11.

Cine iubesce ca şi mine Pe-ai sei părinţi, . . forte me mir Unde-o afla aşa cuvinte Cari sc le lege şir de ş i r . . . Ş'-apoi prin vorbe se-şi espună Ce inima pote semţî. . . »An nou ferice!« etă tot Ce pot se dic în asta' di.

12

Anul nou când vine 'n lume, ângeraşul se [scoboră,

Şi din cer aduce daruri, la copiîscumpă comoră Mie încă îmi va aduce, căci e bun şi iubitor, Alui dragosle-o asemen cu cea a părinţilor.

Dar' mai scump decât chiar' darul, este dorul [mieu curat,

Şi rogarca mea ferbinte ce i-o 'ndrept ne-[încetat;

Ca se ceră dela Tatăl cel ceresc la-ai miei [părinţi

Au nou vesel! . . . mulţi anî încă,.... fără grigî [şi suferinţî!


7

13. Multe doruri îî frământă, Pe sermaniî moritorî; Inse eu un dor am numai, Ce mă arde-adese ori,

Dorul meu cel sfânt şi mare, Este o părinţi iubiţi! Se trăiţi cu 'ndestulare, La multî anî prea fericiţi!

14. Un an se duce şi acum Alt an sosesce din lung drum, Şi-or trece mulţi anî rând pe rând, Ştergând doreri şi renăscând.

Şi chiar' iubiri vor şterge ei, Din inima celor mişei; Dar' ori câţi anî . . . nu vor potea Se stergă şi iubirea mea.

Căcî a-Ţi sădit'o Voi părinţî, Udând'o 'n lacrime ferbinţî Ea cresce 'n senul meu mereu A Vostră-i — . . Vouă vi-o 'nchin eu ! !


8

15. Din vecurî care vin mereu. An nou ce vesel par'-că eşti, Din tineri vrei se faci bărbaţi Şi pe betrânî se 'ntinerescî.

Atâtea dragî făgăduinţî, Tu ne promiţî şi ne şopteşti, Alinător de suferinţi; Pici că vei fi şi dici că eşti.

Te rog deci tiner an cu dor, • Părinţilor mei prea iubiţi, Fii în dorezî alinător, Şi fă se fie fericiţi!!

16.

Toc, toc, toc, bate la uşă Anul nou iubiţi părinţi, — Căsul bate miedul nopţii Şi voi încă nu dormiţi.

Anul întră dar' cu densul Intră şi-o scrisore-a mea, Multe, multe ea v'ar' spune, Dacă scrie s'ar' potea


Tote dorurile mele, Şi iubirea mea de fiu, Trebuire-aş — astădată Acurat se vi le scriu.

Se-mî deschid inima totă, Se-o vedeţi şi se cetiţi, Cum de dragoste e plină, Pentru voi iubiţi părinţi!

Şi s'aveţî o mângăere, Că în csimb de jertfe, eu Ve-închin iubirea-mi totă, — Vouă şi lui Domnedeu.

17.. Dela un fiu adoptat.

Singur(ă) am remas în lume, Fără sprijin şi-ajutor. Nu aveam decât un nume Numele părinţilor.

Intr'o di £tă 'm trămite, Tatăl cel ceresc părinţi, Eraţi voi fiinţî iubite, Ângerî blâncji la suferiuţî!


10

II.

Cătră Tată.

-1. Dacă aş fi vrednic se me'ntrebe Pre mine bunul Domnecjeu :

Ce poftescî Tu de anul nou ?! Poftescî averî, seu vrei mărirî ? I-as cjice: «Vreau pe Tatăl meu U

2. Bucuriî nestrămutate, Vieţă lungă şi traiu lin,

Ah! de-atuncî cerul îmî pare, Mai senin mai lucitor, Şi de-atuncî cu înfocare, Rog pe-al lumiî Domnitor:

Se Ve încarce de dulci darurî Mulţi anî încă scumpî părinţi, Dulci alinătorî de-amarurî Şi de aspre suferinţî!


11

Fie-ţî partea dulce Tată! Me>gă-ţî tote ţie 'n plin. . .

\ Şi în casă Şi la masă

La tot lucrul ce-i avea Se ai spor Şi-ajutor

Pân' Domnedeu te-a ţenea!

3.

Domne dacă mi-ai da voie ca se pot o vi£ţă ['ntregă

La an nou se sărut mâna de Părinte, eu ţia-şî [dice:

Nu sciu cum o lume 'ntregă ar' potea ca se ['nţelegă,

Fericirea ce i ai dat'o . , . dar'eu sciu c'aş fi [ferice.

Etă bunul meu Părinte semţement ce mS fră-[mentă

Când an vechiu cu an nou întră în poternica [lor luptă!

4.

Când trece un an şi altul vine, Cuprins de nobil semţement, Iubite Tată, pentru Tine, Vrcu se rădic primul cuvent.


12

Se rog smerit pre Domnecjeu, Se lumineze vieţa Ta ; Senin se-ţî fie traiul Seu, De flori cărarea ce-i călca.

EV pentru mine cer de sus Tărie, ca se corespund. Speranţelor ce 'n mine au pus, / Un tată bun, . . un tată bl?nd/

An nou şi plin de fericiri, Când vreu o Tată se-ţî poftesc, învins de tainice sâmţirî, In ochimî lacrămî năpădesc.

Şi 'n loc de vorbe — 'Ţi respund Cu a mele lacrimî cu-al mieu d o r ; . . A h ! nu-i pe lume mai profund Amor ca al părinţilor !!

5.

Oferind ceva lucru de mână sau cadou. Nepreţuită scumpe Tată E dragostea ce ţi-o păstrez Decî cu nespusă bucurie De an nou te felicitez.


13

6.

Dela un fiu adoptat.

Ingropasem fericirea sub o cruce de morment, Trist şi părăsit de omenî păream singur pe

[pâment, Lacrămile îmî erau hrana, şi al meu cântec.

[un suspin, Dureros ca desperarea ce se 'ncuibă tristâ-'n

[sin.

Un dar micuţ — 'Ţî oferesc, Rogându-te ca se-1 primescî, Şi când în vieţă '1 vei vedea De mine se-ţî reamintesc!.

Vei sci tu Tată, bine-i sci, Gă darul meu e forte mic, Şi\de pre el li-i preţui, Valorea lui va nimic;

Dar' preţuind i u b i r e a care, M'a îndemnat se ţi-1 ofer, A fia-vei cât e ea de mare Şi mulţămit vei fi . . . eu sper!


14

. . . Cine mai potea se ştărgă lacrima ce-şi ia [isvorul

Din un suflet ce se crede singur, părăsit/şi [frânt? — /

Cine mai potea se schimbe greul vieţii cu [uşorul /

Traiu ce duce tinereţa, — fără grigî/plăcut [şi sfâjit?!?

» T u « . . . ah tu ţi-ai dis atuncia : — am aflat [înc'un prilej

Se mai scap un suflet miser din al lumilor [vîrtej, —

M'ai luat cu drag la senuţî — de pe drum [m'ai adunat

Şi m'ai pus în fruntea mesei. . . Eram fiu-ţî [adoptat.

Scump părinte etă anul nou, revine luminos Iţî poftesc cjile senine ca şi sufletul teu blând * Mult 'ţî doresc eu ţie, decî cu suflet radios De fiescă fericire, rămân mâna-tî sărutând t


ni.

Cătră mamă.

\ \ \ n nou bun

'\i poftesc, Marna mea Ce te iubesc !

Şi mă rog Neîncetat, Precum Tu M'ai învăţat:

Iartă Domne De păcate, Şi dă Domne Sânătate,

Mamiî mele Ce mă cresce, Şi de rele, Mă feresce!

2. Anul vechiti A adormit, Cel nou mamă S'a tredit.

Şei că-asă'ră M'am culcat, După ce M'ai sărutat;

Dă-mî dar' mâna Şi acuma S'o sărut... şi se-ţî şoptesc: »Mulţî anî mamă îţî poftesc!!


O mamă! scumpul meu odor, Tu ce de rele me ferescî Iată 'n genunchi 'ţî cad cu dor Şi-ţî dic : La mulţi anî se trăescî

4. Când ochii 'n lume i-am deschis. Vedut'am dulce paradis, Ochiî tei blândî, surisul teu, Un dar sfinţit de Domnedeu.

Şi până 'n lume te-oi avea, Nepreţuito mamă-a mea, Orî când în faţa ta privesc, In ceruri par' că mS semţesc.

Dar' sum departe eu acum, Ne despârţesce un lung drum,, Nu pot de anul nou privi, In faţa ta . . . o ! bine sciî.

Decî îţî trămit pe-aripî de vent, Totă iubirea înfr'un cuvent: » M a m ă « — i cuvântul cel trămis, Mai scump ca cel mai dulce vis 1


17

5.

2

De câte orî iubită mamă, Privindu-me ai lăcrimat Eu me făceam că nu bag semă, Deşi eram prea supărat.

Dar' nu poteam se înţeleg, Ce taină sufletu-ţî a 'ncins,.. . Am vrut odată se te 'ntreb Şi n'am potut de dor şi plâns.

Dar' astădi dacă m'am tredit Cu anul nou par' că-a venit, Lumină în mintea-mî de copil De tine mamă mult iubit.

Şi-am înţeles că tu plângeai De grigia mea , . . . şi viu se-ţî spuu, Că vieţa şi iubirea mea Adî la piciore ţî le depun.

Şi că-ţî promit a asculta, De tine şi de Domnedeu, »E1« viaţa mea va lumina, Tu sprigin îmî vei fi mereu.


Deci nu mai plânge mama mea, Când me privescî — de-acuma nu, Ci fiî voiosă de-anul nou Şi fiî ferice mamă :— Tu !!

6.

La masă stai şi te gândeşcî, La fiî şi fice ce iubescî, Când 6tă anul nou sosind Te află tristă şi plângând.

Căcî sunt departe-ai tei iubiţi, De mult prin lume pribegiţî Şi tu o mamă ai dori, O veste dacă ţi-ar' sosi.

Şi iată eu din depărtărî Iţî scriu se laşî din supărări. Noi te iubim cu atâta foc, Şi-ţî cerem dela Domnedeu noroc.

Veniva cesul de 'ntâlnirî, Şi de doiose fericiri; Iar' pân' atunci te sărutăm Şi de anul nou îţî gratulăm !


Numele teu curat şi sfânt, De-ai tei copii n'o fi mângit. Acesta-ţî fie mângâiere In cesurî triste de dorere.

Şi anul nou care-a sosit 'Ţî va şopti, odor iubit! Că anii vin şi trec merei, Şi vor sosi şi fiî tei!!

7.

Din câte flori resar pe plaiu, Şi dau miros în di de Maiu, »Recunoscinţa« s'a aflat Odorul cel mai nepătat.

Căci cade bruma preste flori Şi vescedrsce adese ori Un câmp de flori ce surideau, Si lumea dulce 'nveseleau.

7

Dar' dacă 'n sîn s'a încuibat, >Recunoscinţa«,. . Ne'ncetat, Ea cresce rodurî aducând, Şi sfinte daruri împărţind.


20

IV.

Cătră moş şi bună.

1.

Eu nepotul vostru mic Intru-'n casă şi ve clic : Moş şi Bună se-mî trăiască, Pe nepotul lor se crescă.

Iar' de anul nou Ve vină, Sănătate prea deplină Şi la anii ce-or urma Eu tot astfel voifl striga :

Se trăiţi Fericiţi! Cu părinţii mei Iubiţî!!

Ţie o mamă ! îţî închin — >Recunoscinţa« mea, şi vin Se-ţî dic mulţî anî prea iericiţî, De supărări şi grigî feriţi!!


21

2.

Iubite Moş şi Bunică ! Nepoţica Vostră mică, De an nou Ve gratulăză, Şi din suflet Ve urăză :

Vieţă lină şi ticnită, De morburi în veci scutită, An nou vesel fericit, De dureri si grigri scutit!!

