atestat balanta de verificare
DESCRIPTION
Atestat Balanta de VerificareTRANSCRIPT
1
TIPURI DE BALANȚE
DE
VERIFICARE
2
CUPRINS
Argument………………………………………………3 Capitolul I.Definitie,importanta si verificarile efectuate pe
baza balantei de verificare……………………………..5 1.1 Definitie……………………………………………5 1.2 Importanta………………………………………….6 1.3 Verificari efectuate pe baza balantei de verificare…8 Capitolul II. Intocmirea si clasificarea balantei de
verificare………………………………………………11 2.1 Etapele intocmirii balantei de verificare…………..11 2.2 Clasificarea balantei de verificare…………………12 Capitolul III. Studiu de caz……………………………...18 Bibliografie…………………………………………….35
3
ARGUMENTContabilitatea este cea mai importantă sursă de informare economică a unei națiuni. De-
a lungul timpului, ea a fost supusă unui proces îndelungat de prelucrare a informațiilor. Acest
proces a scos în evidență o evoluție remarcabilă a contabilității, încă de la începuturi când era
considerată doar o simplă tehnică de înregistrare și până în prezent când are calitatea de garanție
socială, pentru un număr mare de utilizatori.
La baza acestei evoluții stau numeroasele încercări ale specialiștilor în domeniu care au
întâmpinat dificultatea de a defini contabilitatea prin prisma unei singure accepțiuni. Din acest
motiv ei au privit contabilitatea din mai multe unghiuri, după cum urmează:
Contabilitatea – ca tehnică reprezintă o recunoaștere a caracterului logic și riguros al
acestei științe, al corelației dintre adevărul economic și informația contabilă.
- contabilitatea este o tehnică de ordin cantitativ, de colectare, prelucrare și analiză a
informațiilor privind evenimentele economice și juridice din viața întreprinderii (Esnault,
Hoarau);
- ca tehnică de gestiune, contabilitatea poate fi considerată partea aplicativă a teoriei
contabile. (Ionascu)
- cei care reduc contabilitatea la o simplă rutină, la operații de calcul sau registre, comit
aceiași eroare cu cei care ar confunda matematica cu un caiet de socoteli. (Voina)
Contabilitatea – poate fi numită pe drept cuvânt limbajul formalizat de comunicare în
lumea afacerilor. În această postură limbajul contabil prezintă trei componente:
- sintaxa contabilă ca ansamblu de reguli, metode și proceduri utilizate pentru
înregistrarea și prelucrarea informațiilor, prezentarea și publicarea documentelor de sinteză pe
baza simbolurilor care constituie vocabularul contabil:debit, credit, rulaj, sold, activ, pasiv,
cheltuieli, venituri, rezultate.
- semantica limbajului contabil atribuie un înțeles sau o accepțiune determinată semnelor
transmise de contabilitate, făcând posibilă corelația dintre lumea reală (întreprinderea) și modelul
care o reprezintă, (contabilitatea).
- latura practica a limbajului contabil privește modul de comunicare și utilizare a
informațiilor contabile, proces în cadrul căruia intră atât producătorii informației contabile cât și
utilizatorii acesteia.
4
Dacă acceptăm ideea că arta este un ansamblu de reguli care interesează o profesie sau o
activitate, evident, contabilitatea este și o artă:
- arta este măiestria sau priceperea specialistului de a exploata cunoștințe empirice și, în
egală măsură, capacitatea de a utiliza rațional metode care să conducă la obținerea unui anumit
rezultat. (Esnault, Hoarau)
- contabilitatea, dintr-un anumit punct de vedere, poate fi considerată arta reprezentării
abstracte, în limbaj cifric a unei realități concrete, respectiv realitatea economică.
- arta de a înregistra și sistematiza valoarea monetară a tranzacțiilor comerciale și a
evenimentelor financiare, de a întocmi documentele contabile de sinteză și de a interpreta
rezultate. (N. Feleagă, I. Ionașcu)
Contabilitatea ca știință - pentru a avea statut de știință, orice domeniu al cunoașterii
trebuie să îndeplinească anumite reguli și principii, să aibă obiect și metodă proprii de cercetare,
să dispună de un vocabular sau o terminologie specifică.
- contabilitatea reprezintă un sistem de afirmații logice, un ansamblu de cunoștințe
teoretice, de concepte și principii, verificate prin practică și circumscrise unui domeniu
determinat, respectiv, universul economic. (E. Horomnea)
- demersul logic realizat de contabilitate are la bază o gândire rațională, o cunoaștere
graduală a domeniului, mijloace și procedee specifice care permit pătrunderea în esența
fenomenelor și proceselor.
Metoda contabilității impune ca periodic și într-un mod aproape obligatoriu, cu ocazia
întocmirii unor situații, să se facă o verificare atât a exactității înregistrărilor din contabilitate cît
și a calculelor efectuate cu ocazia determinării rulajelor, sumelor totale și a soldurilor conturilor.
Necesitățile de control, conducere și analiză a acestor activități ale unităților patrimoniale impun
generalizarea și prezentarea, într-un tablou de ansamblu, a întregii activități desfășurate.
De fapt, acest tablou de ansamblu poartă denumirea curentă de balanță de verificare sau
balanță a conturilor. Ea se prezintă sub forma unei situații tabelare, în care se înscriu datele
valorice preluate din conturi. În cadrul balanței de verificare se obțin anumite egalități structurale
și globale, specifice dublei înregistrări și corespondenței conturilor. Aceste egalități exprimă un
echilibru permanent între datele financiare ale unităților patrimoniale, de aici și denumirea de
,,balanță”.
5
Balanța contabilă este, de fapt, o imagine a unei firme la un moment dat. Practic , dacă se
reușește interpretarea ei, ea poate spune situația respectivei firme. Cunoștințe solide de
interpretare a unei balanțe contabile pot spune, de fapt povestea întregii companii.
Din acest considerent, am și ales să prezint această parte a contabilității. Consider că
balanța de verificare, cu ansamblul ei de noțiuni teoretice și aspecte practice, joacă un rol
important în redarea unei imagini fidele a activității desfășurate de o entitate economică. Pe baza
informațiilor redate de aceasta, conducerea unei entități poate lua cele mai bune decizii ce
privesc continuitatea activității în viitor.
