banca international a pentru reconstructie si dezvoltare

8/7/2019 Banca International A Pentru Reconstructie Si Dezvoltare

1/8

Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare

BIRD a fost creat, ca i FMI, pe baza acordurilor Conferinei Monetare de la BrettonWoods din 1944. Statutul su a fost adoptat o dat cu cel al FMI, iar activitatea sa a nceputn iunie 1946. Obiectivul su a fost nca de la nceput de a ajuta la reconstrucia idezvoltarea teritorilor rilor membre, facilitnd investiia de capital. n acest sens,mprumuturile realizate prin BIRD au avut 2 principale faciliti: reconstrucia rilor afectatede-al doilea rzboi mondial i ajutoare pentru dezvoltarea rilor subdezvoltate. Prima dinacestea a comportat o serie de mprumuturi, n primii ani de activitate ai Bncii (1946-1947),unor ri precum Frana. Danemarca, Olanda, etc. Aceste mprumuturi au reprezentat circa500 milioane dolari. ns, s-a apreciat, nc din primii ani, c datorit insuficienei resurselorfinanciare, BIRD nu putea acoperii necesitiile mari de capital impuse de reconstruciaeconomiilor distruse de cel de-al doilea rzboi mondial. n fapt, misiunea BIRD de sprijinirea reconstruciei economiilor din Europa a fost preluat de ctre Planul Marshall, finanat de

ctre SUA. Din 1948, BIRD i-a concentrat resursele n operaiuni de mprumut n favoarearilor slab dezvoltate, acordat pe baza unor proiecte specifice care prin caracteristicile loresentiale (niveluri ridicate, ratele dobnzii sczute, scadene pe termen lung) nu putea obinefinanarea convenional.

n afara acestor dou obiective principale, BIRD i-a mai propus: s ncurajezedezvoltarea pe lung durat a comerului internaional i meninerea unor balane echilibrate;s acorde asisten tehnic de specialitate n vederea realizrii unor analize tehnico-economice cu privire la proiectele de investiii pentru dezvoltare; s coordonezemprumuturile acordate sau garantate de unele ri dezvoltate n favoarea rilor n curs dedezvoltare; pregtirea de cadre din rile n curs de dezvoltare in cadrul unui institut propriu

de dezvoltare economic, etc.Un stat poate dobndii calitatea de membru al Bncii, atuni cnd acept regulile de

condiut n materie de finane internaionale, respectiv, ader mai ntai la FMI. O altcondiie necesar pentru ca o ar s devin membr este subscrierea unei contribuii lafondul su. Subscripia fixat unei ri pentru a deveni membr a BIRD a fost determintat pe

baza cotei sale la FMI i funcie de situaia sa financiar. Din participarea la capitalul peaciuni al Bncii o parte reprezint capital liber, utilizabil pentru operaiunile sale (10% dinsubscripia stabilit), ce trebuie depuns. Din aceasta, 1% va fi depus n DST sau o altvalut convertibil (pn n 1978 n aur), iar 9% n moneda national a rii pastrat la BancCentral a statului respectiv, sum care nu poate fi utilizat dect cu acordul rii respective.

Cealalta parte de 90% reprezint capital neutilizabil pentru operiunile uzuale ale bncii, nuse depune, iar BIRD face apel la ea numai n cazuri deosebite. Aceasta servete, n special,pentru garantarea mprumuturilor contractate de banc.

i n acest caz, calitatea de membru aduce 250 de voturi pentru fiecare tar. ns, caurmare a numrului diferit de pri subscrise s-a realiat o difereniere bazat pe principiulamerican cine pltete hotrate. Se acord cte un vot pentru fiecare parte subscris de100.000 DST. Prin urmare, rile care au subscris fonduri mai mari dispun n Consiliul Bnciide cele mai multe voturi i implicit de posibiliatea real de influenare a deciziilor n propriulinteres. Numrul prilor subscrise a crescut treptat att n vederea sporirii mprumuturilor

bncii, ct i n scopul ajustrii numrului relativ al parilor deinute n capitalul acesteia, n

funcie de locul relativ n economia mondial. Principalii acionari ai Bncii Mondiale sunt:SUA cu 16,41% din totalul voturilor, Japonia 7,87%, Germania 4,78%, Marea Britanie


2/8

4,31%, Frana 4,31%, Canada 2,79% i Italia 2,79% . Aceste apte ri dezvoltate contribuiempreun cu peste 50% din capitalul bncii, avnd controlul Consiliului, atunci cnd aceastauremaz s adopte anumite hotarri. Romia a aderat la Banca Mondiala n 1972 cu osubscripie de 0,41% din totalul capitalului bncii, respectiv cu 0,43% din voturi.