3.

Spre voi îndrept a mea gândire, La anul nou bătrâni părinţi, Şi-apoi pătruns de fericire, îndrept a mele rugăminţi;

Spre Domnedeu se vă scutescă, La bătrâneţe sânătoşî, Şi anî întregi se adăpostescă, Pe »Buniî« mei deplin voioşi!!


V.

Cătră Moş.

1.

Iubite moş Am sosit, Ca anul nou Fericit.

Ca nepot Iţî promit, Se te ascult Necontenit

Şi-ţî doresc Traiu lipsit De dureri Şi grigî scutit!

Tindeţî mâna Moş iubit, Căci nepotul A venit,

S'o sărute Şi se-ţî spună, Cu alţi nepoţi împreună:

An nou vesel Se trăescî, Pe nepoţi Se fericescî.


23

3.

Precum stejaru-adăpostesce, Cuiburi de paseri în ramiî sei. Şi nici furtuna ce pustiesce Nu le 'nspaimentă nici norii grei;

Astfel nepoţii în jur de tine Se semt mai siguri şi mai scutiţi. . . La mulţi anî dragă Moş, tot -cu bine Iţî strigăm veselî şi fericiţi!

4.

La predarea vre unui don.

Primesce scumpul nostru moş Un dar dela nepota Ta, Şi cumcă densa te iubesce Te rog Moşule nu uita!

In anul nou şi la multf anî, Noi îţî poftim traiu liniscit, Şi nicî odată n'om uita, De Tine Moşul nost iubit!


24

VI.

Cătră Bună.

1.

O Buna mea, ce fericită MS semţesc astădî cât nu pot Se mai opresc a mea gândire Şi gândul singură se port.

De-acea vin se ţî spun cu drag, Că cel mai mare dor ce semt De anul nou este că Tu Se me iubescî pân la morment!

Iar' eu s'ascult de Buna mea Şi s'o cinstesc şi s'o ajut Deschide-ţî Bună braţele, Căci etă vin se te sărut!

2.

Când sorele de dimineţă La anul nou a resărit Gândind la Tine Buna mea De bucurie-am tresărit.


La predarea ofertului. Bunica mea concede-mî adî, Se te sărut de doue orî, Cum fac întot-de-una eu La cjile marî de serbătorî.

Şi primind micul dar ce-ţî dau, In schimb iubesce-me cu dor, Că-aşai de dulce pe păment, Se sciu că am al teu amor.

E anul nou şi eu aş vrea, Ca mulţi anî încă se sărut, Pe scumpa şi iubita mea Bunică . . . şi se mi-o ajut 1

vn. Cătră Unchiu.

1. Anul nou £tâ a venit, Te sărut o Unchiu iubit, Şi-ţî poftesc indestulire,' Şi vieţă 'n fericire!


Unchiule! anul ce vine, Fie-ţî plin de fericiri, Fie-ţî dilele senine, Traiu-'ncins de străluciri!

Iată 'n caşurile bune, Eu nepotul Teu iubit Cu plăcere vin a-ţî spune: An nou vesel, fericit!

3.

Mult ţi-aş scrie şi puţine, Sunt a mele cunbscinţe, Dar' de anul nou vin totuşi Ca se-ţî scriu după potinţă:

— Fie-ţî vieţa fericită O iubite Unchiu al meu! îţî doresce cu ard6re Depărtat nepotul Teu ! L


27

VIII.

Căiră mătuşă.

1.

Mătuşica mea frumosă, Cavaler etă că-ţî vine, Se-ţî poitescă an nou vesel, Pile blânde şi senine!

Că eştî mândră şi frumosă, Ca şi visul cel plăcut. . . Eu de mult le sciu acestea. . . . . . Dar' ce ?! . . Nu-mi dai un sărut ? I

2.

O nepotă îţî bate 'n uşă, . . . Suni chiar' eu mătuşa mea, Te felicit cu plăcere, • De anul nou! şi dacă-i vrea,

Se me strîngî cu drag în braţâ Şi cu drag se me săruţî Nu voiu regreta-'n viaţă Că ţi-am spus acest viersuţî!


28

3.

IX.

Cătră fraţi.

1.

Se ne iubim fratele meu! Precum demândă Domnedeu, Şi orî câţî anî vom mai trăi, Se nu ne potă despărţi.

2.

Iubite frate, scump odor! La tine vin adî plin de dor,

Mătuşă etă mă-s sosit Chiar' eu nepotul t£u vestit De anul nou vreu se-ţî vorbesc Şi la ureche se-ţî şoptesc

O dă Domne bine la toţî, Căqî tu ce vr£i tote le poţi Dar' nici odată nu uita, De dragă mătuşica mea.


Şi anul nou abia sosit, Poftesc se-ţî fie fericit 1 . . . Ca în unire se lucrăm Şi pe părinţi se 'mbucurăm !!

3. Cu iubire vin Ia Tine, Frate dulce şi dorit Şi-ţî poftesc îndestulire, Şi în anul ce-a sosit.

Viâţa-i grea, năcasurî multe Dar' iubirea dintre fraţî De pe cer alungă norii Vieţii, grei şi 'nviforaţî.

X .

Cătră surori.

1.

La tine soro când privesc, Nespus de bine me semţesc Şi rog cu dor pe Precesta Se lumineze calea Ta.


30

Şi anul nou se-ţî fin plin, De bucuriî şi traiu senin, Şi 'n bucuriile ce ai, Uităriî 'n vecî se nu me dai!

Şi de ploia norilor. . . . . . Podoba părinţilor!

' XI.

Cătră nănaş.

1. '

Nu sciu uruite dragî nănaşî, Bunî la suflet drăgălaşi,

2. Se trăescî! Se 'nflorescî Soră scumpă Ce îmî estî!

Ca o flore, Ce resarc, In grădină, La lumină.

Sărutată Desmierdată De blând sore,. . De recore


Dar' un lucru sciu anume Şi sum gata a Vi-1 spune

»Ve iubesc« »Ve poftesc»

«Multe fericiri pe lume!»

2. S'a deschis uşa cu drag, Şi cu anul nou pe prag, Iată-me că şi eu vin, Al Domnilor Vostre fin! Şi Ve dic : Nănaşî iubiţi Mulţi ani încă se trăiţi! 1

XII.

Cătră tutori.

1. E reu strein pe lume, Şi fără de-ajutor, Pierdnt şi fără nume, Ducî vieţa ta în dor.

Dar' cine are parte De Tutori ca şi voi,


De chinuri e departe, De rele şi nevoi.

De anul nou primiţi, Eterne mulţămirî Iubiţii mei părinţi Şi dile 'n fericiri!

Orfan fiind în lume Ce dar se-ţî pot da ţie Tu ce 'ngrigescî de mine Cu multă bucurie: »Iubirea mea curată, Ţi-o dau, primesce-o totă!

XIII.

Cătră un „binefăcător."

1.

Intr'p di de serbătore, Domnecjeu a adunat. Cu cuvântul seu poternic, Pe »Virtuţî« la ceresc sfat.


33

Şi erau de faţă tote Atunci Domnul scote rost ; Şi întrebă, — jos în lume întrunite când a-Ţî lost?

— Nicăirî răspunde jalnic • F a p t a b u n ă « . . . . eu umblând N'am dat de « R e c u n o s c i n ţ ă " Şi-am remas pe drum plângând.

Forte rar respunde » M u n c a « Am potut da faţă eu, Cu »Răsplăta« . . . Domnul pare Că se supără mereu.

Şi ascultă, blând ascultă Pe vertuţi tot rend de rend, Până gată fie care, Ce au păţit jos pe pământ.

Apoi glasul Lui redică, Maiestos şi 'ndurător, — « F a p t ă b u n ă « mergi şi află, Om la suflet iubitor!

Eră tu » R e c u n o s c in ţ ă« Vădi orfanul încărcat, De dulci daruri prin un suflet In « F a p t e b u n e * bogat. . .

3


34

XIV.

Câtră preot.

1.

La sfânt altar părinte bun Par' că te ved îngenunchiând Şi pentru fii tei te rogi Smerit în suflet cu glas blând

De-atâtea orî tu blând implori Preste popor dulci fericiri, Concede-mî adi şi mie dar', Se rog pe a cerului Măriri

. . . Omul blând eşti T u iubite, E u orfanul miluit, Domnecjeu suride 'n ceruri Căci odată s'a 'ntâlnit

In un suflet »F a p t a b u n ă« Provenită dela Tine Cu a mea »Recunoscinţă« Ce-oî porta-o 'n veci cu mine!


35

XV.

Cătră învăţător.

1. Atâta jertfă ce aduci Iubitul meu învăţător Eu nu ţi-o pot remunera; . . . Dar' vin cu dragoste se-ţî spun Că tu eştî bun, . . nespus de bun Şi-o lume pare a-te admira!

E anul nou şi eu gândesc, Ca tine anul dac'ar' fi, Pe mulţi sermanî, pe mulţi lipsiţi Acest an nou i-ar' ferici.

2. Dacă de anul nou sosesc, Şi-ţî spun cu drag că te iubesc,

- - 3*-

Poteri se-ţî dee 'n lupte mari Şi fericiri şi traiu plăcut. . . . An nou ferice îţî poftesc, Părinte bun şi ne'ntrecut!!


36

Iubit şi dulce învăţător; Nu te mira căcî tu numai, Făcuşi din inima mea raiu De dulci iubiri şi sfânt amor!

XVI.

Câtră Educătore.

1.

Trece anul, ^tă erăşî trece, . ... Şi an nou pe urmă-i vine blând; Tote 'n lume trec şi s'or petrece, Ca un vis ce fuge suridend.

Dar' iubirea mea . . Educăt6re, Cătră Tine stă şi stă mereu; Anul vechia se duce, t rece . . . more. . . Dar' nu pote duce şi amorul meu.


Partea II.

La (Jiua nascerei şi la (Jiua numelui. — In poesie. —

I.

Cătră Tată.

1. Sum micuţ înse dorinţa Ce-o nutresc în sen e mare: Se trăescî scumpul meu tată, Anî frumoşî în desfătare!!

2. Dulce Tată aş dori, Ca la diua nasceriî, Ce o serbezi se îndulcesc, Şi eu traiu-ţî pământesc.


38

Cătră m a m ă .

1. Fie binecuvântată Diua 'n carea te-ai născut, Scumpă mamă, — adorată! . . . . . . Etă ce se-ţî spun am vrut!

2.

Oferind un buchet.

Flori frumosă din grădină, In buchet am adunat, Se ţi-1 dau iubită mamă, Numa-'n rauă sărutat.

Dar' ca florile mai mândre, Sunt a mele semţeminte, Adunate 'n sen de mult, Lângă dragostea-mi ferbinte.

Şi de-acea Iţî promit C'oiu lucra necontenit, Voiu fi bun şi-ascultător, Ţie tată de-ajutor !


39

Pentru ori care din părinţi.

1. Mulţămită dau la ceruri Că-ai ajuns acesta di, Şi me rog cu înfocare, Multe încă-a-ţî dărui!

Celea mai plăcute dile pentru mine din vieţă, Sunt în care Voi venita-ţî pe păment iubiţi

[părinţi; Şi doresc ca mulţi anî încă se Ve pot privi

[în faţă Voi corona vieţii mele, . . . pretinî dulcî la

[suferinţî 1

Pe Domnedeu De morburi grele

2.

II.

Căiră m o ş .

1. Iubite Moş La diua ta,

Se te ferescă, Se te scutescă

Vreau a ruga Şi cjile grele.


Cătră bună.

1.

Etă draga mea bunică, Adî la tine vin cu drag, Şi că-i di de serbătore, Semţesc încă de pe prag.

