1. BAZINUL CRASNEI: POZTIE GEOGRAFIC, LIMITE SI RELATII SPATIALE CU UNITTILE NVECINATE afluent de ordinul I al Tisei Izvorul: la captul sudic al Depresiunii Simleu, la contactul dintre culmile Muntilor Meses si Muntilor Plopis, de sub vrful Mgura Priei, la o altitudine de 577 m. bazin de receptie bine dezvoltat, cu o asimetrie destul de accentuat spre dreapta, mai ales n aval de confluenta cu Valea Zalului Limite: E, N-E : Bazinul Somesului V, S-V: Bazinul Ierului, Bazinul Barcau N-V : Granita cu Ungaria 2. FACTORII DE CONTROL AI PROCESELOR MORFODINAMICE DIN BAZINUL HIDROGRAFIC AL CRASNEI 2.1 Factorul climatic valorile radiatiei solare n cadrul bazinului morfohidrografic, variaz ntre 115-120 kcal/cm/an Precipitatiile medii multianuale sunt distribuite neuniform la nivelul bazinului cu valori ce variaz ntre 643,9 mm/an la Zalu, 559,7 mm/an la Supuru de Jos si 548,2 mm/an la Carei 2.2 Conditonarea morfogenezei de ctre factorul hidric Regimul hidric: ape mari de scurt durat, cu cresteri de debite mai ales la sfrsitul iernii si nceputul primverii (datorate topirii zpezilor din spatiul montan, asociate cu precipitatiile czute), viituri de var ape mici de toamn. regim hidrologic de tip pericarpatic vestic cu alimentare din surse subterane, din ploi si topirea zpezilor, avnd un caracter nivo-plivial (n sectorul superior) si pluvionival (n sectorul mijlociu si inferior) Debitul mediu specific: valorile cele mai mari n sectorul montan, unde depseste 10 l/s/km, n zona colinar valoarea scugerii specifice scade la 4 l/s/km la Crasna si 3,5 l/s/km la Simleul Silvaniei, Variatiile de debite: Crasna la statia hidrometric Crasna: 2,13 m/s, Zalu la statia Borla: 1,69 m/s, Crasna la Supuru de Jos:2,87 m/s, Crasna la Moftinul Mic: 4,56 m/s. Afluenti: Zalau, Maja, Cerna, Maria (afl. de dreapta) n bazinul Crasnei, viiturile se produc fie datorit ploilor n intervalul aprilie-noiembrie, fie datorit topirii zpezilor pentru perioada decembrie-martie, sau prin suprapunerea celor dou fenomene la sfrsitul iernii si nceputul primverii. 2.3 Factorul geologic este rezultatul prefacerilor de la contactul a dou unitti majore, Carpatii Occidentali la sud si Blocul Pannonic in nord, care au cunoscut ncepnd cu Badenianul, continund cu

Sarmatianul si Pannonianul, puternice fragmentri si lsri pe vertical fundament format din sisturi cristaline ale Blocului Pannonic si cristalino-mezozoice de tip carpatic, sau chiar paleogene, peste care s-au depus succesiv formatiuni sedimentare

2.4 Factorul morfologic - diversitate a formelor de relief, de la munti josi si dealuri pn la formele plate de cmpie 2.5 Factorul biotic 2.6 Factorul pedologic 2.7 Factorul antropic Interventia antropic asupra versantilor si influenta sa asupra modelrii actuale Interventia antropic asupra albiilor si influenta sa asupra modelrii actuale acumulri, ca si cele de la Vrsolt, Moftinu Mic, Moftinu Mare regularizarea si ndiguirea rurilor Crasna si Zalu transferul de debit din Crasna spre Ier prin intermediul canalului de la Acs construirea unui numr mare de canale n tot sectorul inferior exploatrile balastului din albiile rurilor 2.8 Timpul ca factor de control n dinamica proceselor actuale 3. PROCESE SI TENDINE ACTUALE N DINAMICA RELIEFULUI BAZINULUI CRASNEI 3.1 Potentialul morfodinamic al bazinului Crasnei Trei sectoare distincte, ce se suprapun principalelor trepte de relief din bazinul hidrografic al Crasnei: sectorul montan, cu un potential morfodinamic accentuat, determinat de pante de peste 20 sectorul de deal, cu un potential morfodinamic ridicat datorat pantelor de 3-15, a lipsei vegetatiei si mai ales datorit modului neadecvat de utilizare a terenurilor ; sectorul de cmpie cu un sczut potential morfodinamic datorit pantelor de sub 3. 3.2 Particularittile morfografice si morfometrice ale bazinului Crasnei 3.2.1 Hipsometria procentul ridicat al suprafetelor ce caracterizeaz treapta altimetric cuprins n 200 si 400 m. dintr-un total de 212 629,8 ha. din cadrul bazinului hidrografic al Crasnei, 171 571,5 ha, adic 80,69 %, sunt terenuri cu altitudini ce nu depsesc 300 m 3.2.2 Adncimea fragmentrii reliefului 2-35 m/km sunt specifice ntregului sector inferior al baziunului, ce se suprapune regiunii joase de cmpie, dar si culoarelor de vale ale Crasnei si Zalului. ntre 35,1- 76 m/km, sunt specifice sectoarelor mijlocii si inferioare ale subbazinelor: Maria si Nanda, n cursul mijlociu al subbazinului Maja, dar si cursurilor inferioare ale vilor: Soldubita, Znicel, Carastelec, Mldia. ntre 76,1-118 m/km: areale extinse ale reversului de cuest de pe stnga Vii Zalului, de pe stnga Vilor Maja si Cerna, n cursurile superioare ale vilor: Znicel, Carastelec si

