ministerul administraŢiei Şi internelor 2010 si anexe paar/paar gorj 2009.doc · web viewla...

NESECRET

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă GORJ

Secretariatul Tehnic Permanent Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

”Lt. col. Dumitru Petrescu” al Judeţului Gorj

Exemplar nr._ Nr. 652830 Din 08.04.2010

P L A NDE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A

RISCURILOR

- TÂRGU-JIU 2010 -

Pagina 1 din 85 NESECRET

APROB PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN GORJ

ION CĂLINOIU

PREŞEDINTELE COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ PREFECTUL JUDEŢULUI GORJ

Conf.univ.dr. Vasile Liviu ANDREI

INSPECTOR ŞEF

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ”LT. COL. DUMITRU PETRESCU” AL JUD. GORJ Col.dr.ing.

MIHĂIŢĂ LIVIU DUMITRAŞCU

NESECRET

c u p r i n s

CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE____________________________________________5SECŢIUNEA 1. DEFINIŢIE, SCOP, OBIECTIVE_________________________________________5SECŢIUNEA 2. RESPONSABILITĂŢI PRIVIND ANALIZA ŞI ACOPERIREA RISCURILOR__6

2.1 ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ_______________________________________________________62.2 STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATE_______________________________________________72.3 RESPONSABILITĂŢILE ORGANISMELOR ŞI AUTORITĂŢILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIU____7

CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE UNITĂŢIIADMINISTRATIV – TERITORIALE______8SECŢIUNEA 1. AMPLASARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF_________________________________8

1.1. SUPRAFAŢĂ, VECINĂTĂŢI, ORGANIZARE ADMINISTRATIVĂ______________________________81.1.1. Suprafaţa___________________________________________________________________________81.1.2. Vecinii____________________________________________________________________________81.1.3. Organizarea administrativă_____________________________________________________________8

1.2. FORMELE DE RELIEF, SPECIFICITĂŢI, INFLUENŢE________________________________________91.3. CARACTERISTICILE PEDOLOGICE ALE SOLULUI________________________________________10

SECŢIUNEA 2. CARACTERISTICI CLIMATICE_______________________________________112.1. REGIMUL CLIMATIC, SPECIFICITĂŢI, INFLUENŢE________________________________________112.2. REGIMUL PRECIPITAŢIILOR___________________________________________________________112.3. TEMPERATURI________________________________________________________________________122.4. FENOMENE METEOROLOGICE EXTREME_______________________________________________12

SECŢIUNEA 3. REŢEA HIDROGRAFICĂ______________________________________________123.1. BAZINE HIDROGRAFICE, CURSURI DE APĂ, LACURI DE ACUMULARE____________________123.2. LACURI, IAZURI, APE SUBTERANE ŞI ACUMULĂRI PISCICOLE____________________________133.3. AMENAJARI HIDROTEHNICE (DIGURI, BARAJE, ALTE LUCRĂRI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDATIILOR)__________________________________________________________________________13

SECŢIUNEA 4. POPULAŢIA ŞI STRUCTURA DEMOGRAFICĂ__________________________144.1. NUMĂRUL POPULAŢIEI________________________________________________________________144.2. STRUSCTURA DEMOGRAFICĂ__________________________________________________________14

4.2.1. Populaţia pe sexe___________________________________________________________________144.2.2. Populaţia pe medii__________________________________________________________________144.2.3. Populaţia pe naţionalităţi_____________________________________________________________15

4.3. DENSITATEA POPULAŢIEI LA RECENSĂMINTE__________________________________________15SECŢIUNEA 5. CĂI DE TRANSPORT__________________________________________________16

5.1. CĂI DE TRANSPORT FEROVIARE_______________________________________________________165.2. REŢEAUA DE DRUMURI_______________________________________________________________165.3. REŢELE DE CONDUCTE MAGISTRALE__________________________________________________17

SECŢIUNEA 6. DEZVOLTARE ECONOMICĂ__________________________________________176.1. ZONE INDUSTRIALIZATE ŞI RAMURI ECONOMICE______________________________________176.2. DEPOZITE/REZERVOARE ŞI CAPACITĂŢILE DE STOCARE________________________________176.3. EXPLOATĂRI MINIERE ŞI PETROLIERE__________________________________________________18

6.3.1.Exploatări miniere___________________________________________________________________186.3.2.Exploatări petroliere_________________________________________________________________18

6.4. FONDUL FUNCIAR____________________________________________________________________186.4.1. Terenuri agricole____________________________________________________________________186.4.2. Fondul forestier_____________________________________________________________________18

6.5. Creşterea animalelor_____________________________________________________________________196.6. TURISM – CAPACITĂŢI DE PRIMIRE TURISTICĂ__________________________________________19

6.6.1. Turism____________________________________________________________________________196.6.2. Unităţile de cazare turistică, capacitatea de cazare turistică şi turiştii cazaţi în unităţile de cazare turistică________________________________________________________________________________20

6.7. RESURSE NATURALE__________________________________________________________________216.7.1. Resurse de substanţe minerale utile_____________________________________________________216.7.2. Resursele balneo-turistice_____________________________________________________________21

SECŢIUNEA 7. INFRASTRUCTURI LOCALE__________________________________________227.1. INSTITUŢII PUBLICE___________________________________________________________________22


NESECRET 7.1.1. Cultură şi artă______________________________________________________________________227.1.2. Învăţământ________________________________________________________________________227.1.3. Sănătatea publică.___________________________________________________________________227.1.4. Reţele de utilităţi____________________________________________________________________237.1.5. Locurile de adunare şi cazare a sinistraţilor_______________________________________________24

SECŢIUNEA 8. SPECIFIC REGIONAL_________________________________________________24CAPITOLUL III. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ_25

SECŢIUNEA 1. ANALIZA RISCURILOR NATURALE___________________________________261.1. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE___________________________________________26

1.1.1. Inundaţii__________________________________________________________________________26a) Inundaţii produse în urma revărsărilor de ape şi scurgerilor de torenţi produse de căderile de precipitaţii masive şi topirii zăpezii_________________________________________________________________26b) Inundaţii generate de calamităţi naturale şi avarii la construcţiile hidrotehnice___________________26

1.1.2. Furtuni, tornade secetă, îngheţ_________________________________________________________331.2. INCENDII DE PĂDURE_________________________________________________________________331.3. AVALANŞE___________________________________________________________________________361.4. FENOMENE DISTRUCTIVE DE ORIGINE GEOLOGICĂ_____________________________________37

1.4.1. Cutremure_________________________________________________________________________371.4.2. Alunecări de teren şi prăbuşiri de teren__________________________________________________37

SECŢIUNEA 2. ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE_______________________________392.1. RISCURI INDUSTRIALE________________________________________________________________39

2.1.1. accidente cu substanţe chimice periculoase folosite în procesul de producţie____________________392.2. RISCURI DE TRANSPORT ŞI DEPOZITARE DE PRODUSE PERICULOASE____________________41

2.2.1. Transportul rutier___________________________________________________________________412.2.2. Transportul feroviar_________________________________________________________________412.2.3. Transport aerian____________________________________________________________________422.2.4. Transportul prin reţele magistrale_______________________________________________________42

2.3. RISCURI NUCLEARE___________________________________________________________________422.4. RISCURI DE POLUARE A APELOR_______________________________________________________432.5. RISCURI DE PRĂBUŞIRI DE CONSTRUCŢII, INSTALAŢII SAU AMENAJĂRI__________________452.6. EŞECUL UTILITĂŢILOR PUBLICE_______________________________________________________452.7. CĂDERI DE OBIECTE DIN ATMOSFERĂ SAU DIN COSMOS________________________________452.8. MUNIŢIE NEEXPLODATĂ______________________________________________________________46

SECŢIUNEA 3. RISCURI BIOLOGICE_________________________________________________483.1. EPIDEMII_____________________________________________________________________________483.2. EPIZOOTII/ZOONOZE__________________________________________________________________48

SECŢIUNEA 4. ANALIZA RISCURILOR DE INCENDIU_________________________________504.1. RISCUL DE INCENDIU LA OPERATORII ECONOMICI DIN DOMENIUL CHIMIEI ŞI

PETROCHIMIEI. (datele au fost furnizate de către Serviciul Prevenirea Incendiilor)___________________514.2. RISCURI DE INCENDIU LA OPERATORII ECONOMICI DIN DOMENIUL PRODUCERII ENERGIEI

ELECTRICE ŞI TERMICE._______________________________________________________________524.3. RISCUL DE INCENDIU LA OPERATORII ECONOMICI CE DEPOZITEAZĂ MATERIALE ŞI

SUBSTANŢE PERICULOASE ŞI UTILIZEAZĂ REŢEAUA RUTIERĂ ŞI FEROVIARĂ PENTRU TRANSPORTUL ACESTORA ŞI NU INTRĂ SUB INCIDENŢA HGR 804/2007 SUNT:______________534.3.1. Operatori economici ce au ca obiect de activitate comercializarea carburanţilor pentru autovehicule

(staţii distribuţie);____________________________________________________________________534.3.2.Operatori economici ce au ca obiect de activitate producerea, depozitarea şi comercializarea

vopselurilor, diluanţilor, lacurilor, adezivilor.______________________________________________534.3.3. Depozite de carburanţi şi parcuri de rezervoare, staţii de pompare a produselor petroliere de extracţie

(ţiţei); operatori economici ce au ca obiect de activitate producerea şi distribuţia gazelor industriale; operatori economici ce au ca obiect de activitate îmbutelierea G.P.L..___________________________54

4.4. RISCUL DE INCENDIU LA OPERATORII ECONOMICI CARE AU CA OBIECT DE ACTIVITATE PRELUCRAREA CAUCIUCULUI__________________________________________________________56

4.5. RISCUL DE INCENDIU OPERATORI ECONOMICI CE AU CA OBIECT DE ACTIVITATE PRELUCRAREA SUPERIOARĂ A LEMNULUI._____________________________________________57

4.6. RISCUL DE INCENDIU ÎN SPAŢII COMERCIALE CU AGLOMERĂRI DE PERSOANE ŞI DEPOZITE EN-GROSS.____________________________________________________________________________58

4.7. RISCUL DE INCENDIU LA OPERATORII ECONOMICI CE AU CA OBIECT DE ACTIVITATE PRODUCŢIA ALCOOLULUI._____________________________________________________________58

4.8. RISCUL DE INCENDIU LA OPERATORII ECONOMICI CU OBIECT DE ACTIVITATE MORĂRITUL DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ._________________________________________________________59

SECŢIUNEA 5. ANALIZA RISCURILOR SOCIALE_____________________________________60SECŢIUNEA 6. ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISCURI_________________________________61


NESECRET

CAPITOLUL IV. ACOPERIREA RISCURILOR_______________________________________62SECŢIUNEA 1. CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE-INTERVENŢIE_____________________________________________________________________62SECŢIUNEA 2. ETAPELE REALIZĂRII ACŢIUNILOR__________________________________65

2.1. ALERTAREA ŞI/SAU ALARMAREA UNITĂŢILOR ŞI A SUBUNITĂŢILOR PENTRU INTERVENŢIE________________________________________________________________________65

2.2. INFORMAREA PERSONALULUI DE CONDUCERE ASUPRA SITUAŢIEI CREATE______________652.3. DEPLASAREA LA LOCUL INTERVENŢIEI________________________________________________652.4. INTRAREA ÎN ACŢIUNE A FORŢELOR, AMPLASAREA MIJLOACELOR ŞI REALIZAREA

DISPOZITIVULUI PRELIMINAR DE INTERVENŢIE________________________________________662.5. RECUNOAŞTEREA, ANALIZA SITUAŢIEI, LUAREA DECIZIEI ŞI DAREA ORDINULUI DE

INTERVENŢIE________________________________________________________________________662.6. EVACUAREA, SALVAREA ŞI/SAU PROTEJAREA PERSOANELOR, ANIMALELOR ŞI

BUNURILOR_________________________________________________________________________672.7. REALIZAREA, ADAPTAREA ŞI FINALIZAREA DISPOZITIVULUI DE INTERVENŢIE LA

SITUAŢIA CONCRETĂ________________________________________________________________682.8. MANEVRA DE FORŢE__________________________________________________________________682.9. LOCALIZAREA ŞI LIMITAREA EFECTELOR EVENIMENTULUI/SITUAŢIEI DE URGENŢĂ______692.10. ÎNLĂTURAREA UNOR EFECTE NEGATIVE ALE EVENIMENTULUI/SITUAŢIEI DE URGENŢĂ_692.11. STABILIREA CAUZEI PRODUCERII EVENIMENTULUI ŞI A CONDIŢIILOR CARE AU

FAVORIZAT EVOLUŢIA ACESTUIA_____________________________________________________702.12. ÎNTOCMIREA PROCESULUI-VERBAL DE INTERVENŢIE ŞI A RAPORTULUI DE

INTERVENŢIE________________________________________________________________________722.13. RETRAGEREA FORŢELOR ŞI A MIJLOACELOR DE LA LOCUL ACŢIUNII ÎN LOCUL DE

DISLOCARE PERMANENTĂ___________________________________________________________722.14. RESTABILIREA CAPACITĂŢII DE INTERVENŢIE;________________________________________722.15. INFORMAREA INSPECTORULUI ŞEF/COMANDANTULUI ŞI A EŞALONULUI SUPERIOR_____72

SECŢIUNEA 3. FAZELE DE URGENŢĂ ALE ACŢIUNILOR_____________________________73SECŢIUNEA 4. ACŢIUNILE DE PROTECŢIE-INTERVENŢIE___________________________74SECŢIUNEA 5. INSTRUIREA_________________________________________________________76SECŢIUNEA 6. REALIZAREA CIRCUITULUI INFORMAŢIONAL-DECIZIONAL ŞI DE COOPERARE_______________________________________________________________________77

CAPITOLUL V. RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE____________________78CAPITOLUL VI. LOGISTICA ACŢIUNILOR_________________________________________80


NESECRET

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă GORJ

Secretariatul Tehnic Permanent Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

”Lt. col. Dumitru Petrescu” al Judeţului Gorj

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

SECŢIUNEA 1

DEFINIŢIE, SCOP, OBIECTIVE

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor (P.A.A.R.) din zona de competenţă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Gorj (C.J.S.U. Gorj) reprezintă documentul ce cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul judeţului Gorj, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul acestora.

Scopurile acestui plan sunt de a asigura cunoaşterea, de către toţi factorii implicaţi, a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de creare a unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiectivele planului sunt următoarele: asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea

manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;

alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.


NESECRET

SECŢIUNEA 2

RESPONSABILITĂŢI PRIVIND ANALIZA

ŞI ACOPERIREA RISCURILOR

Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor instituţiilor cu atribuţii ori cele ce asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă de la nivelul judeţului Gorj.

Prezentul plan se întocmeşte de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Gorj, prin intermediul Secretariatului Tehnic Permanent al acestuia de la nivelul Centrului Operaţional al Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Lt. col. Dumitru Petrescu” al Judeţului Gorj şi se aprobă de către Consiliul Judeţean Gorj.

Planul se actualizează de către Centrul Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ”Lt. col. Dumitru Petrescu” al Judeţului Gorj la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.

După elaborare şi aprobare, planul se pune la dispoziţia Secretariatului Tehnic Permanent ale C.J.S.U. Gorj, iar extrase din el se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile care Ie privesc, conţinutul planului şi să le aplice, corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Lt. col. Dumitru Petrescu” al Judeţului Gorj, prin Centrul Operaţional, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă.

Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din unitatea administrativ - teritorială au obligaţia de a pune la dispoziţia comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Lt. col. Dumitru Petrescu” al Judeţului Gorj, toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii planului.

Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării ori este de natura să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate.

2.1 ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ- Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor;- Legea nr. 481 din 08.11.2004 privind protecţia civilă, cu modificările aduse prin

Legea nr. 212 din 24.05.2006;- Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 132 din 29.01.2007 pentru

aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;

- Schema cu riscurile teritoriale din judeţul Gorj, actcualizată, cu nr. 652331 din 15.03.2010, aporobată de preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Gorj.


NESECRET

2.2 STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATELa nivelul judeţului Gorj structurile implicate în prevenirea şi gestionarea situaţilor

de urgenţă sunt reprezentate în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Gorj (anexa nr. 1), Grupurile de Suport Tehnic ale acestuia, membrii consultanţi ai C.J.S.U. Gorj (anexa nr. 2) şi autorităţile locale (anexa nr. 3).

2.3 RESPONSABILITĂŢILE ORGANISMELOR ŞI AUTORITĂŢILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIU

Responsabilităţile organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă la nivelul judeţului Gorj sunt prezentate în anexa nr. 4.


NESECRET

CAPITOLUL II

CARACTERISTICILE UNITĂŢII

ADMINISTRATIV – TERITORIALE

SECŢIUNEA 1

AMPLASARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF1.1. SUPRAFAŢĂ, VECINĂTĂŢI, ORGANIZARE ADMINISTRATIVĂ Judeţul Gorj este situat în partea sud-vestică a ţării, în nordul Olteniei, axat pe cursul

mijlociu al râului Jiu, fiind limitat la nord de Paralela 45''20' latitudine nordică în vârful Parângul Mare şi la sud de Paralela 44''35' latitudine sudică, în apropiere de localitatea Ţânţăreni. Limita estică se află în apropierea localităţilor Alimpeşti şi Polovragi, pe lângă care trece Meridianul de 23''35' longitudine estică, iar limita vestică este reprezentată de vârful Dobru din Munţii Godeanu, situat pe Meridianul de 22''33' longitudine estică.

1.1.1. Suprafaţa judeţului este de 560.174 hectare, reprezentând 2,3% din suprafaţa României.

1.1.2. Vecinii judeţului Gorj sunt la nord judeţul Hunedora, la vest şi nord-vest judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin, la sud judeţul Dolj, la est judeţul Vâlcea.

- Poziţia geografică a judeţului Gorj -Nr.crt. Explicaţii Punctul extrem Judeţul

vecinLongitudine

a estică1)Latitudinea

nordică1. NORD Vf. Coasta lui Rusu Hunedoara 23035’31’’ 45021’12’’2. SUD Gura Motrului Dolj 23027’51’’ 44034’06’’3. EST Dl. Moiaga Vâlcea 23051’83’’ 45008’52’’4. VEST Vf. Dobrii Mehedinţi 22033’37’’ 45009’27’’

1.1.3. Organizarea administrativă a teritoriului judeţului se prezintă astfel:-2 municipii:

- municipiul Târgu Jiu (reşedinţă de judeţ) - situat la intersecţia Paralelei 45''02' latitudine nordică cu meridianul 23'' longitudine estică, pe valea râului Jiu, la intersecţia Drumului Naţional 66 Craiova - Târgu Jiu - Petroşani cu Drumul Naţional 67 Drobeta Turnu Severin - Târgu Jiu - Râmnicu Vâlcea, cu o suprafaţă de 10.255 ha din care 6.012 ha teren agricol din care 3.951 teren arabil,;

- municipiul Motru – situat în partea sud-vestică a judeţului Gorj, la linia de demarcaţie dintre judeţul Mehedinţi şi judeţul Gorj, pe valea râului Motru, pe DN 67, la 44 Km de mun Tg-Jiu şi 42 Km de municipiul reşedinţă al judeţului Mehedinţi- Drobeta -Turnu Severin, cu o suprafaţă de 50.09 Km2 din care 14,293 Km2 reprezintă suprafeţe intravilan.

- 7 oraşe: Bumbeşti Jiu, Novaci, Rovinari, Ţicleni, Târgu Cărbuneşti, Tismana, Turceni;

- 61 comune cu 411 sate. Evidenţa nominală a localităţilor cu sate aparţinătoare din zona de competenţă

organizată pe raioane de intervenţie este prezentată în anexa nr. 5 (Harta cu raioanele de intervenţie - anexa nr. 49).


NESECRET

1.2. FORMELE DE RELIEF, SPECIFICITĂŢI, INFLUENŢEFormele de relief ale teritoriul judeţului Gorj sunt reprezentate prin 3 mari unităţi

fizico-geografice care coboară în trepte de la nord la sud: Munţii Carpaţi reprezentaţi prin versanţii sudici ai Munţilor Godeanu, Vâlcan şi Parâng, ce aparţin Carpaţilor Meridionali, Subcarpaţii Getici, partea dintre Motru şi Olteţ cunoscuţi şi sub numele de Subcarpaţii Gorjului, precum şi dealurile colinare din jumătatea sudică a judeţului, aparţinătoare Podişului Getic. Altitudinea maximă a reliefului se înregistrează în Vârful Parângul Mare (2518 m) iar cea mai mică pe Valea Jiului, la sud de localitatea Ioneşti (100 m), rezultând o diferenţă de altitudine între cele două puncte de 2.418 m.

Munţii Gorjului reprezintă 30% din suprafaţa judeţului, ocupă partea nordică a acestuia şi au avut o evoluţie comună cu Carpaţii Meridionali din care fac parte. Versanţii sudici ai acestor munţi se desfăşoară în trepte corespunzătoare celor trei platforme: Borăscu, Râul Şes, Gornoviţa studiate pentru prima dată şi denumite de geograful francez Emanuel de Martone în 1907.

Munţii Parâng ocupă partea de nord-est a judeţului între Jiu şi Olteţ având orientarea culmii de la vest la est şi o altitudine maximă în Vârful Parângul Mare de 2518 m. Sub culmile muntelui îşi au obârşia ape ca Sadu, Galbenul, Olteţul. Înălţimile de peste 2.000 m sunt presărate cu urme ale gheţarilor: văi, morene, creste stâncoase, grohotişuri, etc. Relieful glaciar din Munţii Parâng este considerat a fi cel mai dezvoltat din Carpaţii Meridionali. Plaiurile din aceşti munţi sunt mai puţin fragmentate de ape şi coboară până la altitudinea de 600-700 m de-a lungul linie situate la nord de localităţile Muşeteşti, Crasna, Cărpiniş, Novaci, Polovragi. Pe văile Galbenului şi Olteţului, înainte de ieşirea acestora din munţi, peisajul se diversifică, apar impunătoarele chei cu cele două peşteri, Peştera Muierilor şi Peştera Polovragi şi alte forme ale reliefului carstic.

Munţii Vâlcan situaţi în nord-vestul judeţului, între râurile Jiu şi Motru au înălţimi care variază între 1945 m, Vârful Orlea şi 400-500 m pe linia localităţilor Porceni-Curpen-Dobriţa-Valea Mare-Boroşteni-Pocruia-Padeş. Plaiurile unduitoare ale Platformei Gornoviţa locuite din preistorie sunt despărţite de afluenţii Jiului, Tismana, Bistriţa, Sohodol şi Şuşiţa care îşi au obârşia în platforma înaltă. Masivul este în mare parte împădurit, exceptând bordura calcaroasă sudică cu formaţiuni endo şi exocarstice, unde Platforma Gornoviţa situată deasupra umerilor calcaroşi are mare extindere.

În colţul nord-vestic al judeţului se desfăşoară versantul sudic al Munţilor Godeanu (Vârful Godeanu 2230 m), cu aspectul lor de platoşă cu abrupturi puternice şi prezenţa reliefului glaciar pe marile înălţimi. Principalele altitudini muntoase şi ale localităţilor din judeţul Gorj sunt prezentate în anexa nr. 6.

Legătura dintre Oltenia şi Transilvania pe teritoriul judeţului Gorj se realizează prin următoarele trecători:

Trecătoarea Lainici începe la nord de oraşul Bumbeşti Jiu şi se termină la sud de Iscroni urmând defileul îngust al Jiului, desparte Munţii Vâlcan de Munţii Parâng. Are o lungime de 29 km şi este străbătută de DN 66 şi de o cale ferată simplă electrificată.

În caz de avariere, varientarea se poate face pe itinerariul Târgu Jiu-Turcineşti-Schela-Pasul Vâlcan-Iscroni sau Runcu-Cheile Sohodolului-Câmpu lui Neag.

Trecătoarea Novaci-Sebeş face legătura între Oltenia şi Depresiunea Sebeşului. Începe la ieşirea nord Novaci şi se termină la sud de Petreşti (judeţul Alba) urmând pe cea mai mare parte traseul râului Sebeş, desparte Munţii Căpăţânii Lotrului şi Udinului de Munţii Parâng şi Sebeş. Are o lungime de 117 km şi este străbătută de DN67 C.

Subcarpaţii Gorjului situaţi între Motru şi Olteţ sunt formaţi din două şiruri de dealuri paralele cu lanţ muntos din nord, dublate de două şiruri de depresiuni sau ulucuri depresionare. Primul uluc depresionar se află chiar la poalele muntelui, fiind pus în evidenţă


NESECRET

de abruptul şi roca dură a acestuia şi este format din Depresiunea Polovragi pe Olteţ, Depresiunea Cernădiei, Depresiunea Novaci pe Gilort, Depresiunea Bumbeşti pe Jiu, Depresiunea Stăneşti pe Şuşiţa Verde, Depresiunea Runcu pe Jaleş, Depresiunea Brădiceni pe Bistriţa, Depresiunea Celei pe Tismana şi Depresiunea Padeş pe Motru. Aceste depresiuni cu fundul plat şi cu un climat de adăpost sunt folosite pentru culturile agricole şi sunt intens populate. Ulucul depresionar Târgu Jiu-Câmpu lui Neag are ca limită vestică Depresiunea Ciuperceni iar spre est pătrunde pe Valea Câlnicului până dincolo de Albeni.

În zona subcarpaţilor intră şi grupurile piemontane, adevărate conforturi ce racordează nivelul Platformei Gornoviţa cu zona deluroasă, pe interfluvii fiind formate în special din pietrişuri.

Dealurile colinare din sudul judeţului aparţin Podişului Getic fiind formate din depozite monoclinare cu structuri orizontale. În aceste structuri îşi fac apariţia bogăţii ale subsolului cele mai importante fiind lignitul, petrolul şi gazele.

Principalele ape curgătoare de pe teritoriul judeţului Gorj (Motru, Jiu, Gilort) împart aceste dealuri în următoarele grupe:

- Dealurile Motrului între Motru şi Jiu;- Dealurile dintre Jiu şi Gilort;- Dealurile Olteţului între Gilort şi Olteţ.Luncile Jiului şi Gilortului sunt bine dezvoltate cu lăţimi de 2-3 km, pe terasele

acestora fiind înşirate numeroase localităţi rurale. Prin poziţia sa geografică, judeţul Gorj se găseşte la interferenţa a două mari domenii fizico-geografice ale Europei, fapt care determină existenţa unor soluri caracteristice acestor domenii geografice (soluri brune de pădure, specifice Europei centrale, şi soluri brun-roşcate de pădure, specifice regiunilor mediteraneene ). Condiţiile pedoclimatice şi de substrat geologic diferenţiază două zone cu soluri diferite : Piemontul Getic şi dealurile şi depresiunile Subcarpaţilor Getici.

În Piemontul Getic, rocile de solificare sunt formate în majoritate din marne, argile marnoase, precum şi din pietrişuri şi nisipuri. Procesele pedogenetice principale sunt procesele de alterare puternică a silicaţilor şi de migrare a produselor secundare de alterare. Solurile Piemontului Getic, în cea mai mare parte a lor , se caracterizează prin procese de alterare cu formare de argilă, acumulată în orizontul B, şi silice, acumulată rezidual în orizonturile A2 şi A1 şi în orizontul de humus.

Zona dealurilor Piemontului Getic, puternic împădurită, prezintă aproape toate varietăţile de soluri de pădure. Se mai întâlnesc de asemenea soluri în diverse grade de podzolire, iar în luncile râurilor şi pe terase soluri aluvionare aflate în diferite grade de solificare.

1.3. CARACTERISTICILE PEDOLOGICE ALE SOLULUI Sunt determinate de:- Solurile brune de pădure slab şi moderat erodate. Sunt dezvoltate pe argile. Aceste

soluri au un conţinut moderat de humus şi azot, fiind însă insuficient dotate cu fosfor şi potasiu mobil. Se întâlnesc pe interfluvii, ca de exemplu pe interfluviul valea Galbenul-valea Olteţului şi interfluviul valea Gilortului-valea Jiului şi deşi sunt ocupate cu pomi fructiferi solurile necesită amendamente cu îngrăşăminte chimice.

- Solul brun de pădure, puternic erodat şi gleizat. Acest tip de sol se dezvoltă pe pante mai mari, ceea ce conduce la o puternică spălare a orizontului A. Solul are o reacţie acidă, fiind sărac în humus şi azot. Ca şi precedentul sol descris, şi acesta este slab aprovizionat cu potasiu şi fosfor mobil.

- Solurile deluviale şi deluvio-coluviale. Se subîmpart în tipul deluvial brun şi deluvio-coluvial mediu adânc. Ocupă toate poalele dealurilor piemontane, fiindu-le Pagina 10 din 85 NESECRET

NESECRET

caracteristice pantele mici. Se caracterizează prin conţinut sărac în humus, având însă un conţinut mijlociu de azot total.

- Solurile podzolice secundare. Ocupă terasele superioare de 8-10 m, precum şi spinările netede ale interfluviilor. Au un conţinut redus în humus şi reacţie acidă.

- Solurile aluvionare nisipo-argiloase. Se întâlnesc pe toate văile râurilor, având o dezvoltare mai mare în lunca Jiului, Olteţului, Gilortului şi Motrului. În orizontul A apare acumularea de humus, în mai mică sau mai mare măsură, în funcţie de evoluţia solului, ceea ce este specific acestor soluri. Sunt frecvente procesele de levigare parţială a carbonaţilor care coboară spre orizonturile inferioare. Localnicii numesc aceste soluri lunci sau crivini, folosindu-le deopotrivă în legumicultură şi în cultivarea porumbului. În zona dealurilor subcarpatice, solurile au o caracteristică pedogenetică net deosebită faţă de solurile munţilor de la nord, cât şi faţă de cele ale Piemontului Getic din sud. Cercetările şi cartările detaliate ale acestora au scos în evidenţă următoarele tipuri de soluri :

- Solurile silvestre podzolice gălbui. Ocupă de obicei suprafeţele plane de pe gruiurile piemontane şi de pe terasele vechi.

- Solurile silvestre brune-gălbui podzolite. Sunt răspândite în condiţii de relief, rocă şi vegetaţie apropiate solurilor podzolice .

- Solurile silvestre podzolice şi solurile silvestre brune podzolite. Sunt înrudite cu cele anterioare, găsindu-se pe pantele accentuate. Din cauza levigărilor orizonturile superioare, în unele cazuri lipsesc.

-Solurile semigleice. Ocupă o bună parte din conurile de dejecţie formate de Gilort la Novaci, de Şuşiţa Verde la Vălari, de Galbenul la Baia de Fier, de Jiu la Bumbeşti, de Tismana la Tismana şi de Motru la Padeş.

- Solurile pseudorendzinice. Sunt caracteristice dealurilor subcarpatice interne şi apar de obicei în complexe cu soluri pseudorendzinice levigate sau cu soluri silvestre brune.

SECŢIUNEA 2

CARACTERISTICI CLIMATICE2.1. REGIMUL CLIMATIC, SPECIFICITĂŢI, INFLUENŢE Clima judeţului Gorj se caracterizează prin varietatea de nuanţe determinată de

complexitatea reliefului precum şi prin diversitatea proceselor atmosferice condiţionate de poziţia geografică a judeţului faţă de principalele componente ale circulaţiei generale a atmosferei. În general clima este temperat continentală cu influenţe sub-mediteraneene în partea de nord-vest şi nord-est.

