balzac a fost unul dintre primii printre cei mai mari

5
”Balzac a fost unul dintre primii printre cei mai mari, unul dintre cei mai mari printre cei mai buni...Toate cărțile sale alcătuiesc o singură carte, op carte vie, luminoasă, profundă, în care veyi toată civiliyația noastră contemporană; o carte minunantă pe care autorul și-a intitulat-o comedie, dar pe care ar fi putut-o intitula istorie”. Cu asemenea cuvinte elogia Victor Hugo la moartea lui Balzac personalitatea și opera celui mai mare scriitor francez al veacului trecut, una din culmile realismului mondial. Cu statura-i scundă și gesturiel vioaie, cu figura-i deschisă și privirile sfredelitoare, înfățișarea întreagă a lui Balzac iradia o vitalitate excepțională, o poftă de viață și de plăceri, o încredere în sine și o voință imensă, mari ambiții dar și multă generozitate, un temperament impulsiv însă disciplinat printr-o extraordinară stăpânire de sine. Imensitatea geniului balzacian se mai definește și prin aviditatea de a acumula noi cunoștințe despre luem și viață, prin curajul de a întreprinde o operă concepută într-o viziune gigantică și prin forța supraomenească cheltuită spre a o reliza, chiar dacă nu în imposibila ei totalitate. La începutul secolului trecut , lupta politică din Franța se reflectă în lume aliterară: romanticii democrați combat clasicismul, care era un suport ideologic al reacțiunii. Totuși, într-o vreme când romantismul era orientarea literară dominantă, Balzac critică în romantism căutarea efectelor retorice, moravurile cercurilor romantice și neaderența la realitate. În operele sale, el va insista asupra veridicității

Upload: daria-vescan

Post on 17-Sep-2015

218 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Balzac

TRANSCRIPT

Balzac a fost unul dintre primii printre cei mai mari, unul dintre cei mai mari printre cei mai buni...Toate crile sale alctuiesc o singur carte, op carte vie, luminoas, profund, n care veyi toat civiliyaia noastr contemporan; o carte minunant pe care autorul i-a intitulat-o comedie, dar pe care ar fi putut-o intitula istorie. Cu asemenea cuvinte elogia Victor Hugo la moartea lui Balzac personalitatea i opera celui mai mare scriitor francez al veacului trecut, una din culmile realismului mondial.Cu statura-i scund i gesturiel vioaie, cu figura-i deschis i privirile sfredelitoare, nfiarea ntreag a lui Balzac iradia o vitalitate excepional, o poft de via i de plceri, o ncredere n sine i o voin imens, mari ambiii dar i mult generozitate, un temperament impulsiv ns disciplinat printr-o extraordinar stpnire de sine.

Imensitatea geniului balzacian se mai definete i prin aviditatea de a acumula noi cunotine despre luem i via, prin curajul de a ntreprinde o oper conceput ntr-o viziune gigantic i prin fora supraomeneasc cheltuit spre a o reliza, chiar dac nu n imposibila ei totalitate.

La nceputul secolului trecut , lupta politic din Frana se reflect n lume aliterar: romanticii democrai combat clasicismul, care era un suport ideologic al reaciunii. Totui, ntr-o vreme cnd romantismul era orientarea literar dominant, Balzac critic n romantism cutarea efectelor retorice, moravurile cercurilor romantice i neaderena la realitate. n operele sale, el va insista asupra veridicitii artei, asupra legrii creaiei de realitatea timpului; imaginea artistic este viabil numai cnd reprezint o reflectare complet a epocii.

Lumea burghez, att de fidel relatat de romancier, este o adevrat jungl, n care oamenii egoiti i sadici se devoreaz ntre ei ntocmai ca animalele slbatice. Viciile caracteristice societii burgheze destram orice legturi de familie i anihileaz cele mai elementare sentimente omeneti.

Caracterul esenial al operei balzaciene poate fi gsit n fora pasiunii cu care noteaz observaiile, n intensitatea de via pe care o dobndete lumea sa de personaje, n capacitatea sa de a se transpune n sufletul unui personaj, identificndu-se cu acesta printr-o trire real, obsedant, halucinant chiar. Atenia i este atras de exemplarele umane ce ies din comun, care sunt smulse din realitate, dar sunt tipizate pn la proporii de simbol.

Importante semnificaii are i caracterul popular al operei balzaciene. n primul rnd, pentru c nsui realismul lui Balzac a fost geenrat de acea imens energie popular care a fcut ca ntr-un rstimp de numai aptezeci de ani Frana s triasc trei mari zguduiri revoluionare. Mariel schimbri survenite n urma lichidrii feudalsimului cu sprijinul maselor i-au oferit scriitorului un neegalat sim de nelegere a contemporaneitii. Creaia sa a fost alimentat de atmosfera micrii populare din 1830, ndreptat mpotriva dominaiei oligarhiei financiare i bancare- devenit obiectiv principal al atacurilor romancierului.Realismul lui Balzac nu const n prezentarea minuioas i exact a unui cadru material de via. Dar n momentul n care cadrul apare legat de un personaj, el este att de semnificativ, nct devine aproape un personaj mut, ncrcat de moralitatea povestirii. (M. Bardche)Ct despre personajele balzaciene, Baudelaire afirma c sunt dotate cu ardoarea vital de care era animat el nsui.

Grandet nu rmne un simbol abstract al avariiei, ci, pe baza observaiei mai multor caractere din jurul su, Balzac a creat un avar, adic o fiin foarte vie, mai vie dect a avarului lui Molire, trind o via foarte minuios redat, trind tot timpul , n toate paginile crii, o ffin care nue ste niciodat un alt avar dect el nsui (E. Faguet). Este avarul timpului, acvarul care tie profita de toate mprejurrile pe care i le-a creat regimul lui Ludovic-Filip.Prin tematica operei sale, prin ideile pe care le-a susinut cu atta putere de convingere, prin imaginile artistice de o for att de copleitoare, i n parte prin specificile sale modalitia artistice, Balzac a oferit voluptate i valoare ntregii literaturi universale. Balzac a fost privit cu mult admiraie de unele personaliti literare: cel mai mare om al secolului nostru (Baudelaire), care l depete pe Tacit (Hugo), care, alturi de Shakespeare, a lsat cel mai mare maagzin de documente asupra firii omeneti (Taine), cel mai mare creator de fiine vii care aexistat vreodat, autorul celei mai vaste lumi pe care a creat-o arta (Thibaudet). nsui Lev Tolstoi, un alt titan al romanului european, sftuia: Citii-l pe Balzac, de la care la timpul lor au nvat s scrie toi. Maxim Gorki mrturisea, n cuvinte de suprem elogiu adus geniului francez: Shakespeare, Balzac, Tolstoi- iat dup mine trei monumente pe care omenirea le-a ridicat n cinstea ei nsi... Pentru mine, toat viaa, cartea a fost ca o mam; dar, dintre toate crile, n mod deosebit m simt ataat de crile lui Balzac.DRIMBA, Ovidiu. Vol.2. Istoria literaturii universale. Bucureti: Saeculum I. O. ; Vestala, 1997. Coperta de Done Stan, p. 235-260