Tindeţî mâna dragă »bună« Se ţi-o streng se ţi-o sărut. . . . Diua numelui la mulţi anî! Traiu ferice şi plăcut!

Cătră amândoi (moşii.)

1.

Iubite moş . . . aşa se sciî Că forte m'aş fi supărat, Daeă adî altul şi nu eu, Ar' fi ântâiu la gratulat.

Căcî nu conced eu nimenui, Se te iubescă precum eu ; . . O ! ţene Domne la mulţi anî — Pe »buna« şi pe »moşul« meu!


III.

Câtră tatăl adoptiv,

1. E păcat, păcat de mbrte Se te plângi — că Domnecjeu Te-a uitat, nu-ţî portă grigia, . . Eu sciu din trecutul meu.

Căci ajuns la desperare Părăsit de toţi, şi 'nvins De necasurî. . . Etă Domnul Scumpe Tată te-a trămis,

Ca se-mî fii tu mângăere Şi părinte-adeverat — Şi de-atuncî dureri şi chinuri Au trecut şi le-am uitat! . . .

. . . Cum se nu mă rog eu dară Cătră bunul Domnedeu Se-ţi lungâscă firul vieţii Şi se fii voios mereu!!


42

Cătră mamă adoptivă.

1. Mama care m'a născut Eu abia am cunoscut, Inse bunul Domnecjeu, S'a 'ngrigit de fiul seu.

Şi pre tine te-a ales, Şi 'n cale mi te-a trimes Mângăiare şi-ajutor Fiului cuprins de dor.

Etă dar' la diua ta Mâna vreau a-ţi săruta Şi din inimă-'ţi poftesc Traiu ferice pământesc.

IV.

Cătră unchiu.

1. A mele gânduri risipite Le-adun cu drag adî la un loc Şi ţie unchiule iubite Ţi le închin şi-ţî dic : Noroc!


Noroc şi anî de fericire, La diua în care te-ai născut Scutit de reu şi amăgire, Se-ţî fie vieţa vis plăcut;

In fie care an când vine Diua ta scumpă, eu semţesc Aiuncî mai mult ea altădată Cumcă din suflet te iubesc!

Cătră mătuşă.

1. Ca o mamă ce-şî jertfesce, Totul pentru fiul seu; Astfel eşti şi tu mătuşă Pentru biet nepotul teu.

Cum se nu vin dar' la Tine Şi se-ţî dic de rjiua Ta : Că-ţî poftesc dile senine Şi că 'n vecî nu te-oiu uita

2. • Domnedeu când dă vieţă Omenilor pe păment,


Pentru fie care suflet Hotăresce un vestment,

Şi iubirea ţi-a fost haina Sufletului mătuşica, Şi de acea te iubesce Astfe l . . . scumpaţî nepoţică. Căci iubirea tot iubire Cere 'n schimb, decî dtă eu îţî închin cu fericire Dragostea din senul meu.

V. '

Câtră nănaş.

1. Decând în faţă cu altarul Ai stat cu mine la botez Semţesc cum dragostea şi darul, S'a într'unit şi te stimez!

Dar' mai mult încă. . . ard de dor De diua ta se-ţi povestesc Dile senine şi amor Şi mulţămirî ce fericesc.


45

Câtră nănaşă. 3.

Eram micuţ şi tu în faşă M'ai dus cu graba la preoţi, Şi me strîngeai cu drag în braţe Nu mai fi dat pe pruncii toţi.

Ah cum se-ţî sciu răsplăti eu, La cliua Ta ? ! . . me tot gândesc, Dar' resplătiţî-va Domnecţeu Eu una sciu : că te iubesc!!

VI.

Câtră un binefăcător.

1. Ce frumosă-i fapta bună! şi ce bine-i a o face, Dar' puţin sunt pe sub sore omeni cărora

[le place A o face.

Intre cei puţinî eştî primul, căci din sufle-[tu-ţî răsare

Fapta bună, cum lumina din a cerurilor zare In depărtare.


46

VII. Cătră învăţător.

1. Câtă trudă, câte lupte, se ne vedî descepţî şi

[buni!... Din oraş din sate 'ntinse din tot locul tu ne-

[adunî. Şi din toţi voiescî se iesă — unul şi acelaşi om Poleit, deşcept, ca ramuri ultuite în un pom. Mărturie-ţî sunt păreţiî scolelor, ce te-au vedut, Gânditor a uneoră, alte orî în "vis pierdut... Vis ce tremură- ţî în suflet, se vedî neamul

[teu cu minte Desceptat din letargie, păşind vrednic-înainte.

Şi răsplata tar. . . o Domne pote se se res-[plătescă ?

Dragostea ce arde 'n flacărî inima cea pă-[rintescă?

Decî la diua ta de astădr înderept ţi se resfiraţi ge

Mulţămita unui suflet ce de dragostea-ţi se ['ncinge /

Şi de bucurie plânge!/


47

\ . . Fapte sunt, ce nici odată pe păment n'au [resplâtire

JE)e şi ele duc poporă la liman şi la mărire !

/ Etă dar' noi pentru care, tu asudî şi te fră-[menţî

Adî la »diua ta« cea mare vrem se-ţî uiţi de [suferinţî

Pre vre-o câteva minute, . . . şi-ţî strigăm în [glas puternic :

Fericit poporul care se te aibă este vrednic !!

2.

Frumos e cerul prea frumos De sofe dulce luminat. . . Dar' trist e el şi prea pustiu, Când noriî 'n negru l'a 'mbrăcat.

Tu eştî un sore pentru noi, Iubite Domn învăţător, Şi 'n diua ta-'ţî dorim cu toţî Se luminezi si 'n viitor!!


Alocuţ iune . La diferite oeasiuni scolas

tice.

i.

Invocarea Spiritului sânt. — De un elev la Începutul esamenului. —

1. O Spirit sânt! vino 'ntre noi —. şi fiî al nost'

[conducător Adenc străbată raza ta în mintea nostră-a

[tuturor; . . . Şi luminaţi de tine-'n gând, şi 'n minte

[eYăşî luminaţi Suntem siguri c'ascultătoriî vor remânea în

destulaţi !

Revarsă-ţî darul teu ceresc spre bunii nostrî-[înveţătorî,

Şi preste ospeţiî veniţi şi scumpii noştri con-[donducătorî,


Isvor de dar Spirite sânt e^tî tu luminilor isvorT

împarte deci şi preste noi din darul teu lu-[minator!!

II.

Câtră Director şi ospeţi. (La începutul esamenului.)

E sore blând în ceruri — şi-i cji de veselie,. Prin aer trec miresme şi glas de ciocârlie, Şi ară economul şi samenă şi grapă Er' norul îi trimite din sen pe brazde apă; Şi rîde lanul verde cât vedî în depărtări, Minune 'ncântătore! şi raiu de desfătări!

. . . Dar' tote acestea raiuri din câmpuri pre-[fâcute,

Au răsărit pe 'ncetul prin muncă şi lupte, Şi obosiţi în brazde sermaniî muncitori, Ridică frunţi în aer ploate de sudori, Dar' faţa lor pârlită e dulce 'nseninată, De gândul fericirii şi a rodurilor plată.

. . . Şi v o i . . . Iubit Director şi ospeţî şi părinţi Veniţi se aflaţi rodul de-un an de nesuinţî;

4


50

De-o parte învăţătorul cu faţa obosită De munca 'ndeplinită şi lupta severşită Aşceptă resultatul cum vâra 'n câmp deschis, Sfâri escî în palme spicul se vedî de-i seceriş Bogat,.. sau grâul este pălit şi fără preţ. . ! . . . Adi noi Ve stăm în faţă, ca'n diua de judeţ.

Dar' suntem fiî vostrii şi glasurile nostre Pătrund adândc în suflet şi 'n inimile Vostre Decî Vă rogăm ferbinte — decumva resultatul, N'o fi precum s'asceptâ în vre un chip sau altul,. Se nu socotiţi lucrul ce noi am severşit, Cât mai ales propusul cel nobil şi cinstit'.

. . . Şi acuma scump Director şi ospeţî adunaţi Bine-aţî venit! — Vă dicem —- poftiţi esaminaţî Noi am muncit cu anul şi n'asceptăm resplată Decât îndestulirea, acelor ce ascăptă Se vedă rodul luptei şi-a jertfelor plăcute De dânşiî pentru scolă şi pentru noi făcute !

III. Cătră Director şi ospeţi.

(La finea esamenului.)

Tot rodul muncei nostre se vede-acum deplin, Si că făcut'am ore destul noi nicî nu seim


51

Dar' seim — că ne-am dat totă silinţa se ['nveţăm,

Convinşi că prin acesta pe toţi ve 'mbucurăm. Decî Prea Stimat Director şi ospeţîpreă iubiţi, Rogâmu-Ve eu toţii se nu ne osindiţî, . Decumva asceptărei cei drepte ce nutriţi, — N'am corespuns întocm'a noi fii vostî-iubiţî... Primiţi Ve rog a nostră adencă mulţămire, Că n'aţî pregetat tempul cel scump ci cu iubire Venit'aţî se daţî farmec acestei dile sfinte, Şi dreptă 'mbărbătare prin fapte şi cuvinte, Şi acum Ve rog concedeţî ca toţi şcolarii

[n chor,

Se dicem mulţi anî! mulţî anî! iubite Director !

IV. Cătră Protopop.

(La Începerea esamenului.) Ai sosit din depărtare, prea stimate Protopop, Noi copii Tei îţî dicem bun sosit şi bun noroc ! Blândă,Tî este înveţătura, sfinte sunt vor

bele Tale, Căcî a lor menire este se ne duci pe drâptă

[cale


52

Ca un Tată bun şi dulce, când sosescî ne-[nveselim,

Căci întocmai ca pre-un Tată — noi din su-[flet te iubim,

Decîprimesce »mulţămirea« fiilor ce Te doresc Cari imploră dela Ceruri pentru Tine dar

[ceresc: Domnecjeu se-Ţî dea potere în lucrarea ce

[te-asceptă; Luminarea turmei tale şi conducerea 'nţeleptă!

V.

Câtră Inspector şi Director.

1. . ..Cu fiescă reverinţă te privim iubit Inspector, Fericiţi preste măsură de presenţa-Ve 'ntre noi, însoţit înse cum sunteţi şi de bunul nost' di-

[rector. Vă strigăm în fericire: Bine-aţî venit amendoi! 1

Domnedeu Ve dee dile fericite şi potere Ca 'n unire se conduceţi un popor la re'nviere, Scopul Vostru este mare . . . e lumină şi tărie, Dee Domnul se-1-ajungeţi în unire şi frăţie !


53

Cu fiiscă mulţămire suntem că ne cercetaţi, Şi spre fapte de mărire ca p'ărinţl ne 'mbăr-

[bătaţî;

Muiţî anî! mulţi anî mari bărbaţî!!

VI. Cătră învăţător.

(La intrarea în funcţiune.) Câte jertfe, câte lupte, Te ascdptă 'n venitor, De secur vei sci prea bine o ! iubite 'nveţător, Crucea ta e grea şi mare înse-o iai cu mul-

[ţămire, Căcî de-o porţi cu greu pe umeri . . . aduci

[lumi» fericire! Noi copii tei în asta sfântă di de serbătore 'Ţi aducem ca prinosuri multe inimi iubitore. Şi îţi dicem: mulţi anî scumpe şi iubit învăţător Se fii steua ce ne duce la liman mântuitor.

Rogăţiune. (La finea esamenului.

