8/16/2019 Banii in Relatie

1/4

In relatii nu este vorba niciodata numai despre bani

 Autor: Iuliana Alexa

Ne place sau nu, banii regleaza relatiile noastre cele mai apropiate, fie ele parinti-copii sau in interiorulcuplului. Cum se intampla asta? Cateva decodaje de la psihanalistul Alfred Dumitrescu.

 

Pschologies! "ntr-o casnicie, #nu ne socotim$% & bine sau e rau? & normal ca totul sa fie la comun?

Alfred Dumitrescu! As porni in aceasta discutie de la ideea ca orice cuplu functioneaza in doua registre: cel al realitatii psihice

impartasite de catre cei doi parteneri (dorinte, fantasme, sentimente, trairi, hobby-uri etc.) si aflat intr-o continua schimbare, in

functie de dinamica relatiei, si cel al realitatii exterioare, care este definita fundamental prin trei coordonate: timpul, spatiul si banii.Fiecare dintre aceste coordonate este fundamentala pentru a ne situa in mod adecat in realitate, iar banii prezinta particularitatea

de a fi, cel putin intr-o oarecare masura, traductibili in termeni de spatiu si timp (cu bani putem cumpara spatiu si, chiar daca nu si

timp, daca nu la modul absolut, cel putin timp in ariante limitate, precum mai mult timp de trait, printr-o buna ingri!ire, sau mai multa

reme cu cei dragi).

Ideea aceasta, de sorginte mai degraba "romantica#, despre relatia cuplului marital cu banii a fost masi intarita la noi de realitatile

perioadei comuniste, in care, in cele mai multe cazuri, ambii soti lucrau, salariile erau distribuite pe o pla!a relati redusa (ceea ce

facea ca diferentele de enit sa nu fie foarte mari) si bugetul familial era, practic, in intregime alocat cheltuielilor curente.

$chimbarea de sistem economic a adus, in multe cazuri, si modificari importante din perspectia eniturilor realizate de catre

parteneri si, implicit, neoia de a regandi si modul in care cuplurile se raporteaza la bani.

%espre cat de "normal# este ca totul sa fie la comun, nu pot spune decat ca "normal# intr-un cuplu este doar ceea ce este reciproc

agreat si suficient de satisfacator pentru parteneri, indiferent de opinia celorlalti, iar modul de a gestiona resursele este, desigur, una

dintre dimensiunile care definesc modul de asezare si de functionare a oricarui cuplu.

 

'unt banii un mijloc de control intr-un cuplu? Des? (ar? Deloc?

A. D.! Fiind si un instrument de putere, banii sunt, cu siguranta, un mi!loc de control in orice relatie, iar relatia de cuplu nu poate face

exceptie de la aceasta regula. Aceasta dimensiune de putere & si, deci, de control & se regaseste pe toate palierele si in toate

formele intr-o relatie de cuplu: cine aduce mai multe resurse, cine decide asupra alocarii lor, cine beneficiaza mai mult in urma

acestor alocari si asa mai departe.

http://www.psychologies.ro/autor/iulianahttp://www.psychologies.ro/autor/iulianahttp://www.psychologies.ro/autor/iuliana

8/16/2019 Banii in Relatie

2/4

 A obsera "traseul banilor# intr-un cuplu ne conduce intotdeauna la identificarea unor "curenti afectii# pe care, cel mai adesea,

partenerii nu-i constientizeaza si care pot da cont de felul in care, in fapt, banii sunt folositi de fiecare dintre acestia (fie prin

producerea lor, fie prin dificultatea'incapacitatea de a-i produce) in cadrul unor subtile si complicate "tranzactii emotionale#.

aci, pentru a reduce multe consideratii la expresia lor cea mai simpla, "intr-un cuplu nu este II*%A+A orba despre bani# in

sensul de "doar despre bani#, ci despre traduceri sau disimulari, in si prin bani, ale neoilor fundamentale ale partenerilor si ale

fundamentelor autentice ale relatiei. Astfel, putem intalni numeroase ariante de tipul bani-putere, bani-control, bani-imagine, bani-

sex, bani-siguranta, bani-dependenta si multe altele.

 

Ce importanta are faptul ca femeia castiga uneori mai mult decat barbatul?