Structura conducerii BIRD este similar cu cea a FMI : Consiliul guvernatorilor esteorganul superior de conducere n care fiecare ara i are reprezentant propriul su guvern, npersoana ministrului de finane sau guvernatorul Bncii Centrale. Guvernatorii in consiliianuale, de obicei, toamna, n care analizeaz att Raportul anual prezentat de Consiliuldirectorilor, ct i alte proiecte legate de desfsusarea bncii n viitor; Consiliul directorilorreprezint principalul organ de conducere i este format din 22 de membrii, dintre care 5 suntnumii de trile care au cele mai multe pari subscrise (SUA, Japonia, Germania, MareaBritanie i Frana), iar restul de 17 sunt alei de ctre guvernatori, fiecare reprezentnd unanumit numar de ri i voteaz n numele acestora cu numarul lor de voturi. Pentru aceasta,directorii trebuie s apere interesele celor care i-au investit, s le reprezinte opiunile i

preocuprile lor cu ocazia determinrii politicii bncii, ei ramnd ntro permanent legatur

cu guvernele statelor respective. Ei decid asupra alocrii resurselor financiare pentruexerciiul urmtor, asupra orientrii politicii bncii i nlesnesc cunoaterea experienei ei dectre rile membre. Consiliul directorilor se sprijin n activitatea sa pe mai multe comitete despecialitate create pentru studierea anumitor probleme; Conducerea efectiv e asigurat de unDirectorat, condus de preedinte sau, ajutat de trei primvicepresedini. Aceai structur seregseste i la celelalte dou instituii ale Bncii Mondiale: Corporaia FinanciarInternational i Asociaia International pentru Dezvoltare.

Resursle BIRD se pot grupa in 3 categorii:

a) Capitalul social format din cotele parti varsate de statele membre. La inceput, acesta afost evaluat in dolari SUA la cursul din 1 iulie 1944, in denumire curenta dolarii1944. O data cu aplicarea celui de-al doilea amendament al statutului FMI s-ainlocuit termenul de dolar 1944 cu cel de DST. Pentru a se feri capitalul bancii deconsecintele care decurg din variatia paritatii monedelor statelor membre si aiconserva valoare initiala, prin Statut sau prevazut varsaminte suplimentare in cazulscaderii acesteia sau rambursarii unei parti in conditiile cresterii puterii de cumpararea monedelor. Nivelul capitalului social este in prezent cu putin peste 6 miliarde DST.

b) Emisiune de obligatiuni reprezinta principala cale de mobilizare a resurselor destinaterealizarii obiectivelor sale. Necesitatea realizarii programelor de imprumut, mai ales,in favoarea tarilor in dezvolate a facut ca BIRD sa recurga si la fonduri suplimentarede pe piata internationala. Hartiile de valoare emise pe piata de catre BIRD suntobligatiuni generale. Aceatsa vinde titlurile sale pe doua tipuri de piete, oficiale si

particulare. In primul caz, oferta publica a acestor hartii de valoare se realizeaza prinplasasrea lor pe langa statele membre, organisme publice si banci centrale, iar in aldoilea caz, aceste obligatiuni se ofera investitorilor si publicului prin itermediulagesnitlo si societatiilor de plasare sau comerciala particulare. Circa 85% din resurselesale provin din imprumuturile ce la mobilizeaza pe pietele de capital.

c) Veniturile bancii formate, in principal, din dobanziile si comisioanele lor,imprumuturi acordata si serviciile prestate. Accesul la pietele financiare in cele mai

bune conditii posibile impune din parea BIRD o gestiune economica riguroasa. Numaipin obtinerea unui profit din actiunile sale circa 60 de ani de functionare, a putut sa


3/8

atraga incerederea pietelor financiare. Ea ia permis, in acelasi timp, sa acorde statelormembre imprumuturi in conditiile mai favorabile decat acelea obtinute daca s-ar fiadresat, in mod direct, pietelor de capitaluri.