Mldia, n Dealurile Bicului si dealurile piemontane situate la contactul cu Muntii Meses. ntre 118,1-189 m/km sunt ncadrate sectoarele situate n partea de nord-vest a Culmii Mesesului, partea de nord si de est a Mgurii Simleu, sud-vestul Mgurii Cosei si Dealurile Codrului ntre 189,1-346 m/km sunt valori specifice prtii centrale a Mgurii Simleu si a culmii principale a Mesesului.

3.2.3 Fragmentarea orizontal a reliefului Valoare medie 1,24 km/km, valoarea maxim ajunge la 5,78 km/km. n sectorul Vrsolt-Pericei si n aval de Srmsag 3.2.4 Geodeclivitatea calculate valorile pantelor n grade, realizndu-se o analiz amnuntit pentru fiecare clas de valori. Au fost reprezentate sase clase valorice ntre minima si maxima nregistrat (036,2). 3.2.5 Orientare suprafetelor morfologice 3.3. Morfodinamica fluvial inundatiile din: 1970, 1974, 1977 viiturile din: 8 mai 1989, 19-20 iunie 1998, 15 aprilie 1993, 27 decembrie 1995, 18-19 octombrie 1996, 7-10 iunie 1997, 3-4 octombrie 1998, 22 februarie 1999, 22 mai 1999, 6 aprilie 2000, 18 septembrie 2001. 3.3.1 Ordinul retelei hidrografice actuale Rul Crasna a ajuns la ordinul de mrime 6 pentru sectorul situat dup confluenta cu Valea Maria, iar rurile de ordinul 1sunt cele mai tinere. 3.3.2 Evolutia profilelor longitudinale ale rurilor din bazinul Crasnei influenta structurii si a litologiei asupra aspectului vilor din bazinul Crasna. Vi subsecvente: Crasna (sectorul Horoatu Crasnei-Pericei; sectorul Srmsag-Supuru de Jos) Zalu Calitca (ntre Mesesenii de Sus si Mesesenii de Jos) Cumpenei Maja (sectorul Nadesu Hododului confluenta cu Crasna) Cerna Maria Vi consecvente: Boului Ban Mitei Panic Mortuta Maja (sectorul superior) Maria (prin Hodisa) Vi obsecvente: Carastelec 3.3.3 Morfodinamica albiilor minore

Morfodinamica albiei rului Crasna pe sectorul Vrsolt-Srmsag Neuniformitatea substratului prin aparitia accidentului insular cristalin al Mgurii Simleu, a impus mprtirea n trei microsectoare de vale distincte sub aspect morfologic si dinamic a sectorului Vrsolt-Srmsag. Microsectorul Vrsolt-Simleu Silvaniei, se caracterizeaz prin: asimetria accentuat a vii, cu o dezvoltare mai mare pe stnga; lrgirea considerabil a vii; prezenta teraselor bine dezvoltate pe partea stng a Crasnei. Microsectorul Simleu Silvaniei-Giurtelecu Simleului Valea Crasnei sufer modificri serioase, la contactul cu cristalinul Mgurii Simleu, unde se ngustez pn la 200 m. Creaz n acest fel un defileu epigenetic ce functioneaz ca un nivel de baz local, fat de care evolueaz Valea Crasnei n amonte. Microsectorul Giurtelecu Simleului-Srmsag are urmtoarele caracteristici: larga extensiune a luncii, cu dispunere simetric fat de ru; terase bine exprimate pe stnga Crasnei