A. D.! As fi tentat sa raspund la aceasta intrebare cu o intrebare: ce importanta are pentru cine, pentru ea sau pentru el a orice

element care defineste functionarea unui cuplu, si acesta are exact importanta pe care i-o acorda fiecare dintre parteneri. a

raspuns cu aloare statistic-generala, cred ca se poate spune ca, in culturile mai degraba conseratoare'traditionaliste, o astfel de

situatie poate fi priita ca "anormala# si poate genera resentimente din partea barbatului sau chiar teama de a fi diminuat in

identitatea lui masculina, cu tot ce cuprinde ea (irilitate, sentiment al propriei alori, imagine de reusita sociala si personala etc.).

Foarte mult mai conteaza si daca situatia respectia este cuma considerata a fi temporara (de pilda, ca urmare a unor schimbari

de cariera sau a initierii unor proiecte antreprenoriale) si apare dupa ce relatia de cuplu s-a stabilizat, sau daca face parte din datele

initiale ale constituirii cuplului fiecare dintre aceste situatii presupune motiatii initiale diferite si poate genera reactii extrem de

diferite ale celor doi parteneri.

*ricum ar fi, cred ca tendinta de accelerare a mobilitatii profesionale se a accentua in anii ce in si, odata cu ea, si situatiile deacest fel or deeni din ce in ce mai frecente si, implicit, mai "obisnuite# (sa ne amintim doar cum era priit diortul in urma cu un

secol sau femeia care dorea sa aiba o cariera profesionala in urma cu /-0/ de ani).

 

)edem adesea cupluri in care barbatul prefera sa munceasca mai putin, sa castige mai putin. & ceva disfunctional aici sau

nu? 'au e doar o schimbare de mentalitate? Cert e ca femeile, oricat de bine ar castiga, prefera tot barbati cu statut social

si financiar inalt%

A. D.! 1ste, cu siguranta, orba despre o schimbare de mentalitate, dar as face aceasta remarca fara "doar#, intrucat schimbarile de

mentalitate colectia sunt intotdeauna importante si au ecou masi in mentalitatile indiiduale, facand necesare adaptari si a!ustari

care sunt adesea traite in mod dramatic de catre indiizi.

In niciun caz nu pot edea cea disfunctional intr-o asemenea situatie, important intr-un asemenea caz fiind doar modul in care o

traiesc partenerii, fiecare in parte si, desigur, masura in care o asemenea decizie a fost luata in mod reciproc asumat. at despre

preferinta femeilor pentru barbatii cu statut social si financiar inalt, cred ca este, ca orice adear statistic alabil, discutabil in planul

preferintelor particulare ale fiecarei femei in parte.

 Asta, pentru a nu duce discutia intr-un teritoriu al generalizarilor absolute, care ne-ar conduce la zicala "decat batran, urat, bolna si

sarac, mai bine tanar, frumos, sanatos si bogat#, ceea ce nimeni nu poate contrazice, nu

 

Cine plateste la restaurant? &l sau ea? *ai e valabila regula ca el plateste mereu? Ce semnficatie are acest fapt din punct

de vedere psihologic? & ceva care tine de curtoazie sau de control? 'au e doar o regula depasita?

A. D.! +oate regulile de politete au semnificatii care trec dincolo de "simpla# curtoazie, printre altele si cele legate de control si de

manifestarea puterii, si ele pot fi intelese doar daca le punem in contextul cultural din care proin. A nu deschide usa unei doamne

sau a nu duce imediat mana dupa portofel, odata adusa nota de plata, pot fi interpretate ca grosolanii intr-o anumita cultura, dupa

cum si a face aceste gesturi poate fi considerat o doada flagranta de "sexism# sau "machism# intr-o alta.

2egulile se schimba in functie de realitatile sociale si economice si de felul in care ma!oritatea indiizilor apartinand unei anumite

culturi traieste si integreaza aceste realitati. Aem, desigur, optiunea absolut personala de a fi sau nu de acord cu aceste schimbari,

dar asta nu influenteaza cu nimic felul in care eolueaza (in sens de miscare si nu neaparat de "progres#) societatea din care facem

parte.

In principiu, suntem mereu mai mult sau mai putin "obligati# sa respectam, in relatiile sociale, alorile si cutumele culturii din care

facem parte, sub sanctiunea (auto) excluderii si izolarii in relatia de cuplu, gradul de libertate este semnificati mai mare si, asa cum

ne putem construi sau mobila casa fie in stil "clasic#, fie "in tendinte#, aem posibilitatea sa ne alegem partenera'partenerul in functie

de impartasirea unor anumite seturi particulare de alori si obiceiuri. %in nou, important este doar ca acestea sa fie cu adearat

impartasite si nu impuse de catre unul dintre cei doi.