Utilizarea resurselor BIRD se afla in stransa concordanta cu cele 2 functii alea sate: de

institurie financiara internationala si de institutie de dezvoltare internationala. Drepta urmareprincipiile de organizare si functionare a BIRD au in vedere, pe deo parte, necesitateasprijinirii statelor membre in dezvoltare, cu fondurile necesare cresterii lor economice, iar pede alta parte, impune acestora utilizarea eficienta a capitalului pus la dispozitie de catre tarileactionare, ceea ce presupune evitarea unor operatiuni care ar putea genera pierderi . Daca ar

prevala functia de ajutor, in activitatea bancii s-ar inregistra pierderi, iar daca s-ar puneaccentul pe functia de instituie financiara, in sensul orientarii capitalului spre investitii foarterentabile, ar avea un impact mai rdus asupra dezvoltarii tarilor membre.

Valoarea imprumuturilor pe care le acorda este limitata la multiplicatorul 1 la 1 , insensul ca datoriile curente ale tarilor membre nu pot depasi intregul capital subscris, inclusiv

rezervele si beneficiile. Aceasta confera BIRD-ului o siguranta ce o tine departe de riscurilecare pot interveni in cazul bancilor care isi angajeaza capitalul in proportie mare inimprumuturi. Insa, aceasta regula restrange posibilitatile de ajutor ale bancii si, din acestmotiv, critici impotriva acesteia au fost aduse, mai ales de tarile sarace care au solicitatinlaturarea acestei ingradiri, in vederea sporii sprijinului lor financiar.

Principalul obiectiv al BIRD-ului este finantarea cresterii economice in tarile indezvoltare. In principal, beneficiare ale acestor imprumuturi au fost aceste tari, pantruinvestitii in sectoarele: agricultura, energie, industrie, transporturi si telecomunicatii, serviciisociale, etc. In consecinta, ea nu acorda imprumuturi pentru alte obiective precum cele deordin politic sau militar si nici pentru a facilita exporturile unei tari dezvoltate. Pentru ca

aceste imprumuturi sa stimuleze dezvoltarea economic si sociala a tarilor ramase in urma,Banca coopereaza strans cu aceste state, ele trebuind sa subscrie la eforturile financiare alesale. Din acest motiv, acordarea imprumuturilor in valuta se face cu respectarea unorconditiiriguroase privind utilizarea si garantarea lor: sunt folosite numai pentru investitii productivecare sa determine o crestere economica reala a tarilor beneficiare; au drept destinatie numaiacoperirea acoperirea cheltuielilor valutare aferente realizaii proiectului; finantarea dinresurse proprii a componentelor interne ale proiectului (salarii, consumuri interne, etc.);imprumutul trebuie sa fie garantat de guvernul tarii beneficiare: tara respectiva trebuie sa facadovada ca nu are alte posibilitati de finantare a proiectului in conditii rezonabile si ca are

perspective reale de rambursare a creditului; se interzice acordarea de imprumuturi legate,Banca neputand impune cheltuirea imprumutului intr-o anumita tara.

BIRD este un furnizor de imprumuturi exigete. Indeplinirea conditiilor prezentate esteatestata de catre expertii sai, care examineaza aspectele economice, tehnice, comerciale sifinanciare ale proiectelor de investitii si urmaresc realizarea lor. Finantarea are la baza, ingenerea, un proiect cu un grad de rentabilitate acceptabil, care asigura rambursareaimprumutului. Pentru realizarea proiectului, Banc cere oferte internationale concurentilor dintarile membre si organizeaza licitatii pentru constructiile si instalatiile proiectului. Acordareaimprumuturilor se face prin achitarea directa a sumelor datorate realizarii proiectelor deinvestitii si mai rar prin remiterea unor transe de credit direct tarii beneficiare a creditului, invederea acoperirii unor plati deja efectuate.