Climatul blând cu temperaturi moderate şi precipitaţii abundente se datorează şi circuitului maselor de aer sudice şi sud-vestice. Zona montană prezintă un climat caracteristic zonei înalte cu o pregnantă neuniformitate în repartiţia elementelor climaterice datorită neomogenităţii reliefului şi a orientării culmilor muntoase.

Zona depresionară şi de dealuri din nordul judeţului fiind la adăpostul munţilor are o climă mai călduroasă. Aici se instalează un topoclimat sub-mediteraneean care a favorizat şi dezvoltarea unor plante caracteristice ţărilor climatului sub-tropical. În schimb se înregistrează inversiuni de temperatură, aerul rece şi umed acumulându-se la suprafaţa depresiunii ceea ce favorizează ceaţa, poleiul şi brumele, mai frecvente în perioada noiembrie-ianuarie.

2.2. REGIMUL PRECIPITAŢIILOR Precipitaţiile în medie anuală sunt de circa 800 ml în zona depresionară şi ajung

până la circa 1.200 ml pe an în zona muntoasă. Lunar, cea mai mare cantitate de precipitaţii Pagina 11 din 85 NESECRET

NESECRET

se produce în iunie, aproximativ 100 ml iar cea mai scăzută pentru depresiuni şi dealuri în ianuarie, aproximativ 60 ml. Pentru această zonă, numărul de zile cu ploaie este în medie de 100 pe an iar a celor cu ninsoare de 20 pe an. Cantităţile de precipitaţii înregistrate la staţiile meteorologice din judeţ în ultimii 5 ani sunt prezentate în anexa nr. 7.

2.3. TEMPERATURITemperatura medie anuală în întreaga zonă depresionară şi de dealuri a judeţului

descreşte de la sud la nord, având valori în medie de +100C în depresiune şi +110C în zona dealurilor subcarpatice.

În zona muntoasă temperaturile medii anuale descresc de la poale spre vârf fiind de +170C la 600 m altitudine şi de -20C la peste 2.400 m altitudine. Această situaţie este valabilă mai ales pentru Munţii Parâng şi Munţii Godeanu. Pentru Munţii Vâlcan care au altitudini mai mici şi culmi mai domoale, valorile temperaturilor şi a celorlalţi factori meteorologici sunt mai atenuate.

Temperatura aerului (maxima şi minima absolută) şi temperatura aerului (medii lunare şi anuale) pe staţii meteorologice sunt prezentate în anexa nr. 8.

2.4. FENOMENE METEOROLOGICE EXTREME Vânturile caracteristice sunt cele feonice în depresiune care provoacă pagube când

se dezlănţuie (mai ales vara) şi brizele de munte, care bat în timpul verii în zona muntoasă şi în vecinătăţi.

Procentul mare de calm atmosferic caracteristic zonelor depresionare (Târgu Jiu 53,2% pe an) contribuie alături de fenomenul de inversiune termică la stagnarea nocivităţilor din atmosferă şi în consecinţă la creşterea gradului de poluare a localităţilor, cu intensităţi direct proporţionale cu sursa de nocivitate

SECŢIUNEA 3

REŢEA HIDROGRAFICĂ 3.1. BAZINE HIDROGRAFICE, CURSURI DE APĂ, LACURI DE

ACUMULAREReţeaua hidrografică a judeţului însumează într-un an aproximativ 1,6 miliarde

mc ca volum scurs raportat la debitele multianuale. Densitatea medie a retelei hidrografice este asemanatoare cu densitatea medie pe tara de 0.49-0.50 km/kmp, iar scurgerea medie anuala (scurgerea superficiala) variază între 10 l/kmp si 3.1 l/kmp în sudul judeţului. Principalele râuri care au bazinele superioare în zona montană înaltă (Gilort, Şuşiţa, Jaleş, Bistriţa, Tismana, Motru si Cerna) au debite medii anuale importante, cu apă de foarte bună calitate intrucât suprafeţele bazinale aferente nu sunt afectate de activitaţi umane.

Cu excepţia cursurilor superioare ale Olteţului şi Cernei, întreaga reţea hidrografică a judeţului este tributară Jiului.

Jiul este unul din marile bazine pluviale ale ţării (suprafaţa bazinului 10.469 km2, lungime 398 km). Acesta îşi adună apele din sud-vestul Carpaţilor Meridionali, partea vestică a subcarpaţilor şi a Podişului Getic şi de pe o mică parte a Câmpiei Române.

Pe teritoriul judeţului Gorj străbate munţii prin defileu până la Bumbeşti Jiu iar apoi zona de deal şi podiş printr-o vale largă cu terase şi curs cu multe meandre. Are un debit de 25,5 m3/secundă la Vădeni.

În zona lacului de acumulare de la Rovinari primeşte mai mulţi afluenţi şi anume Tismana, Bistriţa, Jaleşul, Şuşiţa, Amaradia, care-i sporesc debitul la 47m3/secundă. Pagina 12 din 85 NESECRET

NESECRET

La Peşteana Jiu primeşte ca afluenţi pe Cioiana apoi Jilţul la nord de Turceni şi Gilortul la nord de Ioneşti, debitul sporind la 60m3/secundă.

In afara judetului, Jiul primeste raul Motru, iar pe stanga Amaradia de Hurezani.Influenţa climaterică de nuanţă sub-mediteraneeană se reflectă şi în oscilaţiile

debitelor şi nivelelor apei înregistrate în timpul anilor. Debitul lunar maxim al apei râurilor depăşeşte cu mult valoarea medie; astfel pentru Jiu ea a atins 71,3 m3/secundă faţă de 25,5 m3/secundă valoare medie.

Valori mari ale scurgerii apei o are Jaleşul la Stolojani de 33.8 l/sec/kmp si Orlea la Celei de 43.4 l/sec/kmp.Valorile reduse ale scurgerii apei în Podişul Getic de 1-3 l/sec/kmp se datoresc cantitaţilor mici de precipitaţii şi repartizărilor neuniforme în timpul anului, precum şi gradului mare de permeabilitate a substratului litologic (nisip si pietris).Scurgerea medie superficiala lunara se produce în perioada martie-aprilie, iar cea minimă în septembrie.

Bazinele hidrografice, cursurile de apă codificate şi lacurile de acumulare (lungimi, debite normale, cresteri inregistrate – varfuri istorice) de la nivelul judeţului Gorj sunt prezentate în anexa nr. 9.

3.2. LACURI, IAZURI, APE SUBTERANE ŞI ACUMULĂRI PISCICOLE

Judeţul Gorj dispune de un număr mic de lacuri naturale, acestea fiind reprezentate de lacurile glaciare din Munţii Parâng şi Godeanu, mai cunoscute fiind lacurile Gâlcescu, Tauri, Mija şi Pasărea şi lacuri artificiale cum ar fi lacurile antropice: Lacul Motru pe râul Motru (4,8 mil.m³) şi Lacul Clocotis (Vîja) pe Bistrita Olteana, alte lacuri amenajate pe cursul râului Jiu şi Tismanei şi deasemenea Lacul Valea lui Iovan pe râul Cerna. Teritoriul judeţul Gorj este bogat în ape subterane cum ar fi apele de carst provenite din bara calcaroasă montană unde s-a făcut şi captarea celor două izvoare la Runcu şi Izvarna cu un debit de peste 100 litri/secundă fiecare. Ape freatice la adâncimi mici de circa 2-3 m se află în depresiunile subcarpatice şi în luncile râurilor din zona de podiş folosită de locuitori prin captări în puţuri. Apele minerale apar la Săcelu în izvoare, folosite pentru băi încă din timpul stăpânirii romane.

De asemenea, forajele efectuate în localitatea Ţicleni au pus în evidenţă prezenţa apelor minerale. Astfel cele două localităţi funcţionează ca staţiuni balneare.

Situaţia lacurilor naturale, iazurilor şi amenajările piscicole cu dimensiuni, acces, trasee, de pe teritoriul judeţului Gorj sunt prezentate în anexele nr. 9-10.

3.3. AMENAJARI HIDROTEHNICE (DIGURI, BARAJE, ALTE LUCRĂRI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDATIILOR)

Principalele cursuri de apă care în timp au creeat probleme din puct de vedere. social şi economic au fost amenajate prin executare de lucrări de regularizare, îndiguire, apărări şi consolidări de maluri. Existenţa unei bogate reţele hidrografice a condus la construirea a 9 baraje hidroenergetice dispuse pe cursul superior al Cernei, Motrului, Tismanei, Bistriţei şi mijlociu al Jiului care au determinat existenţa unui volum de apă acumulată de peste 300 milioane m3.

Principalele amenajari hidrotehnice – diguri, baraje, alte lucrari de aparare împotriva inundaţiilor din judeţul Gorj sunt urmatoarele:

a) Lacuri de acumulare: 9, din care în administrarea SGA Gorj 2, S.C. Hidroelectrica 6, şi U.M. Sadu 1:

-Volum acumulat: 80 110 mil mc b) Indiguiri si regularizari de albii :


NESECRET

-indiguiri-144,8 km -regularizari-105,4 km

din care: în administrare SGA Gorj: -indiguiri-131,6 km

-regularizari-90,9 kmiar în administrarea altor unitati:

-indiguiri-13,2 km -regularizari-14,5 km

d) Lucrari de desecare: 9084 hae) Combaterea eroziunii solului 51213 haf) 15 centrale hidroelectrice in exploatare

Amenajările hidrotehnice/hidroenergetice (diguri baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţilor etc.) din judeţul Gorj sunt detailate în anexa nr. 11.

Datele necesare pentru această secţiune au fost furnizate de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Tg-Jiu şi Direcţia Statistică din cadrul Consiliului Judeţean Gorj

SECŢIUNEA 4

POPULAŢIA ŞI STRUCTURA DEMOGRAFICĂ4.1. NUMĂRUL POPULAŢIEIPopulaţia judeţului este de 378.871 locuitori din care: 177.903 trăiesc în mediul

urban, iar 200.968 trăiesc în mediul rural. Numărul populaţiei stabile pe localităţi, densitatea populaţiei pe fiecare unitate

administartiv-teritorială şi mişcarea naturală a populaţiei sunt prezentate în anexele nr. 12-14.

4.2. STRUSCTURA DEMOGRAFICĂ

4.2.1. Populaţia pe sexe (stabilă)Numărul populaţiei În % faţă de total

Total Masculin Feminin Masculin Feminin

1 iulie 2004200520062007 2008

386097384852383557381643378871

190747190214189551188538 186995

195350194638194006193105 191876

49,449,449,449,449,4

50,650,650,650,650,6

4.2.2. Populaţia pe medii (stabilă)Numărul populaţiei În % faţă de total

Total Urban Rural Urban Rural

1 iulie 2004200520062007 2008

386097384852383557381643 378871

180260180489180262179515 177903

205837204363203295202128 200968

46,746,947,047,0 47,0

53,353,153,053,0 53,0


NESECRET

4.2.3. Populaţia pe naţionalităţi- români = 98,25 %- maghiari = 0,17 %- rromi =1,5%- alte naţionalităţi = 0,08 %.

4.3. DENSITATEA POPULAŢIEI LA RECENSĂMINTEData recensământului Nr.locuitori Locuitori/km2

29 decembrie 1930 253812 45,325 ianuarie 1948 280524 50,121 februarie 1956 293031 52,3

15 martie 1966 298382 53,35 ianuarie 1977 348521 62,27 ianuarie 1992 401021 71,618 martie 2002 387308 69,1

Datele acestei secţiuni au fost furnizate de către Consiliul Judeţean Gorj – Direcţia de Statistică Pagina 15 din 85 NESECRET

NESECRET

SECŢIUNEA 5

CĂI DE TRANSPORTStructura reţelei de căi de comunicaţii feroviare şi rutiere pe teritoriul judeţului Gorj

este caracterizată prin existenţa unor trasee principale nord-sud şi est-vest care urmăresc în general văile râurilor Jiu, Gilort, Motru, Jilţ, Amaradia, etc. Această structură a reţelei de căi de comunicaţii asigură legături bune în interiorul judeţului cât şi cu restul ţării.

5.1. CĂI DE TRANSPORT FEROVIAREReţeaua feroviară este alcătuită din principala cale ferată care traversează judeţul

de la nord la sud, constituită din linia simplă electrificată Petroşani-Bumbeşti Jiu şi linia dublă electrificată Bumbeşti Jiu - Târgu Jiu – Tg-Cărbuneşti- Craiova. Capacitatea de tranzit în 24 ore este de peste 50 de perechi trenuri între Craiova şi Târgu Jiu şi de peste 20 de perechi de trenuri între Târgu Jiu şi Petroşani.

Nodul de cale ferată Târgu Jiu are ca posibilitate gararea a peste 250 vagoane marfă pe timp de aproximativ 6 ore şi a peste 30 de vagoane de călători pe timp de aproximativ 6 ore.

De asemenea pe teritoriul judeţului mai sunt date în folosinţă liniile ferate Târgu Jiu-Rovinari-Turceni-Filiaşi, Drăgoteşti-Turceni şi Motru-Strehaia.

Liniile de cale ferată în exploatare: - km -

TOTAL,________________________________ _ din care:

Electrificată __________________________ Neelectrificată_______________________ _ Industrială ___________________________

331,361

297,83231,4302,099

Situaţia privin numărul şi lungimea liniilor CFR, pe sectoare, staţii CFR, electrificate, neelectrificate şi industriale, tunelurilor şi polatelor CFR este prezentată în anexa nr. 15.

Datele au fost furnizate de către Sucursala Regională CF Oltenia – Staţia CF Tg-Jiu secţia „L-8”.

5.2. REŢEAUA DE DRUMURI Se caracterizează astfel:- drumuri naţionale = 6 cu o lungime totală de 360,265 km;- drumuri judeţene = 34 cu o lungime totală de 836,993 km;- drumuri comunale = 193 cu o lungime totală de 1010,755 km.Dintre acestea lungimea drumurilor modernizate este de peste 700 km iar lungimea

altor categorii de drumuri este de peste 500 km. Densitatea reţelei rutiere este de 34,9 km la 100 km2, aceasta caracterizându-se prin aceea că drumurile naţionale reprezintă numai 20,4% din totalul reţelei, iar drumurile modernizate reprezintă 77% din drumurile naţionale şi 60% din cele judeţene.

Drumurile naţionale care străbat judeţul Gorj sunt:- DN 66, Filiaşi-Târgu Jiu-Petroşani;- DN 67, Drobeta Turnu Severin-Motru-Târgu Jiu- Râmnicu Vâlcea;- DN 67 B, Scoarţa-Hurezani-Drăgăşani;- DN 67 C, Bengeşti-Novaci-Sebeş;- DN 67 D, Târgu Jiu-Tismana-Baia de Aramă-Băile Herculane.- DN 6 B, Cruşeţ – Hurezani.


NESECRET

Situaţia privind viabilitate drumurilor pe tipuri, lungimi, poziţii kilometrice şi sectoare de drum sunt prezentate în anexa nr. 16-17 .

Datele au fost furnizate de către Secţia Drumuri Naţionale Gorj şi S.C. Intreprinderea Judeţeană de Drumuri şi Poduri S.A.

5.3. REŢELE DE CONDUCTE MAGISTRALEPrin reţelele magistrale care tranzitează judeţul Gorj, se transportă ţiţei, etan,

gazolină şi gaz metan, astfel: - SC CONPET SA Ploieşti, Depozitul Bărbăteşti – conducte transportatoare de ţiţei,

etan şi gazolină:- SC TRANSGAZ SA Mediaş, sectorul Tg-Jiu – conducte de gaz etan;- SC TRANSGAZ SA Mediaş, sectorul Hurezani – conducte de gaz etan.

Operatorii economici, depozitele şi parcurile de rezervoare, societăţile de transport, distribuire şi reglare a produselor petroliere sunt prezentate în (anexa nr. 34).

Date furnizate de către operatorii economici implicaţi, Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj şi Comisariatul Gărzii de Mediu Judeţean Gorj.

SECŢIUNEA 6

DEZVOLTARE ECONOMICĂ

6.1. ZONE INDUSTRIALIZATE ŞI RAMURI ECONOMICE Principalele ramuri economice cu zonele respective sunt:

exploatarea cărbunelui (lignit) în cadrul exploatărilor din Rovinari, Motru, Jilţ, Seciuri;

extracţia petrolului şi gazelor naturale în perimetrele Hurezani, Ţicleni, Licurici, Bustuchin, Logreşti, Stejari, Căpreni, Stoina, Cruşet, Bâlteni, Vladimir, Bărbăteşti, Turburea;

producerea energiei electrice în termocentralele Turceni , Rovinari, Motru în hidrocentrale (pe râurile: Jiu, Olteţ şi Motru – Cerna – Tismana, Bistriţa, Gilort); industria materialelor de construcţii (ciment, var, cărămizi şi blocuri ceramice,

cărămizi refractare, prefabricate din beton la Bârseşti, Tg. Jiu, Tg. Cărbuneşti, Bâlteni ; exploatarea şi prelucrarea lemnului (cherestea, mobilă, parchet, plăci aglomerate

din lemn la Târgu-Jiu, Novaci, Baia de Fier, Bumbeşti-Jiu, Tismana, Padeş - rumeguş) ; fabricarea articolelor tehnice din cauciuc (Tg. Jiu) ; construcţii de maşini, utilaj minier (Tg. Jiu, Rovinari, Motru, Jilţ) ; producerea de sticlărie de menaj (Tg. Jiu) ; industrie alimentară (panificaţie, băuturi, etc) ; zootehnie (Tg.Jiu, Brăneşti); textile (Tg.Jiu, Motru).

Datorită dezvoltării industriale în judeţ reţeaua de transport rutier şi feroviar a căpătat o nouă configuraţie, a scăzut transportul feroviar şi a crescut cel rutier. Astfel, mijloacele de transport în continuă creştere numerică reprezintă o sursă importantă de poluare.

6.2. DEPOZITE/REZERVOARE ŞI CAPACITĂŢILE DE STOCARELa nivelul judeţului Gorj se găsesc depozite şi rezervoare cu capacităţi de stocare a

substanţelor periculoase la 10 operatori economici sursă de risc calsificaţi conform HG 804/2007, după cum urmează: S.C. Conpet SA Ploieşti – Sucursala Bărbăteşti Gorj, S.C. Complexul Energetic Rovinari SA, S.C. Complexul Energetic Turceni SA, S.C. Star Glass SA Tg-Jiu, S.C. Artego SA Tg-Jiu, S.C. Petrom SA Membru OMV Group Bucureşti- Grup Pagina 17 din 85 NESECRET

NESECRET

de Zăcăminte Ţicleni- Inatalaţia de Deetaneizare GPL Turburea şi Departamentul Mişcare tratare Ţicleni, Compania Naţională ROMARM Filiala SC Uzina Mecanică Sadu SA – Bumbeşti Jiu, S.C. Petrom SA Membru OMV Group Divizia Marketing Tg-Jiu, S.C. Relgas SA Staţia de îmbuteliere şi desfacere GPL şi 1 operator S.C. AVIINSTANT SA . care nu intră sub incidenţa HG 804/2007.Situaţia privind depozitele/rezervoarele cu substanţele periculoase deţinute şi capacitatea rezervoarelor este prezentată în anexa nr. 18-19.

Datele au fost furnizate de către Serviciul de Protecţie Civilă din cadrul I.S.U. Gorj.

6.3. EXPLOATĂRI MINIERE ŞI PETROLIERE6.3.1.Exploatări miniere în perimetrele: Rovinari, Motru (Ploştina, Roşiuţa), Jilţ,

Seciuri (exploatarea cărbunelui - lignitul).6.3.2.Exploatări petroliere în perimetrele: Hurezani, Ţicleni, Licurici, Bustuchin,

Logreşti, Stejari, Căpreni, Stoina, Cruşet, Bâlteni, Vladimir, Bărbăteşti, Turburea (extracţia petrolului şi gazelor naturale).

6.4. FONDUL FUNCIAR6.4.1. Suprafaţa agricolă cuprinde terenurile utilizate pentru obţinerea

producţiei agricole vegetale şi care, după modul de folosinţă, se prezintă astfel: a) Suprafaţa agricolă, Din care:

Arabil Păşuni Fâneţe Vii şi pepiniere viticole Livezi si pepiniere pomicole

b) Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestierăc) Ape şi bălţid) Alte suprafeţe

= 242879

= 99045= 89169= 42383

= 4244 = 8038

= 274711= 4611

= 37973 Situaţia suprafeţelor terenurilor agricole pe folosinţe la localităţi este prezentată în

anexa nr. 20.Datele au fost furnizate de către Consiliul Judeţean Gorj - Direcţia Agricolă şi

Direcţia Statistică.6.4.2. Fondul forestier se constituie din totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate

împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie şi administraţie silvică, precum şi terenurilor neproductive incluse în amenajările silvice. Suprafaţa pădurilor cuprinde terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră constând din arbori şi arbuşti, care îşi crează un mediu specific de dezvoltare biologică şi care constituie componenta direct productivă a fondului forestier, având o suprafaţă mai mare de 0,25 hectare.

Fondul forestier ocupă o suprafaţă cca.49% din suprafaţă totală a judeţului Gorj, ceea ce îl situează pe locul 3 în ţară din punct de vedere al gradului de împădurire, după judeţele Suceava şi Vâlcea.

Suprafaţa pădurilor, din care : mii ha. = 245,9 răşinoase mii ha. = 24,9 foioase mii ha. = 221,0

Vegetaţia forestieră spontană este constituită din fag (42% din suprafaţa ocupată de păduri), gorun (19%), gârniţă (6%), salcâm (6%), diverse specii tari (5%), cer (4%), carpen (3%), diverse răşinoase – pin şi pin negru (2%), brad (2%), diverse specii moi (2%), stejar penduculat (1%), mesteacăn (1%), frasin (1%).


NESECRET

Vegetaţia forestieră introdusă prin plantaţii a cuprins specii ca molidul, duglasul, diverse esenţe tari (paltin, frasin, cireş), salcâmul –îndeosebi în regiunea deluroasă.

Datele au fost furnizate de către Direcţia Silvică Gorj şi Direcţia Statistică din cadrul Consiliului Judeţean Gorj.

6.5. CREŞTEREA ANIMALELORPe teritoriul sunt dezvoltate sectoarele zootehnic, piscicol şi apicol. Creşterea

animalelor se desfăşoară în ferme zootehnice şi piscicole cu capital de stat şi/sau privat, precum şi în gospodării individuale.

Total judeţ Bovine Ovine Caprine Porcine Pasari Cabaline

51651 99332 24507 70727 839631 13707Evidenţa colectivităţilor de animale pe localtăţi este prezentată în anexa nr. 21.

6.6. TURISM – CAPACITĂŢI DE PRIMIRE TURISTICĂ6.6.1. Turism Judeţul Gorj deţine un valoros potenţial turistic, caracterizat printr-un cadru natural

generos prin toate componentele sale, dar şi prin importante şi variate atracţii turistice antropice, la care se adaugă păstrarea unor vechi ocupaţii şi meşteşuguri, a unor frumoase datini şi obiceiuri populare. Geografic, din examinarea intregului potential turistic se detaşeaza cateva concentrari de atractii si obiective turistice:

Arealul turistic Tirgu Jiu – Tismana situat în partea centrala şi de vest a judeţului, care cuprinde o concentrare deosebita de obiective turistice, atât în aria deluroasă şi depresionară subcarpatică cat şi în cea montană dintre Tg. Jiu si Motru.

Arealul turistic Parâng – Novaci – se circumscrie zonei montane şi sectorului subcarpatic de la est de râul Jiu, zona în care se desfăşoara traseul drumului judeţean DJ 665, şi care asigură accesul la toate obiectivele de natură turistică.

Arealul turistic Cerna – situat în zona alpină, mai greu accesibilă dar care este caracterizată prin obiective turistice naturale şi antropice de mare valoare.

Arealul turistic Dealurile Getice – ocupa zona colinară la sud de Municipiului Tg - Jiu şi care este caracterizat de bogaţia de obiective de arhitectură specifice, cultural - istorice şi tradiţii etnofolclorice.

In acelaşi timp, de mare importanţă sunt bunurile de patrimoniu protejate, şi anume: Zonele si monumentele naturii puse sub regim de protecţie specială cum a fi

rezervaţii botanice, rezervaţii forestiere, rezervaţii geologice, rezervaţii paleontologice, rezervaţii speologice (Parcul Naţional Domogled şi Parcul Naţional Defileul Jiului) - anexa nr. 22. Datele au fost furnizate de către Agenţia pentru Protecţie a Mediului Gorj, Garda de mediu Gorj.

Arealul turistic Parâng – Novaci în cuprinsul căruia se afla amplasat drumul judeţean DJ 665 se individualizeaza prin:

- Versanţii sudici ai munţilor Parang si Căpăţânei, cu peisaje de mare atractivitate;- Forme carstice spectaculoase: abrupturi calcaroase, pesteri (Polovragi, Muierilor, etc); - Domeniul schiabil de langa extensiunea zonei Rânca, la peste 1500 m altitudine, cu mare potential turistic, unde sunt amenajate două pârtii de schi;- Apele minerale, care au permis dezvoltarea statiunii balneo-climaterice de interes national Săcelu;- Rezervatii naturale protejate;


NESECRET

- Existenta unor importante suprafeţe împădurite, ce deţin un fond cinegetic valoros pentru practicarea vânătorii.In multe localitati ale zonei exista monumente cultural - istorice si de arhitectura,

detasandu-se in mod deosebit manastirile Polovragi, Lainici, Tismana, Crasna.Formele turistice specifice acestui areal sunt: turismul montan, turismul balnear,

sporturile de iarna, turismul speologic, turismul cultural, de tranzit, turismul de week-end.Accesibilitatea in acest areal turistic de exceptie se realizeaza prin cele doua drumuri

nationale DN 66 si DN 67 care limiteaza la extremitatile de est si respectiv de vest teritoriul prezentat.

6.6.2. Unităţile de cazare turistică, capacitatea de cazare turisticăşi turiştii cazaţi î n unităţile de cazare turistică

Unităţile de cazare turistică pe tipuri de unităţi

- nr. unităţi -Numărul Capacitatea de

cazare turisticăNr. aproximativ de

turişti cazaţi /an

TOTAL, din care:1. Hoteluri2. Hanuri şi moteluri3. Cabane turistice4. Pensiuni turistice5. Vile turistice şi bungalow6. Hosteluri7. Popasuri turistice

401021

24111

13578455614

343246213

63190452535406146

8208366

377041

b) Indicii de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune pe judeţU.M. 2004 2005 2006 2007 2008

Capacitatea de cazare în funcţiune locuri-zile 328665 339032 411180 404003 443377

Numărul de înnoptări număr 90038 84584 98094 105492 119731Indicele de utilizare a capacităţii în funcţiune % 27,4 24,9 23,9 26,1 27,0

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

500000

2004 2005 2006 2007 2008

locu

ri-zi

le

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

-%-

Capacitatea de cazare în funcţiune

Numărul de înnoptăriIndicele de utilizare a capacităţii în funcţiune(%)


NESECRET

Unităţile de cazare turistică cu capacităţile de cazare pe localităţi sun prezentate în anexa nr. 23. Datele au fost furnizate de către Direcţia de Statistică din cadrul Consiliului Judeţean Gorj.

6.7. RESURSE NATURALE6.7.1. Resurse de substanţe minerale utile

Judeţul Gorj dispune de resurse minerale utile pe baza cărora s-au dezvoltat activităţi de exploatare.

Lignitul constituie principala resursă energetică a Gorjului şi a economiei naţionale, concentrate şi exploatate la zi (cariere) şi în subteran, în bazinele miniere Motru (exploatările miniere Motru, Lupoaia, Roşiuţa), Jilţ (exploatările miniere Drăgoteşti, Jilţ Sud, Jilţ Nord), Rovinari (exploatările miniere Fărcăşeşti, Rovinari, Roşia, Peşteana, Pinoasa), Berbeşti (exploatările miniere Albeni şi Seciuri).

Petrolul reprezintă o altă resursă energetică importantă a judeţului Gorj exploatată în perimetrele Ţicleni, Tg.Cărbuneşti, Turburea, Stoina, Bâlteni, Căpreni, Alimpeşti, Licurici, Dănciuleşti, Logreşti, etc.

Gaze naturale se exploatează în zonele cu zăcăminte de petrol şi în zone cu acumulări numai de gaze la Stejari, Brăneşti, Săuleşti etc.

Rocile utile cuprind o mare varietate de materiale de construcţie, din care se detaşează prin importanţa lor:

• Calcarul (zăcămintele de la Suseni, Runcu, Călugăreni, Gureni, Polovragi şi Tismana);

• Argila refractară exploatată la Schela-Viezuroiu şi folosită la fabricarea cărămizilor refractare;

• Granit pentru construcţii, semnalat ca rezerve geologice mari în zonele Tismana şi Novaci;

Substanţe minerale nemetalifere – grafitul, cu rezerve exploatabile la Baia de Fier şi identificat pe Valea pârâului Galbenu (lângă Ciocadia).

Izvoare minerale semnalate la Săcelu, Novaci (Huluba), Bălăneşti, Ţicleni, Motru –Ploştina.

6.7.2. Resursele balneo-turisticeJudeţul Gorj deţine un potenţial balneo-turistic valoros caracterizat în principal prin

existenţa:• unui cadru natural generos prin toate elementele sale – relief, hidrografie, floră, faună

- şi un climat favorabil desfăşurării unei intense activităţi turistice;• atracţiilor turistice antropice, de mare importanţă şi valoare prin factura şi varietatea

lor, din care amintim vechile case ţărăneşti şi boiereşti – tip culă – schiturile, mânăstirile, bisericile din lemn şi altele;

• unor vechi ocupaţii şi meşteşuguri, a unor datini şi obiceiuri populare originale şi specifice acestei regiuni a ţării;

• resurselor balneare constituite din ape minerale şi bioclimatul tonic montan sau cel specific ariei deluroase.


NESECRET

SECŢIUNEA 7

INFRASTRUCTURI LOCALE 7.1. INSTITUŢII PUBLICE7.1.1. Cultură şi artă În cele 16 muzee, colecţii etnografice şi de artă, case memoriale etc. se află un

patrimoniu valoros de peste 65.000 de piese din care peste 21.000 sunt valori ale patrimoniului cultural naţional. Muzeul de istorie al judeţului Gorj adăposteşte peste 35.000 de obiecte care oglindesc evoluţia istorică neîntreruptă a locuitorilor acestor meleaguri din trecutul cel mai îndepărtat şi până astăzi. Un teatru profesionist şi o galerie de artă aparţinând Filialei locale a Uniunii Artiştilor Plastici, la care se asociază 9 centre de cultură municipale şi orăşeneşti şi 61 săteşti, întregesc tabloul cultural al judeţului Gorj. Există o reţea de 240 biblioteci, bine dotate, din care 1 judeţeană, 1 centru universitar 8 municipale şi orăşeneşti, 61 comunale, 169 şcolare, în care este adăpostit un fond de 2.587.679 volume.

Monumentele istorice (monumente, situri si ansambluri arheologice, monumente şi ansambluri de arhitectură, clădiri memoriale, monumente şi ansambluri de artă plastică şi cu valoare memorială, zone istorice urbane şi rurale) sunt prezentate în - anexa nr. 24. Datele au fost furnizate de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Gorj.