Morfodinamica albiei Vii Banului pe sectorul Sg-Crasna Procesele geomorfologice actuale ce caracterzeaz albia Vii Banului sunt: eroziunea n adncime, generat de nivelul de baz din Cmpia Tisei, dar si sub influenta miscrilor de subsident local din regiunea Vrsolt eroziunea lateral, care genereaz n multe sectoare ale albiei, prbusiri ale malurilor slab consolidate. Morfodinamica albiei Vii Cerna n sectorul Racova-Hurezu Mare Valea Cerna se caracterizeaz printr-o asimetrie accentuat a vii, avnd versantul drept o frunte de cuest, iar pe versantul stng se pstreaz fragmente ale teraselor I, II si III. Morfodinamica albiei rului Zalu, n sectorul Criseni-Hereclean n acest sector valea se caracterizeaz prin: asimetrie accentuat, principalii afluenti fiind situati pe stnga (Valea Mitei, Panic, Valea Rece, Sici) versantul drept este o cuest fragmentat si afectat de procese de modelare actual (alunecri de teren, ravene, siroire si pluviodenudare Morfodinamica albiei rului Crasna n sectorul Bobota-Acs Procesele de meandrare a albiei au impus schimbri continue, care au determinat reducerea razei meandrelor si totodat reducerea coeficientului de meandrare. La nivelul sectorului analizat, au fost identificate dou tipuri de evolutie a albiei n perioada actual: Prima directie ar fi cea a autocaptrilor de meandru, cea de-a doua, fiind dirijat de factorul antropic, prin strpungerea meandrelor n mod artificial.

3.3.4 Morfodinamica albiilor majore lunca este prezent n lungul lunca este prezent n lungul rului Crasna cu desfsurare direct proportional cu distanta fat de izvor. este ntrerupt n cadrul defileului epigenetic de la Simleu Silvaniei (unde apare local n cele dou microdepresiuni de la Cehei si de la Uileacu Simleului). 3.4. Morfodinamica versantilor 3.4.1 Clasificarea versantilor 3.4.1.1 Clasificarea dup relatia cu structura versantilor consecventi: sectoarele de pe stnga Crasnei si a Vii Zalului (pn la confluenta celor dou ruri) versantii obsecventi: Horoatu Crasnei-Crasna, Recea-Vrsolt-Pericei, pe Valea Cumpenei (afluent de stnga al Crasnei), pe Seredeanca, Valea Gumbei si Calitca (pe dreapta Crasnei) 3.4.1.2. Clasificarea n functie de orientarea suprafetelor 3.4.1.3 Clasificarea versantilor n functie de pozitia lor n cadrul bazinului hidrografic al Crasnei versantii de obrsie: Mgura Priei, cursurile superioare ale vilor: Mal, Boului, Pria, Ponita, Ragului, Calitca si Zalu afectati de eroziune regresiv, proces morfogenetic ce contribuie activ la modelarea Culmii Mesesului. versanti de interfluviu spatiile interfluviale dintre Barcu si Crasna, Crasna si Zalu, Zalu si Valea Slajului, Maja si Cerna, Cerna si Nanda, Nanda si Maria, dar si spatiile interfluviale dintre afluentii mai mici ai vilor amintite modelati de eroziunea lateral, exercitat de reteaua hidrografic, care micsoreaz suprafata versantilor pinten Versantii de vale sunt specifici tuturor rurilor din bazinul hidrografic al Crasnei, supusi proceselor de modelare activ prin alunecri de teren (de cele mai multe ori superficiale si pe alocuri stabilizate), siroire si pluviodenudatie. 3.4.1.4 Clasificarea versantilor din bazinul Crasnei dup aspectul n plan n functie de gradul de meandrare a retelei hidrografice principale, dar si a afluentilor, rezult forma versantilor n plan. Sunt specifici versantii concavi, convecsi si liniari sau drepti 3.4.1.5. Clasificarea versantilor dup forma profilului 3.4.2 Procesele de modelare actual a versantilor alunecri de teren Surpri: n sectorul nalt al Muntilor Meses si Mgura Simleu Creepingul si pluviodenudatia Eroziunea n suprafat: pe versantii cu nclinare mai mare de 10-14, versantii ce nsotesc Valea Zalului si Valea Crasnei pe dreapta,

la contactul cu zona piemontan din sud-estul si sud-vestul bazinului Crasnei pe versantul sudic al Mgurii Simleu n Dealurile Husenilor, Bnisorului, Mesesenilor, Aghiresului, Cosei