Criteriul de referinta, in functie de care se admite la imprumut o tara, este ProdusulNational Brut pe locuitor. Tinand cont de evolutia inflatiei, nivelul PNB pe locuitor care


4/8

mentine o tara in categoria celor beneficiare a crescut de la 1000 dolari SUA, fixat in 1973, lacirca 3000 de dolari in prezent. Tarile pentru care acest indicator este mai mare au fostexcluse. Aceasta operatiune prin care o tara iese din randul celor beneficiare de imprumuturise numeste reclasare. Totodata, pentru ca o tara sa poata avea acces la imprumuturile Bancitrebuie sa fie considerata solvabila, adica sa fi ajuns la un anumit nivel de dezvoltare. Si in

acest caz criteriul de referinta este tot PNB pe locuitor, iar nivelul de la cere s-a inceputccesul la imprumuturi a cunoscut mai multe praguri, de la 250$ pe locuitor pana in 1968 lacirca 1000$ in prezent.

In timp, banca a urmarit sa raspunda activ transformarilor economice ce au avut loc peplan mondial. In primele doua decenii de existenta doua treimi din imprumuturi au fostdestinate proiectelor in domeniul transporturilor si aprovizionarii cu energie electrica.Treptat, accentul s-a mutat catre proiectele care vizau combaterea saraciei, cea mai mare

parte a imprumuturilor fiind orientate spre agricultura si dezvoltare rurala, educatie, sanatatesi alimentatie. Din 1981, cand tarile dezvoltate erau confruntate cu rcesinue, iar tarile indezvoltare, cu datorii tot mai mari acumulate, in parte si pe baza cresterii ratelor dobanzii la

nivel international, imprumuturile se orienteaza tot mai mult spre ajustarea strucuturala sisectoriala. Urmarind imbunatatirea modului de functionare a economiei si stimulareaexportului, in vederea stabilizarii balantei de plati pe termen lung, imprumuturile pentruajustarea sectoriala au ca scop aprovizionarea cu resurse in vederea reformarii sectoruluieconomic privat. S-a trecut de la finantarea proiectelor specifice in infrastrucutura sicapacitatile de productie la programe corelate ce au ca scop nu numai sustinerea procesuluide dezvoltare, ci si perfectionarea sistemului economic.

BIRD a acordat imprumuturi si pentru a reduce datoriile unor tari fata de creditorii sai(mai akes bancile comerciale). S-a urmarit ca prin reducerea datoriei sa se elibereze resurse

pentru investitii in dezvoltare, ca urmare a stimularii acumularilor interne.

Imprumuturile BIRD, desi se acorda in conditiile de piata, sunt mai avantajoase decat celeprocurate pe piata de capital privat. Dobanzile percepute la creditele acordate s-au modificatde la o perioada la alta, in functie de evolutia lor pe piata internationala, insa au fost mai micidecat cele de pe piata privata, durata imprumuturilor a fost intre 15-20 de ani, iar perioada degratie de 5-10 ani. Data de incepere a rambursarii creditului a fost astfel calculata inat sacoincida cu perioada de punere in functiune a obiectivelor creditate.

In afara imprumuturilor pentru realizarea proiectelor de investitii BIRD mai participa lafinantarea pe baza de program de dezvoltare pe termen mediu si lung. Acest tip de finantateeste utilizat in cazul in care dezvoltarea nu se realizeaza pe baza de proiecte (cum ar fi

nevoile create de unele calamitati naturale, crize economice si financiare, etc.).Deasemenea, BIRD participa si la o alta forma de sprijin financiar, numita cofinantare.

Prin aceasta, contribuie cu fonduri, alaturi de cele furnizate din alte surse (guvernamentale,institutii de credit, institutii financiare particulare, etc.). Operatiunile de cofinantare audevenit necesare datorita posibilitatiilor limitate ale Bancii de acoperire a necesarului tot maimare al tarilor in dezvoltare si sunt realizate, in special, in domeniul investitiilor si creditelorde export. Ea actioneaza ca un catalizator in gasirea de noi resurse de finantare, prinincurajarea institutiilor oficiale si a bancilor comerciale in cofinantarea imprumuturilor. In

prezent, circa jumatate din proiectele BIRD sunt cofinantate.

Tarile membre au posibilitatea sa participe la licitatiile internationale organizate de BIRD

pentru proiectele finantate de acesta, precum si sa primesca asistenta tehnica de specialitatepentru asigurarea eficientei proiectelor in curs de realizare.