7.1.2. ÎnvăţământEducaţia tinerei generaţii se desfăşoară în 119 unităţi şcolare repartizate astfel:- învăţământ preşcolar = 7;- învăţământ primar şi gimnazial = 73;

învăţământ primar = 1; învăţământ gimnazial = 71; învăţământ pentru copii cu deficienţe (clasele I – VIII) = 1;

- învăţământ liceal = 34;LICEE-TOTAL = 33Licee teoretice = 7Licee cu profil tehnic = 20Licee agricole şi silvice -Licee cu profil economic şi administrativ = 3Licee cu profil pedagogic -

- învăţământ de arte şi meserii = 1;- învăţământ postliceal şi tehnic de maiştrii = 3- învăţământ superior public = 1;

7.1.3. Sănătatea publică.Populaţia judeţului are la dispoziţie, pentru investigaţii şi tratamente medicale unităţi

sanitare din sectorul de stat şi privat repartizate astfel:b). Sector majoritar de stat:

Spitale 8Dispensare medicale-total 4Ambulatorii de spital şi de specialitate 7


NESECRET

Centre de sănătate 3Farmacii – total 10Creşe (unităţi) 9Paturi în creşe 313Copii înscrişi în creşe 449Paturi în spitale(inclusiv centre de sănătate) 2269

a). Sector majoritar privat:Cabinete medicale 120Cabinete stomatologice 41Laboratoare medicale 33Laboratoare de tehnică dentară 31Farmacii 79Puncte farmaceutice 34Depozite farmaceutice 7

Situaţia spitalelor cu numărul de paturi este prezentată în anexa nr. 25.Date furnizate de Autoritatea de Sănătate Publică Gorj şi Direcţia Statistică din

cadrul Consiliului Judeţean Gorj.7.1.4. Reţele de utilităţiAlimentarea cu apă a localităţilor din judeţul Gorj se face din sursa lac Vâja-Clocotiş,

puţuri forate şi alte captări de suprafaţă.Statistic situaţia se prezintă astfel:

numărul localităţilor cu reţea de distribuire a apei potabile (numeric), din care:- Municipii/oraşe: 9;- Localităţi: 36.

lungimea totală a reţelei de distribuire a apei, se prezintă astfel (km):- Municipii/oraşe: 445.8;- Localităţi: 695.4.

apa potabilă distribuită (mii mc) = 18131 - din care pentru uzul casnic = 14360

Datele au fost furnizate de către Direcţia de Servicii Comunale Gorj şi Agenţia de Protecţie a Mediului.

b) Reţele de alimentare cu energie electricăPe teritoriul judeţului Gorj există reţele electrice:

- Foarte înaltă tensiune o Staţii de transformare cu liniile aferente de foarte înaltă tensiune (400 KV/110 KV) – Tg-Jiu Nord, Urecheştio Staţii de transformare cu liniile aferente de foarte înaltă tensiune (220kV/110kV/20kV) – Sărdăneşti, Tg-Jiu Nord

- Înaltă tensiune: o Staţii de transformare cu liniile aferente de înaltă tensiune (110 kV/20 kV): Tg-Jiu, Valea Mare, Tismana, Motru, Roşiuţa, Lupoaia, Rogojelu, Roşia, Pinoasa, Timişeni, Peşteana, Cărbuneşti, Turburea, Seciuri, Pojaru, Parâng;

Prin aceste staţii de transformare se trece la reţelele electrice de medie tensiune, care alimentează puncte de transformare la care sunt legaţi, prin reţelele de joasă tensiune, consumatorii casnici şi industriali. Datele au fost furnizate de către S.C. Transelectrica Craiova.


NESECRET

c) Reţele de alimentare cu gaze naturaleReţele şi volumul de alimentare cu gaze naturale distribuite se prezintă astfel:

- localităţi din mediul rural = 18;- Municipii şi oraşe = 6;- Lungimea simplă a conductelor de distribuire (km) = 747,1;- Gaze naturale distribuite din care (mc):

- consumatori operatori economici = 94.499, - consum uz casnic = 44.593.

Staţii de reglare – măsurare gaze naturale, aparţinând SC Distrigaz Sud SA Bucureşti- punct de lucru Tg-Jiu:

- SRM Narciselor Tg-Jiu- SRM Vădeni Tg-Jiu- SRM Tg-Jiu- SRM Avicola- SRM Tg-Cărbuneşti, Ţicleni, Rovinari, Turceni, Bumbeşti-Jiu, - SRM Bâlteni, Băleşti, Peşteana, Aninoasa, Turburea, BustuchinInformaţiile au fost furnizate de către SC Distrigaz Sud SA.

7.1.5. Locurile de adunare şi cazare a sinistraţilorPentru evacuarea şi cazarea sinistraţilor pot fi folosite spaţiile existente din săli de

sport, şcoli (anexa nr. 26), hoteluri, moteluri, campinguri şi alte spaţii existente de pe raza localităţilor (anexa nr. 27). De asemenea, la nivelul judeţului exista spaţii de preparare şi servire a hranei pentru persoanele evacuate/sinistrate (anexa nr. 28). Datele au fost furnizate de către Autoritatea de Sănătate Publică Gorj, Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj şi Direcţia Statistică din cadrul Consiliului Judeţean Gorj.

SECŢIUNEA 8

SPECIFIC REGIONALJudeţul Gorj se învecinează: la nord cu judeţele Hunedoara, la est cu judeţul Vâlcea,

la sud cu judeţul Dolj, la vest şi nord-vest cu judeţul Mehedinţi şi Caraş-Severin.Riscul transfrontalier în cazul producerii unui accident nuclear la CNE Kozlodui –

Bulgaria, constă în contaminarea radioactivă a populaţiei şi factorilor de mediu din 6 localităţi din sudul judeţului (Turceni, Ioneşti, Brăneşti Ţânţăreni, Stoina şi Cruşeţ).


NESECRET

CAPITOLUL III

ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE

SITUAŢII DE URGENŢĂCondiţiile geoclimatice ale judeţului nostru, precum şi explozia tehnologică a

ultimelor decenii au creat premisele existenţei unor tipuri de risc. Dacă luăm în considerare factorii care pot declanşa manifestarea acestora ca dezastre ce se pot produce pe teritoriul judeţului Gorj, aceste tipuri de risc pot fi clasificate în baza O.M.A.I nr. 132 din 29.01.2007 şi a Ordinul Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă nr. 615 I.G./14.08.2006, astfel:SECŢIUNEA 1. ANALIZA RISCURILOR NATURALE:

1.1. fenomene meteorologice periculoase (vânt puternic şi/sau precipitaţii masive şi/sau căderi de grindină):

1.1.1. inundaţii:a) inundaţii în urma revărsărilor de ape şi scurgerilor de torenţi; b) inundaţii generate de calamităţi naturale şi avarii la

construcţiile hidrotehnice.1.1.2. furtuni, tornade, secetă, îngheţ (poduri şi baraje de gheaţă pe apă,

căderi masive de zăpadă, chiciură, polei)1.2. incendii de pădure (incendii la: fondul forestier, vegetaţie uscată)1.3. avalanşe1.4. fenomene distructive de origine geologică:

1.4.1. cutremure;1.4.2. alunecări de teren.

SECŢIUNEA 2. ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE: 2.1. riscuri industriale

2.1.1. accidente majore cu substanţe chimice periculoase folosite în procesul de producţie;

2.2. riscuri de transport şi depozitare de produse periculoase:2.2.1 transport rutier2.2.2. transport feroviar2.2.3. transport aerian2.2.4. transport prin reţele magistrale

2.3. nucleare2.4. riscuri de poluare a apelor2.5. prăbuşiri de construcţii, înstalaţii sau amenajări2.6. eşecul autorităţilor publice2.7. căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos2.8. muniţie neexplodată

SECŢIUNEA 3. ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE:3.1. epidemii3.2. epizootii/zoonoze

SECŢIUNEA 4. ANALIZA RISCURILOR DE INCENDIUSECŢIUNEA 5. ANALIZA RISCURILOR SOCIALESECŢIUNEA 6. ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISCURI


NESECRET

SECŢIUNEA 1

ANALIZA RISCURILOR NATURALERiscurile naturale care pot afecta teritoriul judeţului Gorj :

1.1. fenomene meteorologice periculoase (vânt puternic şi/sau precipitaţii masive şi/sau căderi de grindină):

1.1.1. inundaţii:a) inundaţii în urma revărsărilor de ape şi scurgerilor de torenţi; b) inundaţii generate de calamităţi naturale şi avarii la

construcţiile hidrotehnice.1.1.2. furtuni, tornade, secetă, îngheţ (poduri şi baraje de gheaţă pe apă,

căderi masive de zăpadă, chiciură, polei)1.2. incendii de pădure (incendii la: fondul forestier, vegetaţie uscată)1.3. avalanşe1.4. fenomene distructive de origine geologică:

1.4.1. cutremure;1.4.2. alunecări de teren.

1.1. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE Situaţia fenomenelor meteorologice periculoase înregistrate la staţiile meteorologice

de pe teritoriului judeţului Gorj pe anul 2008 şi vârfurile istorice înregistrate sunt prezentate în anexa nr. 29. Datele au fost furnizate de către Centrul Meteorologic Regional Oltenia.

1.1.1. Inundaţiia) Inundaţii produse în urma revărsărilor de ape şi scurgerilor de torenţi

produse de căderile de precipitaţii masive şi topirii zăpezii În judeţ sunt 27 de localităţi pe teritoriul cărora se află, 15 zone de risc la inundaţii

din revărsări de ape şi 44 zone de risc de inundaţii din scurgeri de torenţi în urma ploilor torenţiele şi topirii zăpezii, conform tabelului de mai jos şi Hărţii cu zonele de pericol la inundaţii (anexa nr. 51 ). Situaţia pe localităţi a terenurile inundabile şi a terenurilor afectate cu exces de umiditate este prezentată în anexa nr. 30. Datele au fost furnizate de către S.G.A. Gorj, Centrul Operaţional Judeţean din cadrul I.S.U. Gorj, D.A.D.R Gorj – Oficiul de Studii Pedologice şi Agrocimice

Zonele cu risc la inundatii generate de cursurile de apă codificate şi necodificate cadastral, torenti si cursuri de apa nepermanente de pe teritoriul judetului Gorj:

Nr.crt.

Municipii, orase si comune

Fenomene de risc naturalInundaţii

Din revarsarea cursurilor de apa codificate

Din cursuri de apa necodificate si torenti

Localitate/ nr. zone Localitate/ nr. zone1. Targu - Jiu Targu-Jiu – 2 zone Iezureni, Romanesti 2. Bumbesti - Jiu - Bumbesti - Jiu3. Novaci - Radosi 4. Rovinari - Cartier Vart5. Tismana Tismana – 1 zona (amonte coada lac

Tismana aval)Celei – 1 zona

Sat Costeni, Izvarna

6. Albeni Albeni – 1 zona Albeni


NESECRET

7. Alimpesti Alimpesti – 2 zone Sat Alimpesti8. Balesti - Sat Balesti, Rasova, Cornestii Noi9. Berlesti Boieresti – 1 zona

Lihulesti – 1 zonaParau Viu

10. Balteni - Sat Balteni11. Borascu Baniu – 1 zona Sat Borascu12. Bustuchin - Sat Bustuchin, Namete, Poiana

Seciuri, Valea Pojarului13. Ciuperceni Virtop – 1 zona Boboiesti, Vaianu14. Catune - Sat Catune (Parau Valea Perilor,

Valea Viilor)

15. Farcasesti - Sat Farcasesti (canal Valea cu Apa)

16. Glogova Glogova – 1 zona17. Licurici - Sat Licurici, Totea de Licurici,

Frumusei 18. Matasari Bradetel – 1 zona -19. Pades - Sat Pades, Motru Sec (Dugaia,

Susara, Calugareni, Valea Calului)20. Pestisani - Sat Pestisani (Calmatui)21. Prigoria - Sat Zorlesti, Calugareasa ( Lia)22. Polovragi - Sat Polovragi23. Targu -

Logresti- Sat Logresti, Maru, Frunza, Seaca,

Popesti24. Rosia de

Amaradia- Sat Rosia de Amaradia, Ruget

(Cornatel, Rosioara) 25. Slivilesti Slivilesti – 2 zone Valea lui Dan, Valea Mica26. Telesti - Sat Buduhala (ogas Scoala,

Tataroaia)27. Urdari - Sat Urdari, Fantanele (Valea

Urdei, canal Valea Fantanele)TOTAL=27 15 44

b) Inundaţii generate de calamităţi naturale şi avarii la construcţiile hidrotehnice

Aceste inundaţii pot fi cauzate de :- viituri foarte mari;- exploatare necorespunzătoare;- ruperea barajelor şi/sau digurilor în urma cutremurelor, bombardamentelor

sau atentatelor de tip terorist.Acumulări, baraje şi diguri, centrale hidroelectrice:

Acumulări:Bazinul hidrografic Acumularea cu baraj Volumul (mil.m3)Cerna Valea lui Iovan (Cerna) 119,35Motru Motru (Valea Mare) 4,88Tismana Tismana Aval 0,75Bistriţa Vâja 1,51Jiu Vădeni 4,52

Tg-Jiu 1,29


NESECRET

Baraje şi Diguri: 6 baraje şi 6 km de diguri - (Harta cu barajele – anexa nr. 51)Centrale Hidroelectrice – 17 din care 15 în funcţiune conform anexei nr. 11.

Zone care pot fi afectate de inundaţii în cazul avarierii barajelor la acumulările :

Acumulare Valea lui Iovan pe râul Cerna Înălţimi (m) Timp (min)

Baraj Cerna 60 0Balmez 54 1

Cerna Sat - Gorj 50 2Herculane 43 7

Orşova 5,8 18Acumulare Valea Motrului

Înălţimi (m) Timp (min)Baraj Motru 44 0Sat. Cloşani 15 9Com. Padeş 5 31

Acumulare Valea TismaneiÎnălţimi (m) Timp (min)

Baraj Tismana 9 0Com. Godineşti 15 5

sat. Câlceşti 50 6Acumulare Valea Bistriţei

Înălţimi (m) Timp (min)Baraj Clocotiş 47 0

Sat. Gureni 14 4Com. Peştişani 16 6

Acumulare Vădeni- prezintă o zonă de risc cu grad ridicat deoarece la data actualizării schemei cu

riscurile teritoriale, este colmatată în proporţie de 82 %, depunerile de aluviuni fiind de cca 2,5 m, drept pentru care au fost luate măsuri de prelungire a digurilor la coada lacului pentru evitarea inundaţiilor în cazul căderilor masive de precipitaţii, în zona de nord a municipiului Tg-Jiu. Pentru acest motiv a fost întocmită o temă de proiectare în vederea elaborării unui studiu de fezabilitate în conformitate cu HGR nr. 28/22.01.2008, de către S.C. Hidroelectrica - Sucursala Hidrocentrale Tg-Jiu.

Zone stabilite pentru inundarea dirijată în situaţii deosebite

Rupere dig râu Jiu, mal drept, zona pt. inundare dirijată-zona Strâmba – Valea Viilor- Suprafaţa care poate fi inundată controlat = 50 ha teren arabil- Apără localitatea Văleni.- Volum atenuare = 750 000 mc

Starea tehnică şi de întreţinere a lucrărilor hidrotehnice

Lucrări hidrotehnice pe cursurile de apă codificate (aflate în administrarea SGA Gorj)Priza cu barare Rovinari – deţinător SGA Gorj


NESECRET

Barajul este amplasat pe râul Jiu în zona C.T.E. Rovinari; este o construcţie hidrotehnică de tip stăvilar echipat cu stavile segment şi cu disipator de energie. Consolidarea din aval este compusă dintr-o rizbermă fixă şi una mobilă.

Barajul are cinci deschideri de 16 m fiecare şi o deschidere de spălare a aluviunilor din faţa prizei de 6 m, separate între ele prin pile şi două culei drepte şi una curbă.

Priza de apă este amplasată pe malul drept al râului Jiu şi a fost dimensionată pentru captarea unui debit de 64 mc/s, debit necesar pentru răcirea în circuit deschis pentru termocentrală. În funcţie de valoarea indicelui de risc asociat lucrarea se încadrează în categoria de importanţă B.

Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti – Catedra de Construcţii Hidrotehnice care întocmeşte Studiul de “Analiză a comportării construcţiilor hidrotehnice şi echipamentelor hidromecanice la priza cu barare Rovinari” a efectuat Raportul de Expertiză şi a recomandat remedierea stării tehnice a echipamentului hidromecanic urmând ca în funcţie de soluţia tehnică, să se efectueze retehnologizarea în vederea exploatării în siguranţă a lucrării.

Comportarea barajului la ultimile viituri a fost bună, stavilele fiind intens solicitate pentru evacuarea plutitorilor aduşi de ape mari.

În perioada apelor mici se observă stadiul avansat de colmatare al albiei amonte, în special în zona malului drept, depuneri semnificative fiind concentrate la cca 200 m amonte baraj. În faţa barajului nu sunt depuneri, datorită spălării periodice prin manevrarea stavilelor. Dragarea se execută cu draga NZ12, iar materialul rezultat din dragare este refulat în aval. În anul 2004 s-a executat reparaţie capitală la draga NZ12.

Starea digurilor şi a pereului de protecţie este bună. În bieful aval, în ultima perioadă s-au executat lucrări de reabilitare a rizbermei

mobile compusă din blocuri de beton şi piatră. Rizberma fixă în formă de şah se prezintă în stare bună. Pentru retehnologizarea în vederea exploatării în siguranţă a obiectivului a fost promovată investiţia “Punerea în siguranţă a prizei cu barare Rovinari”, fiind întocmit un studiu de fezabilitate.Acumularea nepermanentă Rovinari - deţinător SGA Gorj, anul punerii în funcţiune 1968, cu un volum de 100 mil mc şi are ca scop atenuarea viiturii şi apărarea împotriva inundaţiilor a carierelor miniere din bazinul Rovinari. Are rol de atenuare a viiturii. Suprafaţa bazinului hidrografic Jiu în zona lucrării este de 3085 kmp, iar debitul multianual în regim natural este de 46,1 mc/s. Debitul maxim la asigurarea de calcul de 0,5% este de 2071 mc/s, iar debitul de verificare la asigurarea de calcul de 0,1% este de 2665 mc/s. La debitul de calcul cu asigurarea de 0,5%, în acumulare se atenuează un volum de apă cu un debit de 1260 mc/s, iar la debitul de verificare de 0,1% se atenuează un volum de apă cu un debit de 1720 mc/s. Barajul Rovinari închide albia majoră a râului Jiu pe cca 4,6 km, fiind încastrat numai în versantul drept, versantul stâng având o aripă de închidere de 2 km. Elementele constructive ale barajului :Cota talveg 159 mdM.Cota coronament 170 mdM.Înalţimea 13 m spre versantul drept şi 5 – 6 m spre versantul stâng, terenul fiind mai ridicat. Lungimea la coronament 4,6 km. Lăţimea la coronament 4 m. Nivelul maxim la asigurarea de calcul de 0,5% - 169,5 mdM este nivelul corespunzător unui volum acumulat de 100 milioane mc, iar nivelul maxim la asigurarea de calcul de 0,1% – 170,9 mdM este nivelul corespunzător unui volum acumulat de 150 milioane mc.

Evacuatorul barajului are rolul de reţinere a debitului râului Jiu în acumulare şi de evacuare a unui debit regularizat în aval de canalul deviat. Pagina 29 din 85 NESECRET

NESECRET

Anual se execută lucrări de întreţinere şi reparaţii curente pentru buna funcţionare a acumulării. Aceste lucrări constau din : defrişări, cosiri de vegetaţie ierboasă pe taluz, supraînsamânţări manuale, administrat îngrăşăminte, reparaţii la parapet, evacuator.

În funcţie de valoarea indicelui de risc asociat, lucrarea se încadrează în categoria de importanţă D.Urmărirea specială se face de către « Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti-Catedra de Construcţii Hidrotehnice ».

Se urmăreşte reabilitarea reţelei topografice conform recomandărilor din studiu. Având în vedere că golirea lacurilor de acumulare Tg-Jiu şi Vădeni, în perioada viiturilor din toamna anului 2004, a determinat colmatarea cuvetei acumulării neparmanente Rovinari, S.G.A.Gorj a propus întocmirea unui studiu privind determinarea gradului de colmatare a cuvetei, ce are consecinţe asupra volumului de atenuare a viiturii.

În timpul viiturilor produse în ultimele zile pe cursurile de apă care converg în cuveta acumulării, nu a intrat în funcţiune deoarece nu s-au atins nivelele de la care acumularea funcţionează.Apărare de mal şi îndiguire râu Jiu la Drăguţeşti – deţinător SGA Gorj

Lucrarea constă din 1.2 km dig şi 1.2 km regularizare; apărarea de mal este din gabioane, care în timp au fost deteriorate pe cca 200 ml.

În perioada inundaţiilor din 26-27 iulie 2004, lucrarea s-a degradat producându-se eroziune mal stâg pe cca.300 ml, eroziune în corpul digului pe cca. 200 ml, lucrare ce a fost reabilitată prin lucrări promovate pe activitatea de investiţii. Canal deviere Jiu amonte evacuator – deţinător SGA Gorj

Lucrarea constă din 3 km regularizare; anual se execută lucrări de întreţinere pentru asigurarea bunei funcţionalităţi. Canal deviere Jiu aval evacuator – deţinător SGA Gorj

Lucrarea constă din 32.6 km diguri si 7.4 km canal regularizat. Lucrarea se prezintă bine; nu sunt semnalate eroziuni de mal sau degradări în corpul digului.Regularizare şi îndiguire râu Jiu aval Roşia – Vlăduleni – deţinător SGA Gorj

Lucrarea constă din 16.2 km de dig mal stâng + drept care se prezintă în stare bună. Anual se execută lucrări de întreţinere pentru asigurarea bunei funcţionalităţi.Regularizare râu Jiu la Plopşoru – deţinător SGA Gorj

Lucrarea consta din 11 km de dig, 2 km apărare de mal şi 5 km regularizare.Albia este bine întreţinută, lucrările de decolmatare executându-se cu mijloace

proprii.Canal deviere Tismana – deţinător SGA Gorj

Lucrarea constă din 26 km dig (fiind incluse şi digurile de pe Strâmba, Câlnic, Icazna), 3 km apărare de mal şi 7.6 km regularizare. Lucrarea se prezintă bine; digurile sunt bine întreţinute, albia are capacitatea de transport a debitului la ape mari.Îndiguire râu Şuşiţa la Tg-Jiu – deţinător SGA Gorj

Lucrarea constă din 4 km dig, 1 km apărare de mal şi 2 km de regularizare. Anual se execută lucrări de întreţinere pentru asigurarea bunei funcţionalităţi. Regularizare râu Şuşiţa la Ursaţi– deţinător SGA Gorj

Lucrarea constă din 2 km dig şi 7 km albie regularizată. A fost finalizată lucrarea de investiţii “Regularizare râu Şuşiţa la Ursaţi”, în anul

2008, lucrare promovată conform H.G. 1262/2004 .Regularizare pârâu Jilţ la Bolboşi – deţinător SGA Gorj

Lucrarea constă din 14.50 km dig şi 0.250 km apărare de mal. Lucrarea se prezintă în stare bună. Periodic se execută lucrări de decolmatare şi îndepărtare a obstacolelor din albie, pe activitatea de investiţii fiind executată reabilitarea pe 3 km lungime. Îndiguire râu Motru la Motru – deţinător SGA Gorj


NESECRET

Lucrarea constă din 4 km dig, 0.150 km apărare mal şi 4 km albie regularizată. Periodic se execută lucrări de curăţire a albiei majore şi a digului . Regularizare pârâu Cervenia la Motru – deţinător SGA Gorj

Lucrarea constă din 0.5 km regularizare. Anual se execută lucrări de igienizare şi decolmatare pentru menţinerea secţiunii de proiectare a canalului. Regularizare pârâu Lupoaia la Motru – deţinător SGA Gorj

Lucrarea constă din 4 km diguri, 0.50 km apărare de mal, 1.8 km regularizare. Prin lucrările de decolmatare a albiei s-a asigurat secţiunea de scurgere. Digurile se prezintă în stare bună. Anual se execută lucrări de întreţinere care constau în defrişări, cosiri, administrare îngrăşăminte, supraînsămânţări.Regularizare râu Amaradia la Tg-Jiu – deţinător SGA Gorj

Lucrarea constă din 10 km dig (mal stâng + drept), 7 km regularizare albie. Digurile sunt bine întreţinute, în albia minoră în zona confluenţă râu Jiu s-au executat lucrări de decolmatare. În albia majoră se execută lucrări de defrişare pentru mărirea secţiunii de transport la viituri.Regularizare râu Amaradia la Balaneşti – deţinător SGA Gorj

Lucrarea constă din 1.5 km regularizare şi apărare de mal cu gabioane pe 0.7 km. Îndiguire Valea Pietroasă la Turcineşti – deţinător SGA Gorj

Lucrarea constă din 2 km dig (mal stâng + drept). Regularizare pârâu Câlnic la Prigoria – deţinător SGA Gorj

Lucrarea de regularizare are o lungime de 2.8 km realizându-se decolmatarea albiei pentru asigurarea secţiunii de scurgere.Regularizare pârâu Amaradia la Cruşet – deţinător SGA Gorj

Lucrarea de regularizare de 1.5 km. Sunt în derulare lucrări pe activitatea de investiţii.Regularizare şi apărare de mal râu Galbenu la Baia de Fier – deţinător SGA Gorj

A fost pusă în funcţiune în anul 2008 lucrarea “Regularizare pârâu Galbenu la Baia de Fier”, cu următoarele capacităţi:- consolidare mal cu gabioane L= 3.79 km- recalibrare albie L = 8.46 km- praguri – 11 bucăţi- caderi – 2 bucăţi.Regularizare şi îndiguire râu Ciocadia la Ciocadia – deţinător SGA Gorj

Lucrarea constă din 2 km de îndiguire şi 2 km regularizare. Regularizare râu la Blahniţa la Săcelu– deţinător SGA Gorj

Lucrarea constă din 3 km de regularizare şi apărare de mal. Regularizare şi îndiguire râu Gilort la Novaci – deţinător SGA Gorj

Lucrarea constă din 5 km dig, 5 km apărare de mal, 5 km regularizare – lucrare reabilitată pe activitatea de investiţii (PIF = 2008).Regularizare şi îndiguire râu Gilort la Pociovalişte– deţinător SGA Gorj

Lucrarea constă din 5 km dig, 6.3 km apărare de mal din gabioane şi zid de sprijin şi 6.3 km regularizare.

În timpul viiturilor din anii anteriori, lucrările au fost avariate, lucrarea fiind reabilitată pe activitatea de investiţii (PIF = 2008).Regularizare râu Gilort la Brăneşti– deţinător SGA Gorj

Lucrarea de regularizare de 0.9 km se prezintă în stare bună.Regularizare pârâu Iaz la Baleşti– deţinător SGA Gorj

Lucrarea de regularizare de 9 km a fost afectată în timpul inundaţiilor din 2004, fiind reabilitată pe activitatea de investiţii.Regularizare pârâu Rasova la Baleşti– deţinător SGA Gorj Pagina 31 din 85 NESECRET

NESECRET

Lucrarea de regularizare de 2 km s-a comportat bine dar în perioada inundaţiilor din 2004 albia s-a colmatat, fiind reabilitată pe activitatea de investiţii (PIF = 2008).Capacităţi: - apărări maluri - L = 2.05 km; - recalibrare albie - L = 4.505 km.

Regularizare pârâu Ploştina la Motru – deţinător SGA GorjLucrarea de regularizare constă din 8 km executaţi pe activitatea de investiţii în 2008.

Regularizare pârâu Iazul Topilelor la Iezureni – deţinător SGA GorjLucrarea constă din 2,005 km regularizare şi zid de sprijin din piatră brută de 0,74

km, lucrare realizată pe activitatea de investiţii în 2006.Regularizare râu Jiu la Turceni – deţinător SGA Gorj

Lucrarea constă din 1,27 km consolidări de mal şi 4 km regularizare. Lucrarea a fost realizată pe activitatea de investiţii în 2008.

Lucrări hidrotehnice aparţinând altor deţinătoriSistematizarea scurgerii la ape mari a fost realizată prin amenajarea complexă a râului

Jiu pe sectorul Vădeni - Tg-Jiu unde s-au executat cele două acumulări : Vădeni şi Tg-Jiu. În momentul de faţă se află în execuţie acumularea Valea Sadului.

În administrarea S.C. Hidroelectrica S.A. Tg-Jiu se află următoarele acumulări: Acumularea Vădeni - anul punerii în funcţiune 1992, destinaţia : producere de

energie electrică, volum total la NNR este de 4,26 mil mc, în momentul de faţă fiind colmatată cuveta în proporţie de 82%. Datorită colmatării avansate a fost necesară prelungirea digurilor la coada lacului pentru evitarea inundaţiilor în cazul apelor mari.

Acumularea Tg-Jiu – a fost pusă în funcţiune în anul 1992 – Destinaţia - producere energie electrică, volum total la NNR este de 1,33 mil mc, în prezent cuveta acumulării fiind colmatată în proporţie de 25%.Nu prezintă probleme în ceea ce priveşte regimul de exploatare normală şi siguranţă în exploatare.

Acumularea Motru –Valea Mare – a fost pusă în funcţiune în anul 1983, destinaţia –producere de energie elctrică. Volumul brut al acumulării este de 4,798 mil mc.

La barajul cu nucleu din argilă au apărut infiltraţii din lac spre aval prin terasa mal drept. Din această cauză s-a impus o exploatare restricţionată la cota maximă de 470 MDM, cotă ce poate fi depăşită pentru perioade scurte de timp (zile ) în situaţii de debit afluent mare .

Problema apărută la barajul de la acumularea Valea Mare este gestionată cu maximă atenţie de către S.H. Tg-Jiu, pâna în prezent efectuându-se studii , proiecte şi caiet de sarcini pentru execuţia unor lucrări de etansare si de eliminare a deficienţelor apărute.

Acumularea Vâja – a fost pusă în funcţiune în anul 1986 – volumul total 29,40 mil. m.c. Lucrările au fost sistate la cota 572 mdM. Nu au apărut probleme în exploatare.

Viitura este preluată prin deversare 0.7 mc/s. Amenajarea Tismana – aval – a fost pusă în funcţiune în anul 1985, volumul total

acumulat la NNR 0.75 mil mc, cota NNR 217 mdM (cota lac 216). Nu au apărut probleme deosebite în exploatare.

Acumularea Turceni – aparţine S.E. Turceni, are ca destinaţie producerea de energie electrică, anul punerii în funcţiune este 1988, volumul la NNR 7.10 mil mc. Nu au apărut probleme deosebite în exploatare.

Acumularea Sadu aparţine S.C. Uzina Mecanica S.A, are ca destinaţie alimentarea cu apă (populaţie, industrie); anul punerii în funcţiune 1936. S-au executat lucrări de decolmatare ale cuvetei lacului. Datele au fost furnizate de către S.G.A. Gorj, S.C. Hidroelectrica S.A. Lucrări hidrotehnice administrate de Administraţia Naţională Îmbunătăţiri Funciare – R.A. Dunare - Olt – Unitate de Administrare Gorj- Regularizare pârâu Zlaşti cu L=14.5 km (sectorul Drăguţeşti-Dăneşti).