 

8/16/2019 Banii in Relatie

3/4

"n (omania, rolurile de gen au fost mereu destul de strict distribuite din acest punct de vedere. &l aduce banii, ea ii

gospodareste. &+ista schimbari aici? 'unt ele spre bine?

A. D.! u ad cum ar putea 2omania sa ramana in afara schimbarilor de mentalitate ce caracterizeaza intreg spatiul cultural

occidental si chiar, prin intermediul globalizarii mass-media, intreaga planeta, conectata la internet si teleiziunea prin cablu.

%esigur, aceste schimbari au iteze si nuante particulare in fiecare tara in parte, in fiecare segment de populatie in parte si in fiecare

familie in parte.

%irectia este insa destul de clara si aceasta impartire traditionala a rolurilor priind producerea si administrarea resurselor tinde sa

dispara in prezent, ea a disparut de!a in familiile cu enituri semnificati peste medie si e foarte probabil ca acest fenomen se a

extinde in paralel cu cresterea eniturilor si innoirea generatiilor.

at despre cat de "bine# ar fi ca se intample, din nou rein la intrebarea: "bine pentru cine# nu e nici bine si nici rau, e altfel. 3n

"altfel# care presupune responsabilitati deopotria mai extinse si mai putin net delimitate intre parteneri, care promoeaza

mobilitatea si flexibilitatea de rol in detrimentul sigurantei si rutinei, adica un "altfel# care aduce semnificati mai multa libertate

fiecaruia dintre parteneri, dar care, in acelasi timp, ii si prieaza de confortul psihic pe care il genereaza o impartire clara si imuabila

a rolurilor.

 

Din ce vedeti in cabinet, oamenii se comporta inteligent cu banii sau nu? 'tiu sa amane satisfactia, sa economiseasca, sa

vada in viitor? )orbesc ei despre aceste lucruri?

A. D.! Intrebarea presupune, de la bun inceput, ca a economisi, a amana satisfactia si a (incerca sa) ezi in iitor inseamna in mod

automat a te comporta inteligent cu banii si cred ca, in acest context, "inteligent# este folosit in sensul de "rational#, adica opus lui

"emotional#. *r, din perspectia de psihanalist, cred ca oamenii se comporta predominant "emotional# in legatura cu toate aspectele

ietii lor, si asta include si relatia cu banii.

%upa cum spuneam la inceput, nu e niciodata orba doar despre bani, ci si despre dorinte, fantasme, resentimente, neoi de

reparatie a imaginii de sine si multe altele din acelasi registru, toate transpuse in realitate si prin intermediul banilor, si prin ceea ce

acestia pot cumpara.

%e altfel, in ultimul deceniu (si mai ales dupa ceea ce numim "criza economica#), au aparut in gandirea economica curente de opinie

care incearca sa inteleaga felul, cel mai adesea "irational#, al comportamentului economic al oamenilor (si asta, referitor nu doar la

"simpli cetateni#, ci chiar la marile corporatii financiare) dintr-o perspectia psihanalitica, adica prin intermediul constructiilor masi

emotionale care stau in spatele unor decizii aparent rationale, dar care sunt, in fapt, rationalizari ale acestora.

$igur ca oamenii orbesc mult despre bani si in cabinet, dar asta se intampla, de obicei, intr-o etapa de inceput a unei psihoterapii,

dupa care subiectul "bani# dispare gradual, fiind inlocuit cu ceea ce sta in spatele banilor, adica teme mai autentic personale precum

"eu-siguranta#, eu-putere'control#, "eu-imagine#, "eu-iubire#, "eu-rialitate#, "eu-inidie#, "eu-inoatie# etc.

 

Dar cu copiii, cum e? anii sunt un mijloc de control si fata de ei?

A. D.! %esigur, banii sunt si un mi!loc de control, si un bun instrument educati in relatia cu copiii, in masura in care parintii ii pot

folosi pentru a-si a!uta copiii sa internalizeze existenta si necesitatea limitelor. 2ein in acest fel la ideea de a prii banii ca pe una

dintre coordonatele realitatii si subliniez necesitatea ca parintii sa fie coerenti si constanti in a arata copiilor ca o raportare adecata

la realitate presupune cunoasterea si respectarea limitelor.