5/8

BIRD este si o sursa importanta de informatii. Deosebit de importante sunt Rapoartele deDezvoltare Mondiala publicate anual ce insista pe probleme de dezvoltare. De asemeneaelaboreaza proiecte de asistenta tehnica finantate de PNUD (Progranul Natiunilor Unite

pentru Dezvoltare) prin asistenta pentru infrastructura (Hardware-de exemplu, studii defezabilitate din ingineria civila) si asistenta institutionala (Software-precum cea pentru

dezvoltarea capacitatilor manageriale).Romania este membra a BIRD incepand cu data de 15 decembrie 1972 si in acasta

calitate a beneficiat de toate drepturile care decurg din participara la aceasta institutie. Inprimul rand, a putut contracta imprumuturi pentru dezvolatarea economica in conditii maiavantajoase decat cele de pe piata capitalurilor, cu perioade de rambursare intre 15-20 de ani,

perioada de gratie de 3 ani si dobanzi moderate (7-11%). Imprumuturile au fost folosite inspecial, pentru proiecte agricole (irigatii, desecari, combaterea eroziunii solurilor, etc care aureprezentat jumatate din valoarea proiectelor finantate de BIRD in tara noastra) si proiecte deinvestitii in celelalte ramuri ale economiei, precum industria transporturilor (a participat lafinantarea proiectul canalul Dunare-Marea Neagra) etc. Desi proiectele finantate prin BIRD

au fost concepute judicios, la parametrii tehnico-economici impusi de standardele definantare ale Bancii, exploatarea acestor obiective dupa practicile economiei socialiste a facutca multe dintre aceste investitii sa devina nonperformante, incapabile sa asigure acumularilevalutare pentru amortizarea imprumuturilor. Ca urmare, serviciile datoriei externe au trebuitsa se bazaze pe alte surse de incasari valutare, mai ales, pe fortarea exporturilor de produse de

prima necesitate pentru populatie si la preturi de dumping. Explicandu-se dificultatileeconomiei romanesti prin scumpirea creditelor straine, din 1972 s-a renuntat la noiimprumuturi si s-a trecut la achitarea cu anticipatie a datoriilor externe, inclusiv cele fata deBIRD. Aceste masuri au accentuat regresul economic al tarii noastre ajungand in 1989 la unPNB/locuitor de 1634$ fata de peste 2000 cat era cu cativa ani in urma. Dupa 1989, avand invedere greutatile tranzitiei la economia de piata, s-au restabilit legaturile cu BIRD pentru

obtinerea de noi imprumuturi neceare retehnologizarii si restructurarii industriei, ameliorariserviciilor, dezvoltarii agriculturii, turismului, etc.

Mecanismele procedurale privind acordarea creditelor

Suportul in baza caruia se analizeaza solicitarea de credite il reprezinta proiectul. Acestconcept a evoluat de la unul monolitic, cu caracter preponderent tehnic, la unul cu aspectemultiple, menit sa surprinda aspecte macroeconomice referitoare la modele de dezvoltareeconomica si sociala. De la finantarea unor proiecte energetice, constructii de baraja, mici

centrale si hidrocentrale, dupa anul 1960 s-a inregistrat o pregnanta orientare sectoriala,finantandu-se proiecte complexe din alte sectoare economice si sociale, altele decat celetraditionale.

Fiecare proiect al Bancii constitue o operatiune distincta, cu o evaluare proprie, cunegocierea separata a conditiilor imprumutului respectiv. Stabilirea documentelor juridice siaprobarea din partea Consiliului Administratorilor, modalitatile de plata si controlul seefectueaza de asemenea separat.

Tot din punct de vedere procedural, trebuie retinut faptul ca Bnca nu finanteaza intreaga

valoare a proiectului, ci doar o parte care poate ajunge la 30%, restul urmand a fi finantat deinsasi tara solicitanta. Pentru aceasta contributie sunt selectate acele proiecte care, in


6/8

ansamblul lor, sunt eficiente si cu mare impact economic. Pentru determinarea volumuluifinantarii intrun sector dat, BIRD are in vedere trei structuri conexe: elementele proiectuluidirect finantate de catre Banca, proiectul insusi, programul sectorial.