Mărire ţie Domne în cer şi pre păment! Tu care-ai dat viaţă la lume prin cuvent,


54

Tu ce ne-ai dat potere şi minte şi tărie Ca se 'nveţăm... Părinte mărire 'n vecurî Ţie !! Trămite de-acum Domne, potere şi virtute La 'nveţătoriî nostriî în grelele lor lupte! Noi nu suntem în stare ca se recompensăm A lor bunăvoinţă, — dar' seim se Te rogăm Cu glasuri umilite cu suflete curate : O fă-le Domne parte din sfânta-ţî bunătate! Şi toţî spriginitoriî de şcolă fie-ţî Ţie Iubiţî şi vrednici cândva de a ta împărăţie ! . . Isuse! ore când ai dis: «Lăsaţî se vină La mine prunciî voştri,* . . . ei n'au păcat nicî

[vină; La Tine cu ardore venim' deci se-ţî jertfim A nostră învăţătură, Amin, în vecî Amin 1!


Partea III.

Felicitări de anul nou — în prosă. —

I.

Cătră părinţi.

1.

Prea iubiţii mei părinţi! Sum micuţi, nu sciu nici scrie nici

ceti; — dar' sciu un lucru, că adî e „anul nou," — şi mai sciu că la anul nou omenii se feliciteză. Ce fericit(ă) me semt că sciindu-le acestea pot se Ve dic din totă inima mea: Se trăescl iubitul meu Tată, se trăescl iubita mea mamă la mulţi, mulţi fericiţi anî!!


56

2.

Iubiţi părinţi!

Mi sa spus, că adi trebue se poftesc iubiţilor mei părinţi vieţă îndelungată şi mulţi ani fericiţi. Pentru ce? . . m'am întrebat eu. Este ore vre-o di în carea eu se nu o poftesc acesta, şi în carea eu se nu me rog pentru iubitul meu tată şi dulcea mea mamă bunului Domnedeu ca se le dee dile îndelungate şi frumose ? î — Dar' după ce adî observ şi eu că o des-chilinită di ne-a răsărit concedeţi se Ve dic cu totă dragostea: Trăescă tatăl meu şi mama mea la mulţi ani ca se-şi iubescâ pe fiul lor ca şi până acuma . . . pe fiul lor carele se va nesui a se porta astfel cât dulcii lui părinţî tot-de-una se fie îndestuliţî şi mângâiaţi cu el!


57

3.

Scumpii mei părinţi! E frumos şi creştinesc lucru ca

cu ocasiunea anului nou omul se se judece pe sine însuşi şi apoi s6 se roge de Preabunul Domnedeu de vreun favor în cursul anului ce urme^ă. Eu mi-am judeca' inima mea şi acesta mi-a şoptit: Tu o rugare poţi avea numai — şi acea etă vi-o rostesc în faţa DVostre: „Domne ţene la mulţi ani fericiţi pe bunul meu tată şi pre dulcea mea mamă!"

4.

Iubiţi părinţi!

încă un an dispare, — Ve mul-ţemesc din înimă pentru jertfele prestate în decursul lui, — şi ve" rog primiţi celea mai calde espresiunl de recunos-cinţă şi felicitare dela flul(a) Vostru, care


58

înţelege ce sunteţi pentru densul. Sciu că nu sum capabil a Ve recompensa jertfele aduse decât portându-me bine şi făcându-me vrednic de numele vostru cinstit. Fiţi convinşi iubiţii mei părinţi că me voiu nesui şi în anul ce vine şi alţii încă ce urmeză mai mult ca până acum a nu Ve supera prin portare rea sau negliginţă.

Anul nou la mulţi ani încă scumpi părinţi!

5.

Dela un fiu mai mare.

Iubiţilor părinţi!

Diua de adî îmi aduce în minte multe şi mari binefaceri cu cari m'aţl încărcat de când m'am născut, -— căci diua de adî e începutul unui an, a unui restemp în care erăşî Voi şi nu mai Voi iubiţi părinţi Ve-ţl fi susţenătoriî şi spriginitoriî fiului DVostre. — Conce-


59

deţi-mî se V6 dic — că ce fericit me semt că am astfel de părinţi. Tot-de-una buni, tot-de-una cu fragedă îngrigire faţă de fiul lor, aşa încât adeseori me muncesce gândul că ce voiu potea eu presta în schimb pentru atâtea bene-facerl ? Etă înse dragi părinţî — eu de anul nou Vg închin totă dragostea mea de fiu şi mulţemindu-Ve de tote binefacerile strig învins de un sfânt entusiasm : Au nou fericit Vă doresce cel mai ascultător fiu .

6. D i n d e p ă r t a r e . Doriţii mei părinţi!

Ce frumose sunt sărbătorile cu deosebire atunci, când cineva le pote petrece între ai sei. Domnedeu a voit ca astădată în diua anului nou eu se fiu departe de DVostră. Sufletul meu


60

înse e cu voi nepreţuiţii mei părinţi. Mi se pare că Ve ved în jurul mesei unde numai locul meu e gol. Sum secur că ve gândiţi la mine întocmai ca şi fiul vostru carele cu drag îşi îndreptă tote gândirile spre acel raiu al fericirii ce „casă părinţescă" se numesce. Raiul îşi are ângeril sei. Ângeriî păzitori ai casei nostre. Voi sunteţi doriţii mei părinţi! Ve rog, primiţi celea mai sincere urări de fericire la anul nou dela acela pentru care atâta jertfiţi, şi pre care atâta pe nemărginit îl iubiţi!

7.

Iubiţi părinţi!

Cei mai mari binefăcători ai mei sunteţi Voi iubiţi mei părinţi. Iubirea şi jertfele ce le aduceţi pentru fiul Vostru sunt atât de mari încât a le caracterisa nu am cuvinte. O ! eu am observat'o acesta iubiţi părinţi în anul


61

espirat. Eram bolnav pe pat. Câtă alergare din partea iubitului tată spre a-ml procura medicină, spre a aduce medicul şi spre a me face se împlinesc dieta prescrisă. Şi câtă abnegaţiune din partea doiosei .mele mamă! Voi a-ţî sacrificat odichna trebuinţiosă sână-tăţei vostre pentru fiul vostru bolnav şi chiar' în mijlocul dorerilor ce me chinuiau observam nemărginita voştrâ îngrijire şi jale pentru mine. — Etă-rae-s acum sănătos! Voue după Domnedeu vi-o pot mulţămi acesta. Adl resare sorele unui nou an, şi gândurile mele încăldite de dragostea inimii sunt la voi — numai la voi iubiţii mei părinţî. Cu inima plină de recu-noscinţă şi bucurie Ve îndrept acestea rendurî asecurând-Ve de nemărginita mea iubire şi strigându-ve: An nou fericit!!


62

8.

Câtră părinţii loviţi de ceva nenorocire.

Dulcii mei părinţi!

Numai Domnedeu e etern. Trec în lume bucuriile şi le succed adeseori durerile şi vice-versă. — Şi dorerea vostră ce atât de crud v'a lovit — nu va ţenea — nu va potea se ţenă vecinie. — Domnedeu tote le îndreptă după nemărginita sa înţelepţiune. El se va îndura şi de Voi şi Ve va da linisce şi pace în sufletele. vostre — pe cari voi aşa de mult le meritaţi. Scergeţî-VS lacrimile scumpi părinţi! Eu fiul vostru me rog lui Domnedeu pentru liniscea vostră, — şi vâ doresc în anul ce urmeză alinare de suferinţe şi mângâieri alinătore!!


63

Iubiţi părinţi! Permiteţi-ml ca se profit de diua

anului nou esprimându-ve semţemin-tele mele de afecţiune şi vecînică re-cunoscinţă. Fie-care an care sosesce îmî aduce aminte de multe, de nenumărate binefaceri cu carî m'aţî încărcat în vieţa mea. — A fi recunoscător în lume e o vîrtute, — dar' a fi recunoscător părinţilor e una din celea mai indispensabilă detorie. — Eu spe-rez a-mî împlini acesta datorie cu scumpetate în tote dilele vieţei mele, şi poftindu-ve an nou fericit rog a primi sărutări de mână dela fiul D.-Vostre: N. N.

II. Cătră Tată.

1. Iubite Tată !

Cu sosirea anului nou îţî doresc scumpe Tată multe bucurii dela Dom-


64

nedeu — şi mult noroc. Te asigur că deşi cunoscinţele mele sunt puţine, totuşi atâta sciu, ca se me rog bunului Domnedeu pentru dulcele meu tată, dela care îmi vine tot binele şi ajutorul în acesta lume. Se trăescl Tătuţă dragă, pentru ca se-ţî poţi ferici pre fiul DTale: N. N.

2.

Scumpul meu tată!

Anul nou e o di plină de bucurii. Unii copii se bucură pentru că primesc ca premii diferite obiecte, alţii pentru că spereză un an mai fericit decât cel espirat. Eu încă mă bucur de sosirea anului nou, dar' acesta bucurie nu provine nici din primirea premiilor, nici din altă causă ore-care decât singur că mi se dă ocasiunea & îndrepta câtră Domniata Iubite Tată,


65

sincera mea asigurare de dragostea fiescă ce-ţi păstrez şi-ţî voiu păstra în tot-de-una. — Primesce deci scumpul meu Tată dragostea fiului manifestată cu ocasiunea anului nou, căci acesta dragoste e sinceră, mare şi adeverată!

La mulţi anî! !!

3.

Iubite Tată!

Multe şi mari binefaceri îmi provin mie dela D.-Ta. Ostenit în luptele cu lumea, cu fruntea înundută de sudori pentru munca severşită D.-Ta nu murmuri nici odată, — nu împuţi ni-menui. Eu cred că acesta provine de acolo, căci D.-Ta cu drag muncesc! pentru familia D.-Tale. Şi eu sum un membru al acelei familii pentru care D.-Ta muncescl atâta. Şi-asupra mea se revarsă deci nu numai din rodurile ostenelelor D.-Tale ci şi din iubirea

5


66

D.-Tale atât de scumpă mie. Etă-me' decî în diua anului nou vin cu fiescă dragoste se te asigur că în tote dilele vieţii mele îmi voiu ţenea de cea mai plăcută detorinţă a-me roga bunului Domnedeu pentru D.-Ta scumpe Tată. Me voiu roga se-ţî întărescă poterile în lupta vieţii, se-ţî îndulcescă amarul dilelor viforose şi se te ţină la mulţi ani spre fericirea şi bucuria celor ce te iubesc şi preţuesc.

4. D i n d e p ă r t a r e .

•Dorite Tată! MS semţesc aşa de trist în acesta

.di de anul nou, căcî nu te pot îmbră-ţioşa şi nu-mî pot esprima prin vorbe asigurările de dragostea şi căldurosa mea mulţămită pentru tote binefacerile ee-ml păstrezi şi în venitor ca şi până acum. îţi mulţumesc iubite Tată pen-


67

tru iubirea-ţî nestrămutată, carea nu sa recit nicî odată prin depărtarea mea, şi me rog lui Domnedeu de ajutor spre a me potea face vrednic de-o asemenea iubire. —- Eu doresc se ajung timpul când se pot dovedi în faptă iubirea mea fiescă, totuşi dacă trăind nu-ţî voiu potea remunera atâtea jertfe şi atâta dragoste de câte părtaş m'ara făcut, aduţî aminte iubite Tată, că esistă în cer un Părinte sfânt care re-muneresă pe toţi şi pe care D.-Ta m'ai înveţat a-1 cinsti şi adora. — Primesce iubite Tată mulţemirile fiului D.-Tale pe care te rog iubesce-1 tot aşa cum până în diua de astădl Tai iubit.

5. Unui tată carele a fost bolnav in an. espirat.

Iubite Tată!

Primele gândiri de anu nou pentru mine sunt acelea, cari îmi şoptesc

5*


86

de nenumeratele binefaceri ce mi le-ai făcat în anul espirat. Dar' pe lângă acelea ca-o jalnică amintire se lasă pe sufletul meu morbul, care în anul trecut cercându-te pre D.-Ta — atâta jale şi dorere au adus familiei nostre. — Pentru binefaceri îţi mulţemesc din inimă! Cât pentru morburi; me voiu roga lui Ddeu pentru sănătatea D.-Tale. Voiu dice în rogăţiunile mele: „Domne tu eşti bun şi dorescl fericirea fiilor tei, — dă deci sănătate scumpului meu tată, căci prin sănătatea şi bucuria ac-cordate lui, — dai fericirii o familie în-tregă, carea în etern adorându-te Domne îţî va fi mulţemitore. îţi sărut mâna iubite Tată şi-ţi doresc an nou fericit!!