NESECRET

Lucrarea se prezintă în stare bună; anual se execută lucrări de întreţinere (defrişări, curăţire teren de iarbă şi buruieni, cosire vegetaţie ierboasă şi acvatică). Nu necesită lucrări de reparaţie.

- Diguri : 1.Dig Buduhala - L= 81 km. 2.Dig Şomanesti - L=3.7 km. 3.Dig Gornacu - L=2.0 km zona Drăguţeşti. 4.Dig Rudărie L=2 km, zona Buduhala. 5.Dig Canal Par - L=2 km, zona Corneşti. 6.Dig Eruga - L=3 km, zona desecare Buduhala.

Toate aceste diguri sunt în stare bună; anual se execută lucrări de întreţinere. Momentan nu necesită lucrări de reparaţie.- Incinte îndiguite :

Incinta indiguită Buduhala, cu suprafaţă de 754 ha - în stare bună, reţeaua de canale şi staţia de pompare sunt în stare de funcţionare.

.Incinta indiguită Şomăneşti,cu suprafaţa de 610 ha , - în stare bună, reţeaua de canale şi staţia de pompare sunt în stare de funcţionare. Anual se execută lucrări de decolmatare a canalelor, acolo unde este cazul, pentru asigurarea scurgerii debitului şi satisfacerea cerinţelor solicitate.

1.1.2. Furtuni, tornade secetă, îngheţ (poduri şi baraje de gheaţă pe apă, căderi masive de zăpadă, chiciură, polei)

Zone unde s-au produs căderi masive de zăpadă care au determinat întreruperea circulaţiei pe : - DN 67C – la Km 16-34 – Novaci-Rânca;

- DN 67C – la Km 24-34+400 – Novaci-Rânca; - DN 67C – la Km 26+500-34 – Novaci-Rânca; - DN 67C – la Km 33+500-34 – Novaci-Rânca;- DN 67C – la Km 22-34 – Novaci-Rânca;- DN 67C – la Km 27-34 – Novaci-Rânca; - DN 67C – la Km 25-29 – Novaci-Rânca;

1.2. INCENDII DE PĂDURE Incendiile la fondul forestier. Suprafaţa fondului forestier a judeţului Gorj este de

249.800 ha, din care suprafaţa de 141.360 ha constituie fond forestier proprietate publica a statului, iar suprafaţa de 108.440 ha constituie fond forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice.

Regia naţionala a Pădurilor - ROMSILVA prin Direcţia Silvica Gorj, administrează o suprafaţă de 141.360 ha fond forestier, toată suprafaţa fiind constituită din păduri de stat, iar diferenţa de suprafaţă de 108.440 ha păduri proprietate privată, este administrată de persoanele juridice, proprietare prin structuri silvice proprii sau de persoane fizice. Suprafeţele retrocedate sunt administrate parţial pe linia respectării regimului silvic de către ocoale silvice private.

La nivel judeţean sunt constituite un număr de 12 ocoale silvice private, astfel: Bumbeşti Jiu, Tg-Cărbuneşti, Hurezani, Motru, Novaci, Padeş, Peşteana, Polovragi, Runcu, Tismana, Tg-Jiu, Turceni. Acestea administrează în prezent o suprafaţă împădurită de 141.360 ha.

Datorită continuării acţiunii de retrocedare a suprafeţelor de fond forestier de către Direcţia Silvica Gorj către foştii proprietari – persoane fizice sau juridice şi datorită distribuţiei disparate în suprafeţele fondului forestier, zonele împădurite aflate în Pagina 33 din 85 NESECRET

NESECRET

administrarea ocoalelor silvice private şi persoanelor fizice nu pot fi figurate pe harta surselor de risc la incendiile în fond forestier, putând fi poziţionate doar sediile ocoalelor silvice private. În general, pădurile se găsesc între 80 m şi 1.700 m altitudine, astfel că până la 400 m sunt 74.312 ha, de la 400 m până la 800 m sunt 27.407 ha, iar peste 800m 40.641ha.

Principalele caracteristici ale fondului forestier din judeţul Gorj sunt următoarele:o vârsta este cuprinsă între 1 şi 150 de ani;o înălţimea este cuprinsă între 0, 3 şi 30 m;o diametrele sunt cuprinse între 0.5 şi 100 cm;o consistenţa arboretului este cuprinsă între 0,7 – 1,0;o plantaţiile sunt pe o suprafaţă de 1.418 ha.

Posibilitatea producerii incendiilor în fondul forestier. La evaluarea riscului de incendiu în pădurile judeţului Gorj, în funcţie de care trebuie

să adoptăm măsurile de prevenire, s-au avut în vedere condiţiile specifice şi anume:- existenţa tuturor categoriilor de specii, astfel: răşinoase 10%, foioase 90%, din

care fagul 60%, stejarii 30%, diverse ţări 5%, diverse moi 5%, ceea ce determină o viteza diferită de propagare a incendiilor precum şi abordarea complexă a acţiunilor de intervenţie;

- apariţia în ultimii ani a unor perioade foarte secetoase, anormale, îndeosebi în ianuarie-februarie sau în martie-aprilie când se înregistrează temperaturi ridicate (+2...+28C) pâna când „pleacă" vegetaţia ceea ce fac imposibila o anticipare general valabilă a perioadelor cu vulnerabilitate ridicată la incendiu. Totuşi, frecvent cea mai ridicată a perioadelor secetoase sunt:iulie-august, octombrie-noiembrie;

- dezvoltarea ca întindere, în ultimii ani a localităţilor, prin constituirea de noi case şi a altor clădiri, până în zona de siguranţă a pădurii, precum şi intensificarea activităţilor din şi în preajma fondului forestier (agricultura, păşunatul, culegerea fructelor de pădure, turismul, petrecerea timpului liber în mijlocul naturii si exploatarea masei lemnoase), care favorizează apariţia cauzelor de incendiu de natură umană, datorate neglijenţei cetăţenilor în utilizarea focului deschis; repartizarea pentru un pădurar a unor suprafeţe pentru supraveghere şi paza (peste 20 ha), şi dotarea insuficient cu mijloace mobile de observare (avioane, elicoptere), conduc în multe situaţii la depistarea si anunţarea cu întârziere a focarelor de incendiu;

- retrocedarea, către foştii proprietari, persoane fizice si persoane juridice, a peste 40% din suprafaţa împădurita, coroborată cu imposibilitatea acestora, în cele mai multe cazuri, de a-şi asigura paza si protecţia pădurilor administrate, presupune şi tendinţa de creştere a incendiilor ca urmare a neglijenţei umane ignorarea, în mai mare măsura în ultimii ani, a regulilor de comportament a cetăţenilor în zona pădurii, îndeosebi privind utilizarea focului, corelată cu ignorarea reglementarilor stricte în domeniul silvic (codul silvic şi ordonanţa privind regimul silvic si administrarea fondului forestier naţional) au avut drept consecinţe izbucnirea de incendii, care de regulă s-au produs în zonele din vecinătatea fondului forestier, afectând în principal litiera pădurii.

Zone de risc la incendii forestiere pe localităţi (Harta zonele de riscuri anexa nr. 51):

Nr.crt. Denumire Ocol Silvic Zone de risc Număr

Zone

1. Ocolul Silvic Bumbeşti-JiuZona Lainici

3Zona ChituZona Viezuroiu

2. Ocolul Silvic Tg-Cărbuneşti Zona Vierşani 5


NESECRET Nr.crt. Denumire Ocol Silvic Zone de risc Număr

ZoneZona CreţeştiZona ŢicleniZona CărbuneştiZona Scoarţa

Ocolul Silvic Hurezani

Zona Roşia de Amaradia

7

Zona StejariZona CiorariZona BaloşaniZona VăluţaZona BustuchinZona Poiana Seciuri

3. Ocolul Silvic Motru

Zona Boboieşti

6Zona RătezZona GlogovaZona PloştinaZona VăgiuleştiZona Horăşti

4. Ocolul Silvic Novaci

Zona Stănceşti

7

Zona CărpinişZona AninişZona MacariaZona RâncaZona CrasnaZona Săcelu

5. Ocolul Silvic Padeş

Zona Dobrota

6

Zona CloşaniZona Valea MareZona Motru Mare

Zona PocruiaZona Sat Sohodol

6. Ocolul Silvic Peşteana

Zona Brătuia

5Zona Vl. RomanatuluiZona FărcăşeştiZona UrdariZona Rovinari

7. Ocolul Silvic Polovragi

Zona Baia de Fier

5Zona GalbenuZona PolovragiZona OlteţZona Alimpeşti

8. Ocolul Silvic Runcu

Zona Gropu Sec

6

Zona CăciulataZona Şuşiţa SeacăZona Cariera SuseniZona VaideiZona Macrişu


NESECRET Nr.crt. Denumire Ocol Silvic Zone de risc Număr

Zone

9. Ocolul Silvic Tismana

Zona Dumbrava

6

Zona Mânăstire TismanaZona TismenitaZona BoroşteniZona RăchiţeauaZona Pietrele

10. Ocolul Silvic Tg-Jiu

Zona Ciuperceni

9

Zona CâlnicZona TeleştiZona SeucaZona TimişeniZona CurtişoaraZona ArşeniZona Voiteşti

Zona Muşeteşti

11. Ocolul Silvic Turceni

Zona Groşerea

5Zona BorăscuZona BobaiaZona AninoasaZona Ioneşti

Prima intervenţie pentru stingerea incendiilor izbucnite în fondul forestier se asigură de către personalul ocoalelor silvice ce administrează zonele împădurite, împreună cu membrii serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă constituite la nivelul localităţilor în baza contractelor încheiate.

În sprijinul acţiunilor de lichidare a incendiilor şi a înlăturării urmărilor acestora intervin serviciile de intervenţie profesioniste aparţinând Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Gorj precum şi forţele şi mijloacele instituţiilor abilitate cu care se cooperează.

Datele au fost furnizate de către Direcţia Silvică Gorj.

1.3. AVALANŞEZone de risc unde sau produs avalanşe:

- Zona Rânca: - DN 67C – zona Păpuşa Vest - Drum forestier Valea Gilortului

- Muntele Parâng: - Versantul Sudic - Muntele Vâlcan : - Straja Sud,

- Arcanu - Oslea

-Muntele Godeanu : - Versantul Sud-Estic- Cheile Sohodolului - Vărărie

Datele au fost furnizate de către Serviciul Public SALVAMONT şi SALVASPEO Judeţean Gorj.

1.4. FENOMENE DISTRUCTIVE DE ORIGINE GEOLOGICĂ


NESECRET

1.4.1. CutremureLuând în considerare principalele surse de risc nominalizate sunt evidenţiate pe

teritoriul judeţului câteva zone cu vulnerabilitate deosebită coform Hărţii de risc la cutremur (anexa nr. 50).

Judeţul Gorj poate fi afectat conform hărţii de mai sus de cutremure de pământ cu magnitudinea de şapte grade pe scara RICHTER.

Cutremurele tectonice care se manifestă în România şi implicit în judeţul Gorj pot genera următoarele efecte:

- distrugerea sau avarierea construcţiilor civile (locuinţe, edificii sociale, culturale, religioase, etc.) ;

- distrugerea sau avarierea construcţiilor industriale;- distrugerea sau avarierea reţelelor de gospodărie (apă, gaz, termoficare, electricitate,

telecomunicaţii, etc.);- generarea de incendii (în general izolate);- declanşarea de alunecări de teren sau de surpări de teren, a unor avalanşe;- avarierea unor construcţii hidrotehnice sau de hidroamelioraţii;- declanşarea unor epidemii, ca urmare a degradării calităţii factorilor de mediu;- producerea unor efecte de masă (panică, stres etc.);- generarea unor accidente nucleare sau chimice.În perioada 1971-2005 s-a remarcat o creştere semnificativă a numărului de

cutremure pe unitatea de timp intensităţile situându-se în domeniul I0=4.Cutremurele cu intensităţi epicentrale mai mari de 4 se încadrează în grupări de

epicentre, ceea ce micşorează posibilitatea supraestimării intensităţii maxime observate.La cel mai puternic cutremur înregistrat pe teritoriul României şi care a afectat şi

judeţul Gorj, cel din martie 1977, nu s-au produs pagube semnificative.Analiza riscului seismic stabileşte că în urma unui cutremur de pământ major cu

magnitudinea M 7,50 R în judeţul Gorj pot apare evenimente situaţiile de urgenţă provocate, direct sau indirect, de către mişcarea seismică.

Situaţia nominală a clădirilor propuse pentru a fi expertizate din puct de vedere al gradului de nesiguranţă în exploatare şi la cutremur este prezentată în anexa nr. 31.

Date furnizate de către Autoritatea de Sănătate Publică Gorj, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional şi Direcţia Tehnică din cadrul Consiliului Judeţean Gorj.

1.4.2. Alunecări de teren şi prăbuşiri de terenJudeţul Gorj este unul din cele mai afectate judeţe de alunecări de teren care s-au

produs în ultimii ani.Majoritatea localităţilor din judeţ sunt afectate de alunecări, prăbuşiri sau eroziuni de

teren.Cauze: dezgheţul, perioadele de ploi intense sau prelungite au determinat producerea

alunecărilor şi prăbuşirilor de teren. Datorită antrenării şi transportului nisipului din straturile de deasupra marnei de către izvoarele create din apele din infiltraţii spre apele curgătoare din zonă, s-au produs adevărate caverne subterane care au început să se prăbuşească.

De aceea, considerăm că alunecările de teren sunt fenomene frecvente care au generat situaţii de urgenţă ce afectează teritoriul şi infrastructura judeţului Gorj. La nivelul judeţului Gorj, conform Planului judeţean de analiză şi acoperire a riscurilor sunt în evidenţă 52 de localităţi pe teritoriul cărora se află 107 zone cu alunecări de teren.

Situaţia alunecărilor de teren activate şi reactivate, în funcţie de suprafeţe la nivelul fiecărei localităţi din judeţul Gorj precum şi cazuistica situaţiilor de urgenţă generate de Pagina 37 din 85 NESECRET

NESECRET

aceste fenomene sunt prezentate în anexa nr. 32 (date furnizate de D.A.D.R. Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice).

Zone de risc la alunecări de teren La nivelul judeţului Gorj sunt 52 de localităţi cu 107 zone cu alunecări de

teren conform tabelului de mai jos şi Hărţii cu zonele de riscuri (anexa nr. 39):

Nrcrt

Municipii, oraşe şi comune Alunecări de terenLocalitate nr.

zone1 TG-JIU Vădeni 22 BUMBEŞTI JIU - 13 MOTRU Ploştina 14 NOVACI Berceşti 15 ROVINARI Vârţ 26 TG-CĂRBUNEŞTI Pojogeni, Cojani 37 ALBENI Bârzeiu, Pruneşti 28 ALIMPEŞTI Nistoreşti, Alimpeşti, Corşoru 39 ARCANI Stroieşti 110 BAIA DE FIER - 111 BENGEŞTI CIOCADIA Bengeşti Ciocadia, Bălceşti 212 BERLEŞTI Boiereşti, Bârzeiu 213 BÎLTENI - 114 BĂLĂNEŞTI -Voiteştii din Deal 115 BRĂNEŞTI Capu Dealului – zone 316 BUMBEŞTI PIŢIC Cârligei, Bumbeşti Piţic, Poienari 317 BUSTUCHIN Seciuri – 6 zone, Valea Pojarului 718 BORĂSCU Scoruşu, Memţii din Dos 219 CĂPRENI Căpreni 120 CĂTUNELE Lupoaia, Valea Mânăstirii, Steic 321 CIUPERCENI Văianu, Strâmba 222 CÂLNIC Pinoasa 123 BĂLEŞTI Rasova, Băleşti 224 CRASNA Crasna 125 CRUŞEŢ Mierea 126 DĂNEŞTI Barza, Trocani, Ţârculeşti 327 DRĂGOTEŞTI Drăgoteşti 128 DRĂGUŢEŞTI Drăguţeşti 129 FĂRCĂŞEŞTI Fărcăşeşti 130 GLOGOVA Glogova 131 GODINEŞTI Godineşti 3 zone 332 HUREZANI Busuioci 2 zone 233 IONEŞTI - 134 JUPÂNEŞTI Vierşani 135 LICURICI Frumuşei, Totea 236 MĂTĂSARI Mătăsari 137 NEGOMIR Negomir, Artanu 238 PEŞTIŞANI Seuca 139 POLOVRAGI Racoviţa 140 PRIGORIA Burlani, Prigoria 341 ROŞIA DE AMARADIA Seciuri – 4 zone, Roşia de Sus, Ruget, Şitoaia 742 RUNCU Dobriţa, Suseni 243 SAMARINEŞTI Samarineşti 1


NESECRET

44 SCHELA Schela, Arsuri 245 SLIVILEŞTI Slivileşti 246 STEJARI Piscoiu 2 zone 247 STOINA Miuleşti, Ulmet, Urda 348 TISMANA Racoţi, Vânăta, Celei, Vâlcele 449 ŢÂNŢĂRENI Arpadia 150 TURCINEŞTI Rugi, Turcineşti – 2 zone, Horezu 451 URDARI Hotăroasa, Valea Mânăstirii, Urdari – 2 zone 452 VLADIMIR Negroaia, Lunca 2

TOTAL = 52 localităţi 107 zone

SECŢIUNEA 2

ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICERiscurile tehnologice care pot afecta teritoriul judeţului Gorj:

2.1. riscuri industriale 2.1.1. accidente majore cu substanţe chimice periculoase folosite în

procesul de producţie;2.2. riscuri de transport şi depozitare de produse periculoase:

2.2.1 transport rutier2.2.2. transport feroviar2.2.3. transport fluvial şi maritim2.2.4. transport aerian2.2.5. transport prin reţele magistrale

2.3. nucleare2.4. riscuri de poluare a apelor2.5. prăbuşiri de construcţii, înstalaţii sau amenajări2.6. eşecul autorităţilor publice2.7. căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos2.8. muniţie neexplodată

2.1. RISCURI INDUSTRIALE 2.1.1. accidente cu substanţe chimice periculoase folosite în procesul de

producţieOperatorii economici care intră sub incidenţa H.G.R. nr.804 din 25.07.2007

privind „controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase”sunt prezentate în tabelul de mai jos şi în anexa nr 18.

Nr.Crt. Denumirea operatorului economic Tipurile de substanţe chimice periculoase

folosite în procesul de producţie A.1. Risc major

1. S.C. COMPET S.A. PLOIEŞTI- SECTOR BĂRBĂTEŞTI Gazolină; Metanol; Ţiţei; Condensat;

2. S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A.

Acid clorhidric; hidroxid de sodiu, amoniac sol.; hidrazină; hidrogen; păcură; motorină; ulei;

3. S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A.

Acid clorhidric; amoniac sol.; hidrazină; hidrogen; păcură; motorină; uleiuri


NESECRET

Nr.Crt. Denumirea operatorului economic Tipurile de substanţe chimice periculoase

folosite în procesul de producţie

4. S.C. ARTEGO S.A.

Toluen; tricloretilenă; păcură; ulei aromatic; motorină; amoniac sol.25%; hidrat de hidrazină; perkacit MBTS; perkacit M; perkacit DPG; hidroxid de sodiu; acid clorhidric; accelerator CBS; santoflex IPPD; clor parafină; octoat de cobalt; chemosil 211; chemosil 222; renogram PVI,CTP; remodiv D7665-1; cohedur A 150; dioctilftalat DOF;

5.S.C. PETROM Membru OMV, Group Zăcăminte Ţicleni, Instalaţia de deetaneizare – GPL – Turburea

G.P.L.; Etan; Gazolină; Gazolină de Calacea;

6.S.C. PETROM Membru OMV, Group Zăcăminte Ţicleni, Departamentul Mişcare Tratare - Ţicleni

Gazolină;

7. Compania Naţională ROMARM S.C. UZINA MECANICĂ SADU S.A.- Bumbeşti-Jiu

Clor; clorat de potasiu; azotură de plumb; trinitrorezorcinat de Pb; pulbere de magneziu; anhidridă cromică; exploziv booster; permangant de potasiu; anhidridă cromică; permanganat de potasiu; ciclohexanonă; ciclopentan; pulbere explozive; acetonă; hidrat de hidrazină; capse iniţiere; azotat de stronţiu; capse miniere; muniţie de infanterie; dinamită;

A.2. Risc minor

1. SC.PETROMSA membru OMV group Divizia Marketing Benzină; Motorina; CLU; GPL;

2. SC RELGAS SA GPL

3. S.C. STARGLAS S.A. TÂRGU JIU – în curs de lichidare judiciară Trioxid de arseniu;

În cazul producerii unui accident major la S.C. PETROM GRUP OMV, Grup Zăcăminte Ţicleni, Secţia Turburea în zona de pericol sunt cuprinse localităţile situate în afara amplasamentului pe o rază de 5 km. Accidentul major este orice eveniment survenit cum ar fi o emisie de substanţe periculoase, un incendiu sau o explozie, care rezultă din evoluţii necontrolate în cursul exploatării, care conduce la apariţia imediata sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, în interiorul sau în exteriorul obiectivului şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase.

Efectele producerii unui astfel de accident, sunt: IMPACT RISC

Economic Social Sănătate MediuAfectează activitatea

operatorilor economici sursă de risc şi vecinilor

Perturbează activităţile

sociale

Generează decese, răniri şi

intoxicaţii

Poluarea solului, apelor, atmosferei Tehnologic

În cazul producerii unor accidente la ceilalţi operatori economici prezentaţi, efectele acestora nu afectează populaţia situată în localităţile din afara amplasamentului operatorului economic implicat, fiind afectaţi doar factorii de mediu.

Operatorii economici care intră sub incidenţa HGR 804/2007, privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase ce prezintă risc mare de explozie şi incendiu existenţi pe teritoriul judeţului sunt: Pagina 40 din 85 NESECRET

NESECRET

- S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. ;- S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A.;- S.C. UZINA MECANICĂ SADU S.A.- S.C. ARTEGO S.A.- S.C. COMPET S.A. PLOIEŞTI- SECTOR BĂRBĂTEŞTI

- S.C. PETROM Membru OMV, Group Zăcăminte Ţicleni - Instalaţia de deetaneizare – GPL – Turburea - S.C. PETROM Membru OMV, Group Zăcăminte Ţicleni, Departamentul Mişcare Tratare – ŢicleniAceste obiective prezintă risc mare de explozie şi incendiu datorită cantităţilor de

substanţe periculoase vehiculate în procesul de producţie care ar putea avea efecte asupra populaţiei din afara amplasamentelor, în cazul formării „norului toxic” condus de vânt pe o anumită distaţă necontrolabilă.

Următorii operatori economici, prin specificul activităţii şi al cantităţilor de materiale şi substanţe combustibile utilizate în procesul tehnologic, prezintă risc mediu de incendiu:

a) S.N.P. PETROM – SUCURSALA PECO –GORJb) S.C. STARGLAS S.A. TÂRGU JIU

Date furnizate de către Serviciul de Protecţie Civilă din cadrul I.S.U. Gorj.Obiectivele sursă de risc pe tipuri: (incendii şi explozii, chimic, radiologic,

tehnologic etc.) sunt prezentaţi în anexa nr. 33 şi anexele 18-19. Date furnizate de către operatorii economici vizaţi din anexele respective.

2.2. RISCURI DE TRANSPORT ŞI DEPOZITARE DE PRODUSE PERICULOASE

La nivelul judeţului se depozitează şi se transportă materiale periculoase de către toţi operatorii economici care intră sub incidenţa HGR 804/2007, aflaţi pe teritoriul judeţului, şi care utilizează reţeaua feroviară şi reţeaua rutieră a judeţului pentru transportul materialelor şi substanţelor periculoase dispunând de depouri, remize, rampe de încărcare – descărcare auto şi CF proprii (anexa nr. 18 şi 19).

2.2.1. Transportul rutier - (Harta cu reţeaua de transport rutier - anexa nr. 51)Reţeaua de drumuri de pe cuprinsul judeţului Gorj se caracterizează astfel:- drumuri naţionale = 5 cu o lungime totală de 330,215 km;- drumuri judeţene = 35 cu o lungime totală de 864.43 km;- drumuri comunale = 149 cu o lungime totală de 978,95 km.Dintre acestea lungimea drumurilor modernizate este de 712 km iar lungimea altor

categorii de drumuri este de 545 km. Densitatea reţelei rutiere este de 39,3% la 100 km2, aceasta caracterizându-se prin aceea că drumurile naţionale reprezintă numai 20,4% din totalul reţelei, iar drumurile modernizate reprezintă 77% din drumurile naţionale şi 60% din cele judeţene Principalele drumuri care străbat judeţul Gorj sunt:

- DN 66, Filiaşi-Târgu Jiu-Petroşani;- DN 67, Drobeta Turnu Severin-Motru-Târgu Jiu- Râmnicu Vâlcea;- DN 67 B, Scoarţa-Hurezani-Drăgăşani;- DN 67 C, Bengeşti-Novaci-Sebeş;- DN 67 D, Târgu Jiu-Tismana-Baia de Aramă-Băile Herculane.Date furnizate de către Secţia Drumuri Naţionale Gorj şi Direcţia Tehnică Din cadrul Consiliului Judeţean Gorj.

2.2.2. Transportul feroviar – (Harta cu reţeaua de transport feroviar - anexa nr. 51)Date despre reţeaua feroviară:Reţeaua feroviară de pe teritoriul judeţului are o lungime totală de 331,361 din care

297,832 km sunt electrificaţi. Principala cale ferată care traversează judeţul de la nord la sud Pagina 41 din 85 NESECRET

NESECRET

este linia simplă electrificată Petroşani-Bumbeşti Jiu şi dublă electrificată Bumbeşti Jiu-Târgu Jiu-Craiova. Capacitatea de tranzit în 24 ore este de peste 50 de perechi trenuri între Craiova şi Târgu Jiu şi de peste 20 de perechi de trenuri între Târgu Jiu şi Petroşani.

Nodul de cale ferată Târgu Jiu are ca posibilitate gararea a peste 250 vagoane marfă pe timp de aproximativ 6 ore şi a peste 30 de vagoane de călători pe timp de aproximativ 6 ore.

De asemenea pe teritoriul judeţului au mai fost date în folosinţă liniile ferate Târgu Jiu-Rovinari-Turceni-Filiaşi, Drăgoteşti-Turceni, Motru-Strehaia.

Numărul de călători anual este variabil, aproximăm un număr de circa 200.000 de călători. Numărul şi lungimea liniilor CFR, pe sectoare, staţii CFR, electrificate, neelectrificate şi industriale, tunelurilor şi polatelor CFR este prezentată în anexa nr. 11.

Date furnizate de către Sucursala Regională CF Oltenia – Secţia L-8, CF Tg-Jiu2.2.3. Transport aerianPe teritoriul judeţului Gorj nu sunt amplasate aeroporturi pentru transportul

persoanelor şi/sau mărfurilor.Totuşi, pot apărea situaţii de urgenţă ca urmare a unor prăbuşiri de avioane (din

diferite motive – defecţiuni, atacuri teroriste etc.), datorită faptului că spaţiul aerian al judeţului este traversat de diferite culoare de zbor pe direcţii variate: S-N, S-NV, S-SV etc.

La nivelul judeţului a fost întocmit Planul operaţional de intervenţie în cazul accidentelor de aviaţie civilă care se află la Centrul Operaţional Judeţean din cadrul I.S.U. Gorj şi proceduri de intervenţie pentru instituţiile cu care se cooperează.

2.2.4. Transportul prin reţele magistrale Prin reţelele magistrale care tranzitează judeţul Gorj, se transportă ţiţei, etan,

gazolină şi gaz metan.- SC CONPET SA Ploieşti, Depozitul Bărbăteşti – conducte transportatoare de ţiţei,

etan şi gazolină:a) ţiţei:Bărbăteşti-Jupâneşti-Vladimir-Licurici-Berleşti-Tg-Logreşti-Stejari-

Dănciuleşti;b) gazolină:Ţicleni-Bărbăteşti-Săuleşti-Vladimir-Licurici-Hurezani-Stejari-

Dănciuleşti;c) etan: Turburea-Căpreni-Hurezani-Stejari-Dănciuleşti.

- SC TRANSGAZ SA Mediaş, sectorul Tg-Jiu: a) etan:Turburea -Ţicleni-Dăneşti-Tg-Jiu-Bârseşti-Băleşti-Câlnic-Motrub) etan:Tg.Jiu-Bumbeşti.Jiuc) etan:Tg.Jiu-Bârseşti-Leleşti-Godineştid) etan:Tg.Jiu-Turcineşti-Stăneşti-Dobriţa

- SC TRANSGAZ SA Mediaş, sectorul Hurezani:a) etan:Hurezani-Dealu Busuioci-Hălăngeşti-Ploscuţa-Peşteana-Văleni-Olteţb) etan:Hurezani-Totea-Plopu-Frasin

Operatorii economici, depozitele şi parcurile de rezervoare, societăţile de transport, distribuire şi reglare a produselor petroliere sunt prezentate în anexa nr. 34.

Datele furnizate de către SC TRANSGAZ Mediaş S.A. , Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj şi Garda de Mediu Gorj.

2.3. RISCURI NUCLEARE De menţionat că cele şase localităţi (orş. Turceni, com. Ioneşti, Brăneşti, Ţînşăreni,

Stoina şi Cruşeţ) situate în partea de sud a judeţului au fost scoase din limita maximă de influenţă a unui posibil accident nuclear ce se poate produce la CNE Kozloduy.

Date furnizate de către Serviciul de Protecţie Civilă din cadrul I.S.U. Gorj.


NESECRET

2.4. RISCURI DE POLUARE A APELORÎn judeţul Gorj principalele domenii de activitate de la care provin apele uzate sunt :

- producerea energiei electrice şi termice ; - extracţia cărbunelui ;- extracţia de ţiţei şi gaze; - industria materialelor de construcţii;- industrie chimică;- complexe zootehnice;- gospodărie comunală.

Rezultatele analizelor de laborator indică faptul că majoritatea surselor de poluare din judeţul Gorj evacuează ape uzate ai căror indicatori de calitate se încadrează în limitele impuse prin NTPA - 001/2002 şi NTPA - 002/2002 neafectând apele de suprafaţă şi subterane şi nici reţelele de canalizare ale localităţilor.

Apele uzate provenite din sectorul energetic (SC Complexul Energetic Rovinari, SC Complexul Energetic Turceni) se încadrează în limitele prevăzute de NTPA 001/2002.

Acestea sunt în principal ape de răcire care nu ridică probleme de poluare, exceptând perioada de vară când accidental, temperatura mai ridicată a apei evacuate poate avea efecte negative asupra faunei acvatice din emisar - râul Jiu. Uzina de Agent Termic şi Alimentare cu Apă Motru - apele uzate evacuate se încadrează în NTPA 001/2002. Exploatările miniere – în ultimii ani nu au fost analizate prin laboratorul APM Gorj apele uzate evacuate de unităţile miniere din judeţ. Uzina de Valorificare Active Rovinari (Sector Rovinari, Sector Motru – Jilţ, Sector Berbeşti) evacuează ape menajere care se încadrează în limitele prevăzute de NTPA 001/2002. Exploatările petroliere pot polua cursurile de apă din zonele respective prin deversări accidentale (provocate de spargerea conductelor) de apă sărată şi ţiţei. Astfel, Schela Ţicleni poluează pârâul Cioiana cu cloruri, cursul de apă încadrându-se în clasa a V a de calitate. Se constată o tendinţă permanentă de scădere a concentraţiei de cloruri pe acest curs de apă, comparativ cu valorile înregistrate în anii anteriori. În toate zonele afectate de exploatările petroliere şi de gaze situaţia s-a îmbunătăţit (concentraţii mai mici de cloruri atât în apele de suprafaţă cât şi în pânza freatică) faţă de anii anteriori datorită măsurilor întreprinse.