Proiectele sunt foarte variate, neexistand doua asemanatoare. Fiecare proiect prezinta

cracteristici proprii, motiv pentru care imprumutul sau creditul acordt trebuie analizatindividual, dar pe baza unor etape comune si bine conturate.

Fig. 1.1 Ciclul unui proiect

Cercetarea si definirea proiectuluiconsta in identificarea proiectelor prioritare, carese incadreaza in constrangerile de finantare impuse de BIRD. Pentru incadrarea in

programul de imprumut se au in vedere anumite conditii:

a) Daca sectorul economic la care se refera proiectul, si proiectul insusi, au caracterprioritar, si fac parte din strategia de dezvoltare a tarii solicitante;

b) Gradl de fezabilitate a solutiilor tehnice, a costurilor initiale in raport cu avantajelecare urmeaza a fi obtinute dupa punerea in functiune;

Cercetarea si definirea

proiectului

Pregatirea proiectului

Evaluarea proiectului

Negocierea, aprobarea si

semnarea imprumutului

Controlul evaluarii si punerii in

practica

Evaluarea retrospectiva


7/8

c) Daca guvernul tarii solicitante este dispus sa se angajeze la respactarea conditiilor deacordare a dinantarii.

Desi in principiu, lucrurile nu par foarte complicate, in mod practic identificarea unuiproiect care sa se incadreze in aceste conditii de finantare, este o problema mult mai

dificila. Din aceasta perspectiva, experienta procesului de finantare a acestor proiecte, nepermite descifrarea unor tendinte semnificative.

In devenirea istorica a proiectului, putem sesiza regula primului venit. In bazaacesteia, primul imprumut acordat, si care a avut efectele scontate, este urmat de altele

pentru dezvoltarea aceluiasi proiect sau a unui proiect asemanator. Datele statisticeevidentiaza faptul ca, in mod frecvent, operatiile se repeta de aceleasi state beneficiare deajutor. Cu titlu de exemplu, retinem ca Banca a acordat Indiei, pentru programe indomeniul feroviar, zece imprumuturi si credite pentru finantarea segmentelor succesiveale unor programe de investitii. Aceste imprumuturi poarta denumirea de imprumut releu.

O varianta a imprumutului releu o reprezinta operatiunile piggy-back, meoda princare se asigura un ciclu automat de reinoire a proiectelor. Aceasta metoda presupuneincludrea intrun imprumut destinat unui prim proiect, a unor fonduri care sa fie utilizatein vederea efectuarii de preinvestitii pentru proiecte care rezulta din aplicarea proiectuluiinitial.

O alta modalitate de identificare a proiectelor care urmeaza a fi supuse analizei Banciio constitue trimiterea de misiuni speciale la fata locului, pentru identificarea finantariiunor proiecte, precum si pentru sprijin in pregatirea unor proiecte de finantare.

Pregatirea proiectului. In modalitatiile de mai sus, din care un moment a fostidentificat ca oportun, proiectul intra in faza de pregatire. Aceasta etapa, vizand relatiadintre Banca si eventualul beneficiar, cuprinde elementele constitutive pentruaducerea unui proiect in stadiul cand este recunoscut ca realizabil din punct de vederetehnic, economic si financiar,

Temporal, durata acestei etape este de cateva luni sau se poate intinde pe mai multi ani. In

aceasta etapa, este posibil ca unele proiece sa fie abandonate. Cele doua aspecte suntjustificate de complexitatea aspectelor tehnice si de evaluarea economica, pe care acesteale comporta.

Procedual, pregatirea si elaborarea proiectelor revine in mod oficial solicitantului deimprumut, Banca rezervandu-si dreptul de a analiza felul in care proiectele au fostelaborate. In raport cu solicitantii, cerintele Bancii nu au un caracter secret. Ba mai mult,daca o tara nu dispune de management pregatirii unui priect, ea poate apela la serviciileacesteia. Finantarea acestor servicii de consultanta se poate regasi in insasi valoarrea

proiectului, sau in credite ale Bancii consimtite cu titlu de asistenta tehnica sau subventii.


8/8

banca international a pentru reconstructie si dezvoltare

Documents