Capitolul I. Definiția, importanța și verificările efectuate pe baza balanței de verificare
Într-o unitate economică se realizează zi de zi operații economice ce se înregistrează în
conturi. În orice moment al activității economice, fiecare cont în parte pune în evidență situația
elementelor patrimoniale: existențele de la începutul perioadei, creșterile, micșorările, totalul
mișcărilor cumulate de la începutul anului dar și existențele de la sfârșitul perioadei. Necesitățile
de conducere și monitorizare a întregii activități impun prezentarea acesteia într-un tablou de
ansamblu, care să reflecte situația reală a unității economice.
1.1 Definiție
Balanţa de verificare sau balanţa conturilor este un procedeu specific metodei
contabilităţii, care asigură verificarea exactităţii înregistrării operaţiilor economice în conturi,
legătura dintre conturile sintetice şi bilanţ, legătura dintre conturile sintetice şi conturile analitice,
precum şi centralizarea datelor contabilităţii curente.
Balanţa de verificare se prezintă sub forma unei situaţii tabelare, sau a unei liste
enumerative care cuprinde toate conturile utilizate pentru efectuarea înregistrărilor contabile,
ordonate conform simbolurilor din planul general de conturi. Aceasta furnizează informații cu
6
privire la soldurile inițiale, mișcările sau rulajele intervenite într-o anumită perioadă de gestiune,
precum și soldurile finale de la sfârșitul perioadei.
1.2 Importanță
Contabilitatea trebuie să asigure informații complete, reale și exacte asupra întregii
activități desfășurate de agenții economici. De aceea, operațiile economice trebuie să fie
înregistrate corect în conturile analitice și sintetice. Pentru realizarea acestor obiective,
contabilitatea folosește un instrument specific numit balanța de verificare. Balanța conturilor
realizează legătura între bilanț și conturi. Datele pentru întocmirea balanței sunt preluate din
conturi, sunt centralizate intr-o manieră specifică și transpuse apoi în bilanț.
Balanța de verificare constituie un instrument indispensabil de lucru al contabilității, a
cărei importanță este dată de funcțiile pe care le îndeplinește, după cum urmează:
• Funcția de verificare a exactității înregistrărilor efectuate în conturi
• Funcția de grupare și centralizare a datelor înregistrate în conturi
• Funcția de verificare a concordanței dintre conturile sintetice și conturile analitice
• Funcția de instrument de legătură între conturile sintetice și bilanț
• Funcția de instrument de analiză și sinteză a activităților economice
Detalierea acestor funcții îndeplinite de balanța de verificare reflectă nu doar importanța
acesteia dar și rolul decisiv pe care îl îndeplinește în fundamentarea unor decizii economice, la
nivelul entității.
• Funcția de verificare a exactității înregistrărilor efectuate în conturi reprezintă una
dintre cele mai importante funcții, de la care pornește de fapt și denumirea de balanță de
verificare.
Această funcție constă în controlul și identificarea erorilor de înregistrare în conturi, prin
intermediul diferitelor egalități valorice care trebuie să existe în cadrul balanței de verificare,
precum și prin intermediul unor corelații valorice stabilite cu ajutorul ei.
Înregistrarea greșită a unor operații economice ca urmare a nerespectării principiului dublei
înregistrări, trecerea eronată a sumelor din Registrul Jurnal în Registrul Cartea Mare și de aici în
balanță, efectuarea unor calcule greșite în formulele contabile complexe, stabilirea eronată a
7
rulajelor și a soldurilor conturilor, determină inegalități între totalurile balanței, care se
semnalizează cu ajutorul ei, fapt ce ii conferă caracterul unui instrument de verificare, de
control.Lipsa unei egalități valorice sau a unor corelații constituie dovada existenței unor erori,
care trebuie să fie identificate și corectate.
Deși, în condițiiile utilizării calculatoarelor electronice, în munca de contabilitate, crește
exactitatea calculelor, funcția de control a balanței de verificare se menține, iar corelațiile pe care
se bazează, servesc la prevederea unor chei de control în programele de lucru ale echipamentelor
moderne de prelucrare a datelor.
• Funcția de instrument de legătură dintre conturile sintetice și bilanț reflectă relația de
interdependență dintre conturile sintetice și bilanț.
Balanta de verificare concentrează informațiile din toate conturile folosite în contabilitatea
curentă a unității. Această legătură se concretizează în faptul că datele din bilanțul anual
reprezintă soldurile finale ale conturilor, preluate din balanța de verificare prelucrate și grupate
conform necesităților de întocmire a bilanțului. Soldurile inițiale ale conturilor la începutul
anului sunt preluate din bilanțul anual, potrivit principiului intangibilității bilanțului de
deschidere a unui exercițiu care trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere a exercițiului
precedent.
• Funcția de verificare a concordanței dintre conturile sintetice și conturile analitice
constă în întocmirea unor balanțe de verificare ale conturilor analitice, pentru fiecare cont
sintetic care se desfășoară pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balanțe se controlează
concordanța care trebuie să existe între datele înregistrate în contul sintetic și conturile sale
analitice.
• Funcția de grupare și centralizare a datelor înregistrate în conturi
Gruparea și centralizarea datelor înregistrate în conturi cu ajutorul balanței de verificare oferă
conducerii unităților posibilitatea de a cunoaște totalul modificărilor intervenite în volumul și
structura patrimoniului economic și rezultatele financiare obținute în urma activităților
desfășurate.
Cuprinzînd, sub formă centralizată, toate datele privitoare la existențele și mișcările
elementelor patrimoniale înregistrate în conturile sintetice și analitice, pe o anumită perioadă de
timp, balanța de verificare asigură compararea datelor de la începutul unei perioade de gestiune
cu cele de la sfîrșitul ei și cu alte perioade de gestiune precedente. Astfel, se pot stabili
8
schimbările produse în mărimea și structura patrimoniului economic, eficiența plasării resurselor
și a altor elemente.
• Funcția de instrument de analiză și sinteză a activităților economice are rol important
în stabilirea unor indicatori economico-financiari pe o perioadă mai scurtă de timp.