Industria chimică: SC ARTEGO SA Tg.Jiu - apele uzate sunt deversate în canalizarea oraşului neexistând depăşiri ale limitei impuse de NTPA 002/2002. SC Transport Prestări Servicii cu Utilaj Terasier Rovinari evacuează ape uzate care se încadrează în limitele prevăzute în NTPA 001/2002. SC HIDROCONSTRUCŢIA SA – la staţiile de sortare s-au înregistrat depăşiri la indicatorul suspensii. Apele menajere evacuate la toate punctele de lucru din judeţ se încadrează în limitele impuse prin NTPA 001/2002. Cariera Meri - s-au înregistrat depăşiri la indicatorul suspensii. Alte unităţi precum: SC VEL PITAR SA Tg.Jiu şi SC ROSTRAMO SA Tg.Jiu deversează apele uzate în canalizarea oraşului. SC SUINPROD SA Bumbeşti-Jiu, evacuează ape uzate ce prezintă depăşiri la indicatorii : CBO5 , NH3 . Gospodărirea Comunală cuprinde staţiile de epurare ale principalelor localităţi din judeţul Gorj. Majoritatea acestor staţii nu au realizat o epurare eficientă a apelor uzate . Din volumul total de 705110 mii m3/an, ape uzate necesitând epurare, numai 42529 mii m3/an, respectiv circa 6%, au fost suficient (corespunzător) epurate. Cea mai mare parte din apele uzate restituite, 652332 mii m3/an, adică peste 92%, reprezintă ape uzate neepurate şi 10249 mii m3/an - circa 1,5%, ape uzate insuficient epurate. Pagina 43 din 85 NESECRET

NESECRET

Prin urmare, cea mai mare parte din apele uzate provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns în receptorii naturali, în special râuri, neepurate sau insuficient epurate. Sub aspectul cantităţii de substanţe poluante evacuate în apele de suprafaţă, datele SGA Gorj relevă faptul că ponderea cea mai însemnată pe ansamblul ramurilor economice din judeţ revine producerii energiei electrice şi termice (83,9%), industriei extractive (cca. 10%) şi gospodăririi comunale (7,68%).

Conform datelor statistice, în judeţul Gorj reţeaua de canalizare măsoară o lungime de 183,8 km, cea mai mare parte în mediul urban ,în mediul rural existând doar 9 km (două localităţi), din acest punct de vedere judeţul Gorj situându-se pe locul 33 între judeţele ţării.

Raportat la reţeaua totală de distribuţie a apei, lungimea reţelei de canalizare reprezintă doar 23%. De aici rezultă faptul că există numeroase localităţi şi străzi care deşi au reţele de distribuţie a apei nu au reţele de canalizare, apele uzate menajere ajungând pe sol.

Conform Planului de implementare a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, transpusă în legislaţia românească prin HG 188 / 2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, sunt prevăzute lucrări de extindere, modernizare şi reabilitare a reţelelor existente, respectiv construire de noi reţele în vederea colectării apelor uzate.

Perioadele de tranziţie obţinute:- 31 dec. 2015 pentru aglomerări cu mai mult de 10 mii locuitori echivalenţi;- 31 dec. 2018 pentru aglomerări cu mai puţin de 10 mii locuitori echivalenţi.

Sistemele de colectare necesare vor fi realizate eşalonat. Staţii de epurare orăşeneşti şi comunale

Sectorul gospodăririi comunale reprezintă o sursă importantă de poluare a apelor de suprafaţă. Marea majoritate a staţiilor de epurare ale principalelor localităţi ale judeţului nu realizează o epurare eficientă a apelor uzate evacuate.

Municipiul Tg. Jiu, cu o populaţie de peste 96 mii locuitori, dispune de o staţie de epurare (treaptă mecanică şi biologică) proiectată pentru un debit de 500 l/s, o încărcare organică biodegradabilă (CBO5) de 200 mg O2/l şi concentraţii de suspensii de 200 mg/l.

Această staţie este subdimensionată, neputând prelua decât o parte din debitul influent, este depăşită conceptual, mai ales în ceea ce priveşte epurarea biologică şi tratarea nămolului. Utilajele tehnologice existente sunt într-un grad avansat de uzură. Analizele efectuate atât de către SGA cât şi de laboratorul APM relevă depăşiri la indicatorii: CBO5

(consum biochimic de oxigen), NH4,(amoniu) BCT (bacterii coliforme totale), BCF(bacterii coliforme fecale).

Sunt necesare lucrări de modernizare şi de extindere care să realizeze creşterea capacităţii de epurare pentru preluarea debitului total de ape reziduale, înlocuirea echipamentelor existente cu unele mai performante, controlul automat şi analitic al proceselor de epurare.

Municipiul Motru cu o populaţie de peste 23 mii locuitori dispune de o staţie de epurare prevăzută cu treaptă mecanică şi biologică, cu o capacitate proiectată de 5000 mc/h.

Apele uzate evacuate nu sunt epurate corespunzător, prezentând depăşiri ale limitelor admise la indicatorii: NH4, BCT, BCF, CBO5.

Oraşul Rovinari cu o populaţie de cca. 13 mii locuitori nu dispune de staţie de epurare. Apele uzate evacuate în râul Jiu prezintă depăşiri ale limitelor admise la indicatorii: suspensii, CBO5, NH4.

Oraşul Bumbeşti – Jiu cu o populaţie de peste 10 mii locuitori nu dispune de staţie de epurare. Apele uzate evacuate în râul Jiu prezintă depăşiri ale limitelor admise la indicatorii: suspensii, CBO5, NH4.


NESECRET

Oraşul Tg. Cărbuneşti cu o populaţie cca. 9 mii locuitori dispune de o staţie de epurare nefuncţională. Apele uzate evacuate în râul Gilort prezintă depăşiri ale limitelor admise la indicatorii: NH4, BCT, BCF, CBO5.

Oraşul Novaci cu o populaţie cca. 6 mii locuitori dispune de o staţie de epurare prevăzută cu treaptă mecanică, nefuncţională. Apele uzate evacuate în râul Gilort prezintă depăşiri ale limitelor admise la indicatorul NH4.

În comunele Mătăsari şi Drăguţeşti au fost realizate prin proiecte SAPARD, staţii de epurare prevăzute cu treaptă mecanică şi biologică, complet automatizate.

Situaţia depozitelor de deşeuri menajere şi industiale a staţiilor de transfer şi de epurare este prezentată în anexa nr. 35. Conform Planului de implementare a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane transpusă în legislaţia românească prin HG 188 / 2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, sunt prevăzute lucrări de extindere, modernizare a staţiilor existente, respectiv construire de noi staţii de epurare. Perioadele de tranziţie obţinute:

- 31 dec. 2015 pentru aglomerări cu mai mult de 10 mii locuitori echivalenţi; - 31 dec. 2018 pentru aglomerări cu mai puţin de 10 mii locuitori echivalenţi

Situaţia terenurile poluate la nivelul judeţului Gorj sunt prezentate în anexa nr. 36.Date furnizate de către Agenţia de Protecţie a Mediului şi Garda de Mediu.

2.5. RISCURI DE PRĂBUŞIRI DE CONSTRUCŢII, INSTALAŢII SAU AMENAJĂRI

Inspectoratul Judeţean în Construcţii Gorj, nu are în evidenţă construcţii expertizate tehnic şi încadrate în clasele de risc seismic 1, 2 şi 3.

Evaluarea nivelului de protecţie a construcţiilor existente în vederea reducerii riscului seismic (cuprinzând inclusiv determinarea valorii gradului de asigurare la acţiuni seismice – clasa de risc) se face de către un expert tehnic atestat MLPAT (MTCT) şi trebuie să constituie o preocupare sistematică şi permanentă a tuturor deţinătorilor de clădiri.

Pentru construcţiile cu destinaţia de locuinţă, potrivit OG 20/1994, art. 4 – (3), lit. b), Consiliile judeţene şi consiliile municipale, orăşeneşti şi comunale trebuie să acţioneze, în aria de autoritate, pentru identificarea şi inventarierea acestora şi să monitorizeze acţiunile de intervenţie privind reducerea riscului seismic al clădirilor, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie (anexa nr.31).

2.6. EŞECUL UTILITĂŢILOR PUBLICEPot fi afectate reţelele de distribuţie a apei, energiei electrice, gazelor, energiei

termice (în anotimpul rece). Aceste dereglări pot apărea inopinat, ca urmare a unei defecţiuni sau programat, ca urmare a unor revizii executate de furnizor/utilizator.

Un alt riscul mai poate fi întreruperea comunicaţiilor speciale – O.J.T.S. Gorj, a comunicaţiilor populaţiei – operatori telefonie mobilă şi fixă, internet, mass-media audio-vizuală etc.În principiu, pot fi afectate zone delimitate a cartierelor din mediul urban şi anumite sate ale localităţilor rurale.

Defecţiunile pot apărea la reţelele de distribuţie şi ca urmare a unei situaţii de urgenţă (inundaţii, cutremure, alunecări şi prăbuşiri de teren, fenomene meteo periculoase etc.).

În această situaţie, intervenţia se realizează de echipele specializate ale operatorului economic ce deserveşte aceste reţele de distribuţie.

2.7. CĂDERI DE OBIECTE DIN ATMOSFERĂ SAU DIN COSMOSPe teritoriul judeţului Gorj nu sunt inventariate zone în care să se fi produs astfel de


NESECRET

evenimente, dar există posibilitatea de cădere a obiectelor cosmice din atmosferă (aeronave, planoare etc.), precum şi a celor din cosmos (componente ale sateliţilor etc.).

În cazul producerii unei situaţii de urgenţă de această natură, un rol important revine unităţilor şi subunităţilor de la nivelul judeţului ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării, Serviciului Român de Informaţii.

Atribuţiile de intervenţie ale structurilor care participă la astfel de evenimente sunt prevăzute în Planul Operaţional de intervenţie în caz de accident de aviaţie civilă şi în anexa nr. 41.

2.8. MUNIŢIE NEEXPLODATĂ În perioada primului război mondial, au fost purtate aprige încleştări militare între

trupele române, austro-ungare şi germane, începând de la nord la sud, pe aliniamente succesive, ca de exemplu:

Bumbeşti Jiu-Tg-Jiu, Dealul-Târgului, Partea de vest a dealului, spre sud – podul de peste râul Jiu şi de-a lungul râului Jiu până la Romaneşti. Tg-Jiu - Bumbeşti Piţic;Dovezile existente privind muniţia rămasă neexplodată sunt convingătoare, prin

faptul că acestea a fost folosită în timpul războiului de către trupele germane împotriva localnicilor, iar ce-a rămas nefolosită a fost descoperită în diferite locuri îngropate la diferite adâncimi.

Descoperirea muniţiei de la primul şi cel de-al doilea război mondial înclinăm spre faptul că pe teritoriul judeţului au rămas cantităţi însemnate de obuze şi proiectile acoperite şi neexplodate.

Situaţia zonelor de risc cu muniţii rămase nexplodate din judeţ sunt stabilite în baza cazuisticii intervenţiilor de cercetare, identificare şi asanarea a teritoriului judeţului Gorj executate de echipajele de intervenţie din cadrul I.S.U.J. Gorj şi este prezentată în tabelul de mai jos şi Harţii cu zonele de risc - anexa nr. 39):

Nr. Crt. Localitatea Zone de risc

Nr. elemente de muniţii

1.

TG-JIU

- 10 elemente de muniţii rămase neexplodate – 2005-2007- 1 element de muniţii rămase neexplodate Cartier Bîrseşti str. Tismana ;- 1 element de muniţii rămase neexplodate Cartier Bîrseşti, str. Slobozia, nr. 111 A;- 1 proictil exploziv cal. 76 mm fără focus la data de 05.06.2008 - cartier Bîrseşti str. Tismana;- 1 proiectil exploziv cal. 76 mm şi 1 grenadă de mână de exerciţiu la data de 21.08.2008 - str. Lotrului nr. 1B;- 1 proiectil exploziv cal. 76 mm la data de 01.09.2008 - mun. Tg-Jiu, cartier Bîrseşti, str. Slobozia, nr. 111 A;- 1 grenadă defensivă, fără focus la data de 05.03.2009, str.Meteor, nr. 26;- 1 proiectil exploziv calibrul 76 mm la data de 02.05.2009, str. Dobrogeanu Gherea nr. 17;- 1 proiectil exploziv cal. 122 mm la data de 06.10.2009, str. 23 August, nr. 113;

18

2.

NOVACI

- 2 elemente de muniţii rămase neexplodate;- 1 grenadă defensivă fără focus, la data de 17.04.2009, de la sediul Poliţiei din oraş Novaci;- 1 grenadă de război, la data de 28.08.2009, loc. Rânca;

4

3. BUMBESTI JIU - 1 element de muniţii rămase neexplodate 2 Pagina 46 din 85 NESECRET

NESECRET

Nr. Crt. Localitatea Zone de risc

Nr. elemente de muniţii

- 1 proiectil exploziv cal. 105 mm, românesc, model 1936, la data de 01.10.2009, sat. Curtişoara:.

4.TICLENI

- 1 grenade de mână defensivă de exerciţiu, la data de 05.07.2009, oraşul Ţicleni un teren arabil de către proprietarul acestuia – Popescu Ion;

1

5.

TISMANA

- 1 element de muniţii rămase neexplodate- 1 grenadă de mână defensive şi alte elemente de muniţie, la data de 10.08.2009, în oraşul Tismana;

-

2

6.ROVINARI

- 5 grenade antitanc de exerciţiu cu focos, şi 26 pachete de decontaminare chimică individuală la data de 09.04.2008 – Oraşul Rovinari.

5

7. TG-CARBUNESTI - 1 element de muniţii rămase neexplodate 1

8.BALANESTI

- 1 element de muniţii rămase neexplodate sat. Voiteştii din Vale;- 1 proiectil exploziv cal.76 mm, la data de 16.06.2008, sat Voiteştii din Vale;

2

9. BALESTI - 1 element de muniţii rămase neexplodate 110.

BILTENI- 2 element de muniţii rămase neexplodate- 1 grenadă defensivă de război cu focus, la data 06.04.2008, sat. Bâlteni;

3

11.DANCIULESTI - 1 proiectil de 76 mm, la data de 19.03.2009, sat Zăicoi- albia

pârâului Scroafa. 1

12. LICURICI - 1 element de muniţii rămase neexplodate 113. NEGOMIR - 1 element de muniţii rămase neexplodate 114.

RUNCU- 1 element de muniţii rămase neexplodate sat. Bâlta;- grenadă defensivă de exerciţiu la data de 12.04.2008, sat. Bâlta;- 1 proectil (lovitură reactivă A.G. – 9), 29.08.2009, sat Bîltişoara;

3

15.SAULESTI

- 1 element de muniţii rămase neexplodate- 2 bombe de aruncător cal 82 mm, la data de 23.06.2009, sat Săuleşti.

3

16.SCHELA - 1 element de muniţii rămase neexplodate;

- 1 proiectil perforant cal. 53 mm la data de 04.06.2008. 2

17.SCOARTA - 2 grenade ofensive de exerciţiu la data de 18.06.2009, sat

Mogoşani. 2

18.

STANESTI

- 1 element de muniţii rămase neexplodate sat. Alexeni ;- 1 proiectil exploziv calibrul 105 mm, cu focos, model 1936 Românesc la data de 08.04.2008, sat. Alexeni; - 1 proiectil cal. 76 mm, la data de 03.11.2009, sat Curpen, gospodăria lui Vlădoiu Gheorghe.

3

19.STEJARI - 1 proiectil exploziv cal. 76 mm, la data de 30.03.2009, sat

Stejari. 1

20. TELESTI - 1 element de muniţii rămase neexplodate 1TOTAL 57

SECŢIUNEA 3 Pagina 47 din 85 NESECRET

NESECRET

RISCURI BIOLOGICE3.1. Epidemii3.2. Epizootii/Zoonoze

3.1. EPIDEMIIPrin focar epidemic se înţelege apariţia unui număr de cazuri de boală transmisibilă

în filiaţie directă în timp şi spaţiu şi pentru care măsurile de control sunt instituite de autorităţile de sănătate publică judeţene, fără activarea comitetelor teritoriale pentru situaţii de urgenţă.

Epidemia reprezintă apariţia unui număr mai mare de cazuri de boală transmisibilă faţă de cel aşteptat într-o anumită perioadă de timp, într-un anumit loc şi la o anumită categorie de populaţie.

Pandemia reprezintă fenomenul epidemic extins la scară globală cu un număr foarte mare de cazuri de îmbolnăvire de acelaşi fel.

Acţiunile şi măsurile de prevenire şi control a epidemiilor se organizează şi se desfăşoară în scopul apărării vieţii şi al asigurării protecţiei populaţiei împotriva efectelor negative ale apariţiei şi răspândirii bolilor transmisibile.

În anul 2009 Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a întocmit şi aprobat „Planul judeţean de urgenţă în caz de pandemie” ca urmare a apariţie la nivel naţional a virusului de gripă nouă AH1N1.

3.2. EPIZOOTII/ZOONOZE O situaţie deosebită apărută la nivelul judeţului Gorj a reprezentat-o începând cu anul

2006 apariţia focarelor de gripă aviară şi pe teritoriul judeţului Gorj.Localităţile afectate au fost: Bumbesti Pitic, Draguţesti, Ţicleni, Tg-Cărbuneşti,

Dănciuleşti, Polovragi, Dragoteşti, Teleşti, Băleşti, Bengeşti, Bumbeşti-Jiu, Tg-Jiu, Scoarţa, Logreşti, Dăneşti, Dănciuleşti.

În ultimii ani etiologia gripei aviare a fost intens studiata şi este bine cunoscuta, constituind un model de adaptare a virusului la diferite gazde, cu consecinţe importante sub aspect epidemiologic. Gripa aviară este o boala infecţioasa cauzata de un virus, pentru care au fost identificate foarte multe tulpini pana la ora actuala. Dintre acestea, multe apar la pasările sălbatice dar intr-un procentaj mai mare la pasările de apa.

Cele mai multe sunt catalogate ca producând „gripa aviară de joasa patogenitate" (GAJP), şi au un efect scăzut şi asupra pasărilor domestice. Subtipurile H5 şi H7, în schimb, pot cauza mortalitate masiva în rândul pasărilor din crescătorii sunt catalogate ca producând „gripa aviară de înalta patogenitate"(GAIP). Ele apar în crescătoriile şi de pasări, în aglomeraţii şi condiţii precare de igiena. Ulterior, acest virus se transmite şi la pasările sălbatice, prin contactul cu pasările domestice sau cu mediul utilizat de acestea.

Cadrul legislativ privind măsurile ce se aplica pentru monitorizarea, combaterea şi eradicarea gripei aviare sunt:

- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 140/2006;- Ordinul 26/2005;- OUG 11 din 2006, aprobata de Legea nr.221/2006Acest cadru legal este completat de Planul de Contingenţă şi Manualul Operaţional

pentru gripa aviară elaborate de Autoritatea Sanitara Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform Ordinului nr. 140/2006 şi transmise către DSVSA judeţene prin nota de serviciu nr. 1827/22.01.2007. Acest plan de contingenta şi manualul operaţional au fost aprobate de Comisia Europeana, prin Decizia 24/2007/CE.


NESECRET

Directiva urmăreşte revizuirea masurilor UE referitoare la gripa aviară, în baza lecţiilor învăţate din epidemiile recente şi a noilor descoperiri ştiinţifice privind modalităţile de răspândire a bolii şi riscurile pe care le implica pentru sănătatea oamenilor. Noua legislaţie urmăreşte sa asigure ca sunt întreprinse cele mai potrivite masuri de supraveghere şi control şi ca, în eventualitatea unui focar, riscurile pentru sănătate, costurile economice şi impactul negativ asupra societăţii sunt reduse la minim.

Un aspect-cheie al directivei este accentul reorientat către supravegherea şi controlul tulpinilor virale slab patogene, ca modalitate de prevenire a izbucnirii unor focare mai mari de gripa aviara. În prezent, legislaţia UE stabileşte numai masurile de control împotriva viruşilor înalt patogeni, de exemplu cei care provoacă focare de boli grave la pasări şi care ar putea infecta şi oamenii. Cu toate acestea, exista dovezi ca acei viruşi înalt patogeni s-au format din viruşi aviari slab patogeni, prin mutaţii. Mai mult decât atât, de la păsările sălbatice se transmit adesea viruşi la păsările domestice. Deşi viruşii slab patogeni de la păsările sălbatice nu pot fi eradicaţi, infectarea păsărilor domestice poate fi controlată (de exemplu prin vaccinare), ceea ce previne mutaţia virusului în forme foarte patogene.

Dat fiind impactul produs de apariţia unui focar de gripa aviară într-o ţară decizia se axează pe o serie de masuri ce se concentrează pe :

- responsabilităţile ce revin instituţiilor statului pentru controlul influentei aviare atât la nivel central cat şi local prin înfiinţarea unor comandamente (centre) de combatere a bolii, în cadrul cărora se stabilesc responsabilităţile ce revin fiecărui membru

- pe întărirea masurilor de biosecuritate în ferme- introducerea de metode de detectare timpurie în zonele de risc înalt cum ar fi

zonele cu luciu mare de apa sau fermele situate pe rutele pasărilor migratoare.- întocmirea unui plan de contingenţa.Principalele surse potenţiale de izbucnire şi răspândire a unor epizootii sunt

construcţiile/fermele zootehnice, laboratoarele de analiză, târgurile de animale autorizate şi neautorizate care sunt prezentate în anexa nr. 37. Date furnizate de către Direcţia Sanitar Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor.

Boli epizootice produse în ultimi 10 aniSPECIA

DE ANIMALE

BOALA Localitatea

BOVINE LEUCOZA BOVINA RABIE

Tg.Jiu,Branesti,Dragutesti,Negomir, Turceni, Crasna, Runcu, ,Rosia de Amaradia, Novaci,Prigoria,Plopsoru, Tismana,Tintareni,Licurici,Danesti,Urdari ,Borascu

CABALINE ANEMIE INFECTIOASA RABIE

Cilnic,Danesti,Bumbesti Jiu, Balesti, Musetesti, Bilteni Albeni,Glogova,Negomir,Telesti,Stejari,Barbatesti,Tismana,Balanesti,Crasna,Turcinesti, Novaci, Urdari, Farcasesti, Dragotesti, Scoarta, Plopsoru, Licurici, Dragutesti, Branesti, Schela, Cilnic, Godinesti, Polovragi, Carbunesti,Vladimir

PORCINE PESTA PORCINA CLASICA RABIE

Cruset, Catune, Motru, Turcinesti, Bilteni, Pades, Bustuchin, Farcasesti, Ticleni, Branesti, Bustuchin, Lelesti,Tintareni, Tg.Jiu, Stoina, Bumbesti Pitic, Glogova, Stanesti, Bengesti, Novaci, Farcasesti, Cilnic, Danesti, Scoarta, Tismana, Danciulesti, Turburea, Telesti, Berlesti, Lelesti, Pades, Aninoasa, Rosia de Amaradia, Plopsoru , Samarinesti, Logresti, Prigoria, Schela, Vladimir,


NESECRET

Matasari, Negomir, Albeni,Musetesti, Runcu, Carbunesti.PASARI GRIPA AVIARA

PSEUDOPESTA AVIARA

Bumbesti Pitic, Dragutesti, Ticleni, Carbunesti, Danciulesti, Polovragi, Dragotesti, Telesti,Balesti, Bengesti, Bumbesti Jiu, Tg.Jiu, Scoarta, Logresti, Danesti, Danciulesti

ANIMALE SALBATICE VULPI

RABIE Carbunesti, Turcinesti, Tismana, Logresti, Cruset, Albeni, Tg.Jiu, Dragotesti, Bumbesti Pitic, Runcu, Dragutesti, Jupinesti, Vladimir, Negomir,Stoina, Capreni,Scoarta, Hurezani, Alimpesti, Musetesti, Berlesti Licurici, Urdari, Prigoria , Negomir, Danciulesti, Telesti, Aninoasa.

ALBINE VAROOZA NOSEMAZA

Cruset, Crasna,Lelesti, Vagiulesti, Pades,Borasu, Bolbosi, Branesti, Cilnic, Danesti, Danciulesti , Scoarta, Stejari,Carbunesti, Rosia de Amaradia, Jupinesti, Matasari, Logresti, Vladimir,Berlesti, Polovragi, Balanesti, Stoina , Dragutesti, Telesti, Samarinesti, Turceni, Alimpesti, Dragutesti, Capreni, Plopsoru

Zone vulnerabile supuse producerii de epizootii

Motivaţie LocalitateaBoli ale păsărilor datorate migraţiei păsărilor sălbatice în zona râului Jiu

Bumbeşti Jiu, Schela, Turcineşti, Târgu Jiu, Drăguţeşti, Rovinari, Fărcăşeşti, Bîlteni, Plopşoru, Turceni, Brăneşti, Ţînţăreni

Achiziţionarea de animale fără documente de origine şi sanitare veterinare

Târgu Jiu, Târgu Cărbuneşti, Ţînţăreni, Logreşti, Polovragi, Bîlteni, Bolboşi, Novaci

SECŢIUNEA 4

ANALIZA RISCURILOR DE INCENDIU

Identificarea riscului de incendiu reprezintă procesul de estimare, apreciere şi cuantificare a riscului asociat unui sistem/proces sau unui scenariu de incendiu, denumit în continuare risc de incendiu existent, determinat pe baza probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului respectiv.

La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu şi a consecinţelor acestuia, se au în vedere, după caz:

nivelurile de pericol de incendii; nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa de calitate "securitate la incendiu" nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, starea de funcţionare şi performanţele acestora; factorul uman (numărul de persoane, vârsta şi starea fizică a acestora, nivelul de instruire); alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.


NESECRET

4.1. RISCUL DE INCENDIU LA OPERATORII ECONOMICI DIN DOMENIUL CHIMIEI ŞI PETROCHIMIEI. (DATELE AU FOST FURNIZATE DE CĂTRE SERVICIUL PREVENIREA INCENDIILOR)

Identificarea pericolelor de incendiu: clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii:

Instalaţiile, construcţiile, amenajările existente în cadrul obiectivelor au în componenţă, în marea majoritate, elemente constructive incombustibile din clasa C0. Majoritatea instalaţiilor tehnologice existente sunt amenajate în aer liber. proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice:

La nivelul obiectivelor se vehiculează substanţe periculoase din majoritatea celor 9 clase, clasificate conform Acordului European privind Transportul Rutier Internaţional al Mărfurilor Periculoase (A.D.R.). Substanţele periculoase se regăsesc sub formă de materii prime, produse finite, produse semifinite, reactivi chimici şi materiale auxiliare.

Substanţele periculoase utilizate în mod predominant sunt: Substanţe periculoase din clasa 2- Gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub

presiune, cum ar fi: Hidrogen, Metan, Acetilena, Amoniac, Clorură de vinil, Etilenă (gaz lichefiat), Oxid de carbon, Oxid de etilenă, Propilenă, Clor Cu excepţia clorului substanţele enumerate mai sus pot forma în amestec cu oxigenul din aer amestecuri explozive.

Substanţe periculoase din clasa 3 - substanţe lichide inflamabile, cum ar fi: Acetonă, Alcool izobutiric (izobutanol), Alcool etilic, Alcool metilic, Alcool octilic (octanol), Aldehidă izobutirică, Benzen, Cilohexanonă, 1, 2, Dicloretan, Diclor propan, Oxid de propilenă, Propilenglicol, Toluen, Xilen

sursele potenţiale de aprindere existente: În mod accidental pot apare următoarele surse de aprindere: - electricitatea statică datorată nelegării la înpământare sau deteriorării legăturilor de împămîntare ale rezervoarelor, a rampelor auto si CF pe timpul încărcării-descărcării şi transvăzării lichidelor inflamabile;- scurtcircuitul electric; - scîntei mecanice datorate folosirii sculelor feroase;- focul deschis în locurile nepermise; - trăznetul;- explozia;

condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea şi producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu:

- nefuncţionarea instalaţiilor de inertizare, a pernelor de azot ale rezervoarelor, conducând la formarea de amestecuri explozive cu oxigenul din aer;- neetanşeităţi ale sistemelor de vehicularea ale substanţelor inflamabile pompe trasee de conducte, armaături, pompe de vehiculare;- nefuncţionarea aparaturii de măsurare a nivelului la deversarea de produse;- folosirea de furtune improvizate la operaţiunile de încărcare – descărcare a cisternelor - fisurarea conductelor, rezervoarelor;- nefuncţionarea supapelorde siguranţă; - nefuncţionarea aparaturii A.M.C.;- utilizarea lucrarilor cu foc deschis în locuri nepermise;- fumatul în locurile cu atmosferă explozivă.- executarea lucrărilor cu foc deschis la executarea reviziilor, reparaţiilor la


NESECRET

rezervoare trasee de conducte fără luarea măsurilor de degazare şi inertizare prealabilă;- nerespectarea parametrilor de lucru şi a parametrilor tehnologici ai instalaţiilor; - folosirea instalaţiilor electrice necorespunzătoare faţă de mediul (mediu ex) în care sunt amplasate; - îmbătânirea izolaţiei conductorilor electrici;- exploatarea instalaţiilor electrice neprotejate şi improvizate în mediu cu pericol de explozie;- exploatarea instalaţiilor cu defecţiuni ale sistemelor de siguranţă:- sisteme de interblocare fazelor tehnologice la nivelul fazelor tehnologice;- supape de siguranţă;- sisteme de detectare a concentraţiilor de gaze inflamabile; - exploatarea rezervoarelor de depozitare a lichidelor inflamabile fără supape de respiraţie sau opritori de flăcări; - neetanşeităţi ale flanşelor, ventilelor, capacelor de protecţie.