6. Unui tată care în anul espirat ia murit soţia.

Adenc întristatul meu Tată! Cred că nu vei lua în nume de

rău din partea fiului D.-Tale acestea


69-

ş i r e . Ele provin din un suflet iubitor şi tot atât de întristat ca şi al D.-Tale. îţi doresc iubite Tată alinare în jalea ce te-a cuprins prin irrepa-rabila morte a scumpei mele mamă, şi te asigur că eu me voiu nesui a nu mai adauge la întristarea D.-Tale ci din contră, prin portare esemplară, prin ţenută demnă şi prin studiu neîntrerupt voiu cicatrisa după potinţă ranele inimii scumpului meu tată. —-Rogând pe Domnedeu se trămită alinare în jalea şi dorerea tatălui meu iubit ; — îţi doresc -anul nou se-1 ajungi la mulţi fericiţi ani!!


70

III.

Cătră mamă. 1.

Dulcea mea mamă!

îţi doresc dulcea mea mamă de anul nou multă bucurie şi statornică sănătate! Verse-şl cerul asupra D.-Tale lumina fericirii nestrămutate. îmi tremură inima când numai me gândesc la iubirea D.-Tale şi la detoria ce-mî impune acesta iubire. Me mângăiu înse cu acea că dacă fără hotar îţi este iubirea, fără hotar îţi este şi îngăduinţa faţă de fiul care te iubesce după cât el scie şi pote. — La mulţi ani iubita mea mamă!

2.

Scumpa mea mamă! îţi d o r e s c . . . o copilită cu minte,

aplicată spre înveţătură, carea ascuftă


71

tot ce i-se spune, carea nu îndeplinesee lucruri oprite, carea învaţă tote lucrurile . . . etc. e t c . ; . . . şi acea copi l i tă . . . voiu fi eu!

3.

Un băiat cătră mamă-sa (eu cuvântul).

Dulcea mea mamă \

Mi se vestesce că un an nou începe şi că e de cuviinţă a-Ţi spune cât te iubesc şi cât de mult îţi doresc fericirea.

Ţi-o spun deci şi adî acesta, deşi chiar' şi numai ieri încă ţi-am spus'o şi nu voiu înceta a Ţi-o spune mâne, şi anume că fiul t6u N. te iubesce mai mult ca pe ori cine după Domnedeu — şi se rogă acest fiu al tău se-1 iu-besci mult, mult. . . er' el în scimbul acestei iubiri, va fi cu minte şi întru tote ascultător, pentru a-ţi face plâ>-


72

cerea, şi a-te vedea mulţămită în tote dilele vieţii D.-Tale.

4-

O fică cătră mamă-sa.

Buna mea mamită !

Primesce în scris buna mea mamă espresiunea celor mai ardetore dorinţe de fericire pentru anul ce ur-meză şi pentru totă vieţa. — Eu voiu veni la D.-Ta şi me voiu încerca a spune ce inima-mi semţesce, — dar' şum secură că cuvintele de felicitare îmi vor muri pe buze. De acea-ţî tră-mit înainte încredinţarea mea despre sincera iubire ce-ţî păstrez — ca se fiî în convingerea cumcă te iubesc, cumcă îţi doresc tot ce-ţî va potea face ;plăcere în anul ce se începe şi că o se me încerc a-ţi da o copilă cu minte ea dar de anul nou.


73

•'- 5.

Iubită mamă! (cu cuventul).

Astădi am îndreptat cătră bunul D.-deu cu o rogăcine mai mult ca de obiceiu. Acesta rogăciune nimenea nu m'a înveţat'o — ci mi-a şoptitu-o inimea mea. E scurtă şi de acea uşor îţi voiu potea-o spune: Domne, Prea bunule Domne (am dis) dăruesce-i iubitei mamei mele atâta fericire de anul nou câtă dragoste are Ea pentru copila ei şi atâta dragoste mie faţă de mama mea, câtă fericire Ea îmi poftesce! Se trăesci iubită mamă la mulţi ani!!

6.

Iubita mea mamă!

Sciu că cea mare bucurie a D.-Tale este probitatea fiilor D.-Tale. îţi promit deci că în anul ce urmeză îmi


74

voiu da totă silinţa a deveni mai bun şi mai cu minte ca până acum. Impli-nindu-le acestea cred că mămuţa mea va fi convinsă de marea mea iubire şi eu fericit de convingerea ce ai primit despre mine.

7.

Iubită mamă!

Nimenea nu are aşa de mare titlu la recunoscinţa mea ca D. -Ta . . . D.-Ta care dela leagăn şi până adî, nu ai cruţat nici jertfe, nici ostenele, numai ca se vedî fericit pe fiul D.-Tale. MS cutremur gândind la nemesurata D.-Tale iubire carea nu are asemen pre păment. Senul carele m'a nutrit ascunde o inimă carea numai cu a ân-gerilor se pote compara. Braţele cari ca prunc m'au portat — adî muncesc pentru câscigarea celor de lipsă la sub-sistin'ţa mea, şi gândurile celea mai


75

fericite ale D.-Tale sunt acelea cari se îndreptă cătră fiul D.-Tale. — Domne ce se fac spre a potea barem încâtva recompensa atâtea jertfe ? Ce se fac pentru a me potea face demn de atâta iubire? —- Etă întrebări ce mi le pun în tote dilele.

Am luat decisiunea a fi îngăduitor, activ, onest şi cu minte — cu a-cestea calităţi cred a recompensa încâtva jertfele aduse de o mamă iubi-tore. — O ! eu sciu că nu eşti p re -tensivă —-şi sper că acestea rendurî îţi vor aduce fericire de anul nou! La mulţi ani buna mea mamă !•

8.

Dela un şcolar cătră o mamă seracă.

Iubită mamă !

De anul nou mulţi copii, multe daruri primesc. Eu nu ascept daruri — ele sunt deşertăţiuni. . . Cel mai


76 / /

/

mare dar pentru mine e iubirea p.-Tale, . . . cel mai mare tesaur inima D.-Tale. D.-Ta m'ai învăţat a iubi numai acea ce D.-Ta iubesci. Şy D.-Ta iubescî mai pre sus de tote virtutea. Etă deci iubită mamă, nicî eu nu-ţi trămit nici un dar — decât asigurarea sinceră a unei adevărate iubiri de fiu, şi promisiunea de a înveţa din ce în ce mai bine şi a lua o conduită de vieţă carea se-ţi procure îndestulirea şi aprobarea D.-Tale. Te îmbrăţoşez şi sărut dulce mamă. Fie anul nou un augur de fericire pentru venitorul nostru al toturora!

9.

D i n d e p ă r t a r e .

Dorita mea mamă! îţi scriu acestea şire. sub adenca

impresiune. a dorului ce me consumă.


\

77

G\u câtă dragoste, cu câtă căldură, ţi-aş deschide braţele mele de fiu iubitor — in diua anului nou, dacă aş avea fericirea de a fi în casa părinţescă'. Ne desparte înse o cale lungă, şi eu înzedar deschid braţele mele, căci n'am pe cine se cuprind, şi n'am cui se-i spun cu graiu viu dorurile şi oftările mele de anul nou!

M'am decis deci se scriu acestea Şire, în cari de aş potea mi-aş depune totă dragostea caldă de fiu iubitor. — Multe sunt şi vor remânea literile, dar' totuşi vor fi ele o dovadă despre iubirea depărtatului D.-tale fiu.

Iubită mamă! Suvenir! din trecut îmi sboră pe dinaintea ochilor sufle-tescl când îţi scriu. îmi pare că sum lângă D.-Ta, că me privesc! cu ochî mari şi blândi, că-mi adii pârul de pe frunte ca în filele prunciei mele . . . şi me semt transportat de fericire. O !


/

scumpă mamă! nu esistă iubire ca i birea D.-Tale, dar' te asigur că frunţi o scie apreţia. /

Primesce deci dela depărtatul D.-Tale fiu celea mai calde felicitări de anul nou. Sincere sunt acestea felicitări ca şi dragostea ce-mî arde sufletul şi curate ca surisul ângeresc de mamă.

10. La o mamă devenită văduvă în decursul

anului trecut.

Scumpa mea mamă!

Ce an dureros a fost anul ce es-piră. Câte lacremî şi câtă jale a cau-sat el familiei nostre. Şi dacă în jalea ce pe toţi ne-a cuprins — cutez a te felicita de anul nou — o fac acesta ca se-ţî aduc aminte cât de indispensabilă ne eşti D.-Ta nouă fiilor D.-Tale — de-o parte •— er' de altă parte ca

78


79

se-ţî poftesc dela bunul D.-o!eu un an vcvţi blând, mai îndurător ca cel trecut. Incite deci scumpă mamă isvorul la-crerrftlor D.-Tale. Eu nu preste mult voiu Reveni bărbat. Prima mea dulce datoriri\ă va fi a-Ţi lua tote sarcinile de pre umeri şi a munci pentru D.-Ta iubita mea mamă, pentru a te potea vedea îndestulită şi mângâiată. Până atunci te rog fericesce pe fiul D.-Tale cu nepreţuita-ţî iubire de mamă dulce!

IV.

Cătră moşi.

1. Iubite moşule şi scumpă bunică!

Nepotul ce ve gratuleză a fost până în presente cam petulant. Lui nu-i plăcea lucrul, şi se-o spunem în-


80

cet, încetinel, încetişor.. . era un leneş/ — AdI.e di de an nou. Acest nepV-ţel Ve trămite deci un cadou -care ure cred că ve va plăcea, căcî el Ve oferă un nepoţel mai puţin petulant, n/ai cu minte şi mai lucrător, şi ve rogă se recunosce-ţî în el pe micul D.-V6stre nepoţel N., care din an în an se va nesui se se facă mai bun, şi prin urmare mai vrednic de încrederea şi iubirea scumpului seu Moş şi a nepreţuitei sale Bunică.

2- /

Iubite moşule şi bună. Când m'am tredit adî dimineţă

primul gând mi-a fost cum sum se vin la D.-V6stră şi se Ve felicitez de anul nou. îmi făcusem planul deja, cum voiu bate în uşă, cum voiu întră în casă, cum îmi voiu lua posiţia, şi cum în sferşit voiu descoperi înaintea scum-


81

pilor mei moş şi bună tote cunos.cinţele şi iscuinţa mea, —sciind că prin acesta v'aşî produce ore-care mulţemire ;şi bucurie. Etă-me deci înaintea D.-Vostre... Nu sciu, dar' îmi pare, că me înec şi nu aflu espresiune, care se v6 potă descoperi semţementul de care sum agitat. O ! eu iubesc mult pe bunii mei părinţi betrânî! Etă causa pentru care eu nu aflu cuventul cu care şe-ml încep şirul felicitărilor mele! Concede-ţi-ml deci o caldă sărutare de mână, acesta Ve va denota şi dragostea şi supunerea nepotului D.-V6stre iubitor: N.N.

V.

Câtră moş. 1.

Iubite Moşule!

D.-Ta eşti atât de bun câtră nepotul D.-Tale, încât acest nepot nu

6


82

scie 1 cum se-şi arete recunoscinţa sa, cu deosebire în diua anului nou, când atâtea complimente şi felicitări primesc!.

Fii convins scumpe moşule că inima mea nu este în stare a-se manifesta precum aş dori eu; şi dacă nu pot se-ţi spun altceva decât că te iubesc si-ţl doresc un lung şir de ani fericiţi, prima frasă însemneză tot cea ce-ţi poţi. presupune mai affectuos şi a doua cuprinde tot ce se pote contenea în rogăţiunile celea mai pidse şi mai bine esprimate.