Balanța de verificare are un rol deosebit de important în analiza situației economico -
financiare pe perioade scurte de timp, și în intervalul dintre două bilanțuri, fiind astfel, singurul
instrument care furnizează informațiile necesare conducerii operative a unităților patrimoniale.
Această analiză are anumite limite comparativ cu analiza care se poate realiza pe baza bilanțului
contabil; cu ajutorul balanțelor de verificare obținându-se un grad mai redus de sintetizare a
datelor contabile.
1.3 Verificări efectuate pe baza balanței de verificare
Cu ajutorul balanțelor de verificare se controlează și se identifică erorile de înregistrare,
prin verificarea existenței egalităților între totalurile coloanelor-perechi, precum și prin
corelațiile care se stabilesc cu ajutorul acestora. Neasigurarea unei egalități sau a unei corelații se
datorează existenței unei erori.
Erorile de înregistrare contabilă, după posibilitățile de identificare, se împart în două
categorii:
A. erori de înregistrare contabilă care pot fi identificate prin lipsa unor egalități valorice
din cadrul balanței de verificare tabelare a conturilor sintetice;
B. erori de înregistrare contabilă care pot fi identificate prin lipsa unor corelații valorice
din cadrul balanței de verificare a conturilor sintetice și a balanțelor de verificare ale conturilor
analitice.
A. Erori de înregistrare contabilă care se pot identifica cu ajutorul balanțelor de
verificare ale conturilor sintetice (prin lipsa unor egalități valorice).
Principalele categorii de erori de înregistrare contabilă care pot fi identificate prin lipsa
unor egalități valorice din cadrul balanțelor de verificare tabelare ale conturilor sintetice sunt:
erori de întocmire a balanțelor de verificare, erori de stabilire a elementelor valorice ale
9
conturilor (rulaje, sume, solduri finale), erori de înregistrare în evidența sistematică și erori de
stabilire a sumelor în formulele contabile din evidența cronologică (registrul jurnal).
Lucrările de identificare și înlăturare a erorilor de înregistrare contabilă se realizează în
ordinea inversă celei în care s-au desfășurat lucrările de întocmire a balanței de verificare.
Erorile de întocmire a balanței de verificare se grupează astfel:
- erori ce se produc cu ocazia adunării coloanelor balanței de verificare și care se
identifică prin repetarea calculelor;
- erori care se produc cu ocazia transcrierii sumelor totale, a rulajelor și soldurilor
conturilor din registrul cartea - mare în formularul balanței de verificare. Aceste erori se
identifică prin punctare, adica prin confruntarea tuturor sumelor totale, rulajelor și soldurilor
transcrise în balanța de verificare cu cele din registrul cartea - mare, care au stat la baza acestei
transcrieri.
Erorile de stabilire a elementelor valorice ale conturilor se datoreaza unor calcule
greșite efectuate cu ocazia stabilirii totalurilor sumelor debitoare și creditoare, a rulajelor și
soldurilor conturilor în evidența sistematică. Aceste erori se identifică prin repetarea calculelor
din cadrul fiecărui cont în parte.
Erorile de înregistrare în evidența sistematică se datorează transcrierii greșite a unor
sume din jurnal în cartea - mare. Identificarea lor se realizează prin punctare între aceste două
registre, sumă cu sumă.
Erorile de stabilire a sumelor în formulele contabile se datorează adunării greșite a
sumelor în cadrul formulelor contabile compuse în evidența cronologică (registrul jurnal). Aceste
erori se identifică prin refacerea calculelor la formulele contabile compuse și prin punctarea
acestor înregistrări cu documentele justificative care au stat la baza lor.
Toate felurile de erori prezentate mai sus sunt determinate de nerespectarea cerințelor
principiului dublei înregistrări a operațiilor economice în conturi, care duce, în continuare, la
nerespectarea principiului dublei centralizări a existențelor, mișcărilor și transformărilor
elementelor patrimoniale, fapt ce se manifestă prin lipsa unor egalități valorice care trebuie să
existe în cadrul balanței de verificare.
10
B. Erori de înregistrare contabilă care nu se pot descoperi cu ajutorul balanțelor de
verificare a conturilor.
Cu ajutorul balanțelor de verificare a conturilor sintetice nu pot fi descoperite erorile care
modifică mișcările în conturi, în mod egal, atât în debit, cât și în credit.
În aceste categorii de erori se pot include:
1. omisiuni ale înregistrărilor contabile;
2. erori de compensație;
3. erori de imputație;
4. erori de înregistrare în evidența cronologică.
Omisiunile de înregistrare contabilă constau în aceea ca anumite operații economice
consemnate în documente au rămas neînregistrate în contabilitatea curentă. Asemenea erori se
pot identifica prin punctarea tuturor documentelor care au stat la baza înregistrărilor în
contabilitatea curentă în vederea descoperirii documentelor care, eventual, nu poartă mențiunea
de confirmare a acestor înregistrări, fie ca urmare a reclamațiilor primite de la partenerii unității
în legătură cu operațiile economice respective.
Datorită acestor erori, apar anumite anomalii privind datele informaționale din unele
conturi, cum ar fi: solduri debitoare la conturi de pasiv sau solduri creditoare la conturi de activ;
drepturi de creanțe neîncasate sau obligații bănești neplătite în cadrul termenului stabilit. Acestea
pot fi descoperite și prin analiza logică a corelațiilor valorice care trebuie să existe în cadrul
balanțelor de verificare analitice.
Erorile de compensație se datorează transcrierii greșite a unor sume din documentele
justificative în registrul jurnal sau din acesta în registrul cartea - mare, în sensul că s-a trecut o
sumă în plus într-o parte a unui cont sau a mai multor conturi și o altă sumă în minus, egală cu
aceea trecută în plus, în aceeași parte a altui cont sau a altor conturi astfel încât, pe total, cele
două categorii de erori se compensează reciproc. Identificarea acestor erori este posibilă datorită
faptului că în balanțele de verificare analitice apar unele solduri nefirești la anumite conturi
analitice (adică sold creditor la un cont de activ sau sold debitor la un cont de pasiv), precum și
în urma reclamațiilor primite de la terți.