4.2. RISCURI DE INCENDIU LA OPERATORII ECONOMICI DIN DOMENIUL PRODUCERII ENERGIEI ELECTRICE ŞI TERMICE. clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii:

Instalaţiile, construcţiile, amenajările existente în cadrul obiectivelor au în componenţă, în marea majoritate, elemente constructive incombustibile din clasa C0. proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice:

Combustibilul utilizat: cărbune –solid combustibil, păcură-lichid combustibil Substanţe auxiliare utilizate: hidrogen, ce prezintă pericol de explozie, ulei grupuri,

ulei de transformator. sursele potenţiale de aprindere existente:

- electricitatea statică datorată nelegării la înpământare sau deteriorării legăturilor de împămîntare ale rezervoarelor, arampelor auto si CF pe timpul încărcării-descărcării şi transvăzării lichidelor inflamabile;- scurtcircuitul electric; - scîntei mecanice datorate folosirii sculelor feroase;- focul deschis utilizat în locurile nepermise;- trăznetul;- explozia.


fisuri, neetanşeităţi ale traseelor de alimentare a circuitului de răcire cu hidrogen a grupurilor de generatoare;

depozitarea, transportul, manipularea necorespunzătoare; defecţiuni ale sistemelor de alimentare a cazanelor de abur cu gaz metan, formarea de

amestecuri exlozive cu aerul atmosferic; neizolarea instalaţiei de distribuţie (descărcare, încărcare, completare ) şi centrifugare

faţă de restul instalaţiilor de conducte fierbinţi şi de cabluri electrice; efectuarea lucrărilor de sudare fără luarea măsurilor de prevenire a incendiilor în

apropierea materialelor combustibile; folosirea instalaţiilor electrice necorespunzătoare faţă de mediul (mediu ex ) în care

sunt amplasate; folosirea în mediul exploziv a sculelor ce produc scântei; nesupravegherea instalaţiei de centrifugat pe timpul centrifugării uleiului utizat


NESECRET

pentru răcirea grupurilor de generatoare; neasigurarea ventilaţiei staţiei de pompe în care se pot forma amestecuri explozive; fumatul în locurile cu atmosferă explozivă sau în apropierea unor materiale combustibile; neasigurarea etanşării flanşelor sau armăturilor pe traseul conductelor şi circuitelor

de alimentare a cazanelor cu combustibil(păcură, cărbune, gaz metan, gaze naturale); neluarea măsurilor pentru prevenirea autoprinderii cărbunelui în depozitul de

combustibil.

4.3. RISCUL DE INCENDIU LA OPERATORII ECONOMICI CE DEPOZITEAZĂ MATERIALE ŞI SUBSTANŢE PERICULOASE ŞI UTILIZEAZĂ REŢEAUA RUTIERĂ ŞI FEROVIARĂ PENTRU TRANSPORTUL ACESTORA ŞI NU INTRĂ SUB INCIDENŢA HGR 804/2007 SUNT:

4.3.1. Operatori economici ce au ca obiect de activitate comercializarea carburanţilor pentru autovehicule (staţii distribuţie);

4.3.2.Operatori economici ce au ca obiect de activitate producerea, depozitarea şi comercializarea vopselurilor, diluanţilor, lacurilor, adezivilor.

Identificarea pericolelor de incendiu clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii:

Elementele de construcţie folosite în structura instalaţiilor şi amenajărilor aferente depozitelor de carburant şi a parcurilor de stocare a produselor petroliere sunt din clasa C 0 – incombustibile. proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice:

În cadrul proceselor tehnologice se produc, vehiculează şi depozitează substanţe cu pericol de inflamabilitate, substanţe cu pericol de autoaprindere şi substaţe corozive, cum sunt:

- Substanţe inflamabile din clasa 3, conform clasificării ADR: benzină; motorină; benzină de extracţie; acetona; acetatat de etil; benzina de extracţie; toluen; butanol; acetat de vinil; răşini alchidice;

- Substanţe corozive din clasa 8, conform clasificării ADR: acid acetic; acid clorhidric;

- Substanţe cu pericol de autoaprindere din clasa 4, conform clasificării ADR: pastă de aluminiu;

De asemenea, substanţele vehiculate şi stocate sunt şi ţiţeiul şi produsele derivate de extracţie. sursele potenţiale de aprindere existente:

surse de natură electrică: scurtcircuit electric; electricitatea statică; surse de natură mecanică: scîntei mecanice; focul deschis utilizat în locuri nepermise; trăznetul.


neetanşeităţi ale sistemelor de vehicularea ale substanţelor inflamabile pompe trasee de conducte, armături, pompe de vehiculare;

nefuncţionarea aparaturii de măsurare a nivelului la deversarea de produse; folosirea de furtune improvizate la operaţiunile de încărcare – descărcare

cisternelor; nefuncţionarea aparaturii A.M.C.;


NESECRET

neetanşeităţi ale pompelor de vehiculare a lichidelor inflamabile şi a compresoarelor ale flanşelor, ventilelor, capacelor de protecţie;

utilizarea lucrarilor cu foc deschis în locuri nepermise; fumatul în locurile cu atmosferă explozivă; executarea lucrărilor cu foc deschis la executarea reviziilor, reparaţiilor la

rezervoare trasee de conducte fără luarea măsurilor de degazare şi inertizare prealabilă; nerespectarea parametrilor de lucru şi a parametrilor tehnologici ai instalaţiilor; folosirea instalaţiilor electrice necorespunzătoare faţă de mediul în care sunt

amplasate; îmbătrânirea izolaţiei conductorilor electrici; exploatarea instalaţiilor cu defecţiuni ale sistemelor de siguranţă: sisteme de interblocare fazelor tehnologice la nivelul fazelor tehnologice:- supape de siguranţă;- rezervoare de golire de avarie;- sisteme de detectare a concentraţiilor de gaze inflamabile; exploatarea rezervoarelor de depozitare a lichidelor inflamabile fără supape de

respiraţie sau opritori de flăcări; lipsa legăturilor la împământare a cisternelor, conductelor de vehiculare şi a

magistralelor de transport produse petrolierere; exploatarea sistemelor, echipamentelor şi aparaturii electrice cu deficienţe şi

improvizaţii, fără a avea asigurată protecţia adecvată mediului de lucru (antiex); în sectoarele de malaxare, ambalare, pompare şi transport ale substanţelor şi produselor cu pericol de inflamabilitate sub formă de materii prime, materii prime auxiliare, produse finite şi semifinite;

folosirea sculelor şi uneltelor din material feros, ce produc scântei; electricitatea statică datorată neconectării la împământare a malaxoarelor, a

rezervoarelor de depozitare a substanţelor şi materialelor inflamabile, a utilajelor (tubulaturii sistemelor de ventilaţie şi exhaustoarelor ce transportă vapori inflamabili);

neetanşeitatea rezervoarelor, traseelor de conducte de transport, a pompelor şi sistemelor de distribuţie a materiilor prime, în cadrul procesului tehnologic;

exploatarea rezervoarelor în care se depozitează substanţele lichide inflamabile fără a fi prevăzute cu sisteme de siguranţă (supape de siguranţă, conducte de aerisire şi opritori de flăcări, clapete de sens, indicatoare de nivel, garnituri corespunzătoare pentru etanşarea gurilor de vizitare).

4.3.3. Depozite de carburanţi şi parcuri de rezervoare, staţii de pompare a produselor petroliere de extracţie (ţiţei); operatori economici ce au ca obiect de activitate producerea şi distribuţia gazelor industriale; operatori economici ce au ca obiect de activitate îmbutelierea G.P.L.. clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii:

Elementele de construcţie folosite în structura instalaţiilor şi amenajărilor aferente depozitelor de carburant şi a parcurilor de stocare a produselor petroliere sunt din clasa C0 – incombustibile. proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice:

În cadrul proceselor tehnologice se produc, vehiculează şi depozitează substante cu pericol de inflamabilitate, substanţe cu pericol de autoaprindere şi substaţe corozive, cum sunt:

-Substanţe inflamabile din clasa 3, conform clasificării ADR: benzină; motorină; benzină de extracţie; acetona; acetatat de etil; benzina de extracţie; toluen; butanol; acetat de vinil; răşini alchidice;

-Substanţe corozive din clasa 8, conform clasificării ADR: acid acetic; acid Pagina 54 din 85 NESECRET

NESECRET clorhidric;

-Substanţe cu pericol de autoaprindere din clasa4, conform clasificării ADR: pastă de aluminiu;

De asemenea, substanţele vehiculate şi stocate sunt şi ţiţeiul şi produsele derivate de extracţie.

sursele potenţiale de aprindere existente:- surse de natură electrică: scurtcircuit electric; electricitatea statică;- surse de natură mecanică: scîntei mecanice;- focul deschis utilizat în locuri nepermise; - trăznetul;


neetanşeităţi ale sistemelor de vehicularea ale substanţelor inflamabile pompe trasee de conducte, armături, pompe de vehiculare;

nefuncţionarea aparaturii de măsurare a nivelului la deversarea de produse; folosirea de furtune improvizate la operaţiunile de încărcare - descărcare

cisternelor; nefuncţionarea aparaturii A.M.C.; neetanşeităţi ale pompelor de vehiculare a lichidelor inflamabile şi a

compresoarelor ale flanşelor, ventilelor, capacelor de protecţie; utilizarea lucrarilor cu foc deschis în locuri nepermise; fumatul în locurile cu atmosferă explozivă; executarea lucrărilor cu foc deschis la executarea reviziilor, reparaţiilor la

rezervoare trasee de conducte fără luarea măsurilor de degazare şi inertizare prealabilă;

nerespectarea parametrilor de lucru şi a parametrilor tehnologici ai instalaţiilor; folosirea instalaţiilor electrice necorespunzătoare faţă de mediul (mediu ex ) în

care sunt amplasate; îmbătânirea izolaţiei conductorilor electrici; exploatarea instalaţiilor cu defecţiuni ale sistemelor de siguranţă: sisteme de interblocare fazelor tehnologice la nivelul fazelor tehnologice:

- supape de siguranţă;- rezervoare de golire de avarie;- sisteme de detectare a concentraţiilor de gaze inflamabile;

exploatarea rezervoarelor de depozitare a lichidelor inflamabile fără supape de respiraţie sau opritori de flăcări;

lipsa legăturilor la împământare a cisternelor, conductelor de vehiculare şi a magistralelor de transport produse petrolierere;

exploatarea sistemelor, echipamentelor şi aparaturii electrice cu deficienţe şi improvizaţii, fără a avea asigurată protecţia adecvată mediului de lucru (antiex); în sectoarele de malaxare, ambalare, pompare şi transport ale substanţelor şi produselor cu pericol de inflamabilitate sub formă de materii prime, materii prime auxiliare, produse finite şi semifinite;

folosirea sculelor şi uneltelor din material feros, ce produc scântei; electricitatea statică datorată neconectării la împământare a malaxoarelor, a

rezervoarelor de depozitare a substanţelor şi materialelor inflamabile, a utilajelor (tubulaturii sistemelor de ventilaţie şi exhaustoarelor ce transportă vapori inflamabili);

neetanşeitatea rezervoarelor, traseelor de conducte de transport, a pompelor şi sistemelor de distribuţie a materiilor prime, în cadrul procesului tehnologic;

exploatarea rezervoarelor în care se depozitează substanţele lichide inflamabile Pagina 55 din 85 NESECRET

NESECRET

fără a fi prevăzute cu sisteme de siguranţă (supape de siguranţă, conducte de aerisire şi opritori de flăcări, clapete de sens, indicatoare de nivel, garnituri corespunzătoare pentru etanşarea gurilor de vizitare). Zonele vital-vulnerabile în cazul unui incendiu sunt stabilite la nivelul fiecărui

obiectiv, iar ipotezele de stingere în cazul izbucnirii incendiilor sunt prevăzute în planurile de intervenţie întocmite la nivelul operatorilor economici menţionaţi

Prima intervenţie se asigură de către serviciile private pentru situaţii de urgenţă constituite la nivelul obiectivelor. În sprijinul acţiunilor de lichidare a incendiilor şi a înlăturării urmărilor acestora intervin serviciile de intervenţie profesioniste aparţinând Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Gorj precum şi forţele şi mijloacele instituţiilor abilitate cu care se cooperează.

4.4. RISCUL DE INCENDIU LA OPERATORII ECONOMICI CARE AU CA OBIECT DE ACTIVITATE PRELUCRAREA CAUCIUCULUI

Identificarea pericolelor de incendiu: clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii:

Elementele de construcţie folosite în structura instalaţiilor şi amenajărilor ce deservesc prelucrarea superioară a lemnului sunt incombustibile - clasa C0

proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice:

În sectoarele de prelucrare a cauciucului se utilizează următoarele substanţe ce prezintă pericol de autoaprindere şi inflamabilitate astfel:

- negru de fum;- benzină;- solvenţi.

Ca materie primă auxiliară se foloseşte şi sulful. sursele potenţiale de aprindere existente:

surse de natură electrică: scurtcircuit electric, electricitatea statică; scântei de natură mecanică; focul deschis; fumatul; autoaprinderea negrului de fum.


exploatarea sistemelor, echipamentelor şi aparaturii electrice cu deficienţe şi improvizaţii, fără a avea asigurată protecţia adecvată mediului de lucru (etanş la praf, antiex);

neetanşeitatea tubulaturilor de ventilaţie ce captează vaporii de benzină şi solvenţi;

depozitarea materiilor prime, în halele de fabricaţie, în cantităţi mai mari decât cele prevăzute pentru un schimb;

depozitarea necorespunzătoare a negrului de fum (în cantităţi mai mari decâtt cele folosite, fără sistem de ventilaţie) în condiţii ce pot duce la autoaprinderea acestuia;

folosirea sculelor şi uneltelor din material feros, ce produc scântei; electricitatea statică datorată neconectării la împământare a

malaxoarelor.


NESECRET

4.5. RISCUL DE INCENDIU OPERATORI ECONOMICI CE AU CA OBIECT DE ACTIVITATE PRELUCRAREA SUPERIOARĂ A LEMNULUI.

Identificarea pericolelor de incendiuIdentificarea pericolelor de incendiu reprezintă procesul de apreciere şi stabilire

factorilor care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu şi anume: clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii:

Elementele de construcţie folosite în structura instalaţiilor şi amenajărilor ce deservesc prelucrarea superioară a lemnului sunt incombustibile C0. proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice:

Principalele materiale şi substanţe utilizate în tehno logiile de prelucrare superioară a lemnului sunt:

lemnul în stare brută; rumeguşul, praful de lemn cu diferite granulaţii sunt produse auxiliare ale

procesului de prelucrare, care în afară de ardere prezintă pericol de explozie şi de autoaprindere; cel mai periculos praf de lemn care poate forma cu aerul amestecuri explosive, având limita inferioară de explozie de 12g/mc;

rumeguşul de lemn şi făină de lemn se pot autoaprinde; la rumeguş, autoaprinderea se produce în cazul depozitării lui în stare umedă, în cantităţi mari şi timp îndelungat sau în amestec cu substanţe combustibile de natură organică (reziduuri de ulei mineral, reziduuri de substanţe folosite la finisarea suprafeţelor- lacuri, nitrolacuri, emailuri sau reziduri celulozice), cel mai predispus la autoaprindere este rumeguşul rezultat din prelucrarea speciilor de răşinoase datorită răşinilor pe care le conţin;

substanţe combustibile şi inflamabile utilizate la finisarea masei lemnoase şi a suprafeţelor, cum sunt: Acetat de butil, Acetat de etil, Acetat de vinil, Acetat de polivinil, Acetonă, Alcool fenil-etilic, Diaceton alcool, Diizocianat de 2-4 toluen, Parafină pe bază de ulei, Parafină pe bază de ceară, Stiren, Toluen, Benzen, Xilen

De asemenea, substanţele mai sus amintite se utilizează şi sub formă de amestecuri: nitrolacuri, lacuri, emailuri. sursele potenţiale de aprindere existente:

surse de natură electrică: scurtcircuit electric, electricitatea statică; scântei de natură mecanică; focul deschis; fumatul; trăznetul.


exploatarea sistemelor, echipamentelor şi aparaturii electrice cu deficienţe şi improvizaţii, fără a avea asigurată protecţia adecvată mediului de lucru (etanş la praf, antiex);

neasigurarea legăturii la împământare a utilajelor ce produc, prin natura procesului tehnologic, praf de lemn, a utilajelor de pulverizare a lacurilor şi nitrolacurilor;

explotarea cabinelor de pulverizat, a cuptoarelor de uscare a produselor fără asigurarea perdelelor de reţinere a vaporilor şi a instalaţiilor de exhaustare a gazelor ce formează amestecuri explozive cu oxigenul din aer;

neetanşeităti ale tubulaturii de tarnsport pneumatic şi a cicloanelor de stocare şi vehiculare ale rumeguşului şi prafului de lemn;

fumatul şi lucrul cu foc deschis fără respectarea măsurilor de siguranţă pentru Pagina 57 din 85 NESECRET

NESECRET

evitarea provocării incendiilor.

4.6. RISCUL DE INCENDIU ÎN SPAŢII COMERCIALE CU AGLOMERĂRI DE PERSOANE ŞI DEPOZITE EN-GROSS.

Identificarea pericolelor de incendiu clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii: Spaţiile comerciale cu aglomerari de persoane (spaţii de tip market, supermarket, depozite en gross) au în componenţă elemente constructive incombustibile (clasa C0) şi materiale combustibile – mase plastice utilizate în componenţa rafturilor, vitrinelor a spaţiilor de prezentare. proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice:

Materialele vehiculate (comercializate ) au în componenţă preponderent substanţe combustibile, datorită naturii organice de provenienţă, cum sunt: produse şi sub produse alimentare, materiale textile şi sintetice etc.

Valoarea densităţii sarcinii termice este mărită prin stocarea de produse pentru comercializare în depozitele de marfă şi cantitatea de ambalaje combustibile existentă. sursele potenţiale de aprindere existente:

surtcircuitul electric; fumatul în locurile nepermise; uilizarea focului deschis în locurile nepermise, cu mari aglomerări de

materiale combustibile şi persoane. condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea şi producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu:

utilizarea echipamentelor electrice cu improvizaţii, defecte sau izolate în mod necorespunzător;

fumatul, lucrul cu foc deschis în locuri nepermise sau fără luarea măsurilor de protecţie corespunzătoare în spaţiile de prezentare şi comercializare precum şi de depozitare a mărfii;

stocarea pe rafturi, vitrine şi în spaţiile de depozitare a unor cantităţi de produse comerciale mai mari decât cele prevăzute;

neîndepărtarea periodică a ambalajelor utilizate; utilizarea mijloacelor de încălzire improvizate.

4.7. RISCUL DE INCENDIU LA OPERATORII ECONOMICI CE AU CA OBIECT DE ACTIVITATE PRODUCŢIA ALCOOLULUI.


Elementele de construcţie folosite în structura instalaţiilor şi amenajărilor ce deservesc producţia şi fabricarea alcoolului etilic sunt incombustibile C0. proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice: La fabricarea alcoolului etilic de fermentaţie se utilizează ca materii prime substanţele organice amidonoase, care în cadrul procesului tehnologic generează acumulari de pulberi şi praf de cereale având intervalul de explozie cuprins între 20-2000g /cmc. sursele potenţiale de aprindere existente:

electricitatea statică datorată nelegării la înpământare sau deteriorării legăturilor de


NESECRET

împămîntare ale utilajelor tehnologice, rezervoarelor de depozitare, sistemelor de pompare şi vehiculare;

scurtcircuitul electric; scântei mecanice datorate folosirii sculelor feroase în atmosferă explozivă; Fumatul, utilizarea focului deschis în locurile nepermise.


defecţiunile sistemelor de captare a electricităţii statice de pe conducte, benzi de transport şi tubulatura de transport, la transvazarea produsului în cisternele de transport, transportul şi manipularea alcoolului etilic în vase şi recipiente ce nu asigură scurgerea electricităţii statice;

depăşirea temperaturii maxime în recipientele şi încăperile de depozitare ale alcoolului etilic de rafinare;

fumatul şi lucrul cu foc deschis în atmosferă explozivă; utilizarea echipamentelor electrice ce nu au asigurat gradul de etanşare şi protecţie

faţă de mediul de lucru impus (antiex); funcţionarea necorespunzătoare a istalaţiilor de desprăfuire şi de aspiraţie al

utilajelor; nedotarea instalaţiilor de vehiculare cu separatori magnetici pentru reţinerea

corpurilor străine ce pot genera scântei mecanice în tubulatura de vehiculare.

4.8. RISCUL DE INCENDIU LA OPERATORII ECONOMICI CU OBIECT DE ACTIVITATE MORĂRITUL DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ.


Elementele de construcţie folosite în structura instalaţiilor şi amenajărilor de morărit sunt incombustibile C0. proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice: Activitatea de producţie din sectorul de morărit conduce la formarea prafurilor vegetale, care împreună cu aerul şi sursa de aprindere formează un amestec ce generează incendiul şi exploziile şi care se prezintă sub două forme:

- particule de praf vegetal în suspensie în aerul din încăpere;- particule de praf vegetal depuse pe suprafeţele încăperilor pe utilaj şi instalaţii ce pot fi antrenate de aer.

Factorii importanţi care duc la apariţia incendiului şi exploziei sunt:- natura pulberilor vegetale, compoziţia, chimică, gradul de fineţe al particulelor, compoziţia atmosferei înconjurătoare, starea de mişcare a acesteia, natura şi temperatura sursei de amorsare;- limita inferioară a concentraţiei pulberii favorabilă producerii exploziei se poate evalua la 25 g /cmc şi se prezintă sub forma unei ceţi –cu; cât este mai fină granulaţia cu atât mai mult este favorizată explozia.

sursele potenţiale de aprindere existente: electricitatea statică datorată nelegării la înpământare sau deteriorării legăturilor de

împămîntare ale utilajelor tehnologice silozurilor de cereale, celulelor de depozitare a făinei; scurtcircuitul electric; scîntei mecanice datorate folosirii sculelor feroase în atmosferă explozivă; fumatul, utilizarea focului deschis în locurile nepermise; trăznetul.

condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea şi producerea, Pagina 59 din 85 NESECRET

NESECRET

dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu: defecţiunile sistemelor de captare a electricităţii statice de pe conducte, benzi de

transport şi tubulatura de transport; fumatul şi lucrul cu foc deschis în atmosferă explozivă; utilizarea echipamentelor electrice nu au asigurat gradul de etanşare şi protecţie

faţă de mediul de lucru impus (antiex, etanş la praf); funcţionarea necorespunzătoare a istalaţiilor de desprăfuire şi de aspiraţie a

utilajelor; nedotarea instalaţiilor de vehiculare cu separatori magnetici pentru reţinerea

corpurilor străine; neetanşarea capacelor de vizitare la celule, buncăre şi depozite de făină şi

subproduse, a tubulaturii de scurgere a capacelor transportoarelor cu racleţi şi inele, a şnecurilor şi benzilor transportoare.

Din analiza statistică a incendiilor izbucnite pe teritoriul judeţului Gorj în ultimii 4 ani, rezultă următoarele aspecte:

-Incendiile au izbucnit cu preponderenţă la gospodăriile cetăţeneşti-locuinţe şi anexele acestora, cu o rată de 71,4 %,

-Operatorii economici au fost afectaţi de izbucnirea incendiilor în proporţie de 23,4%, iar instituţiile în proporţie de 5,2 %.

Cele mai multe incendii au fost generate de: instalaţii electrice defecte sau improvizate jocul copiilor cu focul focul deschis acţiuni intenţionate coş de fum defect fumatul

Ca împrejurări ce au generat incendiile se pot reţine: Echipamente electrice improvizate Aparate electrice defecte sau uitate sub tensiune Mijloace de încălzire improvizate şi nesupravegheate Sudura Scântei mecanice Accident urmat de incendiu Trăsnet sau alte fenomene naturale.

Situaţia operatorilor economici clasificaţi din punct de vedere al riscului la incendiu sunt prezentaţi în anexa nr. 38. Date furnizate de către Inspecţia de Prevenire din cadrul I.S.U.J. Gorj.

SECŢIUNEA 5

ANALIZA RISCURILOR SOCIALEPe raza judeţului Gorj pot apare riscuri sociale datorate unor vicii de organizare şi

gestionare a adunărilor, târgurilor, festivalurilor şi a altor manifestări periodice (sportive, culturale etc.).

De asemenea, aceste tipuri de riscuri mai pot apărea şi în urma unor manifestări periodice cu afluenţă mare de public, cum ar fi acţiunile sportive desfăşurate în săli şi stadioane, precum şi mişcări sociale, mitingurile şi demonstraţiile (posibile ca urmare a politicilor sociale dar şi a situaţiei forţei de muncă, în special a locurilor de muncă deficitare Pagina 60 din 85 NESECRET

NESECRET

în urma crizei ecnomice mondiale).Până în prezent la nivelul judeţului Gorj singurele perturbări sociale de amploare au

avut loc în anul 1999, dar trebuie menţionat că acestea au fost iniţiate de acţiunile revendicative ale minerilor din Valea Jiului.

SECŢIUNEA 6

ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISCURIPrintre alte tipuri de risc ce pot afecta teritoriul judeţului, colectivităţile umane,

bunurile materiale şi valorile culturale şi de patrimoniu, activităţile culturale, sociale, economice şi politice pot fi şi următoarele:

- blocarea de persoane în autovehicule/mijloace de transport implicate în accidente rutiere, feroviare, aeriene etc.;

- blocarea de persoane sub dărâmături, ca urmare a unor situaţii de urgenţă specifice;

- inundarea subsolurilor clădirilor ce aparţin operatorilor economici, instituţiilor publice, precum şi a populaţiei;

- punerea în pericol a vieţii animalelor – blocări/căderi a acestora în lacuri, puţuri etc., suspendarea acestora în copaci sau la înălţimi etc.;

- sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici situaţiilor de urgenţă;

- accidente pe pârtiile de schi amenajate în zonele turistice montane.


NESECRET

CAPITOLUL IV

ACOPERIREA RISCURILOR

SECŢIUNEA 1

CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR

DE PROTECŢIE-INTERVENŢIE

Intervenţia în situaţii de urgenţă reprezintă ansamblul acţiunilor specifice desfăşurate într-o concepţie unitară, în mod organizat, independent sau în cooperare, de către toate componentele sistemului judeţean/local de management al situaţiilor de urgenţă, pentru evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor şi animalelor, limitarea distrugerii bunurilor materiale aflate în pericol, lichidarea incendiilor, răcirea şi protecţia instalaţiilor şi construcţiilor solicitate termic sau afectate fizic de incendii, explozii, avarii, accidente, calamităţi şi catastrofe, precum şi pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor provocare de astfel de dezastre.

Acţiunile de protecţie-intervenţie prezintă unele particularităţi determinate, în special, de: natura şi amploarea situaţiei de urgenţă; locul şi situaţia concretă în care se acţionează; capacitatea de intervenţie a forţelor participante; caracteristicile terenului şi ale obiectivului; timpul, anotimpul şi starea vremii; gradul de pericol pentru personal şi tehnica din dotare; natura, caracteristicile şi proprietăţile fizico-chimice ale materialelor implicate şi a celor din imediata vecinătate.

Intervenţia se desfăşoară, de regulă, în zona de competenţă sau raionul de intervenţie, iar în unele cazuri determinate de natura şi amploarea situaţiei de urgenţă şi în afara acestora, din ordinul sau cu aprobarea eşalonului superior.

Caracteristicile principale ale acţiunilor de intervenţie sunt: caracterul unitar, complex şi decisiv; dinamismul; mobilitatea; operativitatea; diversitatea formelor şi procedeelor de acţiune ce se utilizează; existenţa factorilor ce îngreunează intervenţia; existenţa pericolelor pentru personal şi tehnică.

În toate cazurile, intervenţia în situaţii de urgenţă se organizează, pregăteşte şi desfăşoară conform următoarelor principii de bază: respectarea legalităţii; desfăşurarea acţiunilor cu caracter profund umanitar; libertatea de acţiune; concentrarea eforturilor; unitatea acţiunilor; dispersarea forţelor şi mijloacelor; economia forţelor şi mijloacelor; cooperarea; evitarea surprinderii; manevra; complementaritatea acţiunilor; asigurarea logisticii acţiunilor de intervenţie.

Principiul respectării legalităţii presupune aplicarea de către forţele de intervenţie a prevederilor legale interne şi ale recomandărilor internaţionale de profil la care România a aderat, în timpul pregătirii şi desfăşurării acţiunilor de intervenţie, atât în situaţii normale, cât şi în cazul producerii unor situaţii deosebite.

Desfăşurarea acţiunilor cu caracter profund umanitar reprezintă principiul de bază al acţiunilor de protecţie şi intervenţie şi constă în derularea activităţilor în scopul apărării şi Pagina 62 din 85 NESECRET

NESECRET

salvării vieţii, bunurilor materiale, protecţiei mediului, precum şi pentru reducerea efectelor situaţiilor de urgenţă.

Libertatea de acţiune urmăreşte să asigure pregătirea şi desfăşurarea neîngrădită a intervenţiei în conformitate cu concepţia şi scopurile stabilite în documentele de organizare a acesteia vizând, în special, modul de folosire a forţelor şi mijloacelor din primul moment, în concordanţă cu situaţia concretă de la locul acţiunii.

Libertatea de acţiune presupune adoptarea unor dispozitive optime şi stabile, precum şi efectuarea unor manevre de forţe şi mijloace îndrăzneţe, care conduc la folosirea eficientă a acestora în scopul evacuării, salvării şi/sau protejării persoanelor şi animalelor, limitării distrugerii bunurilor materiale, cu eforturi umane şi materiale minime.

Concentrarea eforturilor constă în gruparea la locul şi momentul oportun a forţelor şi mijloacelor pe direcţia principală de propagare a efectelor situaţiei de urgenţă, în scopul localizării acestora, al executării atacului decisiv asupra focarului pentru lichidarea lui, limitării şi înlăturării consecinţelor accidentelor, avariilor, exploziilor, calamităţilor şi catastrofelor.

Concentrarea eforturilor pe direcţiile hotărâtoare se realizează rapid şi numai pe timpul cât este necesară, prin manevre de forţe şi mijloace, care să permită controlul permanent al situaţiei de urgenţă, continuitatea în acţiune, precum şi coordonarea cu eficienţă a forţelor şi mijloacelor avute la dispoziţie.

Unitatea acţiunilor se realizează prin desfăşurarea acestora după o concepţie unitară, stabilită din timp şi materializată în documentele de organizare a intervenţiei, prin luarea unei decizii optime de către comandantul intervenţiei (acţiunii), ce se bazează pe situaţia concretă evaluată la locul acţiunii, forţele proprii de care se dispune şi cele cu care se cooperează, precum şi prin folosirea simultană sau succesivă a celor mai avantajoase forme şi procedee de acţiune, în scopul îndeplinirii misiunilor în timp scurt, cu eficienţă maximă şi cu eforturi umane şi materiale minime.

Dispersarea forţelor şi mijloacelor se realizează prin amplasarea acestora la intervalele şi distanţele impuse de natura intervenţiei (incendiu, avarie, accident, calamitate sau catastrofă), riscurile existente la locul acţiunii, dispunerea căilor de acces şi surselor de apă, în scopul scoaterii de sub pericolele iminente care pot surprinde şi afecta grav forţele şi mijloacele de intervenţie, concomitent cu asigurarea posibilităţilor de cooperare şi manevră, pentru îndeplinirea misiunilor.

Dispersarea forţelor şi mijloacelor nu exclude concentrarea eforturilor pe direcţiile hotărâtoare, în timpul şi la locul stabilit, ele condiţionându-se reciproc.

Economia forţelor şi mijloacelor presupune: exploatarea la maxim a posibilităţilor de acţiune a forţelor ce concură la desfăşurarea intervenţiilor; realizarea concentrării de forţe şi mijloace minime necesare pentru îndeplinirea misiunii; stabilirea misiunilor în concordanţă cu posibilităţile reale de acţiune ale unităţilor şi subunităţilor de intervenţie, serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă şi ale celorlalte forţe cu care se cooperează; aprecierea justă a situaţiei de la locul intervenţiei.