2 .

Iubite Moşule!

Cea mai ferbinte dorinţă a mea de anul nou este — ca scumpul meu moş se fie sănătos si mulţămit cu nepoţelul seu; şi cea mai caldă şi sinceră rogăţiune de adlîml este tot pentru iubitul meu moş. — E constatat


83

că bunul Ddeu ascultă rogăţiunea provenită din inimă sinceră şi iubitore,. sperez deci că efectul rogăţiunei mele urmând, cerul îţi va da încă multe dile senine spre fericirea şi bucuria nepotului D.-Tale: N. N.

Cătră bunică.

1. Iubită bunică!

Ce dile ferecite curgeau pentru mine atunci, când D.-Ta luându-me pe genunchi îmi spuneai „basmele lumii celeialaltă" şi-mi picurai în suflet dragoste de vîrtute, eroism şi o credinţă — o statornică credinţă de fericire. — Anii trec... dar' remâne suvenirul... şi în suvenirul trecutului meu — cea mai scumpă îconă ce o zăresc şi acum în cadre aurite strălucitore eşti D.-Ta

6'


84

bunică dragă. — O ! câtă mângăere găsesc eu şi acum în cuvintele D.-Tale dulci, ce mi-au inspirat atâta credinţă.

Scumpă bunică. D.-Ta mi-ai n> suflat dragostea de vieţă — eu îţi doresc D.-Tale sănătate şi fericire . . . Fie ca se nu te căescl nici odată că ai avut un nepot precum eu nici odată nu me pot căi că am avut o bună!

An nou fericit bunică dragă!!

VI.

Cătră unchiu, mătuşă, fraţi şi surori.

1.

Dorite Unchiule !

Primesce te rog cu ocasiunea re-înoirei anului espresiunea dorinţelor mele celor mai sincere şi mai ar^etore pentru tot ce pote contribui la fe-


85

ricirea D.-Tale^ şi permite-ml se alătur asigurare respectului profund cu care sum al D.-Tale supus şi iubitor

snepot N. N.

2.

Iubitul meu Unchiul

Nu Voiesc se las se trecâ acesta cTiuă fără a-ţî oferi un nou testimoniu despre respectul şi alipirea mea faţă de D.-Ta.

Primesce-1 cu bunătatea ce te ca-racteriseză şi fii convins că nu numai obiceiul este acea ce conduce condeiul meu în acest moment. Gumcă me conformez unei detorinţe este prea adevărat, înse eu o împlinesc cu totă inima şi în tot-de-una cu o mai mare plăcere, căci atragerea ce o semţesc faţă de D.-Ta iubite unchiule se măresce din an în an; cea ce e forte natural, căci anii me fac din ce în ce mai ca-


86

pabilă a le apreţia şi de a-mî măsura obligaţiunile ce mi le-am contras cătră D.-Ta.

Pentru acea me numesc cu cel mai profund respect şi cu cea mai viuă recunoscinţă

nepota D.-Tale iubitore N. N.

3.

Iubite Unchiule!

Părinţii mei m'au învăţat cu mult mai bine se te iubesc şi se te res-pectez, şi eu asemenea semţesc cea ce îţi datorez — decât se scap ocasiu-nea de a-ţi arăta aducerea aminte res-pectuosă îh diua anului nou.

Crede dar' scumpe Unchiule că mă semt fericit a-ţi spune la începutul acestui an, cumcă îţi doresc dile numerose şi pline de tot ce-ţi este plăcut.


87

Dacă pot şi eu contribui cu ceva la acesta, mă voiu semţi forte fericit şi nu voiu petrece nici o ocasiune spre a-ţi proba cu ce respect sum al D.-Tale supus şi iubitor nepot: N. N.

4.

Scumpă mătuşă!

Nefiind aşa de fericită de a potea se-ţî ofer cu graiu viu complimentele mele de anul nou fericit, me transport cu gândul lângă D.-Ta şi me împreun cu totă familia spre a-ţi dori o vieţă îndelungată şi fericită şi tot ce po-teţi dori.

Conteză te rog iubită mătuşă la rogăţiunile mele numerose, căci celea mai sincere vor fi esprimate pentru D.-Ta, şi crede că ele sunt dictate mai mult din iubire şi recunoscinţă decât prin obiceiu şi prin rutină, doue lucruri cari nu pot avea nici o influihţă


\

88

asupra acelora cari au fericirea se se ţenă de D.-Ta, şi în particular asupra nepotei D.-Tale respectuosă : N.

5.

Iubite frate 1

Me întreb, ce cuvinte se aflu pentru a-mî esprima semţemintele mele de stimă, iubire si recunoscinţă' faţă de D.-Ta în diua anului nou?! — Sciu că D.-Ta iubescl sinceritatea, şi sciu şi acea că nu mult pond puni pe ma-nifestaţiunî şi complimente, de 6re-ce adese-orî acelea nu sunt eflusul sem-ţemintelor adeverate, ci nesce obiceiuri remase din timpuri trecute. Totuşi cu ocasia anului nou permite fratelui.D.-Tale asupra căruia reverşî atâtea binefaceri se-şî manifesteze semţemintele de gratitudine prin acea că-ţi promite a-te asculta tot-de-una, a deveni din di în di mai bun şi a te iubi din di în di mai mult.


89

••> Cât pentru binefacerile ce-mi provin dela D.-Ta, îţi mulţemesc din totă mima. Răsplătescă-ţl D.-deu acea ce micul D.-Tale frate nu va fi în stare a-ţî răsplăti. — La mulţi ani scumpul meu frate! !

Dulcea mea soră!

Te-aş potea numi mamă dulce, fiind că întocmai ca o mamă meriţi iubirea şi recunoscinţia' mea. Tot-de-una bună, tot-de-una gata spre sacrificii D.-Ta iubită soră, îmi pari un ânger păzitor — dăruită mie dela Domnedeu ca se-mi fii păzitore şi condu-câtore pe calea vieţii. Etă se duce un an dar' nu pote duce cu el şi suvenirul faptelor bune ce le-ai făcut cu mine. Ele rămân neşterse în inima mea până atunci, până când acesta inimă va mai bate. Primesce scumpă soră


90

complimentele şi felicitările mele de anul nou, ca o garantă a iubirii înflăcărată ce ţi-a păstrat'o şi-ţi va păstra-o în veci fratele D.-Tale: N.

VII.

Câtră nânaşi, părinţi crescători, binefăcători, profesori şi alte

pers6ne.

1.

Iubitul meu nănaş (nănaşâ)!

D.-Ta îmi accordezi atâta bunăvoinţă încât eu aş fi forte lipsit(ă) de nu sar' afla temp şi ocasiunea a-ţî oferi atestatele despre viua afecţiune de care este petrunsă inima mea pentru D.-Ta. Dacă aş avea ore-care influinţă asupra destinului D.-Tale iubitul meu nănaş (nănaşă), aşî voi ca fie-care din dilele D.-Tale se trecă fără a veni ceva


91

se le turbure veselia; — însă nepo-tendu-ţi oferi decât rogăţiuni, m6 îndrept cătră Mântuitorul se suplinescă nepotinţa mea şi se te facă aşa de fericit(ă) precum meriţi şi precum eu doresc . . .

finul (fina) D.-Tale iubitor(e).

2,.

Scumpul meu părinte crescător (tutor).

In diua acesta în care fie cine se grăbesc aşi tramite rogăţiuni şi complimente mai mult sau mai puţin sincere, sper că vei binevoi a deosebi suvenirul fiului D.-Tale adoptiv de cătră acelea cari se fac numai din obiceiu.

Precum D.-Ta ai binevoit a fi pentru mine al doilea tată, tot aşa eu nu voiu înceta nici odată a avea pentru D.-Ta semţemintele unui fiu bun; sub acest titlu sper că cerul va primi ro-găţiunile ferbinţi ce i le adresez pentru


92

susţenerea preţioselor D.-Tale dile, şi pentru case te râsplătescă însutit pentru tote bunătăţile de cart m'ai încărcat din momentul solemn în care ai binevoit a me lua sub protecţia DTale.

Crede iubitul meu părinte crescător în recunoscinţa ce voiu păstra pentru acesta în totă vieţa mea, şi pri-mesce omagiul alipirii mele sincere

fiul D.-Tale adoptat N. N.

3. .

Scumpul meu binefăcător!

Aş fi mulţămitor şi nedemn de dragostea D.-Tale dulcele meu binefăcător, dacă aş lăsa se trecă anul nou, fără a VS adresa acestea şire provenite din dragostea şi respectul ce Ve păstrez.

Nu o fac acesta din obiceiu numai, întocmai precum nu din obiceiu me rog cătră bunul Domnedeu pentru


9a

marele meu binefăcător, ci o fac a-cesta petruns până în suflet de nobilele D.-Tale jertfe ce le aducî pentru mulţi şi cu deschilinire pentru mine. Eu me voiu nesui a satisface ascep-tărilor D.-Tale prin diliginţă şi portare bună, şi astfel sper a me face vrednic de nenumăratele binefaceri cu cari sum împărtăşit. Şi acum te rog scumpe binefăcător primesce celea mai sincere espresiunl de felicitări la anul nou şi sărutări de mână dela

cel mai deobligat N. N.

Cătră profesor. 1.

Domnule Profesor!

Un rege al anticitatei dicea, că el mulţămesce deilor nu numai că i-a dat un fiu ci încă şi pentru că i-a dat un institutor bun, spre a cresce acest obiect al afecţiunei sale.


D4

Când cineva a avut fericirea a fi condus de D.-Ta cuprinde totă va-lorea gândului acestuia căci în adevăr un institutor este un al doilea părinte, căruia i dătorim o a doua a nostră vieţă nu mai puţin preţiosă când avem fericirea de a profita de lecţiunile sale escelente.

Cât despre mine fără a me măguli, că eu am luat din acelea atât fruct .cât un altul ar' fi făcut pote în locul meu, pot dice că nici unul nu semte mai bine preţul învăţăturilor ce D.-Ta mi le-ai dat, din abundanţă; şi ori cât de mare ar' fi numărul anilor ce se vor! scurge dela ieşirea mea din scolă nu voiu trece nici unul fără a veni se-mi re'noesc espresiunea alipirii şi recunoştinţei mele.

Elevul D.-Tale respectuos

N. N.


95

2-Domnule învăţător!

încep anul scriindu-ţi D.-Tale a-cestea şire. Cred că nu l'aş potea începe mai frumos, căci după Domnedeu şi părinţii mei D.-Ta Domnule învăţător eşti primul care ocupi loc în inima mea.

Te rog dar' a primi sincerile mele espresiuni de felicitare la acesta di mare şi serbătorită de totă lumea. — Domnedeu se-ţl resplătescă ostenelele ce îţi dai spre a ne lumina pre noi toţi elevii D.-Tale. Eu din partemi mărturisindu-ţi că sciu apreţia norocul ce-1 am sciindu-Te pe D.-Ta învăţătorul meu, şi asigurându-Te pe tot-de-una de caldele mele semţeminte şi adenca mea recunoscinţă mă subscriu cu tot respectul:

Elevul D.-Tale . N. N.


96

3 . Domnule părinte!

Dacă suntem datori cu recunos-cinţă faţă de aceia ce grijesc de corpul nostru şi de sănătatea nostră, cu , cât mai yertos trebue se fim recunoscători celor ce conduc vieţa nostră spirituală.

Căci precât este sufletul mai pre sus decât trupul, şi fericirea eternă ca cea temporală; pe atât şi misiunea D.-V6stre Domnule Părinte e mai sublimă, mai pre sus si mai grea — deci

} în urmare recunoscinţa nostră mai a-dencă şi mai sinceră.