Erorile de imputație se datorează transcrierii unor sume, exacte ca mărime, din evidența
cronologică în evidența sistematică, atât în debit cât și în credit, însă nu în conturile la care
11
trebuiau să fie trecute, ci în alte conturi care nu corespund conținutului economic al operației
respective. Aceste erori se identifică la fel ca în cazul precedent, adică prin intermediul unor
solduri nefirești ce apar în cadrul balanțelor de verificare analitice.
Erorile de înregistrare în evidența cronologică se pot datora mai multor cauze, ca de
exemplu: stabilirea greșită a unor conturi corespondente; înregistrarea unei operatii economice
de două ori, atât în debit, cât și în credit; inversarea unor formule contabile; întocmirea corectă a
formulei contabile, dar cu alta sumă, mai mare sau mai mică, decât cea reală, atât în debit, cât și
în credit. Aceste erori pot fi identificate cu ajutorul balanței de verificare șah, care, pe lângă
unele egalități valorice, redă și corespondența conturilor, oferind astfel posibilitatea identificării
corespondențelor eronate dintre anumite conturi, precum și a erorilor de compensație si a celor
de imputație.
Capitolul II. Întocmirea și clasificarea balanțelor de verificare
Balanța de verificare se întocmește obligatoriu, conform legislației în vigoare, la
sfârșitul exercițiului financiar (anual) și ori de câte ori este necesar, în scopul centralizării și
verificării exactității datelor înregistrate în conturi.
2.1. Etapele întocmirii balanței de verificare
Întocmirea balanței de verificare a conturilor sintetice necesită efectuarea următoarelor
lucrari succesive:
1. Înregistrarea tuturor operațiilor patrimoniale care au avut loc, în cursul lunii, pe bază
de documente justificative, în evidența cronologică realizată cu ajutorul registrului - jurnal;
2. Trecerea operațiilor din evidența cronologică în evidența analitică (organizată cu
ajutorul fișelor de cont pentru operații diverse) și în evidența sistematică sintetică, organizată cu
ajutorul fișelor cartea mare (cartea mare șah, fișelor de conturi pentru operații diverse, jurnalelor
de credit sau situațiilor pentru debit);
3. Totalizarea rulajelor debitoare și creditoare, a totalului sumelor debitoare și creditoare
și, respectiv, a soldului final al fiecărui cont, debitor sau creditor, în funcție de conținutul
economic al acestuia;
12
4. Transcrierea datelor din cartea mare în formularul balanței de verificare. Din
experiența practică, rezultă că pentru evitarea eventualelor erori de calcul și înregistrare, este
recomandat să se transcrie în balanța de verificare numai datele cu caracter primar, iar celelalte
să se calculeze în cadrul acesteia. De exemplu, în cazul balanței de verificare cu trei egalități:
soldurile inițiale se pot prelua din balanța de verificare precedentă; rulajele (debitoare, respectiv
creditoare) se transcriu din conturi, iar soldurile finale se calculează direct în cadrul balanței de
verificare.
5. Totalizarea balanței de verificare și controlul corelațiilor valorice. În acest scop, se
totalizează fiecare coloană a balanței și se verifică egalitățile proprii acesteia.
Cu ajutorul balanței de verificare a conturilor sintetice se verifică: corelațiile dintre
egalitățile generate de dubla înregistrare a operațiunilor patrimoniale în contabilitate;
concordanța dintre totalul înregistrărilor din registrul jurnal și totalul rulajelor debitoare,
respectiv creditoare, din balanță; totalul soldurilor finale debitoare, respectiv creditoare, din
"cartea mare" și totalul soldurilor finale debitoare, respectiv creditoare din balanță.
În situația în care nu se verifică egalitățile din balanță sau nu există concordanțele
menționate anterior se procedează la identificarea și corectarea erorilor.
2.2. Clasificarea balanțelor de verificare
În teoria și practica contabilității se folosesc mai multe criterii de clasificare a balanțelor
de verificare, dintre care principalele sunt:
- după felul conturilor pe care le conțin;
- după numărul egalităților pe care le cuprind;
- după conținutul și forma grafică de prezentare.
a) După felul conturilor pe care le conțin, balanțele de verificare se grupează în:
- balanțe ale conturilor sintetice; balanțele de verificare ale conturilor sintetice sau
generale se întocmesc numai valoric pe baza datelor preluate din conturile sintetice și cuprind
toate conturile sintetice folosite în contabilitatea curentă a unei unități într-o anumită perioadă de
gestiune.
13
- balanțe ale conturilor analitice; balanțele de verificare ale conturilor analitice se
întocmesc, cu date cantitative și valorice, (pentru conturile care înregistrează elemente de natura
stocurilor) sau numai valorice (pentru anumite conturi, ca de exemplu 411 Clienti, 401 Furnizori,
etc.), pe baza datelor preluate din conturile analitice, separat pentru fiecare cont sintetic care a
fost desfășurat pe conturi analitice. Sub aspectul momentului, asemenea balanțe de verificare se
întocmesc înainte de balanța de verificare a conturilor sintetice sau generală, motiv pentru care se
mai numesc și balanțe de verificare auxiliare sau secundare.
Spre deosebire de balanța de verificare a conturilor sintetice, care este una singura la
nivelul unității patrimoniale, numărul balanțelor de verificare ale conturilor analitice, depinde de
numărul conturilor sintetice care au fost desfășurate pe conturi analitice. Exemplu de conturi
sintetice care se dezvoltă în conturi analitice și pentru care se întocmesc balanțe de verificare
analitice: 301 "Materii prime", 302 "Materiale consumabile", 401"Furnizori", 411"Clienți", etc.
b) După numărul egalităților pe care le cuprind sau al conținutului lor, balanțele de
verificare se împart în:
- balanțe de verificare cu o egalitate (fie balanța sumelor, fie balanța soldurilor);
- balanțe de verificare cu două serii de egalități;
- balanțe de verificare cu trei serii de egalități;
- balanțe de verificare cu patru serii de egalități.