Economia forţelor şi mijloacelor se realizează prin prevederea corectă a situaţiilor ce se pot produce, iar pe timpul desfăşurării operaţiunilor de intervenţie prin adaptarea continuă a potenţialului utilizat la evoluţia situaţiei, în scopul asigurării îndeplinirii misiunilor cu eforturi minime şi randament maxim.

Cooperarea urmăreşte coordonarea acţiunilor forţelor proprii în timp, spaţiu şi pe misiuni, între acestea şi celelalte forţe participante la intervenţie, în scopul concentrării eforturilor, într-o concepţie unitară, pentru îndeplinirea misiunii.

În cadrul cooperării, pe baza situaţiilor ce se pot produce, se stabilesc modalităţile şi procedeele de acţiune, precum şi un sistem unic de semnale şi indicative, în scopul conducerii suple a tuturor forţelor. Pagina 63 din 85 NESECRET

NESECRET

Cooperarea se organizează din timp, se menţine pe toată durata intervenţiei şi se restabileşte când nu mai corespunde în întregime condiţiilor de desfăşurare a acţiunilor sau a fost întreruptă. Organizarea şi menţinerea cooperării constituie obligaţie a comandanţilor/şefilor şi reprezentanţilor forţelor care acţionează în comun.

Evitarea surprinderii se realizează prin: cunoaşterea caracteristicilor zonei de competenţă sau raionului de intervenţie, specificului obiectivelor şi localităţilor; pregătirea şi organizarea subunităţilor şi a personalului operativ pentru intervenţie; executarea continuă a recunoaşterilor la locul acţiunii; adoptarea unor dispozitive de intervenţie suple, care să permită efectuarea rapidă a manevrelor de forţe şi mijloace; colaborarea neîntreruptă cu specialiştii din obiectivul sau zona afectată.

Comandanţii/şefii forţelor care acţionează la intervenţie au obligaţia să ia măsuri pentru evitarea surprinderii, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea rezervelor de forţe, mijloace şi substanţe de stingere.

Având în vedere clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi obiectivelor din puct de vedere al protecţiei civile(anexa nr. 39), în funcţie de riscurile potenţiale şi specifice zonei de competenţă a judeţului Gorj (anexa nr. 40), evitarea manifestării, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora (anexa nr.41) se realizează prin următoarele acţiuni:

a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente

b) activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenţăc) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale

şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;d) exerciţii şi aplicaţiiActivităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii

riscurilor sunt:a) controale şi inspecţii de prevenire – executate de Inspecţia de Prevenire a

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ”Lt. col. Dumitru Petrescu” al Judeţului Gorj , precum şi în cooperare cu reprezentanţi ai instituţiilor membre ale C.J.S.U. Gorj (Comisariatul Gărzii de Mediu, Agenţia de Protecţia Mediului etc. );

b) avizare/autorizare de securitate la incendiu şi de protecţie civilă - Inspecţia de Prevenire a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ”Lt. col. Dumitru Petrescu” al Judeţului Gorj ;

c) acorduri;d) asistenţă tehnică de specialitate;e) informare preventivă – pliante, broşuri pe tipuri de riscuri;f) pregătirea populaţiei – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Lt. col. Dumitru

Petrescu” al Judeţului Gorj ;g) constatarea şi sancţionarea încălcărilor la prevederile legale;h) alte forme.


NESECRET

SECŢIUNEA 2

ETAPELE REALIZĂRII ACŢIUNILOR

Principalele etape (operaţiuni) de realizare a acţiunilor de protecţie şi intervenţie cuprind:

2.1. ALERTAREA ŞI/SAU ALARMAREA UNITĂŢILOR ŞI A SUBUNITĂŢILOR PENTRU INTERVENŢIE

Cuprinde recepţionarea şi înregistrarea anunţului, transmiterea acestuia comandantului intervenţiei şi adunarea personalului în vederea deplasării la locul acţiunii.

Recepţionarea apelului se face telefonic prin dispeceratul cu număr de apel unic 112 sau prin celelalte mijloace telefonice de anunţare a inspectoratului.

Alertarea se efectuează prin declanşarea, de către radiotelefonistul de serviciu a semnalelor acustice şi optice stabilite sau la ordinul comandantului intervenţiei.

Alertarea se poate executa şi în urma anunţării directe telefonice sau verbale la sediul unităţii sau subunităţilor. În cazul anunţării directe la sediul unităţii şi subunităţii a situaţiilor de urgenţă, se procedează la legitimarea persoanelor şi reţinerea datelor privind identitatea acestora, locul şi natura evenimentului, după care se declanşează semnalul de alertare şi se raportează eşalonului superior.

În cazul când solicitarea forţelor pentru intervenţie se face prin ordin transmis de la eşaloanele superioare se trece imediat la declanşarea alertei. În funcţie de situaţia concretă, prin dispeceratul inspectoratului se anunţă şi reprezentanţi ai C.J.S.U. Gorj cu atribuţii în gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă.

În situaţia observării directe a producerii unor situaţii de urgenţă, se declanşează semnalul de alertare şi se raportează despre aceasta eşalonului superior.

2.2. INFORMAREA PERSONALULUI DE CONDUCERE ASUPRA SITUAŢIEI CREATE

Informarea personalului de conducere asupra situaţiei create se face în cel mai scurt timp de la primirea anunţului de intervenţie. Această activitate se execută de dispecerul de serviciu, iar din teren de radiotelefonistul de serviciu.

2.3. DEPLASAREA LA LOCUL INTERVENŢIEIDeplasarea la locul intervenţiei este precedată de adunarea efectivelor, ca urmare a

declanşării semnalului de alertare.Adunarea în vederea deplasării pentru intervenţie se execută la mesajul scris,

semnalul acustic sau optic transmis din dispeceratul de serviciu, la ordinul comandantului intervenţiei

La recepţionarea semnalului sau ordinului, personalul de intervenţie execută următoarele:

- întrerupe activităţile la care este angrenat;- se deplasează cu repeziciune şi în mod ordonat la locul de păstrare a echipamentului

de protecţie;- ridică echipamentul de protecţie, se deplasează pe locul stabilit şi se echipează;- comandantul de echipaj adună echipajul în faţa autospecialei, verifică prezenţa şi

ţinuta;- şoferul scoate autospeciala în faţa garajului (concomitent cu executarea celorlalte

activităţi);- se trece în formaţia de marş, la ordinul comandantului de echipaj, numai după

oprirea autospecialei.Timpul de adunare pentru intervenţie trebuie să fie cât mai scurt.


NESECRET

Timpul de adunare pentru intervenţie se consideră din momentul declanşării semnalului de alertare şi până la adunarea personalului în locul stabilit.

Deplasarea la locul intervenţiei se execută în baza ordinului de deplasare al comandantului intervenţiei, în care se vor preciza:

a) obiectivul unde se intervine;b) itinerarul de deplasare;c) forţele şi mijloacele ce se deplasează, ordinea acestora în coloană.Pe timpul deplasării, în funcţie de prevederile documentelor de organizare a

intervenţiei şi datele cunoscute privind situaţia existentă, comandantul intervenţiei, transmite prin radio dispoziţii preliminare pentru intrarea în acţiune a forţelor concentrate.

Deplasarea la locul acţiunii se face în coloană, pe itinerarul ordonat, respectând regulile de circulaţie, în condiţii de siguranţă folosindu-se, la nevoie, mijloacele de avertizare sonoră şi optică, astfel încât să se ajungă la locul intervenţiei în timpul cel mai scurt, în condiţii de siguranţă şi cu capacitatea de intervenţie completă.

2.4. INTRAREA ÎN ACŢIUNE A FORŢELOR, AMPLASAREA MIJLOACELOR ŞI REALIZAREA DISPOZITIVULUI PRELIMINAR DE INTERVENŢIE

Dispozitivul preliminar de intervenţie se realizează din mişcare, după sosirea la locul acţiunii şi trebuie să asigure desfăşurarea rapidă a forţelor şi mijloacelor, executarea unor manevre în timp scurt, precum şi scoaterea de sub pericol a personalului şi tehnicii.

Acesta se realizează la ordinul comandantului intervenţiei şi cuprinde:a) locul de amplasare al forţelor şi mijloacelor de intervenţie;b) numărul şi tipul forţelor şi mijloacelor de intervenţie;c) stabilirea resurselor necesare intervenţiei;d) numărul, tipul şi direcţiile de realizare a dispozitivului de intervenţie;e) numărul, compunerea şi dotarea echipelor de salvare şi evacuare, de asistenţa

medicală de urgenţă şi descarcerare;f) tehnica şi aparatura care se pregăteşte pentru intervenţie;g) măsurile şi mijloacele de protecţie a forţelor de intervenţie;Ordinul pentru realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie poate fi dat odată cu

ordinul de deplasare, pe timpul deplasării sau după sosirea la locul intervenţiei.În cazul în care acţiunea urmează să se execute pe baza unor situaţii prevăzute în

documentele de organizare a intervenţiei, se trece direct la realizarea dispozitivului de intervenţie.

2.5. RECUNOAŞTEREA, ANALIZA SITUAŢIEI, LUAREA DECIZIEI ŞI DAREA ORDINULUI DE INTERVENŢIE

Recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie sunt activităţi care încep imediat, după sosirea la locul acţiunii, se continuă pe toată durata intervenţiei şi constau în cercetarea directă, în scopul cunoaşterii situaţiei şi obţinerii datelor necesare pentru luarea deciziei.

Recunoaşterea este condusă de comandantul intervenţiei şi se execută pe mai multe direcţii, prin observare şi cercetare nemijlocită de către acesta, şeful grupei operative, şefii sectoarelor de intervenţie sau alte cadre, stabilite prin ordin, împreună cu specialişti din obiectivul afectat şi comandantul echipajului care acţionează pe direcţia unde se execută recunoaşterea. La recunoaştere se stabilesc:

gradul de pericol, căile, mijloacele şi procedeele de salvare, evacuare; locul, natura, proporţiile, posibilităţile şi direcţiile de propagare situaţiei de urgenţă,

precum şi urmările acesteia; pericolul iminent;


NESECRET

existenţa anumitor factorilor ce pot favoriza dezvoltarea situaţiei de urgenţă; existenţa bunurilor materiale, necesitatea evacuării lor şi a protejării lor;

Echipa de recunoaştere este obligată:a) să respecte cu stricteţe regulile de tehnica securităţii personalului;b) să pătrundă pe căile cele mai scurte şi sigure, să determine locurile şi mărimea

situaţiei de urgenţă, distrugerile produse;c) să verifice zonele expuse situaţiei de urgenţă;d) să salveze şi să acorde ajutor persoanelor aflate în pericol;Analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie, este obligatorie şi

se execută de comandanţi în toate situaţiile, în scopul coordonării acţiunii şi întrebuinţării forţelor şi mijloacelor la dispoziţie într-o concepţie unitară, potrivit situaţiei concrete evaluată în urma executării recunoaşterilor.

Pe baza documentului de organizare a intervenţiei sau în funcţie de complexitatea situaţiei şi a datelor obţinute, comandantul poate analiza situaţia, elabora decizia şi transmite ordinul de intervenţie odată cu ordinul de deplasare, pe timpul deplasării sau după sosirea la locul acţiunii.Succesiunea ordinelor (dispoziţiilor) date în cursul desfăşurării acţiunilor de intervenţie va fi strict legată de evoluţia, în timp şi spaţiu, a situaţiei de la locul acţiunii.

După clarificarea tuturor elementelor referitoare la tipul de acţiune şi particularităţile acesteia, se realizează adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie, care trebuie să corespundă: misiunii primite; concepţiei şi posibilităţilor de acţiune; situaţiei în care se realizează dispozitivul; dimensiunilor obiectivului şi proporţiilor situaţiei de urgenţă; vitezei şi direcţiilor de propagare a situaţiei de urgenţă; caracteristicilor obiectivului şi/sau terenului; compunerii şi dotării forţelor proprii şi ale celor cu care se cooperează.

Pentru asigurarea desfăşurării simultane a acţiunilor pe toate direcţiile şi nivelurile, dispozitivul de intervenţie se organizează pe sectoare, pentru conducerea fermă şi neîntreruptă a forţelor şi asigurarea libertăţii de acţiune.

În ducerea acţiunilor de intervenţie pot apărea situaţii care impun executarea regrupării forţelor şi mijloacelor la dispoziţie, respectiv adaptarea concepţiei de acţiune ca urmare a modificărilor survenite. Regruparea forţelor şi mijloacelor constă în reorganizarea parţială sau totală a dispozitivului de intervenţie şi se execută atunci când apar schimbări importante în evoluţia evenimentului sau noi misiuni, cum sunt: necesitatea luării unor măsuri suplimentare pentru salvarea oamenilor şi evacuarea bunurilor materiale; crearea unor condiţii avantajoase, care permit urgentarea limitării efectelor evenimentului; apariţia unor factori care pun în pericol personalul, tehnica şi materialele de prevenire şi intervenţie din dispozitiv. Regruparea forţelor şi mijloacelor se decide numai de comandantul intervenţiei.

2.6. EVACUAREA, SALVAREA ŞI/SAU PROTEJAREA PERSOANELOR, ANIMALELOR ŞI BUNURILOR

Evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor se execută concomitent cu operaţiunile de localizare şi limitare a efectelor evenimentului (situaţiei de urgenţă), de către personalul stabilit şi pregătit în acest scop.

Operaţiunile de evacuare, salvare şi/sau protejare a persoanelor şi animalelor se organizează şi se execută distinct şi prioritar, în situaţiile când:

a) evenimentul ameninţă direct viaţa unor persoane ori animale, iar căile de evacuare sunt blocate;

b) zonele în care se găsesc persoane şi/sau animale sunt afectate de situaţia de urgenţă;

c) există pericol de explozie sau de prăbuşire a unor instalaţii şi/sau elemente de construcţie;

d) există persoane care sunt în imposibilitatea de a se evacua din locurile afectate de Pagina 67 din 85 NESECRET

NESECRET

eveniment;e) s-a produs panică în rândul persoanelor ca urmare a situaţiei de la locul acţiunii.Evacuarea şi salvarea persoanelor şi/sau animalelor se execută, în toate situaţiile, cu

sprijinul personalului din obiectivul afectat, în raport cu pericolul ce le ameninţă, folosind procedeele adecvate situaţiei de la locul acţiunii, specificul obiectivului şi categoria de persoane şi/sau animale ce urmează a fi evacuate (salvate).

Evacuarea animalelor se execută cu ajutorul îngrijitorilor, folosind procedee şi metode în raport cu specia acestora şi gradul de dezvoltare a evenimentului, de forţele şi mijloacele la dispoziţie.

Limitarea distrugerii bunurilor materiale se execută când acestea nu sunt ameninţate direct de efectele evenimentului, nu împiedică accesul la locul acţiunii şi nu creează pericol de dezvoltare şi propagare. În primă urgenţă se evacuează materialele şi substanţele cu pericol de explozie, precum şi bunurile de valoare. Bunurile evacuate se depozitează în locuri ferite de efectele situaţiei de urgenţă, asigurând-se protecţia.

Pentru evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor şi animalelor şi limitarea distrugerii bunurilor materiale, comandantul intervenţiei este obligat:

a) să conducă nemijlocit operaţiunile;b) să execute evacuarea şi salvarea oamenilor concomitent cu desfăşurarea celorlalte

operaţiuni de intervenţie, iar în situaţii deosebite să acţioneze numai pentru executarea evacuării şi/sau salvării persoanelor/animalelor, după care să efectueze celelalte operaţiuni;

c) să folosească pentru salvare şi evacuare căile cele mai scurte şi ferite de pericol;d) să stabilească procedeele, mijloacele şi ordinea de salvare a persoanelor,

animalelor şi evacuare a bunurilor materiale, precum şi locurile de depozitare şi de dispunere a punctelor medicale de acordare a ajutorului medical;

e) să dovedească tact, calm şi simţ de orientare pentru a preveni panica;f) să solicite autorităţilor administraţiilor locale şi conducerilor agenţilor economici,

forţele şi mijloacele necesare, să organizeze acţiunile pentru descarcerarea persoanelor din mijloacele de transport, precum şi pentru efectuarea lucrărilor de înlăturare a dărâmăturilor, desfaceri, dislocări sau demolări, în scopul identificării, salvării şi asigurării asistenţei medicale de urgenţă.

2.7. REALIZAREA, ADAPTAREA ŞI FINALIZAREA DISPOZITIVULUI DE INTERVENŢIE LA SITUAŢIA CONCRETĂ

Dispozitivul de intervenţie se realizează pe baza ordinului de intervenţie. După realizarea dispozitivului de intervenţie, acesta poate fi completat, la ordinul comandantului intervenţiei, prin introducerea de noi elemente de dispozitiv, folosindu-se propriile forţe sau pe cele cu care se cooperează, funcţie de evoluţia situaţiei.

Comandantul intervenţiei urmăreşte executarea ordinelor date, după care îşi ocupă locul în dispozitivul comunicat subordonaţilor, de unde va acţiona şi conduce intervenţia. Când intervenţia a fost finalizată, comandantul intervenţiei ordonă retragerea, subordonaţii strângând dispozitivul de intervenţie şi constituirea coloanei de marş, pentru înapoierea la subunitate sau deplasarea la altă misiune.

2.8. MANEVRA DE FORŢEManevra constituie principiul de bază pentru obţinerea succesului, reprezentând

ansamblul acţiunilor prin care se realizează gruparea de forţe şi mijloace la locul şi în timpul stabilit, în scopul concentrării efortului pe direcţiile hotărâtoare de atac, concomitent cu asigurarea scoaterii efectivelor, tehnicii şi materialelor pentru intervenţie din zonele cu pericol iminent.

Manevra trebuie să fie simplă în concepţie, să corespundă misiunii, să se execute în timp scurt şi să asigure continuitatea intervenţiei.

În orice situaţie, manevra trebuie să urmărească crearea grupării care să asigure Pagina 68 din 85 NESECRET

NESECRET

înlăturarea şi/sau diminuarea efectelor situaţiilor de urgenţă.Forma de manevră se alege în funcţie de: valoarea, compunerea subunităţilor,

mijloacelor proprii şi posibilităţile acestora în timp şi spaţiu; natura evenimentului; posibilităţile producerii unor schimbări bruşte ale situaţiei; gradul de pericol pentru personal şi tehnica din înzestrare; caracteristicile obiectivului şi terenului; capacitatea, dispunerea şi posibilităţile de întrebuinţare a resurselor necesare intervenţiei; condiţiile de timp, anotimp şi stare a vremii.

Formele manevrei de forţe şi mijloace sunt: mutarea eforturilor de pe o direcţie pe alta, din faţă spre adâncime şi invers; manevra pe verticală; constituirea grupărilor în vederea unor intervenţii simultane.

Mutarea eforturilor de pe o direcţie pe alta, din faţă spre adâncime şi invers, constă în deplasarea forţelor şi mijloacelor de pe poziţiile iniţiale de acţiune pe poziţii mai avansate sau mai retrase, mai apropiate sau mai îndepărtate de locul evenimentului, în scopul întăririi dispozitivului de acţiune pe direcţiile principale, conform nevoilor concrete impuse de executarea operaţiunilor de intervenţie, precum şi de amplasarea surselor de apă faţă de locul acţiunii. În anumite situaţii, când există un pericol iminent pentru forţele şi mijloacele aflate în dispozitiv, se poate executa manevra din faţă spre adâncime, în scopul scoaterii acestora de sub pericol şi asigurării continuităţii în acţiune.

Manevra pe verticală se execută în scopul limitării efectelor evenimentului la nivelele inferioare sau superioare locului de izbucnire al acestuia şi pentru asigurarea caracterului decisiv, dinamic şi ofensiv al acţiunilor.

Constituirea grupărilor de forţe şi mijloace în vederea unor intervenţii simultane se realizează, de regulă, folosind forţele rămase în unitate sau subunitate, rezerva sau forţele care şi-au îndeplinit misiunea, precum şi alte forţe şi mijloace din zona de competenţă sau raionul de intervenţie, ori din afara acestora, solicitate în acest scop.

Deplasarea forţelor şi mijloacelor pe timpul intervenţiei se va realiza succesiv, concomitent cu asigurarea continuităţii în acţiune.

În toate situaţiile, manevra de forţe şi mijloace trebuie să urmărească concentrarea rapidă, simultană sau succesivă a acestora, pentru lichidarea şi/sau limitarea operativă şi eficientă a efectelor evenimentului.

2.9. LOCALIZAREA ŞI LIMITAREA EFECTELOR EVENIMENTULUI/SITUAŢIEI DE URGENŢĂ

Localizarea situaţiei de urgenţă este operaţiunea în care se realizează limitarea agravării situaţiei de urgenţă, protecţia construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor periclitate şi se creează condiţiile pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acesteia cu forţele şi mijloacele concentrate la locul intervenţiei

Evenimentul se consideră localizat atunci când propagarea şi dezvoltarea acestuia este întreruptă, protecţia vecinătăţilor este sigură şi sunt create condiţii pentru lichidarea acestuia cu forţele şi mijloacele la dispoziţie.

Înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului este faza în care se execută un complex de măsuri în scopul salvării supravieţuitorilor, acordării ajutorului medical de urgenţă, descoperirii şi evacuării victimelor, protejării mediului, precum şi pentru preîntâmpinarea reizbucnirii altor tipuri de evenimente la locul intervenţiei.

2.10. ÎNLĂTURAREA UNOR EFECTE NEGATIVE ALE EVENIMENTULUI/SITUAŢIEI DE URGENŢĂ

Înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă se realizează prin:a) verificarea amănunţită a locului unde s-a acţionat;b) înlăturarea eventualelor posibilităţi de reapariţie a evenimentului;


NESECRET

c) salvarea persoanelor surprinse se situaţia de urgenţă respectivă;d) verificarea şi repunerea în funcţiune a reţelelor de alimentare cu apă, gaze, energie

electrică şi termică;e) amenajarea punctelor de lucru pentru salvarea persoanelor şi recuperarea valorilor

materiale;f) scoaterea de sub dărâmături a supravieţuitorilor şi acordarea ajutorului medical de

urgenţă;g) supravegherea lucrărilor executate pentru degajarea zonei afectate;h) deblocarea principalelor căi de acces;i) asigurarea asistenţei tehnice şi a intervenţiei pe timpul repunerii în funcţiune a

instalaţiilor tehnologice afectate.După limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiei de urgenţă, în raport de situaţie, se

asigură supravegherea clădirilor, instalaţiilor sau zonelor afectate. De regulă, în acest scop, se destină forţe şi mijloace aparţinând obiectivului sau localităţii şi la nevoie din subunitatea de raion.

2.11. STABILIREA CAUZEI PRODUCERII EVENIMENTULUI ŞI A CONDIŢIILOR CARE AU FAVORIZAT EVOLUŢIA ACESTUIA

Stabilirea cauzelor producerii evenimentului şi condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia, constituie acţiunile şi activităţile desfăşurate în scopul procurării, analizării şi exploatării datelor şi informaţiilor şi problemelor de orice natură, aprecierii corecte a condiţiilor care au favorizat evoluţia evenimentului şi identificarea celor care au determinat dezvoltarea şi propagarea acestuia.

Stabilirea cauzelor se asigură, la cerere, şi în cazul intervenţiilor la care au acţionat alte forţe de intervenţie sau cetăţeni.

Cerinţele de bază ale activităţii de stabilire a împrejurărilor şi cauzei evenimentelor sunt operativitatea, autenticitatea datelor, informaţiilor, probelor şi eficienţa măsurilor tehnice sau organizatorice pentru prevenirea altor evenimente de aceeaşi natură.

Comandantul este obligat să asigure stabilirea împrejurărilor cauzelor la toate intervenţiile din zona de competenţă sau raionul de intervenţie.

În scopul stabilirii împrejurărilor şi cauzelor evenimentelor care din diferite motive nu pot fi determinate după încheierea intervenţiei se numeşte o comisie constituită din cadre competente şi specialişti, precizând tehnica, tactica şi metodele de lucru ale acesteia.

Tehnica stabilirii împrejurărilor şi cauzelor cuprinde totalitatea mijloacelor şi modalităţilor utilizate în scopul descoperirii, examinării şi interpretării amprentei evenimentului, precum şi protejării, conservării sau ridicării probelor materiale pentru expertizele de specialitate.

Tactica stabilirii împrejurărilor şi cauzelor, reprezintă sistemul de reguli prin care se asigură executarea organizată, operativă şi oportună a activităţii şi cuprinde modul de desfăşurare al acesteia, stabilirea competenţelor, elaborarea ipotezelor, precum şi a modului de cooperare cu specialiştii şi organele abilitate de lege.

Metodele pentru stabilirea împrejurărilor şi cauzelor, reprezintă căile şi procedeele prin care se asigură verificarea ipotezelor, în scopul determinării cauzei reale şi a împrejurărilor izbucnirii evenimentului.

Principalele metode prin care se stabilesc împrejurările şi cauza evenimentului sunt:a) observarea prin executarea recunoaşterilor pe timpul intervenţiei;b) determinarea proporţiilor şi direcţiilor de dezvoltare ale situaţiei de urgenţă;c) analiza locurilor unde s-a manifestat cu intensitate maximă şi a surselor posibile de

iniţiere;d) filmarea sau fotografierea pe timpul şi după încheierea intervenţiei a

evenimentului;e) studierea unor documente ce pot clarifica împrejurările producerii evenimentului;


NESECRET

f) culegerea datelor de la martori oculari şi specialişti;g) studierea caracteristicilor geofizice ale zonei unde s-a produs evenimentul;h) analiza fenomenelor hidro-meteorologice în perioada premergătoare şi pe timpul

evenimentului;i) întocmirea de scheme, grafice sau tabele privind zona afectată, materialele care

prezintă interes, organizarea şi desfăşurarea intervenţiei.La stabilirea împrejurărilor şi cauzei evenimentului se vor respecta următoarele reguli

generale:a) delimitarea anticipată, în timp, a duratei activităţii la faţa locului;b) efectuarea investigaţiilor complete la locul evenimentului, indiferent de unele

ipoteze care se conturează sau de alte anticipări;c) consemnarea de către membrii comisiei a tuturor constatărilor făcute la faţa

locului;d) executarea organizată a activităţilor la locul evenimentului;e) utilizarea adecvată a metodelor, procedeelor, aparaturii şi tehnicii în raport cu

particularităţile locului investigat;f) asigurarea pazei şi conservarea urmelor existente la locul evenimentului;g) identificarea cu operativitate a martorilor şi a altor persoane care se găsesc la faţa

locului şi obţinerea de la aceştia a primelor date şi informaţii;h) observarea comportamentului persoanelor prezente la faţa locului.Potrivit prevederilor legale, în activitatea de stabilire a împrejurărilor şi cauzei

evenimentului, organele sunt obligate să determine:a) locul în care s-a iniţiat situaţia de urgenţă;b) sursa care a declanşat situaţia de urgenţă, mijlocul care l-a generat, împrejurările în

care s-a produs, precum şi timpul (ora) la care acesta s-a declanşat;c) condiţiile în care situaţia de urgenţă s-a dezvoltat şi factorii care au favorizat

progresia acesteia;d) încălcările legislative, eventualele manifestări de neglijenţă sau greşeli comise,

motivele producerii lor, precum şi rapoartele de cauzalitate dintre ele şi apariţia sau dezvoltarea evenimentului;

e) măsurile necesare a fi luate pentru protejarea probelor materiale, în vederea ridicării sau expertizării lor, de către organele în drept;

f) datele şi informaţiile posibil a fi solicitate de organele desemnate prin lege pentru stabilirea unei eventuale culpe.

Constatările şi concluziile rezultate cu prilejul stabilirii împrejurărilor şi cauzei se consemnează de către comisie în raportul de constatare tehnică privind cauza evenimentului în care, în principiu, se menţionează:

- componenţa comisiei;- locul în care s-a produs evenimentul;- data şi orele apariţiei, localizării şi lichidării evenimentului;- caracteristicile obiectivului afectat şi ale procesului tehnologic, dotările existente cu

sisteme de protecţie;- caracteristicile evenimentului, cum ar fi modul de manifestare şi dezvoltare,

suprafaţa afectată, direcţiile principale de propagare etc.;- cauze posibile avute în vedere şi motivul eliminării acestora;- cauza evenimentului descrisă în detaliu şi fundamentată tehnico-ştiinţific;- măsurile luate pe timpul desfăşurării activităţii, pentru preîntâmpinarea unor

pericole iminente şi pentru repunerea în funcţiune în cel mai scurt timp a capacităţii afectate;

- propuneri de măsuri tehnice şi organizatorice pentru prevenirea în viitor a unor Pagina 71 din 85 NESECRET

NESECRET

astfel de evenimente.Raportul poate fi însoţit de anexe, cu ar fi: rezultatele testărilor şi încercărilor

efectuate; schiţe, fotografii şi alte documente de susţinere.2.12. ÎNTOCMIREA PROCESULUI-VERBAL DE INTERVENŢIE ŞI A

RAPORTULUI DE INTERVENŢIEÎntocmirea procesului verbal de intervenţie se face de comandantul intervenţiei, în

prezenţa proprietarului sau a împuternicitului acestuia şi, după caz, împreună cu organul de poliţie. Acesta se completează în mai multe exemplare, dintre care unul va fi înmânat proprietarului.

La sediul subunităţii, intervenţiile se vor consemna în Registrul acţiunilor de intervenţie şi se va completa Raportul de intervenţie pentru situaţii de urgenţă în conformitate cu Îndrumătorul pentru raportarea situaţiilor de urgenţă, elaborat de inspectoratul general.

La nivelul unităţii vor fi înaintate un exemplar din Procesul verbal de intervenţie şi Raportul de intervenţie.

2.13. RETRAGEREA FORŢELOR ŞI A MIJLOACELOR DE LA LOCUL ACŢIUNII ÎN LOCUL DE DISLOCARE PERMANENTĂ

Retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii este operaţiunea ce se execută la ordinul comandantului intervenţiei şi cuprinde:

a) încetarea lucrului tuturor forţelor şi mijloacelor de intervenţie;b) strângerea dispozitivului de intervenţie;c) curăţarea sumară şi verificarea tehnicii, aparaturii, accesoriilor şi utilajelor;d) verificarea prezenţei personalului participant la acţiune;e) îmbarcarea personalului în autovehicule;f) încolonarea autovehiculelor;g) deplasarea forţelor şi mijloacelor la unitate/subunitate.În funcţie de stadiul şi efectele operaţiunilor de intervenţie, retragerea forţelor şi

mijloacelor se poate face eşalonat. În cazul în care situaţia impune, la locul intervenţiei pot rămâne temporar forţe şi mijloace în supraveghere.

Deplasarea forţelor şi mijloacelor se execută cu respectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice, în ordinea stabilită de comandant, fără folosirea mijloacelor de semnalizare optică sau acustică.

2.14. RESTABILIREA CAPACITĂŢII DE INTERVENŢIE;Restabilirea capacităţii de intervenţie se execută după înapoierea forţelor şi

mijloacelor şi constă în:a) refacerea resurselor necesare intervenţiei;b) întreţinerea şi revizia, mijloacelor de transport şi intervenţie, utilajelor,

accesoriilor, aparaturii şi tehnicii, precum şi remedierea defecţiunilor;c) asigurarea asistenţei medicale, hrănirii şi odihnei personalului.2.15. INFORMAREA INSPECTORULUI ŞEF/COMANDANTULUI ŞI A

EŞALONULUI SUPERIORInformarea eşaloanelor superioare ale instituţiilor care participă la intervenţie se face

imediat, de către dispeceratele acestora. Dacă situaţia de urgenţă impune o intervenţie de lungă durată, informarea eşaloanelor superioare se face de regulă la 6 ore şi ori de câte ori situaţia o impune, din dispeceratele acestora.

