Basmul

Definitie: Obs: Avand in vedere ca traditional basmele se povesteau copiilor este evident si aproape explicit rolul sau epic,moral.Personaje: -eroul Eroul este de cele mai multe ori un tanar necasatorit care trebuie sa porneasca intr-o calatorie.Defapt basmele pastreaza tiparul calatoriei initiatice pe care tinerii din societatile arhaice trebuiau sa o parcurga si la capatul careia isi dovedeau calitatile. Abia dupa aceea patrundeau in comunitatea adultilor si capatau dreptul de a-si intemeia o familie. Pe de alta parte, imaginea eroului din basmele romanesti se aseamana cu imaginea cavalerului medieval din marile poeme medievale europene. -adjuvanti=ajutoarele Sunt de cele mai multe ori persoane cu trasaturi supranaturale care suplinesc in anumite situatii lipsa de experienta a eroului : calul nazdravan, craiasa albinelor, furnicilor. -personajele negative Se supun unei tipologi traditionale astfel fie sunt oameni insemnati, fie sunt personaje fantastice : omul stapan, omul rosu, zmeul, scorpia, dragonul.

Basmele folclorice presupun un conflict liniar reprezentat intr-un text preponderent narativ in care dialogul apare doar accidental avand strict functie de relatare. Din punct de vedere al structurii se identifica in basme o formula initiala, formule mediane si o formula finala. Are rolul de a marca momentele principale ale subiectului, de a anunta o atmosfera fantastica, dar si de a mentine alerta atentia eventualului ascultator : ‘a fost odata ca niciodata’ Fantasticul este o trasatura care caracterizeaza basmele, dar spre deosebire de nuvelele sau romanele fantastice, creatorul basmului nu urmareste sa il surprinda pe cititor prin intamplari neobisnuite. Fantasticul in basme are, mai degraba caracter convenabil. Aceasta varianta a fantasticului se numeste fabulos. Fiind un text folcloric, basmul circula de regula, in variante si de aceea este foarte important sa se identifice principalele pasaje ale textului, verificandu-se ulterior care dintre fragmente exista in diverse variante. In literatura populara, aceste pasaje se numesc motive literare. In urma studierii celor mai importante basme din literatura universala, s-a constatat ca exista o serie de motive intalnite frecvent :-motivul imparatului fara urmasi-motivul mezinului istet-motivul fratelui bogat si al celui sarac-motivul plecarii de acasa-motivul interdictiei, incalcarii interdictiei, viclesugului, drumului, probelor celor doua taramuri. Terminologie : in teoria literara circula doua termene pe care teoreticienii ii deosebesc : basm si poveste. Basmul are un caracter pregnant fantastic, fiind prezente elemente fabuloase si supranaturale.

Povestea are un puternic caracter nuvelistic. Faptele sunt imaginare, dar se desfasoara intr-un spatiu mult mai realist.(‘Povestea unui om lenes’)Obs : Totusi termenii circula si ca sinonime, scriitorii insisi suprapunandu-i :’Povestea lui Harap-Alb’

Danila Prepeleac-basm-

Danila Prepeleac – personajulNume : Danila – augmentativ, conotatie negativa Prepeleac – porecla dupa singurul lucru pe care il facuse la casa lui. In expresii ‘sgol prepeleac’-sarac lipit pamantului.Tipologie : conform tipologiei basmului personajele sunt pozitive sau negative. In prima parte a basmului, pare sa se incadreze in cateoria personajelor negative avand in vedere ca lenea si prostia se subordoneaza categoriei negative. Totusi naratorul isi exprima simpatia pentru personaj desi este evident ca este un antierou. In partea a doua el devine erou pentru ca se opune dracilor, pesonaje negative. Modalitati de caracterizare :-directa prin portret La inceputul textului, Danila e ‘lenes, nechitit la minte si nechibzuit la trebi’ si mai tarziu, pe parcursul actiunii, dar cum am spus, omul nostru era ‘un om din aceia careia-i mananca cainii din traista si toate trebile cate le facea, le facea pe dos’. In urma trocurilor dezavantajoase, Danila isi face si o autoanaliza a situatiei : ‘ doar stiu ca nu-i acum intaia data sa merg la drum ; dar parca dracul mi-a luat mintile !’ sau mai tarziu ‘ Ma ... ca rau mi-a mai mers astazi ! Ce zi pocita se vede ca mi-a luat cineva din urma !’.-indirecta Avand in vedere caracterul preponderent negativ al textului, predomina caracterizarea indirecta prin fapte, intamplari, atitudini, reactii schimbatoarerepetat dezavantajoase ii demonstreaza naivitatea si lipsa de capacitate de a invata din greseli. Totusi personajul pare, mai degraba, expunerea unei situatii de viata decat al unei tipologii. In partea a doua, Danila pare transfigurat, fiind aproape opusul personajului din partea intai. Schimbarea a suscitat mai multe explicatii George Calinescu spunea ‘ in povesti nu se observa ci se demonstreaza observatiuni milenare, Danila prepeleac dovedeste ca prostul are noroc’. George Munteanu credea ca ‘ e o foarte mestesugita demonstratie ca tot patitu-i priceput’. Naratorul observa: ‘dar este o vorba: tot bogatul minteos si tanarul frumos. Danila mai prinsese acum la minte’. Se poate specula si o explicatie in ordinea scopului moral al basmului. Danila este unul dintre cei mai prosti oameni, dar in confruntarea cu dracii se arata mai intligent decat ei.Relatia cu alte personaje :-cu fratele : Relatia este in opozitie desi ei nu intra in conflict declarat.-cu dracii : Abia in aceasta a doua parte apare confruntarea directa bine-rau, respectiv erou-forte malefice. Cele sase probe pun in evidenta inteligenta, ingeniozitatea si imaginatia lui Danila.adjuvantii=ajutoarele : iepurele, ursul, copiii si nevasta