Din motive de simplificare, pentru conturile analitice se întocmește, în cele mai multe
cazuri, balanța soldurilor.
Balanța de verificare a sumelor cuprinde două coloane, una pentru total sume debitoare
și alta pentru total sume creditoare ale conturilor din registrul cartea mare, la data întocmirii ei,
între care trebuie să existe egalitatea:
Totalul sumelor debitoare (TSD) = Totalul sumelor creditoare (TSC)
Totalul sumelor debitoare se compune din soldurile inițiale debitoare de la începutul
anului plus rulajele debitoare ale conturilor de la începutul anului și până la data întocmirii
balanței de verificare.
Totalul sumelor creditoare se compune din soldurile inițiale creditoare de la începutul
anului plus rulajele creditoare ale conturilor de la începutul anului și până la data întocmirii
balanței de verificare.
14
Înscrierea elementelor respective (totalul sumelor debitoare și totalul sumelor
creditoare) se efectuează separat, pentru fiecare cont în parte.
Simbol cont Denumirea contului Total sume
Debitoare Creditoare
Total
Balanța de verificare a soldurilor este asemănătoare cu balanța de verificare a sumelor,
cu deosebirea că în locul celor două coloane perechi de sume, cuprinde două coloane perechi de
solduri, una pentru soldurile finale debitoare și cealaltă pentru soldurile finale creditoare, prin a
căror totalizare trebuie să rezulte egalitatea:
Total solduri finale debitoare = Total solduri finale creditoare
Ca și în cazul balanței anterioare și această balanță de verificare, prin egalitatea
respectivă satisface cerințele funcției de control al exactității datelor înregistrate în conturi.
Totodată, prezentând situația economico-financiară a unității economice la un moment dat, prin
soldurile finale, debitoare și creditoare ale conturilor, balanța la care ne referim stă la baza
întocmirii bilanțului și permite conducerii unității să cunoască rezultatele activității sale la
perioade scurte de timp, respectiv în intervalul dintre două bilanțuri (care se întocmește anual).
Simbol cont Denumirea contului Solduri finale
Debitoare Creditoare
Total
15
Balanța de verificare cu două serii de egalități, denumită și balanța sumelor și
soldurilor, se prezintă într-o singură variantă și rezultă din combinarea balanței sumelor cu
balanța soldurilor. Ea cuprinde patru coloane: două pentru total sume, debitoare și creditoare și
două pentru solduri finale, debitoare și creditoare, ceea ce permite stabilirea a două egalități între
totalurile coloanelor perechi, de sume și, respectiv, de solduri.
Egalitățile la care ne referim sunt următoarele:
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
Ca urmare, din aceste ecuații valorice se desprinde ideea că balanța de verificare cu
două egalități permite verificarea corelațiilor și realizarea funcțiilor celor două tipuri de balanțe
de verificare (balanța sumelor și balanta soldurilor), din a căror combinare rezultă.
Balanța de verificare cu două egalități nu prezintă informații distincte cu privire la
rulajul conturilor, întrucât acesta apare într-o singură sumă împreună cu soldurile inițiale, aspect
care diminuează proprietățile informative ale balanței pentru satisfacerea cerințelor activității de
analiză în procesul de conducere a unității patrimoniale.
Simbol
cont
Denumirea contului Total sume Solduri finale
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
Total
Balanța de verificare cu trei serii de egalități a fost concepută, tocmai, pentru sporirea
proprietăților informative ale balanțelor de verificare cu una și cu două egalități și pentru
satisfacerea cerințelor muncii de analiză și conducere la un nivel superior. Această balanța de
16
verificare cuprinde șase coloane (trei coloane perechi), din care două coloane pentru soldurile
inițiale debitoare și creditoare, două pentru rulajele lunii curente, debitoare și creditoare, două
pentru soldurile finale debitoare și creditoare, ceea ce permite stabilirea a trei egalități între
totalurile coloanelor perechi astfel:
Totalul soldurilor initiale debitoare = Totalul soldurilor initiale creditoare
Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
Cu ajutorul balantei de verificare cu trei egalitati se realizeaza, atât functiile balantelor
precedente, cât si functia de analiza a activitatii economice. Cu toate acestea, si asemenea balanta
de verificare limiteaza informarea asupra urmaririi în timp, întrucât nu se pot compara
informatiile din conturi din luna curenta cu informatiile din lunile precedente.
Simbol
cont
Denumirea
contului
Solduri initiale Rulaje Solduri finale
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
Total
Balanta de verificare cu patru egalități se prezintă într-o singură variantă sub forma unui
tabel cu opt coloane, din care: două coloane pentru totalul sumelor debitoare și creditoare din
luna precedentă, două pentru rulajele debitoare și creditoare ale lunii curente, două pentru totalul
sumelor debitoare și creditoare (inclusiv rulajele lunii curente) și două pentru soldurile finale
debitoare și creditoare. Aceste coloane permit stabilirea a patru egalități între totalurile
coloanelor perechi astfel:
Totalul sumelor debitoare
din perioada precedenta
= Totalul sumelor creditoare
din perioada precedenta
Totalul rulajelor debitoare
ale perioadei curente
= Totalul rulajelor creditoare
ale perioadei curente
17
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
Balanța de verificare cu patru egalități reprezintă modelul cel mai complet și cel mai
folosit în activitatea practică, întrucât satisface funcțiile celorlalte balanțe sub formă tabelară și,
în plus, oferă informații pentru efectuarea analizei în dinamică a situației economico - financiare
a unității. Totodată, dă posibilitatea stabilirii următoarelor corelații: egalitatea dintre sumele
totale din balanța de verificare întocmită la sfârșitul perioadei precedente și sumele totale la
sfârșitul perioadei precedente din balanța de verificare a perioadei curente; egalitatea dintre
sumele totale din balanța perioadei curente și sumele totale la sfârșitul perioadei precedente din
balanța de verificare a perioadei viitoare.
În condițiile utilizării calculatorului electronic în prelucrarea datelor se realizează
balanța de verificare, cu cinci serii de egalități, adică cu zece coloane. Primele două coloane
reflectă permanent soldurile inițiale (debitoare și creditoare) de la începutul anului, următoarele
două coloane cuprind cumulat rulajele lunilor precedente (debitoare și creditoare), urmate de
perechile de coloane pentru rulaje, luna curentă, total sume la sfârșitul lunii curente și solduri
finale (debitoare și creditoare).
