bazinul hidrografic arges

Upload: fasolai

Post on 07-Apr-2018

221 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/6/2019 Bazinul Hidrografic Arges

    1/9

    Activitatile de gospodarire a apelor in bazinul

    hidrografic Arges

    Caracteristicile generaleBazinul hidrografic Arges este situat in sudul Romaniei si este delimitat la

    nord de Muntii Fagaras si la sud de fluviul Dunarea.Bazinul hidrografic Arges se invecineaza la nord si vest cu bazinul hidrograficOlt, la vest cu bazinul hidrografic Vedea si la est cu bazinul hidrografic Ialomita.Este situat intr-o regiune foarte bine populata (peste 3,3 milioane locuitori inzonele urbane si rurale) si dezvoltata (industrie, agricultura, paduri si resursenaturale) din tara.

    Bazinul Arges este unul dintre cele mai importante bazine hidrografice dinRomania datorita potentialului foarte ridicat de producere a energiei si alimentarecu apa (pentru industrie, irigatii, populatie, incluzand capitala - Bucuresti careeste situata in acest bazin).

    De asemenea, acest bazin este unul dintre cele mai bine echipate bazinehidrografice din tara avand un mare numar de lacuri de acumulare cu folosintecomplexe (producerea de energie, atenuarea viiturilor, alimentari cu apa), dederivatii bazinale si interbazinale, de regularizari, de indiguiri, de prize de apa sialtele.

    Din punctul de vedere al gospodaririi resurselor de apa, bazinul hidrograficArges se afla in subordinea Directiei de Apa Arges - Vedea a Administratiei

    Nationale Apele Romane.

    Relief Bazinul hidrografic Arges este caracterizat printr-o mare diversitate de formede relief, de la campii (repezentand 64% din suprafata bazinului) la dealuri (28%)si munti (8%), dupa cum urmeaza:- Campii joase, pana la 100 m altitudine; Campia Dunarii, Argesului siDambovitei situate in partea de sud a bazinului.- Zona de deal cu altitudini intre 600 m si 1200 m; Piemont Getic in parteacentrala a bazinului.- Zona de munte cu altitudini pana la 2500 m; Muntii Fagaras in partea de nord,Muntii Piatra Craiului in partea de nord est si Muntii Bucegi in partea de vest abazinului.

    Utilizarea terenului si vegetatiaIn bazinul hidrografic Arges, utilizarea terenului nu este uniform distribuita

    datorita diversitatii formelor de relief, cuverturii vegetale si dezvoltarii economice.In prezent, suprafata bazinului este:

    1

  • 8/6/2019 Bazinul Hidrografic Arges

    2/9

    27% acoperita cu paduri, 62% utilizata in agricultura: culturi cerealiere, legumicole, fructifere, fanete sipasuni si cresterea animalelor si 11% ocupata de localitati si ape (rauri, lacuri si acumulari).In concordanta cu formele de relief ale bazinului, se intalneste vegetatia de stepa

    in zonele de campie si in general, padurile de foioase si conifere, si unoricombinatii, depinzand de altitudine acopera zonele de deal si munte.

    GeologieRocile cristaline si calcaroase sunt predominante in masivul nordic al Muntilor

    Fagaras, in timp ce in masivul sudic predomina micasisturile, amfibolite si gresii.O mare diversitate de roci sedimentare (argila, calcar, nisip si pietris) pot fiintalnite in zonele de deal si campie ale bazinului (asa numitele depozite deCandesti si depozite de Fratesti).

    ClimaIn bazinul hidrografic Arges, clima este temperat-continentala, rece si ploioasa

    in zonele de munte (cu pierderi mici prin evaporatie), uscata si calduroasa inzonele de campie (cu pierderi semnificative prin infiltratie si evaporatie).

    2

  • 8/6/2019 Bazinul Hidrografic Arges

    3/9

    Hidrografia - resursele de apa - reteaua hidrograficaSursele si resursele de apa

    Bazinul hidrografic Arges dispune de bogate resurse de apa, suficientepentru principalii utilizatori din zona, dar neuniform distribuite in timp si spatiu.

    Principalele surse de apa din bazinul Arges sunt apele de suprafata,reprezentate de rauri si lacuri de acumulare si apele subterane (freatice si demare adancime).

    Resursele de apa teoretice totale din bazin sunt evaluate 2656 milioane m3(din care 1960 milioane m3 provin din apele de suprafata si 696 milioane m3 dinapele subterane). Circa 85.5% din aceste resurse teoretice sunt utilizabile dinpunct de vedere tehnic (2271 milioane m3 din care 1671 milioane m3 provin dinrauri, lacuri si lacuri de acumulare si 600 milioane m3 din apele subterane)(Tabel 1).

    Tabel 1 Sursele si resursele de apa din bazinul hidrografic Arges

    Resursele deapa

    Resursele de apa (milioane m3)

    Resurse teoretice Resurse utilizabile

    Ape desuprafata

    1960 1671

    Ape subterane 696 600

    Total 2656 2271

    Nivelul de utilizare a resurselor de apa in bazin este mare, circa 600

    m3/locuitor, an doar din apele de suprafata.Circa 77% din apele de suprafata din bazin fac parte din categoria I-a de calitate,15% din categoria a II-a, 6% din categoria a III-a si doar 2% sunt degradate(2000).