3.4.3 Tipuri de evolutie a versantilor Evolutia prin retragere Evolutia prin aplatizare-tesire specific mai cu seam n cmpia piamontan a Ardudului, dar si n Cmpia Carei (prezenta dunelor de nisip) Evolutia prin refragmentare este specific n general, fronturilor de cuest, ce sunt fragmentate de organisme torentiale (ravene, ogase) si de nseuri de obrsie ale vilor mici tributare retelei principale din bazin. Evolutia prin acumulare (agradare) 3.4.4 Unitti morfologice si functionale ale sistemelor versantilor 3.4.5 Harta geomorfologic a bazinului Crasnei 4. UTILIZAREA TERENURILOR suprafata total 2 139,48 km terenutile agricole ocup 1 593,8 km, fondul forestier 386,3 km, suprafata ocupat de ape (inclusiv lacurile si mlastinile) 6,98 km terenurile construite detin circa 152,4 km.

4.1 Utilizarea terenurilor pe suprafete orizontale si cvasiorizontale Suprafetele cu cele mai mici nclinri sunt situate n bazinul inferior si mijlociu al Crasnei. Predomin terenurile agricole, din care cele arabile au ponderea cea mai mare, cultivndu-se pe suprafete ntinse n special cereale. Pentru spatiile interfluviale sunt specifice mai cu seam, terenurile cu vegetatie forestier si cele cu pajisti secundare, ns sunt destule situatii cnd sunt utilizate ca terenuri arabile, care acutizeaz procesele de versant, n special pluviodenudatia si eroziunea pelicular. Podurile teraselor si luncile, constituie suprafete slab nclinate, utilizate ca terenuri arabile. 4.2 Utilizarea terenurilor pe suprafete nclinate pe fronturile cuestelor secundare (Mesesenii de Sus, Mesesenii de Jos), datorit suprapsunatului apare o intensificare a degradrii terenurilor si o accelerare a proceselor de modelare actual. Tot pentru fronturile de cuest (dar de aceast dat pe fronturile principale) sunt specifice utilizri diferite de la un sector la altul. frontul de cuest ce nsoteste Valea Zalului pe dreapta, este utilizat ca psune (ntre localittile Criseni-Hereclea-Bocsa), sunt si sectoare cu plantatii de pruni si meri, asa cum este cazul n localitatea Hereclean, care si extinde vatra din lunca Vii Zalului si pn n partea superioar a frontului de cuest. Frontul de cuest din sectorul Pericei-Simleul Silvaniei este terasat, fiind utilizat pentru cultivarea vitei de vie si a pomilor fructiferi.

n sectoarele superioare ale reversurilor de cuest se mai pstreaz mici suprafete cu pduri, ns n cea mai mare parte ele au fost defrisate, fcnd loc terenurilor agricole. 4.3 Vulnerabilitatea si pretabilitatea terenurilor n bazinul Crasnei Sase categorii de vulnerabilitate: terenuri vulnerabile la prbusiri, rostogoliri si torentialitate, specifice zonelor mai nalte din culmea montan a Mesesului, Mgura Simleului, Mgura Cosei, si Culmea Codrului. Aceste procese de modelare sunt determinate de pantele cu nclinare mai mare de 20 si a substratului cristalin. terenuri foarte vulnerabile la toat gama proceselor de versant: alunecri de teren, eroziunea solului si ravinri, specifice fronturilor de cuest de pedreapta Vii Crasnei, Vii Zalului si Vii Maja. terenuri mediu vulnerabile la procese de versant, specifice sectoarelor cu o nclinare mai mic de 10 . terenuri cu vulnerabilitate redus la procesele de versant, cea mai mare parte a sectorului de dealuri a bazinului Crasnei. terenuri nevulnerabile, specifice podurilor teraselor unde poat s apar local fenomenul de tasare. fruntile teraselor au un grad de vulnerabilitate mai ridicat, asemntor versantilor din bazinul Crasnei. terenuri cu vulnerabilitate ridicat la inundatii, specifice luncilor rurilor Crasna, Zalu si afluentilor acestora