Ce este balanta contabilă?

Balanta contabilă este o imagine a unei firme la un moment dat. Practic, dacă stim s-o interpretăm,

ea ne spune situatia respectivei firme. Dacă avem cunostinte mai solide de a o interpreta, ne poate

spune povestea respectivei companii. Pe baza balantei contabile se întocmeste bilantul contabil

semastrial si anual. În balantă vom găsi o serie de conturi cu diferite sume înregistrate în dreptul

fiecăruia. De regulă balanta contabilă are 4 serii de egalităti adica 4 coloane principale, fiecare cu

două subcoloane – debit si respectiv credit. Aceste serii de egalitati sunt 1. Solduri initiale

(soldurile de început de an), 2. Rulajul curent (rulajul luni respective), 3. Total sume (rulajele lunior

precedente cumulate cu soldul initial) 4. Sold final (sumele la sfârsitul perioadei la care se referă

balanta respectivă). În unele balante se găseste si o a 5-a coloana cu Rulaj cumulat reprezentand

rulajul total al lunilor precedente fără a include soldurile de început. Adică miscările înregistrate pe

respectivele conturi.

La ce să ne uităm când interpretăm o balantă contabilă?

1. Firma si perioada la care se referă. De regulă această înformatie apare în antetul balantei. De

obicei balanta contabilă se întocmeste lunar.

2. Să fie completă. Balanta contabilă începe cu conturile din clasa 1 si se termină cu cele din clasa

7. Deci ar trebui ca primul cont din balanta să fie de tipul 1xx(x) (ex: 1012 – Capital subscris

vărsat) iar ultimul de tipul 7xx (ex: 767 – Venituri din dobânzi).

3. Daca firma are activitate. Este nevoie pentru aceasta să urmărim dacă există sume înregistrate

în coloana aferentă rulajului curent. Dacă exista sume, firma are activitate. Volumul activitătii

depinde de numarul de conturi care înregistrează miscari. De exemplu o firma poate avea doar

câteva facturi de utilităti în fiecare luna si se consideră a avea activitate. Aceiasi firmă poate avea

unul sau mai multi angajati si astfel creste volumul activitatii. Mergând mai departe aceiasi firmă

poate fae achizitii si vânzări, poate face plată cu numerar sau prin virament bancar s.a.m.d

4. Ce fel de firmă este. Aici vorbim de domeniul de activitate al firmei care poate fi comert,

productie sau servicii. Bineînteles, o firma poate activa în mai multe domenii. De exemplu un

producător de mobilă care are si magazine de desfacere. Ca să ne dăm seama de specificul firmei,

ne uităm la clasa de venituri, conturile care încep cu cifra 7. De regulă obiectul principal de

activitate este indicat de contul cu rulajul cel mai mare. O firmă care face productie va avea rulaje

pe contul 701. O firmă de comert va aea rulaje pe contul 707. O firmă de prestări servicii va avea

rulaje ale contului 704. Pe lângă aceste tipuri de venituri, firmele mai pot avea si alte tipuri de

venituri cum ar fi cele din dobânzi, din diferente de curs valutar, din subventii, etc.

5. Dacă firma are angajati sau nu. Acest lucru se poate urmări foarte simplu văzând dacă

conturile 641 si 421 înregistrează miscare în luna curentă.

6. Dacă firma înregistrează profit sau pierdere. Pentru aceasta ne uităm la soldul contului 121

(ultima coloană din dreapta, coloana de solduri finale). Dacă soldul contului 121 este creditor firma

înregistrează profit. Dacă soldui este debitor firma înregistrează pierdere.

7. Dacă firma e platitoare de TVA sau nu. Si dacă da, are TVA de plată sau de recuperat.

Companiile pot opta la infiintare pentru a fi sau a nu fi platitoare de TVA. Poti fi neplatitor de TVA

dacă cifra ta de afaceri este sub plafonul de 35.000 euro. Atentie! Se ia în calcul cursul de la data

aderării României la UE 1 EUR= 3,3817 RON (adica 119.000 RON). Peste acest plafon trebuie să

te înregistrezi ca plătitor de TVA. Pentru a vedea situatia unei firme din punctul de vedere al TVA-

ului ne uitam la conturile 4423, 4424, 4426, 4427. Daca firma e platitoare de TVA va avea aceste

conturi în balanta contabilă. Poti fi plătitor de TVA lunar sau trimestrial. Te încadrezi la plătitor de

TVA trimestrial dacă cifra ta de afaceri este mai mică de 100.000 euro si dacă nu ai efectuat

achizitii intracomunitare. Dacă cifra ta de afaceri depăseste 100.000 euro (la cursul din 31

decembrie anul precedent) sau dacă firma a efectuat achizitii intracomunitare indiferent de cifra de

afaceri, esti plătitor de TVA lunar.

Conturile 4426 si 4427 nu au sold în balantă ( la sfârsit de lună sau trimestru în functie de cum

plătesti TVA-ul) ele se închid transferându-si rulajul asupra conturilor 4423 si 4424 operatiune

numită regularizarea TVA-ului. Doar unul din cele doua conturi (4423 respectiv 4424) trebuie să

aibă sold final. Dacă în balantă contul 4423 înregistrează sold final creditor atunci firma are de

plata suma respectivă către stat. Dacă însă în balantă avem sold final deitor al contului 4424, atunci

avem de recuperat ca si TVA suma respectivă.