    Reteaua hidrografica a raului ArgesRaul Arges este un important rau interior ce izvoraste din Muntii Fagaras

    (avand doua izvoare, paraurile Capra si Buda), curge in directie sudicaintersectand o zona muntoasa, campii inalte si joase, si in final se varsa in fluviulDunarea langa Oltenita, la sud de Bucuresti.

    Raul Arges are lungimea de 340 km si suprafata totala a bazinului de receptie

    este de 12,550 km2. Principalii afluenti ai Argesului sunt Valsan, R. Doamnei, R.Targului si Dambovita pe partea stanga a bazinului si Neajlov pe partea dreapta.Dambovita strabate capitala Romaniei printr-un canal construit in perioada 1987-1989.

    Reteaua hidrografica a raului Arges cuprinde un mare numar de rauri, cu olungime totala de 4579 km (5.8% din lungimea totala a raurilor interioare dintara), si este prezentata succint in Tabel 2.

    3

  • 8/6/2019 Bazinul Hidrografic Arges

    4/9

  • 8/6/2019 Bazinul Hidrografic Arges

    5/9

    Acumulare Rau

    Lac de acumulare Dam

    AnCapacitate(mil m3)

    Suprafata(ha)

    Scop TipInaltime(m)

    Vidraru Arges 465 1000 PG A 166 1965

    Oesti Arges 1.8 42 PG G, E 20 1967Cerbureni Arges 1.65 35 PG G, E 18 1968

    Curtea deArges

    Arges 1.1 26 PG G, E 19 1970

    Zigoneni Arges 13.3 165 WS,PG G, E 29 1973

    Vlcele Arges 54.8 640 WS,PG,FC,I G, E 35 1975

    Budeasa Arges 54.9 643 WS,PG,FC,I G, E 33 1978

    Bascov Arges 5.1 140 WS,PG,I G, E 21 1970

    Prundu-

    Pitesti

    Arges 4.5 141 WS,PG,FC,I G, E 20 1971

    Golesti Arges 78.5 680 WS,PG,FC,I G, E 32 1983

    ZavoiuOrbului

    Arges 16.1 280 FC,I G, E 20 1988

    Ogrezeni Arges 7.6 241 WS,FC,I G, E 13 1997

    Maracineni Doamnei 38.5 380 PG,FC G, E 20 1982

    Baciu Doamnei 0.68 5.8 PG A 34 1966

    Vlsan Vlsan 0.18 1.5 PG A 24 1966

    Pecineagu Dmbovita 69 182 WS,PG,I E 105 1984

    Lacul Morii Dmbovita 19.41 246 FC,I,R G, E 15 1987

    Vacaresti Dmbovita 54.1 730 WS,PG,FC,IMB,E

    26 1989

    SaticSperiata

    Dmbovita 0.1 18 PG G, E 19

    Rusor Trgului 60 190 WS,PG,I E 120 1987

    Scopul acumularii: AT atenuare viituri PE producere energie AA alimentare cu apa I irigatii P piscicultura R recreereTip baraj : A arc G greutate P pamant R anrocamente BM baraj mobil

    Barajul Vidraru era al 27-lea baraj ca inaltime, din Europa si al 15-lea baraj inarc in anul intrarii in exploatare (1965). Constructia barajului a durat cinci ani si

    jumatate. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 metricubi de roca, din care aproximativ 1 milion metri cubi in subteran, s-au turnat930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi in subteran si s-aumontat 6.300 tone de echipamente electromecanice. Barajul Vidraru a fost, la

    5

  • 8/6/2019 Bazinul Hidrografic Arges

    6/9

    momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in lume intreconstructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22ploturi verticale, avand inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de307 metri, si este traversat de noua galerii orizontale interioare. Constructia sesprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru. Turbinele si generatoarele

    electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologicmediu, de 400 GWh/an.

    Delimitarea administrativa si caracteristicile demografice

    Bazinul hidrografic Arges este situat in judetele Arges, Dambovita,Teleorman, Giurgiu, Ilfov si Calarasi.Orasul Bucuresti, capitala tarii cu o populatie de peste 2,0 milioane de locuitori

    permanenti este de asemenea situat in partea inferioara a acestui bazin.Regiunea este dens populata, in zona situandu-se orase importante precum,Pitesti (186,000 locuitori), Curtea de Arges (35,000) si Oltenita (28,000).

    In bazin, exista cateva orase mici cum sunt Campulung, Gaiesti sau Titu si unmare numar de localitati in zona rurala; 67% din populatie este reprezentata depopulatia urbana si 33% populatia rurala.