Simbol cont
Den.cont Total sume din
balanţa
precedent
Rulaje Total sume Solduri finale
Total
18
c) După conținutul și forma grafică de prezentare, unele dintre aceste balanțe de
verificare pot fi întocmite într-o singură variantă, iar altele în două variante.
Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, prevede utilizarea balanței de verificare cu
patru serii de egalități, fiind, de altfel, cea mai completă și avantajoasă pentru activitatea practică
de contabilitate.
Balanțele de verificare analitice sau auxiliare se clasifică și ele, după felul soldului pe
care îl prezintă conturile pentru care se întocmesc la sfârșitul perioadei, în:
- balanțe de verificare analitice pentru conturi monofuncționale, care se pot grupa, la
rândul lor, în: balanțe de verificare analitice pentru conturi cu un singur etalon de evidența
(valoric) și balanțe de verificare analitice pentru conturi cu două etaloane de evidență (cantitativ
și valoric).
- balanțe de verificare pentru conturi bifuncționale.
Balanțele de verificare, sintetice și analitice, se întocmesc, în mod obligatoriu, la sfârșitul
lunii și ori de câte ori necesitățile impun acest lucru, în scopul verificării exactității operațiilor
economice în conturi. Pe baza datelor din balanțele de verificare se întocmește bilanțul contabil.
Capitolul III. STUDIU DE CAZ
O societate comercială SC.”ROMFRUIT COMEX”.SRL al cărui obiect de activitate îl
reprezintă comercializarea cu ridicata a mărfurilor.
Firma S.C. Romfruit Comex S.R.L. a fost infiintata in anul 2003, la initiativa actualului Administrator al firmei, domnul
Cavaleru Robert. La baza initiativei sale de infiintare a firmei a stat vasta sa experienta in domeniul comercializarii
legumelor si fructelor, necesitatea dezvoltarii activitatii de import si distributie la nivel national, conform cerintelor si
conjuncturii pietei de legume-fructe la acel moment.
Odata cu evolutia vietii economice a Romaniei, s-a dezvoltat si diversificat atat activitatea comerciala, cat si
patrimonial societatii noastre. Pornind de la 3 angajati, un sediu si o activitate axata mai mult pe import si distributie,
la momentul actual firma detine un teren propriu, amenajat ca si spatiu administrative, spatiu de depozitare si
manipulara, parcare camioane si alte utilitati. Ca si activitate, in prezent, firma presupune, pe linga import si
distributie, si activitati de depozitare, ambalare, etichetare, sortare si alte asemenea activitati, ale caror scop principal
este satisfacerea maxima a nevoilor clientilor firmei
In ceea ce priveste clientii firmei S.C. Romfruit Comex S.R.L., in urma reputatiei pe care societatea noastra
a obtinut-o in cei aproape 4 ani de activitate, putem spune ca numarul acestora este intr-o crestere stabila si
19
uniforma. De obicei, clientii sunt selectati si/sau acceptati dupa natura exigentei fata de produsele comercializate,
seriozitatea in colaborare, etC.
Pornind de la premiza dezvoltarii continue a pietei si cea a diversificarii cerintelor consumatorilor, firma
considera ca fiind absolut necesara cercetarea permanenta a pietei si concordanta cu aspiratiile consumatorilor in
timp.
Prezintă la inceputul lunii martie următoarea situatie în conturi:
Simbol
cont
Denumirea contului Solduri finale
Debitoare Creditoare
1012 Capital social - 30000
104 Prime legate de capital - 500
106 Rezerve - 400
DE REPORTAT - 30900
REPORTAT - 30900
121 Profit şi pierdere - 600
2111 Terenuri 1500 -
212 Construcţii 20000 -
2133 Mijloace de transport 4000 -
2813Amortizari privind imobilizări
corporale- 200
302 Materiale consumabile 210 -
303Materiale de natura obiectelor de
inventor120 -
371 Mărfuri 5000 -
381 Ambalaje 500 -
401 Furnizori - 700
404 Furnizori de imobilizari - 480
4111 Clienţi 800 -
419 Clienţi creditori - 300
421 Personal-renumeraţii datorate - 500
4311 Contribuţii la asigurari sociale - 200
4371 Contribuţii la fondul de şomaj - 150
20
461 Debitori diverşi 200 -
5121 Conturi la banci in lei 1600 -
5311 Casa in lei 100 -
Total 34030 34030
În cursul lunii martie au loc urmatoarele operaţiuni economice:
• Se achiziţionează conform facturii nr.126 din 4 martie mărfuri la un preţ de cumpărare de
700 lei , TVA 24%.
• Se vând unui client P conform facturii nr.250 din 6 martie mărfuri evaluate la preţul de
vânzare de 1000 lei, TVA 24%.
• Se descarcă gestiunea cu preţul de cumpărare al mărfurilor vândute clientului P în valoare
de 700 lei.
• Conform registrului de casă din 10 martie se acordă angajatului M un avans spre
decontare in valoare de 40 lei pentru efectuarea unei deplasări în interesul societatii.
• Conform extrasului de cont din 12 martie se achită prin virament contravaloarea mărfii
achiziţionate cu factura nr.126 din 4 martie.
• Se înregistrează incorporarea la rezerve a primelor legate de capital in valoare de 500 lei.
• Conform statutului de plată întocmit la 13 martie se înregistrează sumele cuvenite unor
angajaţi drept ajutoare pentru pierderea temporară a capacitaţii de muncă in valoare de
100 lei.
• Conform decontului de cheltuieli şi a documentelor justificative prezentate de angajatul
M pe 13 martie la întoarcerea din delegaţie se înregistrează justificarea sumei de 100 lei.
Diferenţa datorată e achitată in numerar.
• Se înregistrează stingerea creanţei faţă de clientul P astfel:pentru suma de 300 lei pe
seama avansului primit anterior, iar pentru diferenţă, încaserea sumei în contul de
disponibilităţi.