Consciu despre tote acestea, îmi permit a Ve esprima semţemintele mele de gratitudine cu ocasiunea anului nou — dorindu-Vă dela bunul Domnedeu sănătate şi potere, pentru a ve" potea duce ca şi până acuma in îndeplinire sublima misiune de păstor sufletesc!


97

Rogându-Ve de binecuvântare pă-rinţescă me subscriu cu tot respectul:

fiul sufletesc devotat: N. N.

Ori şi cui.

Permiteţi-mî ca cu începutul a-nului nou se Ve esprim semţemintele mele de adorenţiă şi .devotament:

Dumnedeu Ve ţenă la mulţi ani în fericire spre bucuria celor ce V e iubesc şi preţuesc! Eu din parte-mî Ve rog păstraţi-mi şi pe mai departe aceleaşi semţeminte ce până acum am avut norocul a esperia că le păstraţi faţă de devotatul DVostre N. N.


Partea IV.

Felicitări de (Jiua nascerei şi diua numelui

— In prosă. —

" I.

Cătră Tată.

1.

Scumpul meu tată! Un tată în cer şi unul pe păment.

Cel din cer e bunul Ddeu, care revarsă daruri şi bunătăţi preste toţi omenii din lume, căci toţi suntem fii Lui. — Cel de pre păment tată al meu eşti DTa. Şi dacă lumea întregă redică altare măreţe, spre a adora în-


99

aintea lor maiestatea cea infinită; e o pildă acesta că şi tatălui natural-pămentesc dator este unul fie care ai redica altar de iubire în inima sa.

Etă iubite Tată, adî dimineţa sciind că e diua numelui (nascerei) DTale, mai ântâiu am plecat la S. beserică, acolo m'am închinat Tatălui nostru ceresc, tatălui nostru al toturor —- er' după acea prima mea gândire a fost lă Dta bunul meu Tată.

De acea te rog primesce dragostea fiului DTale în diua de astădi totă, . . totă . . ., şi te rog iubesce-me şi de aici încolo cu aceaşl iubire, carea tot-de-una a fericit aşa de mult pe

ascultătorul DTale fiu

N. N.


100

II.

Cătră mamă.

1.

Iubită mamă\

Aş greşi înaintea lui Ddeu şi înaintea mea chiar' dacă în acesta di sfântă şi mare pentru familia ndstră: — diua numelui (nascerei) DTale — nu maş gândi la DTa şi nu aş da es-presiune semţemintelor ce me cuprind.

Aş pecătui înaintea lui Ddeu care lege ne-a spus: „Cinstesce pre mama ta," şi aş greşi înaintea mea căci aş călca legile naturei ce ies la ivelă în tote fiinţele din lume — căci tote fiinţele îşi iubesc pe mama lor.

Se dice că nemulţămitoriului i se ia darul. Ce amară pedepsă şi totuşi dreptă! — Da, e adevărată acesta di-cere, înse mie nu mi se va lua mama


101

mea, căci eu îi sunt mulţămitor şi recunoscător până la pragul ce duce la morment.

* Te rog deci iubită mamă se primesc! espresiunile mele de cea mai ferbinte dragoste fiescă, la diua nu-

j melui (nascerei) D.-Tale asigurându-te că fiu-ţî pote deveni nefericit — ne-mulţămitor înse . . . n ic ioda tă . . . N. N.

III.

Cătră moşi.

1.

Iubite moşule!

Concede nepotului D.-Tale — ca în diua acesta frumosă familiei nostre — se-şî esprime caldele sale felicitări celui mai bun din câţi moşi au esis-tat vre-odată.


102

Diua nascerei (numelui) DTale o asceptăm în tot anul cu cea mai mare nerăbdare, sciind că atunci şi niciodată ca atunci DTa nu primesc! aşa bucuros felicitările. . . Şi eu sum nespus de fericit când pot se-mî esprim mulţămftele şi recunoscinţa mea sinceră scumpului meu moş. Dee Ddeu ca încă mulţi anî se-ml pot esprima-acestea semţeminte iubitelui meu moş — care ne iubesce pre toţi, şi dela care atâta bine ne vine nouă toturora.

Că t ră b u n i c ă .

1.

Iubita mea bunică!

Sum voios, nespus de voios. Cum se nu? când scumpa mea bunică îşi serbeză diua numelui (nascerei) şi e sânătosă şi bine dispusă. In acesta di


103

însemnată pentru DTa aş voi se-ţî arăt iubirea mea totă,.. totă. — Dar' DTa o cunosc! în de ajuns, DTa scil că eu te iubesc scumpa mea bunică din totă inima mea şi cea mai scumpă fericire ce pot avea este convingerea că şi dulcea mea bunică îşi iubesce nepoţelul.

Primesce de diua numelui (nascerei) dragă bunică asigurarea că nepoţelul se nisuesce a deveni tot mai bun şi a-ţi plăcea tot mai mult.

IV.

Cătră unchiu, mătuşă, frate, tată crescător (tutor) si mamă cresc.

1.

Iubitul meu unchiu!

Nimenea nu are atâta drept de a te felicita la diua numelui (nascerei) DTale iubite unchiule — ca mine; căci


104

nimenea nu s'a împărtăşit din partea DTale cu atâtea binefaceri cu câte eu m'am împărtăşit.

Totul ce am, DTale am se-ţî mul-ţemesc. Sum deplin convins deci că nu numai că nu mi se va lua în nume de reu greutatea, ci din potrivă, ea a trebuit se fie asceptată.

Fie dar' acesta felicitare espresiu-nea celei mai adânci mulţemirî de care e capabilă o inimă tineră ca a mea, şi dee Ddeu ca mulţi, forte mulţi anî încă se pot da espresiunea acestor semţă-minte unchiului iubit, care în tot-de-una a fost aşa de bun cu

al seu nepot N. N.

2.

Scumpă mea mătuşă !• (predând ceva lucru de mână).

DTa de atâtea ori ai dis că eu încă sum mică şi nu sciu nemica. Şi


105

etă cu multă dragoste şi supunere vin adî de diua numelui (nascerei) DTale a-ţi presenta acesta lucrare a mea, şi a-ţî documenta că în sferşit şi nepoţica DTale scie ceva. — Primesce deci acest obiect cu dragostea ce ţi se ofere iubită mătuşă şi te rog iubesce mult, mult pre

nepota DTale N. N. 3.

Iubite frate!

E diua numelui DTale scumpul meu frate. Am dorit mult a te surprinde cu ceva — şi etă nu am aflat alt de cât inima şi iubirea acestei inimi de frate, pe carea ţi-o închin totă. — Primesce deci dela fratele DTale mai mic asecurarea despre devotamentul şi iubirea ce ţi-a păstrat'o în trecut şi ţi-o va păstra in venitor şi nu uita pre a-cela care-ţî strigă din totă inima la diua numelui DTale: Se trăescî fratele meu !!


106

4.

Iubite Tată!

Ddeu a voit ca eu nici se nu-mi t cunosc părinţii cari m'au născut. — Lipsit de acesta immensă fericire pă- i mentescă, era se devin pruncul cel mai ţ lipsit din totă lumea. -..

Inse bunului Ddeu i-a fost milă i de mine. In calea vieţii mele triste mi-a eşit — un suflet nobil, o inimă caldă i şi iubitore care n'a lăsat peririî pe cel f\ părăsit. Acel cineva erai DTa scumpul . j meu tată. Domne! . , cu câtă recunoştinţă îţi sum dator eu ! . . . Binecuvin- -4 tez diua în care te-ai născut, — căci 4 acea a fost diua mângăeril mele, dând' lumii pe acela care avea se iae locul decedaţilor mei părinţi. Nu te cuprindă { mirarea deci iubite Tată căci îţi adre- \ sez acestea cuvinte; — ele sunt adevăratul eflux a unei dragoste ameste- i


107

cată cu vecînică recunoscinţă. Am spe-rare că bunul Ddeu te va ţenea mulţi ani, căci el e bun şi îndurător — şi pe cel lovit de sorte îl redicâ la vieţă — aşa cum pre mine prin DTa m'a redicat. Tare în credinţă că bunul D.-deu nu me va mai lovi din nou cu perderea a tot ce am mai scump pe lume îţi strig: Se trăescî scumpul meu tată crescător spre a ferici pe acela care de ar' fi lipsit de Dta ar' fi lipsit de aer necesar vieţii.

5. Scumpa mea mamă!

Cum te-aş şi numi altmintrenea decât „mamă"? DTa estî acea care m'ai rădicat din miserie, m'ai înălţat la DTa, mi-ai adiat fruntea şi sărutân-du-o mi-ai dis: fiul meu.

O de te-ar' fi vedut mama mea carea ma născut, par' că ved cum ţi-ar' fi cădut în genunchi, mulţemindu-ţî pentru inmensa bunătate severşită cu


I0i ^ /

orfanul ei fiu. — „Mamă" îţi voiu/dicei deci — căci meriţi acest nume,' mai mult decât o mamă născătore. /Acea îşi iubesce fiul, căci însăşi natura( o si-lesce spre acesta. DTa te-ai r'edicat preste legile naturei, şi ai iubit un copil — pe mine— mai mult decât iubesce un om pe deapropele seu — m'ai iubit ca şi când aş fi chiar' fiul DTale.

E diua numelui (nascerei) DTale. Vei primi multe gratulări dar' nice una nu va fi udată cu atâtea lacrâmi de recunoscinţă ca a

fiului DTale adoptat N. N.

V.

Cătră nănaşî, nănaşe, binefăcători şi alţii.

1. Iubitul meu nănaş!

Cu cea mai mare bucurie am aş-ceptat sosirea acestei dile frumosă în


carâa s'a născut iubitul mieu nănaş, şi anume din acea causă ca se-ml împlinesc o forte plăcută datorinţă, de a Te felicita şi gratula. Dar' înainte de-a fi venit în faţa DTale am îndreptat cătră Ddeu o rogăţiune pentru lungirea vieţii apeluia care cu atâtea binefaceri m'a încărcat, decând am avut norocul a me numi:

finul seu N. N.

2 .

Scumpa mea nănaşă 1

Nu numai în diua de adî, care este diua nascerei D.-Tale — am binecuvântat eu diua şi cesul în care te-ai născut — ci de multe-ori forte de multe-ori — şi de altădată. De câte ori îţi aud glasul, de câte ori te privesc şi-mi zimbescî cu bunăvoinţă, şi de câte ori cne încarci cu binefaceri — de tot-a-


110

tătea ori 'mî dic şi mj-am dis7 fe 7

ricită diua carea a dat lumii pe a cesta femeia, pe acest ânger! /

Totuşi adî de diua nascerei/ con-cede-mi scumpă nănaşă se dau ^presiune mai mare semţemintelor de care sum cuprins, şi sarutându-ţî/ mâna strig: Se trăesci scumpă şi bjnefăcă-torea mea nănaşă la mulţi fericiţi ani!!

Scumpul meu binefăcător!

Cine iubesce atâta pe sărac cât Dta îl iubescî. Cine jertfesce cât DTa spre alinarea miseriilor şi dorerilor, acela e „ n ă s c u t întrun c e a s b u n " aşa dice românul. — Etă scumpul meu binefăcător sosită diua nascerei DTale şi eu, dar' împreună cu mine mulţi încă binecuvântăm acesta di, carea alt-mentrelea binecuvântată a fost atunci deja, când te-a dat pe D-Ta lumii.

3. BCU Cluj / Central University Library Cluj

Te \rog scumpe binefăcător primesce de idiua nascerei asecurarea despre eterr\a mea alipire, mulţămire şi re-cunoscinţă!!

\ Cătră ori şi cine.

! Stimate Domnule!

Ccjncede-mî Stimate Domnule se me nuri^er şi eu între aceia cari din incidental dilei nascerei (onomastece) Ve esprimă adencul lor respect şi devotament. O fac şi eu acesta din cel mai curat îndemn al sufletului meu, sperând că primite vor fi felicitările mele cu'aceaşl dragoste şi bunăvoinţă cu care eu le trămit.