SECŢIUNEA 3 Pagina 72 din 85 NESECRET

NESECRET

FAZELE DE URGENŢĂ ALE ACŢIUNILORÎntrebuinţarea forţelor şi mijloacelor se execută pe baza concepţiei de acţiune,

materializată în documentele de organizare a intervenţiei.În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia situaţiei, intervenţia se realizează pe

urgenţe.Urgenţa I se asigură de subunităţile din raionul afectat, care sosesc, la solicitarea

autorităţilor, în sprijinul serviciilor publice – voluntare şi private – pentru situaţii de urgenţă..

Pentru îndeplinirea acţiunilor de intervenţie, subunităţile de intervenţie profesioniste, acţionează independent, iar când situaţia o impune, în cooperare cu forţele şi mijloacele existente în obiectivul/localitatea afectată, precum şi cu cele sosite de la nivel judeţean.

În funcţie de natura şi amploarea evenimentului se poate acţiona eşalonat.Urgenţa a II-a se asigură de către subunităţile inspectoratului judeţean pentru situaţii

de urgenţă şi ale celorlalte instituţii din compunerea C.J.S.U. Gorj cu rol în gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă.

De regulă, în urgenţa a II-a se solicită participarea forţelor şi mijloacelor cu care se cooperează, precum şi a serviciilor voluntare/private din zona de competenţă a unităţii.

Conducerea acţiunilor în urgenţa a II-a este asigurată de comandantul intervenţiei sau inspectorul şef.

Urgenţa a III-a se asigură de către două sau mai multe unităţi limitrofe.Conducerea forţelor din urgenţa a III-a se asigură de către comandantul unităţii în a

cărui zonă de competenţă s-a produs evenimentul.Urgenţa a IV-a se asigură de grupări operative dislocate la ordinul inspectorului

general (înlocuitorul legal la comandă), în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.

Compunerea dispozitivelor de intervenţie, în funcţie de organizarea acţiunilor, pe urgenţe este prezentată în tabelul de mai jos.

Elemente componente ale dispozitivelor de intervenţie UrgenţaI a II-a a III-

aa IV-

aForţele serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă din sectorul (sectoarele) de stingere

● ● ● ●

Forţele serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă din sectorul (sectoarele) de supraveghere

● ● ● ●

Forţele serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă din sectorul (sectoarele) de alimentare cu apă

● ● ● ●

Forţele serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă ● ● ● ●Forţele (elementele) de poliţie ● ● ● ●Forţele (subunităţile) de jandarmi ● ● ●Formaţiunile de protecţie a mediului ● ● ●Formaţiunile sanitare ● ● ● ●Serviciul de ambulanţă ● ● ● ●Alte forţe şi mijloace, în funcţie de caracteristicile intervenţiei ● ● ● ●Comandantul intervenţiei ● ● ● ●Telefonistul radist ● ● ● ●Grupa operativă şi punctul de comandă mobil al unităţii ● ● ●Grupa operativă şi punctul de comandă înaintat al I.G.S.U. ● ● ●


NESECRET

Locul (raionul) de evacuare a bunurilor materiale ● ● ● ●Locul (raionul) de evacuare a animalelor ● ● ● ●Punctul medical (punctul avansat de asistenţă medicală) ● ● ● ●Locul (raionul) de evacuare a răniţilor ● ● ● ●Punctul de asistenţă tehnică ● ● ●Grupările operative ● ●Rezerva (rezervele) de forţe, mijloace şi substanţe pentru stingere la dispoziţia unităţii

● ● ●

Rezerva generală, la dispoziţia inspectorului general al I.G.S.U. ●

SECŢIUNEA 4

ACŢIUNILE DE PROTECŢIE-INTERVENŢIEForţele de intervenţie specializate de la nivelul judeţului acţionează, conform

domeniului lor de competenţă, pentru:a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;

c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.În organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie se au în vedere:a) prevenirea, în măsura în care este posibil, şi limitarea efectelor situaţiilor de

urgenţă;b) prioritatea protecţiei şi salvării vieţii în situaţii de urgenţă;c) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;d) asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă;e) cooperarea la nivel judeţean, interjudeţean, regional, naţional şi internaţional cu

organisme şi organizaţii similare;f) transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă,

astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;g) continuitatea şi răspunsul gradual în activităţile de gestionare a situaţiilor de

urgenţă;h) operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică şi operaţională a


NESECRET

structurilor de intervenţie specializate.Pentru îndeplinirea misiunilor, unităţile şi subunităţile, adoptă următoarele

dispozitive: de marş; preliminar de intervenţie; de intervenţie.Dispozitivele de acţiune trebuie să fie uşor adaptabile la cerinţele intervenţiei.Dispozitivul de marş reprezintă dispunerea ordonată a forţelor şi mijloacelor în

coloană şi trebuie să asigure: deplasarea forţelor şi mijloacelor la timp şi cu întreaga capacitate de intervenţie, potrivit concepţiei stabilite; desfăşurarea rapidă în dispozitiv preliminar de intervenţie sau de intervenţie şi realizarea manevrelor ordonate; păstrarea capacităţii de acţiune a personalului şi tehnicii din dotare; conducerea fermă şi neîntreruptă a subunităţilor.

Dispozitivul preliminar de intervenţie reprezintă gruparea de forţe şi mijloace parţial desfăşurate, după sosirea la locul intervenţiei, care se realizează în scopul reducerii timpului de intrare în acţiune a forţelor şi mijloacelor, atunci când pentru obiectivul unde se acţionează nu este întocmit document de organizare a intervenţiei sau când situaţia nu este clară în momentul sosirii la locul acţiunii.

Dispozitivul preliminar de intervenţie poate fi:- linear, atunci când toate autospecialele şi utilajele sunt amplasate pe o singură latură

a obiectivului;- unghiular atunci când mijloacele sunt amplasate pe două dintre laturile obiectivului,

având un punct comun de convergenţă;- paralel, când autospecialele sunt amplasate pe două laturi ale obiectivului aflate faţă

în faţă;- semiînconjurător sau înconjurător (semicircular sau circular), atunci când

autospecialele şi utilajele sunt amplasate pe cel puţin trei din laturile obiectivului, ori pe toate laturile.

În funcţie de dispunerea surselor de alimentare cu apă, autospecialele şi utilajele de stins incendii se pot amplasa în faţă sau în adâncime, pe două sau mai multe rânduri, în sectorul de lucru, intermediar sau de alimentare.

Dispozitivul de intervenţie reprezintă gruparea de forţe şi mijloace desfăşurată complet, adaptată situaţiei create corespunzător concepţiei de acţiune, în scopul îndeplinirii misiunii.

Dispozitivul de intervenţie trebuie să asigure: evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor şi limitarea distrugerii bunurilor materiale; continuitate în acţiune; condiţii favorabile pentru conducerea forţelor şi menţinerea cooperării; executarea de acţiuni hotărâte pe direcţia principală de propagare a incendiului sau efectelor situaţiei de urgenţă; folosirea cu eficienţă a tehnicii, materialelor şi substanţelor pentru stingerea incendiilor (protecţia zonelor adiacente ori împrejurimilor); protecţia forţelor împotriva exploziilor, prăbuşirilor, temperaturilor ridicate, intoxicării şi contaminării, precum şi a altor pericole; executarea rapidă a manevrelor.

De regulă, dispozitivul de intervenţie este la fel ca cel preliminar, dar poate fi schimbat ca formă după executarea recunoaşterilor, analizei situaţiei şi luarea deciziei. Astfel, de la dispozitivul preliminar liniar se poate trece la cel unghiular, paralel, semiînconjurător sau înconjurător (semicircular sau circular) ori invers.

Pentru asigurarea îndeplinirii deciziei comandantului acţiunii şi conducerea oportună, fermă şi neîntreruptă a intervenţiilor ce se desfăşoară pe suprafeţe mari sau în clădiri şi instalaţii cu mai multe niveluri, se constituie sectoare de intervenţie.

La stabilirea sectoarelor de intervenţie, comandantul trebuie să aibă în vedere următoarele: pericolul pentru oameni şi posibilităţile de salvare a acestora; pericolul pentru mediu şi posibilităţile de acţiune pentru limitarea efectelor situaţiei de urgenţă; specializarea subunităţilor care intervin; suprafaţa incendiată sau afectată de incendiu (incident, accident, Pagina 75 din 85 NESECRET

NESECRET

avarie etc.) şi direcţiile de propagare sau consecinţele negative ale acestora; înălţimea obiectivului, instalaţiei incendiate sau afectate de incendiu; prezenţa obstacolelor împotriva incendiului şi efectele negative ale acestuia; prezenţa şi posibilităţile de utilizare a căilor de acces; posibilitatea ţinerii permanente a legăturii între sectoare pe timpul executării manevrelor, precum şi cu eşaloanele superioare.

Rezerva reprezintă 25 – 30% din forţele şi mijloacele la dispoziţie şi se dispune, de regulă, dispersat sau într-un singur loc, în adâncimea dispozitivului de intervenţie. În situaţia intervenţiilor la incendii, autospecialele (utilajele) vor fi amplasate la sursele de alimentare cu apă, ori în zone apropiate astfel încât, la nevoie, să poată fi utilizate imediat. În anumite situaţii, în funcţie de natura obiectivului, amploarea evenimentului şi sursele de alimentare cu apă existente, rezerva se poate dispune în poziţie de staţionare sau aşteptare, pe căile de acces din obiectiv sau din apropierea acestuia.

Rezerva va fi întrebuinţată numai pe baza deciziei comandantului acţiunii sau a şefului gărzii de intervenţie. Aceasta trebuie să fie în măsură: să intervină pentru limitarea propagării incendiului şi lichidarea unor focare pe direcţiile sau în locurile ordonate; să asigure alimentarea cu apă a autospecialelor şi utilajelor din dispozitivul de intervenţie; să acţioneze pentru salvarea, evacuarea şi/sau protecţia persoanelor, precum şi pentru limitarea distrugerii bunurilor materiale; să înlocuiască autospecialele din dispozitivul de intervenţie; să intervină pentru localizarea şi lichidarea unor noi incendii izbucnite.

Unitatea şi subunitatea, independent sau în cooperare cu alte forţe, în toate situaţiile de intervenţie trebuie să adopte proceduri de acţiune adecvate prin care, folosind eficient substanţele de stingere, forţele şi mijloacele avute la dispoziţie, să asigure întreruperea arderii, concomitent cu salvarea oamenilor şi bunurilor materiale, precum şi prevenirea producerii altor incidente care pot afecta viaţa oamenilor şi mediul înconjurător.

Procedurile de acţiune în situaţii de urgenţă, pe tipuri de riscuri, sunt prevăzute în planurile şi documentele operative menţionate în anexa nr. 42.

Prima intervenţie se asigură de către obiectivele şi localităţile în care s-au produs situaţii de urgenţă, durează până la sosirea serviciilor profesioniste şi cuprinde următoarele faze: - acţiunea instalaţiilor automate de semnalizare/stingere a incendiilor şi a persoanelor existente în zonă sau special desemnate;

- acţiunea serviciului public/privat pentru situaţii de urgenţă şi a altor forţe ale obiectivului (localităţii), cu utilajele şi autospecialele din dotare;

- acţiunea serviciilor pentru situaţii de urgenţă din obiectivele (localităţile) învecinate, cu care se cooperează.

Estimarea resurselor umane şi materiale necesare pentru prevenirea şi gestionarea tipurilor de risc existente pe teritoriul judeţului Gorj sunt prezentate în anexa nr. 43.

SECŢIUNEA 5

INSTRUIREAPregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează pe baza unor programe

de pregătire continuă întocmite de către acestea, în baza Dispoziţiilor inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Programele de pregătire prin cursuri cu scoatere de la locul de muncă ale structurilor profesioniste sunt organizate şi se desfăşoară, pe categorii de personal, cu aprobarea şi sub coordonarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, prin centrele special autorizate, în special la Centrul Naţional pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă Ciolpani.

Pregătirea personalului de conducere din administraţia publică locală, a membrilor Pagina 76 din 85 NESECRET

NESECRET

comitetului judeţean şi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, a personalului centrelor operative, celulelor de urgenţă, a inspectorilor şi personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă, a personalului care încadrează serviciile publice voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, a salariaţilor şi populaţiei neîncadrate în muncă, precum şi a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor se realizează pe baza planurilor anuale de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă avizate de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate prin ordin al prefectului.

Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se face în baza ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 712 din 23/06/2005, modificat şi completat cu ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 786 din 02/09/2005.

Responsabilitatea asigurării şi cunoaşterii de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie a modalităţilor de acţiune şi a regulilor de comportare (anexa nr. 44) prevăzute în P.A.A.R. revine Prefectului Judeţului Gorj, primarilor localităţilor şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor publice.

SECŢIUNEA 6

REALIZAREA CIRCUITULUI INFORMAŢIONAL-DECIZIONAL

ŞI DE COOPERARESistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate

observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.

Funcţionarea sistemul informaţional-decizional în situaţii de urgenţă este prezentată în anexa nr. 45.

Informarea Secretariatului Tehnic Permanent al C.J.S.U. Gorj se face prin rapoarte operative care conţin date necesare cunoaşterii situaţiei operative reale din teren privind locul producerii situaţii de urgenţă, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi a măsurilor luate pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă

Primarii, comitetul judeţean şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice, hidrologice şi de alte tipuri, în vederea declanşării acţiunilor de preavertizare/avertizare, prealarmare/alarmare şi de intervenţie. Situaţia mijloacelor de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuării este prezentată în anexa nr. 46

Cooperarea în teren, la locul intervenţiei, între instituţiile cu rol în gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă se realizează prin Reţeaua Radiotelefonică Nr. 2 de cooperare în situaţii de urgenţe civile, pe canalul 45 (anexa nr. 47).


NESECRET

CAPITOLUL V

RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.

Consiliul judeţean şi consiliile locale au obligaţia să prevadă anual, obligatoriu, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor de la nivelul judeţului/localităţilor.

Forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor de la nivelul judeţului Gorj: a) Inspecţia de Prevenire – din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ”Lt. col. Dumitru Petrescu” al Judeţului Gorj b) Servicii pentru Situaţii de Urgenţă

- profesioniste – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Lt. col. Dumitru Petrescu” al Judeţului Gorj (Detaşamentul Târgu-Jiu şi Gărzile de Intervenţie Novaci şi Bumbeşti Jiu, Detaşamentul Motru şi Garda de Intervenţie Tismana, Secţia de Pompieri Turceni şi Garda de Intervenţie Hurezani);

- voluntare – constituite la localităţile judeţului Gorj – municipii, oraşe, comune;

- private – constituite la operatori economici şi instituţii publice c) Formaţiuni

- de asistenţă medicală de urgenţă – Spitalul Judeţean de Urgenţă Gorj, Staţia de Ambulanţă Gorj, spitalele municipale şi orăşeneşti, dispensarele comunale

- descarcerare – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Lt. col. Dumitru Petrescu” al Judeţului Gorj ;

d) Formaţiuni de protecţie civilă- echipe de căutare-salvare – constituite la nivelul Inspectoratul pentru Situaţii

de Urgenţă ”Lt. col. Dumitru Petrescu” al Judeţului Gorj;- echipe de apărare NBC – constituite la nivelul ISU Gorj;- echipă pirotehnice – constituite la nivelul ISU Gorj;

e) Alte formaţiuni de salvare- Filiala se Cruce Roşie Gorj- SALVAMONT Gorj

f) Grupe de sprijin- I.P.J. Gorj – posturile/birourile de poliţie de la municipii, oraşe şi comune;- I.J.J. Gorj - Poliţia comunitară – la localităţile unde este constituită, în general la

municipii şi oraşe- Spitalul Judeţean de Urgenţă Gorj- Organizaţiile neguvernamentale specializate în acţiuni de salvare- Unităţi şi formaţiuni sanitare şi de inspecţie sanitară veterinară – Autoritatea

Judeţeană Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentară


NESECRET

În activităţile de intervenţie mai pot fi implicate şi formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi al societăţilor comerciale specializate, dotate cu mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în organizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice.

La locul intervenţiei se mai pot constitui forţele auxiliare, care se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă. Acestea vor acţiona conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protecţie civilă.

Precizăm că resursele umane, materiale şi financiare necesare desfăşurări activităţii sunt asigurate conform Planurilor de Asigurare cu Resurselor Umane, Materiale şi Financiare elaborate de către comitetul judeţean şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă (anexa nr. 48).


NESECRET

CAPITOLUL VI

LOGISTICA ACŢIUNILORSistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de

urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice elaborate de autorităţile, instituţiile publice şi operatorii economici cu atribuţii în gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă.Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.

Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare. Logistica acţiunilor de intervenţie, poate fi definită ca un ansamblu de măsuri şi activităţi ce se desfăşoară în sprijinul îndeplinirii atribuţiilor specifice serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi este asigurată conform bazei materiale a Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Lt. col. Dumitru Petrescu” al Judeţului Gorj, a serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă organizate în judeţ.

Logistica trebuie să cuprindă măsuri pentru îndeplinirea atribuţiilor cu privire la asigurarea prevenirii, protecţiei şi pregătirii populaţiei, precum şi măsuri pentru îndeplinirea misiunilor de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă.

Logistica cuprinde activităţi ce urmăresc:- aprovizionarea;- transporturile;- asigurarea tehnică;- asigurarea financiară.

Asigurarea medicală revine Autorităţii Judeţene pentru Sănătate Publică, cea sanitar-veterinară Autorităţii Judeţene Sanitar Veterinare şi de Siguranţă a Alimentelor, iar asigurarea căilor de comunicaţie îi revine Secţiei Drumuri Naţionale Gorj.

Pe timpul pregătirii şi ducerii acţiunilor de intervenţie, logistica îşi propune asigurarea tuturor măsurilor şi activităţilor din punct de vedere material şi tehnic pentru înlăturarea urmărilor produse de situaţiile de urgenţă. Ea cuprinde, suma măsurilor luate de către fiecare instituţie, operator economic şi localitate, la care se adaugă cele organizate la nivelul judeţului pentru îndeplinirea misiunilor specifice.

În realizarea logisticii intervenţiei trebuie să se ţină seama de: efectele situaţiei de urgenţă, posibilitatea repetării acesteia, gradul de dotare a forţelor de intervenţie, anotimpul şi condiţiile meteorologice, sursele de aprovizionare şi dispunerea acestora, căile de comunicaţie etc.

În situaţia ducerii acţiunilor de intervenţie în condiţii grele meteorologice şi pe durată mai mare, trebuie să se aibă în vedere şi asigurarea hrănirii şi cazării forţelor de intervenţie.

/tt/file_convert/5e27658ce4bf4c2a2218cbfe/document.docRD/C.C./09.04.2010 / ex.unic

Gorj,Târgu Jiu, strada Calea Bucureşti, nr.9 bis, cod poştal 210146, tel. 0253/211212, 0253/211213, 0253/211214, fax 0253/211706 www.isugorj.ro ; e-mail: [email protected].


PRIM ADJUNCT AL INSPECTORULUI ŞEF

CPT.,ŞUŢĂ TRAIAN

ŞEF CENTRU OPERAŢIONALCPT.,

MALACU AUGUSTIN

mailto:[email protected]

http://www.isugorj/

NESECRET

TABEL CU ANEXELE ŞI INSTITUŢIILE CARE AU FURNIZAT DATE ŞI INFORMAŢII PENTRU COMPLETAREA LOR

CAPITOL SECŢIUNE SUBCAPITOL A N E X E INSTITUŢIA CARE A FURNIZAT DATELE

Nr. Pagini

IDISPOZIŢII GENERALE

2..RESPONSABILITĂŢI PRIVIND ANALIZA ŞI

ACOPERIREA RISCURILOR

2.2. Structuri organizatorice implicate

Anexa 1 Componenţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Gorj Instituţia Prefectului 3

Anexa 2 Tabel cu gurpurile de suport tehnic şi membrii consultanţi ai Comitetului judeţean pentru Situaţii de urgenţă Gorj Instituţia Prefectului 11

Anexa 3 Lista autorităţilor locale care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

„Lt. Col. Dumitru Petrescu” al judeţului Gorj

Centrul operaţional

5

2.3. Responsabilităţile organismelor şi

autorităţilor cu atribuţii în domeniu

Anexa 4 Atribuţiile autorităţilor şi responsbililor cuprinşi în P.A.A.R Autorităţile locale 7

II. CARACTERISTICILE

UNITĂŢII ADMINISTRATIV

TERITORIALE

1. AMPLASARE GEOGRAFICĂ ŞI

RELIEF

1.1. Suprafaţă, Vecinătăţi, Organizare administrativă

Anexa 5 Evidenţa nominală a localităţilor din zona de competenţă organizată pe raioane de intervenţie



Centrul operaţional

7

1.2. Formele de relief, specificităţi, influenţe Anexa 6 Principalele altitudini muntoase şi ale localităţilor Consiliul Judeţean Gorj

- Direcţia de Statistică 1

2. CARACTERISTICI CLIMATICE

2.2. Regimul precipitaţiilor Anexa 7 Cantităţile de precipitaţii înregistrate la staţiile meteorologice Consiliul Judeţean Gorj

- Direcţia de StatisticăCentrul Meteorologic Regional al

Oltenia Craiova

1

2.3. TemperaturiAnexa 8 Temperatura aerului (maxima şi minima absolută) şi

temperatura aerului (medii lunare şi anuale) pe staţii meteorologice

2

3. REŢEA HIDROGRAFICĂ

3.1. Bazine hidrografice, cursuri de apă, lacuri de

acumulare

Anexa 9 Bazinele hidrografice, cursurile de apă codificate (lungimi, debite normale, cresteri inregistrate – varfuri istorice) lacurile de acumulare, iazurile şi amenajările piscicole Sistemul de Gospodărire a Apelor

Tg-Jiu

7

3.2. Lacuri, iazuri, ape subterane şi acumulări

piscicoleAnexa 10 Lacuri naturale (dimensiuni, acces, trasee) 4



TERITORIALE

3.3. Amenajari hidrotehnice (diguri, baraje, alte lucrări de

apărare împotriva inundatiilor)

Anexa 11 Amenajările hidrotehnice/hidroenergetice (diguri baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţilor etc.)

Sistemul de Gospodărire a ApelorTg-Jiu 1

4. POPULAŢIA ŞI STRUCTURA

4.1. Populaţia Anexa 12 Numărul populaţiei stabile pe localităţi Consiliul Judeţean Gorj- Direcţia de Statistică Gorj 3


NESECRET


Nr. Pagini

DEMOGRAFICĂ Anexa 13 Densitatea populaţiei pe fiecare unitate administartiv-teritorială 2

Anexa 14 Mişcarea naturală a populaţiei 2

5. CĂI DE TRANSPORT

5.1. Căi de transport feroviare

Anexa 15 Situaţia privin numărul şi lungimea liniilor CFR, pe sectoare, staţii CFR, electrificate, neelectrificate şi industriale, tunelurilor şi polatelor CFR

Sucursala Regională CF Oltenia - Secţia „L-8” C.F. Tg-Jiu 4

5.2. Reţeaua de drumuriAnexa 16 Situaţia privind viabilitatea drumurilor naţionale Secţia Drumuri Naţionale Gorj 1

Anexa 17 Situaţia privind viabilitatea drumurilor judeţene şi comunale

Direcţia Tehnică din cadrul Consiliului Judeţean Gorj 15

6. DEZVOLTARE ECONOMICĂ

6.2.depozite/rezervoare şi capacităţile de stocare

Anexa 18 Situaţia privind depozitele/rezervoarele cu substanţele periculoase deţinute şi capacitatea rezervoarelor la obiectivele sursă de risc SEVESO II clasificate conform HG 804/2007



Serviciul Protecţie Civilă- Operatorii economici cuprinşi în

anexele respective

5

Anexa 19 Situaţia privind depozitele/rezervoarele cu substanţele periculoase deţinute şi capacitatea rezervoarelor la obiectivele sursă de risc chimic

1

6.4. Fondul funciar Anexa 20 Situaţia suprafeţelor terenurilor agricole pe folosinţe la localităţi Consiliul Judeţean Gorj

- Direcţia Agricolă2

6.5. Creşterea animalelor Anexa 21 Evidenţa colectivităţilor de animale 2

6.6. Turism – capacităţi de primire turistică

Anexa 22 Zone şi monumente ale naturii puse sub regim de protecţie specială

Agenţia pentru Protecţie a Mediului Gorj, Garda de Mediu Gorj 6

Anexa 23 Unităţi de cazare turistică cu capacităţile de cazare pe localităţi

Consiliul Judeţean Gorj- Direcţia de Statistică 3



TERITORIALE

7. INFRASTRUCTURI LOCALE

7.1. Instituţii publice Anexa 24 Monumentele istorice (monumente, situri si ansambluri arheologice, monumente şi ansambluri de arhitectură, clădiri memoriale, monumente şi ansambluri de artă plastică şi cu valoare memorială, zone istorice)

Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional

Gorj27

Anexa 25 Situaţia spitalelor cu numărul de paturi Autoritatea de Sănătate Publică Gorj 1

Anexa 26 Situaţia spaţiilor existente în caz de evacuare şi cazare a sinistraţilor

Consiliul Judeţean GorjDirecţia Statistică 7


NESECRET


Nr. Pagini

Autoritatea de Sănătate Publică Gorj

Inspectoratul Şcolar Judeţean

Anexa 27 Situaţia cu spaţiile de preparare şi servire a hranei pentru persoanele evacuate/sinistrate 2

8. SPECIFIC REGIONAL

Anexa 28 Situaţia cu localităţile şi populaţia din zonele cu risc radiologic transfrontalier în cazul producerii unui accident nuclear la CNE Kozlodui – Bulgaria


„lt. Col. Dumitru Petrescu” al judeţului Gorj

Serviciul Protecţie civilă

2

IIIANALIZA

RISCURILOR GENERATOARE DE

SITUAŢII DE URGENŢĂ

1. ANALIZA RISCURILOR NATURALE

1.1. Fenomene meteorologice periculoase

Anexa 29 Situaţia fenomenelor meteorologice periculoase înregistrate la staţiile meteorologice şi vârfurile istorice

Centrul Meteorologic Regional Oltenia -Craiova 2

Anexa 30 Situaţia pe localităţi a terenurile inundabile şi a terenurilor afectate cu exces de umiditate

D.A.D.R. Gorj- Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice 6

1.4. Fenomene distructive de origine geologică

Anexa 31 Situaţia nominală a clădirilor propuse pentru a fi expertizate din puct de vedere al gradului de nesiguranţă în exploatare şi la cutremur

Autoritatea de Sănătate Publică Gorj

Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional

Gorj

4

Anexa 32 Situaţia alunecărilor de teren activate şi reactivate la nivelul fiecărei localităţi

D.A.D.R. Gorj- Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice 8

2.ANALIZA RISCURILOR

TEHNOLOGICE

2.1. Riscuri industriale Anexa 33 Situaţia instituţiilor publice şi operatorilor economici sursă de risc nuclear sau radiologic

Autoritatea de Sănătate Publică Gorj 3

2.2. Riscuri de transport şi depozitare de produse

periculoase

Anexa 34 Situaţia cu operatorii economici, depozitele şi parcurile de rezervoare, societăţile de transport, distribuire şi reglare a produselor petroliere

Agenţia pentru Protecţie a Mediului Gorj Garda de Mediu Gorj

2

2.4. Riscuri de poluare Anexa 35 Situaţia depozitelor de deşeuri menajere şi industiale a

staţiilor de transfer şi de epurare 2

Anexa 36 Situaţia terenurilor cu soluri poluate pe localităţi 3

3. RISCURI BIOLOGICE

3.2. Epizootii/zoonoze Anexa 37 Situaţia construcţiilor / fermelelor zootehnice, laboratoarelor de analiză, târgurilor de animale autorizate şi neautorizate

Direcţia Sanitar- Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor 2

4. ANALIZA RISCURILOR DE

INCENDIUAnexa 38 Situaţia operatorilor economici clasificaţi din punct de

vedere a riscului la incendiu


„Lt. Col. Dumitru Petrescu” al judeţului Gorj Inspecţia de

Prevenire

7

IVACOPERIREA

1. CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII

Anexa 39 Clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi obiectivelor din puct de vedere al protecţiei

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă 5


NESECRET


Nr. Pagini

RISCURILOR

ACŢIUNILORDE PROTECŢIE-

INTERVENŢIE

civile, în funcţie de riscuri specifice


Inspecţia de Prevenire- Serviciul Protecţie civilă

Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă

Anexa 40 Tabel cu riscurile potenţiale din judeţul Gorj



Inspecţia de Prevenire

2

Anexa 41 Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri

Instituţiile, obiectivele şi operatorii economici de la nivelul judeţului

Gorj1

4. ACŢIUNILE DE PROTECŢIE-

INTERVENŢIE

Anexa 42 Planuri de intervenţie. Proceduri de acţiuneAurorităţile publice, Instituţiile,

obiectivele şi operatorii economici de la nivelul judeţului Gorj

9

Anexa 43 Estimarea resurselor umane şi materiale necesare pentru prevenirea şi gestionarea tipurilor de risc existente pe teritoriul judeţului Gorj

Autorităţile locale, Instituţiile, obiectivele şi operatorii economici

de la nivelul judeţului Gorj21

5. INSTRUIREA Anexa 44 Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă


„Lt. Col. Dumitru Petrescu” al judeţului Gorj, Instituţii cu funcţii de

sprijin

23

6. REALIZAREA CIRCUITULUI

INFORMAŢIONAL-DECIZIONAL

ŞI DE COOPERARE

Anexa 45 Sistemul informaţional decizional în situaţii de urgenţă la nivelul judeţului Gorj



1

Anexa 46 Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuării


de la nivelul judeţului Gorj

16


NESECRET


Nr. Pagini

Anexa 47 Reţeaua radiotelefonică nr. 2 de cooperare în situaţii de urgenţe civile.



1

VRESURSE UMANE,

MATERIALE ŞI FINANCIARE

Anexa 48 Situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilităţi locale şi cu sprijin de la comitetul pentru situaţii de urgenţă ierarhic superior etc.


de la nivelul judeţului Gorj17

La capitolele cu tipurile de risc respective

Anexa 49 Harta cu raioanele de intervenţie din zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Lt.col. Dumitru Petrescu” al Judeţului Gorj.

I.S.U.J. Gorj

Centrul Operaţional Judeţean

1

Anexa 50 Harta cu sursele specifice riscului la cutremure din judeţul Gorj. 1

Anexa 51 Harta cu zonele de risc la inundaţii, barajele şi amenajerile hidrotehnice, zone de risc la alunecări de teren, zonele de risc la incenii de pădure, zone de risc cu muniţii nexeplodate, reţeaua de transport rutier şi feroviar.

1

TOTAL PAGINI ANEXE 272

TOTAL PAGINI TEXT 85

TOTAL PAGINI SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE 357


ministerul administraŢiei Şi internelor 2010 si anexe paar/paar gorj 2009.doc · web viewla...

Documents