• În favoarea furnizorului de imobilizări F se emite un efect comercial în valoare de 480 lei
cu scadenţa peste 2 luni prin care se stinge o obligaţiune de plată.
• Se înregistrează deducerea la sfârşitul lunii a TVA deductibil din TVA colectat.
21
• Se înregistrează închiderea la sfarşitul lunii a contului de cheltuieli şi de venituri ale
perioadei prin contul 121 „profit şi pierdere”.
REGISTRUL JURNAL
1 ℅=401
371
4426
Achiziţionare mărfuri de la furnizor
FACTURĂ
-
700
168
868
2 4111=℅
707
4427
Vândut mărfuri unui client
FACTURĂ
1240
1000
240
3 607=371
Descărcat gestiune pentru mărfuri
vândute,cost de achiziţie 700 lei
NOTĂ CONTABILĂ
700 700
4 542=5311
Acordare avans de trezorerie
REGISTRUL DE CASĂ
40 40
5 401=5121
Achitare prin virament furnizorului de
mărfuri suma de 868
ORDIN DE PLATĂ
868 868
6 1041=106
Incorporat la rezerve, prime legate de
capital in valoare de 500 lei
500 500
22
HOTĂRÂRE AGA
7 431=423
Înregistrare ajutoare materiale
CALCULAŢII
100 100
8 625=℅
542
5311
Înregistrare cheltuieli cu deplasări
DECONT DE CHELTUIELI
100
40
60
9 ℅=4111
419
5121
Înregistrarea stingerii creanţei faţă de
client
EXTRAS DE CONT
300
940
1240
10 404=405
Înregistrarea emiterii unui efect
comercial pentru stingerea unei obligaţii
faţă de furnizor
EFECT COMERCIAL
480 480
11 4427=℅
4426
4423
Regularizare TVA la sfârşitu lunii
DECONT DE TVA
240
168
72
12a 121=℅
607
625
800
700
100
23
Închidere conturi cheltuieli
NOTĂ DE CONTABILITATE
12b 707=121 1000 1000
Total 8176 8176
REGISTRUL CARTEA MARE
D 1012 CSi: 30000R: - -Ts: - 30000Sf: 30000
D 104 CSi: 500R:500 -Ts:500 500Sf: Ø
D 106 CSi: 400R: - 500Ts: 900Sf: 900
D 121 CSi: 600R: 800 1000Ts: 800 1600Sf: 800
D 2111 CSi: 1500R: - -Ts: 1500 -Sf: 1500
24
D 212 CSi: 20000R: - -Ts: 20000 -Sf: 20000
D 2133 CSi: 4000R: - -Ts: 4000 -Sf: 4000
D 2813 CSi: 200R: - -Ts: - 200Sf: 200
D 302 CSi: 210R: - -Ts: 210 -Sf: 210
D 303 CSi: 120R: - -Ts: 120 -Sf: 120
D 371 CSi: 5000R: 700 700Ts: 5700 700Sf: 5000
D 381 CSi: 500
25
R: - -Ts: 500 -Sf: 500
D 401 CSi: 700R: 833 868Ts: 833 1568Sf: 735
D 404 CSi: 480R: 480 -Ts: 480 480Sf: Ø
D 405 CSi:R: - 480Ts: - 480Sf: 480
D 4111 CSi: 800R: 1240 1190Ts: 2040 1190Sf: 850
D 419 CSi: 300R: 300 -Ts: 300 300Sf: Ø
D 421 CSi: 500R: - -Ts: - 500Sf: 500
26
D 423 CSi:R: - 100Ts: - 100Sf: 100
D 4423 CSi:R: - 72Ts: - 72Sf: 72
D 4311 CSi: 200R: 100 -Ts: 100 200Sf: 100
D 4371 CSi: 150R: - -Ts: - 150Sf: 150
D 4426 CSi:R: 168 168Ts: 168 168Sf: Ø
D 4427 CSi:R: 240 240Ts: 240 240
27
Sf: Ø
D 461 CSi: 200R: - -Ts: 200 -Sf: 200
D 5121 CSi: 1600R: 890 833Ts: 2490 833Sf: 1657
D 5311 CSi: 100R: - 100Ts: 100 100Sf: Ø
D 542 CSi:R: 40 40Ts: 40 40Sf: Ø
D 607 CSi:R: 700 700Ts: 700 700Sf: Ø
D 625 CSi:R: 100 100Ts: 100 100
28
Sf: Ø
D 707 CSi:R: 1000 1000Ts: 1000 1000Sf: Ø
Balanţa de verificare pe solduri finale încheiată la sfârşitul lunii februarie:
Simbol
cont
Denumirea contului Solduri finale
Debitoare Creditoare
1012 Capital social - 30000
104 Prime legate de capital - -
106 Rezerve - 900
121 Profit şi pierdere - 800
2111 Terenuri 1500 -
212 Construcţii 20000 -
2133 Mijloace de transport 4000 -
2813 Amortizări privind imobilizările
corporale
- 200
302 Materiale consumabile 210 -
303 Materiale de natura obiectelor de
inventar
120 -
371 Mărfuri 5000 -
381 Ambalaje 500 -
401 Furnizori - 735
404 Furnizori de imobilizări - -
29
405 Clienţi 850 -
4111 Clienţi creditori - -
DE REPORTAT 32180 32635
REPORTAT 32180 32635
419 Efecte de plătit pentru imobilizări - 480
421 Personal remuneraţii datorate - 500
423 Personal ajutoare materiale - 100
4423 TVA de plată - 72
4426 TVA deductibil - -
4427 TVA colectat - -
4311 Contribuţii la asigurări sociale - 100
4371 Contribuţii la fondul de somaj - 150
461 Debitori diverşi 200 -
5121 Conturi la bănci în lei 1657 -
5311 Casa în lei - -
542 Avansuri de trezorerie - -
607 Cheltuieli privind mărfurile - -
625 Cheltuieli cu deplasări - -
707 Venituri din vânzarea mărfurilor - -
Total 34037 34037
Balanţa de verificare cu două serii de egalităţi:
Simbo
l cont
Denumirea contului Total sume Solduri finale
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1012 Capital social - 30000 - 30000
104 Prime legate de capital 500 500 - -
106 Rezerve - 900 - 900
121 Profit şi pierdere 800 1600 - 800
2111 Terenuri 1500 - 1500 -
212 Construcţii 20000 - 20000 -
2133 Mijloace de transport 4000 - 4000 -
30
2813 Amortizări privind
imobilizările corporale
- 200 - 200
302 Materiale consumabile 210 - 210 -
DE REPORTAT 27010 33200 25710 31900
REPORTAT 27010 33200 25710 31900
303 Materiale de natura obiectelor
de inventar
120 - 120 -
371 Mărfuri 5700 700 5000 -
381 Ambalaje 500 - 500 -
401 Furnizori 833 1568 - 735
404 Furnizori de imobilizări 480 480 - -
405 Efecte de plătit pentru
imobilizări
- 480 - 480
4111 Clienţi 2040 1190 850 -
419 Clienţi creditori 300 300 - -
421 Personal remuneraţii datorate - 500 - 500
423 Personal ajutoare materiale - 100 - 100
4423 TVA de plată - 72 - 72
4426 TVA deductibil 168 168 - -
4427 TVA colectat 240 240 - -
4311 Contribuţii la asigurări sociale 100 200 - 100
4371 Contribuţii la fondul de somaj - 150 - 150
461 Debitori diverşi 200 - 200 -
5121 Conturi la bănci în lei 2490 833 1657 -
5311 Casa în lei 100 100 - -
542 Avansuri de trezorerie 40 40 - -
607 Cheltuieli privind mărfurile 700 700 - -
625 Cheltuieli cu deplasări 100 100 - -
707 Venituri din vânzarea
mărfurilor
1000 1000 - -
31
Total 42121 42121 34037 34037
Balanta de verificare cu trei serii de egalitati:
Simb.