Ddeu dela care provine tot binele îndure-se a Ve trămite în vieţă celea mai curate bucurii, şi eu care scriu acesta me voiu bucura vedendu-Ve


112 • f fericiţi şi îndestuliţi. După carii i rog a primi espresiunea celei majl d osebite stime dela / -

al DVoktre N. R

i i


Partea V.

Alocuţiuni la difterite oea-siunl seolasteee

(în pro să.)

1.

Rogăţiune înainte de esamen.

A sosit tempul, o ! Prea bunule Domne, când trebue se aret^m că jertfele aduse pentru instruirea nostră nu au fost zadarnice şi fără de folos. — Concede deci — Domnedeule Prea bune, se potem satisface speranţelor ce nobilii nostrii superiori şi bunii, nostrii părinţi şi-au pus în noi. Fără. ajutorul Teu noi nu potem face nemica. însuţi ai dis 'o: „Că fără de mine nu poteţî face. nemica." Etă deci 'Ţi im-

8


114

plorăm graţia Ta Domnedeescă, carea lumineză minţile, şi împuteresce facultăţile spirituale, — nu-Ţî uita de noi în ora acesta şi în venitor protegene sub scutul Teu. — Amin.

2.

Cătră Inspectorele scolastec (la începutul esamenului.)

Prea Stimate Dle Inspector!

Ne-am adunat în acesta di de ser-bătore, hotărîtă de Prea Stimat DV. Dle Inspector, pentru a espune rodul muncei nostre, cu finea unui an scolastec. Sum interpretele collegilor mei, când cu adencă reverinţă şi fiesc devotament vă depun omagiele nostre a tuturor. Sperăm a Ve mulţămi ascep-tările, şi dacă cumva totuşi nu vom corespunde întru tote, fiţi cu conside-raţiune cătră aceia, cari s'au nisuit din


115

totă poterea înteliginţei lor, a Ve procura mângăere, îndulcind jertfele aduse pentru ei.

înainte de a începe însă esamenul, fie-ne permis a mulţămi aceluia care sa ostenit aşa de mult pentru noi, care şi-a închinat totă înteliginţa, totă inima şi totă activitatea, pentru a ne instrua şi a ne face buni şi fericiţi. — Noi seim, noi suntem convinşi că D.-l învăţător (Profesor) trăesce şi more pentru noi şi pentru şcolă!

Şi acum conscii de datorinţele nostre, stăm faţă în faţă cu Prea Stimat Dl Inspector, asceptând şi ' ascultând întrebările, pentru a potea satisface as-ceptărilor juste prin răspunsuri potrivite şi isteţe.

Primiţi Prea Stimate Dle Inspector mulţămirile nostre celea mai sincere şi fiesci, pentru ostenela ce Ve daţi întru înaintarea învăţământului şi luminarei poporului.


116

3.

Cătră Protopop (la începutul esamenului).

Prea Onorate Domnule Protopop!

Suntem şcolari creştini. In numele lui Domnedeu am început anul scolas-tec; în numele celui Prea înalt voim se 1 sferşim. Avem nespusă mângăere când vedem că un ministru alui Domnedeu sosesce în mijlocul nostru, spre -a vedea înaintarea ce am făcut în decursul acestui an. Acest ministru sunteţi D Vostră Prea On. Dle Protopop; şi de acea noi ne rogăm „Pretinului copiilor," ca se Ve iae în paza sa, şi se Ve dăruiască mulţi ani pentru a munci şi mai departe în viia Lui. Isus Christos „pretinul micuţilor," a dis: Lăsaţi pruncii se vină la mine . . . Iată-ne veniţi şi noi! Plini de încredere că Domnedeu ne va ajuta a sa-


117

tisface dorinţelor şi asceptărilor puse în noi, cu fiescă reverinţă Ve dicem: La mulţî ani Prea On. Dle Protopop, — la mulţî ani spre înflorirea sântei feesericT, şi înaintarea învăţământului adevărat, =— a învăţământului religioso-moral !

4.

Cătră preot (Director) (la începutul esamenului).

Mult Onorate Domnule Părinte! Iată-vă Mult On. Dle Părinte ia

răşi în mijlocul nostru ! Ne-aţî cercetat forte adeseori, dar' astădî semţim că acesta cercetare e unică în feliul seu. Adî ni se cere semă de cea ce am lucrat în decursul întregului an scolastec. Seim şi cunoscem inima cea bună şi îngăduitore a iubitului nostru Părinte şi Director; — dar' seim totodată durerea de care ar' fi pătrunsă acesta


118

inimă nobilă când noi nu am satisface asceptărilor, ce sunt puse în noi. — Un impuls a fost acesta inimă pentru noi, ca se ne silim şi se înveţăm încă dela începutul anului. Dacă totuşi în ceva nu vom corespunde Ve rogăm umiliţi a nu osendi pre aceia, cari au făcut tot ce au potut, şi cari au fost conduşi în munca lor de totă iubirea şi devotamentul ce-1 pote nutri inima copilărescă.

5. Cătră 6speţî

(la începutul esamenului).

Prea Stimaţi ospeţî! Seim că nu multă nerăbdare«Ve-ţi

ascepta iubiţi ospeţî a asculta şi a vedea progresul îndeplinit de noi în cursul unui an. — Ne bucurăm de presenţa Prea stimat DVostre, şi avem sperarea că gândurile îndreptate spre crescerea


119

şi instruarea nostră, nu vor fi fără resultatul dorit. Dar' înainte de a începe esamenul, rogăm pre Atotpoternbul Domnedeu se ne dee minte, potere şi tărie pentru a da răspunsuri promte şi astfel la depărtarea din acest loc sfânt se vedem feţe vesele şi inimi îndestulite.

Rogându-Ve de indulginţă şi pacientă Ve salut în numele collegilor mei şi Ve dic din totă inima: „Bine aţi venit în mijlocul fiilor DVostre!"

II.

D u p a e s a m e n .

Cătră Inspectorele şcolastec. 1.

Ilustre Dle Inspector!

Suntem forte resplătiţî pentru os-tenelele prestate în cursul unui an şi


120

numai prin acea că Spectat DVostră. V'aţi arătat îndestulirea faţă cu progresul făcut de noi.

Causa progresului nostru înse este Domnul învăţător, carele cu un zel ce nu se pote descrie, n ea arătat şi ne-a îndreptat pre cărarea grea dar' desfă-tătore a luminii, a desceptărei.

Primiţi Spectabile Domnule Inspector celea mai calde mulţemirî dela noi toţi, pentru că nu a-ţî pregetat a veni în mijlocul nostru, şi prin acesta a da splendorea recerută acestei dile frumosă şi mari ce „diua de esamen"

"se numesce.

2.

Prea On. Dle Protopop! Ce fericiţi ne semţim toţi, audind

cuvintele dulci şi părinţescl îndreptate cătră noi din partea Prea On. DVostre. Aţi dis că sunteţi, mulţemiţî cu noi.


121

O ! dacă aţi sci ce împintenare e acesta pentru elevi! In numele colegilor mei Ve mulţemesc de părinţescă-Ve îngri-gire şi încurajare. Domnedeu Ve res-plătescă ostenela avută pentru noi şi V e ţenă mulţi anî fericiţi spre bucuria şi.fericirea nostră a toturor!

3.

Stimaţi dspeţi! Sferşind cu ajutoriul bunului Dom

nedeu esamenul, — Ve mulţemesc în numele colegilor mei şi al meu iubiţi ospeţi, pentru pacienta şi bunăvoinţa cu care aţi ascultat modestele nostre răspunsuri.

Cât de fericiţi ne-am semţi noi, dacă am sci că DVostră sunteţi mul-ţemiţi cu progresul nostru. Dacă înse nu Ve vom fi satisfăcut, Ve rog frumos nu o atribuiţi acesta negliginţei, cât mai vertos etatei fragede a nostre.


122

Ve mulţemim cu toţi pentru participare şi ve dorim bucurie şi fericire dela Domnedeu, căci şi DVostră prin presenţia-Ve bucurie şi fericire ne-aţî causat.

4. Rogăţiune.

Domnedeule, carele ai scaun cerul şi ascernut piciorelor Tale pămentul; Ţie-ţî mulţemim pentru nespusa Ta bunătate cu care ne-ai condus în decursul acestui an scolastec! Varsă-ţi darul teu ceresc pre iubitul nostru în-veţător, care atâta a muncit spre a ne scote în calea luminilor Tale. Dă sănătate şi fericire binefăcătorilor nostriî — ca preamărit se fii Tu de toţi în veci vecilor. Amin.


CUPRINSUL. P A R T E A I.

Felicitări de anul nou — în versuri. pag-

I. Cătră părinţi 3 II. Cătră tată . . . . . . . . . 10

III. Câtră mamă . . . . . . . 15 IV. Cătră moş şi bună 20 V. Cătră moş 22

VI. Cătră bună 24 VII. Cătră unchiu 25

VIII. Cătră mătuşă 27 IX. Cătră fraţi . 28 X . Cătră surori . . . . . 29

XI. Cătră nănaşî . . 30 XII. Cătră tutori . . . . . . . 31

XIII. Cătră un binefăcător . . . . 32 XIV. Cătră preot . 3 4

XV. Cătră înveţător . . . . • . 35 XVI. Cătră educătore 36


124

PARTEA II.

La dina nascerei şi la dina numelui — în poesie.

pag-I. Cătră tată 37

Cătră mamă , 3S Pentru orî-care din p ă r i n ţ i . . . 39

• II. Cătră moş 39 Cătră bună 40 Cătră amândoi (moşiî) . . . . 40

III. Cătră tatăl adoptiv 41 Cătră mama adoptivă . . . . 42

IV. Cătră unchifl 42 Cătră mătuşă 43

V. Cătră nănaş . . 44 Cătră nănaşă 45

VI. Cătră un binefăcător. . . . . 4 5 VII. Cătră înveţător 4&

Alocuţiuni la diferite ocasinnî scolastice.

I. Invocarea spiritului sânt. — De un elev la începutul esamenului . 48

II. Cătră director la încep, esamen. . 49 III. Cătră director şi ospeţî. La finea es. 50


125-

pag-IV. Călră protopop. La încep. esam. . 51 V-. Cătră inspector şi director . . . 52

VI. Cătră învăţători la într. în funcţiune 53 Rogăţiune. La finea esamenului . 53-

PARTEA III.

Felicitări de anul nou — în ptosă.

I. Cătră părinţî 55-II. Cătră tată 63

III. Cătră mamă 70 IV. Cătră moşî . . . . . . . . 7 9 V. Cătră moş . . . . . . . . . 81

Cătră bunică 83 VI. Cătră unchiu, mătuşă, fraţi şi surorî 84

VII. Cătră nănaşî, părinţî crescători, binefăcători, profesori şi alte pers. 90

PARTEA IV.

Felicitări de diua nascerei şi diua numelui — în prosă.

I. Cătră tată II. Cătră mamă . . . . . . . . 10f>


126

pag. III. Cătră moş . 101

Cătră bunică . . . . . . . 102 IV. Cătră unchiu, mătuşă, frate, tată

crescător (tutor) şi mamă cresc. 103 V. Cătră nănaşi, nanaşâ, binefâc. şi alţii 108

PARTEA V.

Alocuţiuni la diferite ocasiunl scolastice — in prosa.

I. Rogăţiune înainte de esamen . . 113 Cătră inspect. scol. la incep esam. 114 Cătră protopop la începutul esam. 116 Cătră preot director » » 117 Cătră ospeţî » » 118

II. Cătră inspectorelc scol. după » 119 Rogăţiune . . . . . . . . 122

««DfiLYl M02EUM


1

—

4


bcu cluj / central university library...

Documents