Observatii stilistice : Basmul cult preia motive folclorice pe care le recompune intr-o naratiune originala, in stilul specific autorului. Creanga preia motive folclorice de larga circulatie pe care le prezinta din perspectiva naratorului omniscient in maniera proprie, cu umor, privindu-si personajele cu seninatate si ingaduinta. Originalitatea se arata si in felul in care Creanga reuseste sa imbine in acelasi text elementele de basm nuvelistic si basm fantastic. In prima parte autorul foloseste diverse tehnici realiste in prezentarea atmosferei satului si a personajelor. Dialogul intervine frecvent intrerupand naratiunea, spre deosebire de basmele folclorice : la Creanga dialogul are scopuri(finalitati) multiple : dinamizeaza actiunea, dramatizeaza situatiile, iar autorul are ocazia sa isi demonstreze eruditia paremiligoca(cunoscatoare de proverbe). Apar adesea in text proverbe si zicaturi, expresii si vorbe de duh introduse prin conectori specifici lui Creanga :’vorba ceea’,’vorba mea’. Dialogul nu are neaparat functia de caracterizare pentru ca personajele nu se diferentieaza prin limbaj, ci, mai degraba, defineste mediul si nuanteaza personajele scotandu-le din tipare. Oralitatea, trasatura specifica prozei lui Creanga se identifica in text nu doar abundenta dialogului, ci si prin alte structuri specifice ca : expresii, exclamatii, interjectii onomatopeice, enunturi eliptice, tautologii, constatari colocviale, apelative. Totodata se observa o relatie interesanta intre instantele comunicarii narative deoarece autorul se adreseaza direct cititorului asa incat registrul intratextual se suprapune uneori cu registrul extratextual. Specific basmului lui Creanga este si felul in care priveste secventa fantastica in cheie parodica asa incat reprezentantii fortei raului sunt singurii care accepta probele in maniera clasica/traditionala. Pentru Danila respectivele incercari sunt doar provocari de inteligenta si viclenie. Unealta magica pe care o dobandesc uneori eroii de basm este pentru Danila istetimea pe care o primeste abia cand are intradevar nevoie de ea, Abia in aceasta parte a basmului sunt prezente cateva din multiplele functii pe care le identifica V.I. Propp (cercetator lingvist rus) in ‘Morfologia basmului’.

Subiectul basmelor culte respecta in linii mari motivele din basmele folclorice. Basmul ‘Danila Prepeleac’ are un incipit scurt care dovedeste, ca de obicei clasarea actiunii intr-un timp si spatiu incert ‘Erau odata intr-un sat doi frati’. Caracterizarea personajelor debuteaza in expozitiune intr-un stil specific lui Creanga care surprinde o intreaga tipologie intr-o exprimare concentrata si expresiva ‘ Cel mai mare era harnic, grijuli si chiabur pentru ca unde punea el mana punea si Dumnezeu mila, dar n-avea copii’. Intervine in expozitiune motivul folcloric al celor doi frati : unul bogat si celalalt sarac, pentru ca Danila pare opusul fratelui sau fiind lenes, ‘nechitit la minte si nechibzuit la trebi’ si pe deasupra ‘ fugea el de noroc si norocul de dansul’. Conform tiparului traditional nevasta fratelui bogat se opune la un moment dat generozitatii sotului sau, lucru ce marcheaza intriga. Fratele cel bogat il sfatuieste pe Danila sa mearga la targ si sa-si vanda boii cei grasi pe doi boi mai mici si un car. Desfasurarea actiunii incepe deci, cu motivul plecarii eroului in calatorie. Pe drum Danila face o serie de schimbari dezavantajoase si se remarca umorul lui Creanga pentru ca fiecare scena a cate unui schimb reprezinta si comic de situatie.

Comicul rezulta din lipsa de intentie a celuilalt taran de a-l pagubi pe Danila. Motivul trocului dezavantajos este foarte frecvent in basmele folclorice europene fiind intalnit si la rusi, norvegieni, englezi si francezi. Finalul schimbuluieste ironic, Danila alegandu-se cu o punga. Naratorul puncteaza intelesul fiecarei intamplari in parte si ne atrage atentia de exemplu ca ‘Danila toate trebile cate le facea, le facea pe dos’ si personajul insusi spune la finalul experientei : ‘parca dracul mi-a luat mintile’. Dar experientele nefericite ale lui Danila nu se opresc aici, el reusind sa prapadeasca si carul cu boi al fratelui sau in padure.