    6

  • 8/6/2019 Bazinul Hidrografic Arges

    7/9

    Precipitatiile medii anualeDistributia precipitatiilor in bazinul hidrografic Arges este puternic influentata

    de relieful din regiune; se inregistreaza valori ale precipitatiilor medii anuale cevariaza intre 400 mm/an si 1400 mm/an dupa cum urmeaza:

    500 600 mm/an in zonele de campie, 500 700 mm/an in zona de Piemont, cu valori mai mari regiunea dealurilornordice si valori mai scazute in sud, 600 900 mm/an in zonele inalte de deal, si 1000 1400 mm/an in zonele de munte (Muntii Fagaras).Cateva valori caracteristice ale precipitatiilor inregistrate in diferite sectiuni alebazinului hidrografic Arges sunt date in Tabel 4.

    Tabel 4. Precipitatiile medii anuale si precipitatiile inregistrate in anul 2002in bazinul hidrografic Arges.

    Sectiune

    Precipitatiimediianuale(mm)

    Precipitatiileinregistratein anul 2002(mm)

    Cmpulung 793 730

    Curtea deArges

    755 682

    Pitesti 669 739

    Titu 604 668

    Bucuresti Filaret

    628 572

    Oltenita 579 637

    Temperatura medie anuala a aeruluiIn baziul hidrografic Arges, temperatura medie anuala a aerului variaza intre

    - 20C si 40C, in partea superioara care corespunde muntilor si intre 80C si 130C,in zona de piemont.In zonele de campie joasa, temperatura medie lunara variaza in general, intre-30C in Ianuarie si 22-230C in Iulie.

    Scurgerea medie anualaScurgerea medie anuala si debitul cu asigurarea 95% inregistrate in sectiuni

    caracteristice pe raul Arges si pe principalii sai afluenti sunt prezentate in Tabel5.

    7

  • 8/6/2019 Bazinul Hidrografic Arges

    8/9

    Tabel 5. Caracteristicile scurgerii pentru raul Arges si afluenti

    RauLungimeatotala(km) Sectiune

    Lungime(km)

    Suprafatabazin(km2)

    Scurgeremedieanuala(m3/s)

    Debitcu

    asig.95%(m3/s)

    Arges 340Cateasca 143 3480 22.4 7.2

    Malu Spart 233 3799 40.8 7.2

    Vlsan 79Bradet 37 123 2.38 0.45

    Malureni 62 239 3.18 0.62

    R.

    Doamnei

    107

    BahnaRusului

    44 355 6.9 1.65

    Darmanesti 86 566 8.77 1.8Ciumesti 90 1730 20.4 2

    R. Trgului 72

    Voina 12 65 2.48 0.41

    Voinesti 30 156 4.29 1.27

    Piscani 69 843 8.28 2.6

    Neajlov 186

    Moara dinGroapa

    102 379 0.8 0.19

    Vadu Lat 132 1284 3.99 0.55

    Calugareni 166 3392 8.82 0.65

    Sabar 174 Poenari 111 883 2.38 0.26

    Dmbovita 286

    PoduDmbovitei

    86 260 4.66 0.65

    Malu cuFlori

    119 668 9.84 1.08

    Lunguletu 202 1105 11.7 1.3

    In bazinul hidrografic Arges, in general, scurgerea specifica medie are valori: pana la 40 l/s.km2 in partea superioara a bazinului (in Muntii Fagaras), si mai mici de 1 l/s.km2 in partea inferioara (in Campia Romana).

    Scurgerea maxima are loc primavara (lunile martie - mai) si cea minima iarna(lunile decembrie - februarie).

    Impactul lucrarilor asupra mediului

    8

  • 8/6/2019 Bazinul Hidrografic Arges

    9/9

    Din punct de vedere hidrologic, impactul nu a fost resimtit mai deloc,deoarece s-au blocat anumite sectoare ale raului dand nastere la bazine deacumulare, folosite in general la producerea de energie electrica si la irigareaunor zone agricole mai aride. Cum s-a aratat si mai sus, prin tabelele cu valori,cel mai mare bazin de acumulare dupa raul Arges este Vidraru cu o capacitate

    de 465 mil. m3 de apa, acesta captand afluentii montani si raului. Din punct devedere turistic, acest lac este folosit pentru agrement.Insa avem parte si de un impact negativ asupra mediului. Prin constructia

    acestui lac de acumulare s-a renuntat la o buna parte din versanti, acestia fiinddinamitati iar astfel s-a ajuns la un dezechilibru intre fauna si vegetatie. Pe dealta parte insa acest sacrificiu a fost benefic avalului zonei. Datorita albiilor largisi populate, la cantitati mari de precipitatii si aluviuni s-ar fi ajuns la inundatiiputernice. In ceea ce priveste sectorul de campie acest lucru inca mai esteposibil, indiguirile fiind putine la numar iar barajele sunt din ce in ce mai rare.

    Bibliografie

    - Judetul Arges-colectia judetele patriei- Atlasul R.S.R- www.cjarges.ro- www.descopera.net

    9

    http://www.cjarges.ro/http://www.descopera.net/http://www.descopera.net/http://www.cjarges.ro/http://www.descopera.net/