8. Bunuri mobile si imobile ale firmei. Pentru aceasta ne uităm la clasa 2 de conturi dacă exista în

balantă si au sold final. O firmă poate avea diverse licente cumpărate (contul 205), poate avea

clădiri (contul 212), echipamente si masini (contul 213), mobilier (contul 214).

9. Numerar si conturi la bănci. Pentru a vedea numerarul disponibil sa finalul lunii respective ne

uităm la soldul contulul 531 – Casa în lei. Acesta trebuie să fie în mod obligatoriu debitor. Pentru a

vedea situatia banilor din conturile de la bănci, ne uităm la soldurile finale de tiul 512x – Conturi

curente la banci. Dacă soldul final al acestora este debitor, suma respectivă reprezintă disponibilul

din acel cont.

10. Dacă firma are credite la bănci. Creditele pot fi pe termen scurt –linii de credit (contul 519

are sold final creditor) si mai pot fi credite pe termen lung (contul 162 va avea sold final creditor).

Sumele înscrise reprezintă valoarea creditelor respectivei firme către bănci, uneori si firme de

leasing. De avut în vedere că, dacă contul 512 are sold final creditor, suma respectivă reprezinta, de

asemenea, o datorie a firmei către bancă.

11. Aporturile asociatilor. De multe ori asociatii dintr-o firmă împrumuta firmei (o creditează)

anumite sume de bani necesare desfăsrării activitătii. Pentru a vedea valoarea acestor sume ne

uităm la rulajele si soldul aferente contului 455. Soldul final al acestui cont trebuie să fie creditor

iar suma respectivă reprezintă aportul asocatilor în firmă.

Cum poti simplu sa-ti dai seama de unele erori în balanta contabilă?

Poti verifica cateva lucruri pentru a vedea rapid dacă balanta e una cu erori.

Verifică finalul balantei. Întotdeauna în coloane sumele din debit trebuie să fie egale cu cele de pe

credit (cum le spune si numele -serii de egalităti).

Conturile de cheltuieli si de venituri (cele care încep cu cifra 6, respectiv 7) nu au voie să aibă sold

final.

Unele conturi înregistrează miscările fără a avea însă la sfârsitul lunii în balanta contabilă sold

final. Astfel de conturi sunt 581, 4426, 4427 ( la sfârsit de lună sau trimestru în functie de cum

plătesti TVA-ul).

Acestea sunt notiuni de bază care pot fi aprofundate. În functie de porgramul contabil cu care sunt

făcute balantele contabile pot să difere ca formă însă continutul ar trebui să fie acelasi.

Pe urmatoarea pagina este un tabel care explică foarte pe scurt semnificatia soldului final al

fiecărui cont din balantă.

contul sold final explicatie

121 creditor reprezinta profitul societatii

debitor reprezinta pierderea societatii

1621 creditor reprezinta credite bancare pe termen lung

201-207 debitor reprezinta imobilizarile necorporale ( licente soft,cheltuieli constituire, fond comert,

211 debitor reprezinta valoarea terenurilor detinute de societate

212 debitor reprezinta valoarea la pret de intrare (sau reevaluare) a constructiilor, cladrililor

213 debitor reprezinta valoarea la pret de intrare (sau reevaluare) a masinilor, utilaje,mijloace de

214 debitor reprezinta valoarea la pret de intrare (sau reevaluare) a mobilierului, aparatura birotica

231 debitor reprezinta mijloace fixe in curs de executie(constructii, amenajari, masini ,utilaje)

280-2814 creditor reprezinta amortizarea imobilizarilor , a mijloacelor fixe

301-302 debitor reprezinta stocurile aflate la sfarsitul lunii in stoc

303 debitor reprezinta obiectele de inventar aflat la sfarsitul lunii in stoc

341 debitor reprezinta semifabricate la sfarsitul lunii in stoc

345 debitor reprezinta produsele finite aflate la sfarsitul lunii in stoc

371 debitor reprezinta marfa aflata la sfarsitul lunii in stoc

401 creditor reprezinta datoria fata de furnizori

409 debitor reprezinta avansurile acordate furnizorilor

4111 debitor reprezinta valoarea clientilor de incasat

4118 creditor reprezinta valoarea avansurilor incasate de la clienti

421 creditor reprezinta valoarea salariilor

425 debitor reprezinta valoarea avansurilor acordate salariatilor

4311 creditor

4312 creditor

4313 creditor

4314 creditor contributii de asigurari sociale, impozit pe salarii si comision ITM de achitat

4477 creditor

4371 creditor

4372 creditor

43111 creditor

43131 creditor

444 creditor

4411 creditor impozit pe profit de achitat

4411 debitor impozit pe profit achitat in plus

4423 creditor reprezinta TVA de plata

4424 debitor reprezinta TVA de recuperat

4426 debitor reprezinta TVA dedus (achizitii)

4427 creditor reprezinta TVA colectat ( vanzari)

455 creditor reprezinta banii personali depusi de asociati

457 creditor reprezinta valoarea dividendelor de platit asociatilor

461 debitor reprezinta valoarea debitorilo de incasat

462 creditor reprezinta datoria fata de creditori

5121 debitor reprezinta suma existenta in contul bancar

5311 debitor reprezinta suma existenta in casa

5328 debitor reprezinta valoarea tichetelor de masa neacordate salariatilor

542 debitor reprezinta avansurile in numerar acordate salariatilor, asociatilor pt diverse cheltuieli

5191 creditor reprezinta soldul liniile de credit neachitate