4ulti parinti eita sa spuna "nu aem bani pentru asta#, pentru ca simt o astfel de "marturisire#, ca pe o dezaluire a propriei

incapacitati si ca pe o sursa de inoatie si'sau rusine dar parintii care "fac orice# pentru a satisface dorintele copiilor nu le intretin

acestora periculoasa iluzie cum ca "totul este posibil# sau, si mai rau, ca "ei merita totul#

opiii or creste, or deeni adulti si, intr-un fel sau altul, or lua oricum contact cu realitatea faptului ca nu totul se poate si ca ei &

oricat de mult ar "merita# & or primi & sau se or putea bucura cu adearat doar de ceea ce or fi capabili sa construiasca si sa

dobandeasca prin propriile lor capacitati si eforturi.

 

"ndependenta financiara a odraslelor e un jalon de maturitate sau nu? &u vad tot mai des copii mari care traiesc, mai mult

sau mai putin, din ajutoare de la parinti.

A. D.! red ca, da, independenta financiara este unul dintre !aloanele importante ale maturitatii. %in nou, insa, rein la necesitatea

de a contextualiza orice incercare de analiza cu aspiratii generalizatoare. ercetarile sociologice arata ca tendinta spre

autonomizare cat mai rapida a tinerilor, extrem de manifesta in *ccident dupa cel de-al %oilea 2azboi (asa-numita generatie baby

boom) s-a inersat in ultimele doua decenii, tinerii alegand sa petreaca cat mai mult timp in caminul familial, la adapost de

turbulentele economice.

8/16/2019 Banii in Relatie

4/4

%esigur, aceasta alegere are la baza si faptul ca generatiile mai noi au beneficiat si beneficiaza de o libertate mult mai mare in

interiorul familiei decat cea de care se bucurasera (sau nu prea) parintii lor in relatia cu generatia anterioara. %aca, pe de o parte,

orele fixe de masa, ora-limita de enit seara acasa, restrictiile cu priire la prieteni sau la iata sexuala au deenit mai degraba

"poesti de groaza# despre "atrocitatile# la care erau supusi tinerii in urma cu catea decenii si, pe de alta parte, instabilitatea

economica si soma!ul ating cote nemaiintalnite de la 4area %epresiune incoace, este firesc ca din ce in ce mai multi tineri sa-si

prelungeasca astfel "adolescenta#.

 

Cultural vorbind, suntem inca un popor care investeste in copii foarte mult, nu ca americanii, care isi incurajeaza copiii sa

fie intreprinzatori, sa isi plateasca studiile etc. Care model o fi mai bun pentru ei, pe termen lung?

A. D.! a orice comparatie intre modele, si aceasta cere un criteriu clar de ealuare. %aca acesta este capacitatea de adaptare a

copiilor la cerintele ietii de adult, atunci cred ca un model care faorizeaza de timpuriu autonomia si asumarea de responsabilitati

reuseste intr-o mai mare masura sa il satisfaca, comparati cu un model de hiperprotectie, care faorizeaza mai degraba

dependenta si pasiitatea.

1ident, orice model are si dezaanta!e, si ceea ce numim "modelul american# genereaza, in aceasta priinta, un mod de agregare

familiala cu legaturi mai slabe intre membrii familiei nucleare si largite, adica cu mult mai putin suport pentru fiecare din partea

rudelor mai apropiate sau mai indepartate.

4odelele acestea, deria, insa, in mare masura, din datele de realitate ale unei culturi la un moment dat si cred ca diferentele dintre

ele se or atenua, pe masura ce resorturile economice si sociale si, implicit, stilurile de iata faorizate de catre acestea or deeni

din ce in ce mai asemanatoare datorita efectelor globalizarii.

%e altfel, aceste semnale de conergenta sunt de!a extrem de izibile si la noi: cati dintre romanii de clasa mi!locie, cu arste

cuprinse intre 5/ si 6/ de ani, isi mai sarbatoresc zilele de nastere sau de nume initand in propriul apartament un numar mare de

rude de toate gradele, precum era obiceiul in generatiile anterioare

7robabil ca din ce in ce mai putini si, chiar daca acest exemplu nu este poate cel mai releant, el demonstreaza, cred, o tendinta de

dezanga!are din planul relatiilor cu "neamurile#, in beneficiul celor cu prietenii si colegii, adica o slabire a fortei legaturilor "de sange#,

in faoarea celor bazate pe interese comune. 1ste, deci, extrem de probabil ca, in iitor, aceasta tendinta se a manifesta & chiar

daca mai lent si mai discret & si in relatiile dintre parinti si copii.