cont
Denumire
contului
Solduri initiale Rulaje Solduri finale
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1012 Capital social - 30000 - - - 30000
104 Prime legate de
capital
- 500 500 - - -
DE REPORTAT - 30500 500 - - 30000
REPORTAT - 30500 500 - - 30000
106 Rezerve - 400 - 500 - 900
121 Profit şi pierdere - 600 800 1000 - 800
2111 Terenuri 1500 - - - 1500 -
212 Constucţii 20000 - - - 20000 -
2133 Mijloace de
transport
4000 - - - 4000 -
2813 Amortizari
privind
imobilizările
- 200 - - - 200
302 Materiale
consumabile
210 - - - 210 -
303 Materiale de
natura obiectelor
de inventar
120 - - - 120 -
371 Mărfuri 5000 - 700 700 5000 -
381 Ambalaje 500 - - - 500 -
401 Furnizori - 700 833 868 - 735
404 Furnizori de
imobilizări
- 480 480 - - -
405 Efecte de plătit
pentru imobilizări
- - - 480 - 480
4111 Clienţi 800 - 1240 1190 850 -
32
419 Clienţi creditori - 300 300 - - -
421 Personal
remuneraţii
datorate
- 500 - - - 500
423 Personal ajutoare
materiale
- - - 100 - 100
4423 TVA de plată - - - 72 - 72
4426 TVA deductibil - - 168 168 - -
4427 TVA colectat - - 240 240 - -
4311 Contribuţii la
asigurări sociale
- 200 100 - - 100
4371 Contribuţii la
fondul de şomaj
- 150 - - - 150
461 Debitori diverşi 200 - - - 200 -
DE REPORTAT 32330 34030 5361 5318 32380 34037
REPORTAT 32330 34030 5361 5318 32380 34037
5121 Conturi la bănci 1600 - 890 833 1657 -
5311 Casa în lei 100 - - 100 - -
542 Avansuri de
trezorerie
- - 40 40 - -
607 Cheltuieli privind
mărfurile
- - 700 700 - -
625 Cheltuieli cu
deplasări
- - 100 100 - -
707 Venituri din
vânzarea
mărfurilor
- - 1000 1000 - -
Total 34030 34030 8091 8091 34037 34037
Balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi:
Sim Total sume din Rulaje Total sume Solduri finale
33
bol
cont
balanţa precedentă
Debitoar
e
Creditoar
e
Debitoar
e
Creditoar
e
Debitoar
e
Creditoar
e
Debitoar
e
Creditoar
e
1012 - 30000 - - - 30000 - 30000
104 - 500 500 - 500 500 - -
106 - 400 - 500 - 900 - 900
121 - 600 800 1000 800 1600 - 800
129 4000 - - - 4000 - 4000 -
211 1500 - - - 1500 - 1500 -
212 20000 - - - 20000 - 20000 -
281 - 200 - - - 200 - 200
302 210 - - - 210 - 210 -
303 120 - - - 120 - 120 -
371 5000 - 700 700 5700 700 5000 -
381 500 - - - 500 - 500 -
401 - 700 833 868 833 1568 - 735
404 - 480 480 - 480 480 - -
405 - - - 480 - 480 - 480
4111 800 - 1240 1190 2040 1190 850 -
D.R 32130 32880 4553 4738 36683 37618 32180 33115
REP
.
32130 32880 4553 4738 36683 37618 32180 33115
419 - 300 300 - 300 300 - -
421 - 500 - - - 500 - 500
423 - - - 100 - 100 - 100
4423 - - - 72 - 72 - 72
4426 - - 168 168 168 168 - -
4427 - - 240 240 240 240 - -
4311 - 200 100 - 100 200 - 100
4371 - 150 - - - 150 - 150
461 200 - - - 200 - 200 -
34
5121 1600 - 890 833 2490 833 1657 -
5311 100 - - 100 100 100 - -
5421 - - 40 40 40 40 - -
607 - - 700 700 700 700 - -
625 - - 100 100 100 100 - -
707 - - 1000 1000 1000 1000 - -
Total 34030 34030 8091 8091 42121 42121 34037 34037
Bibliografie
• Bojian Octavian – Bazele contabilitaţii, Editura Eficient
35
• Isai Violeta– Contabilitatea financiara, Editura Didactică şi Pedagogică
• Oprea Ioan – Întocmirea şi audierea bilanţului contabil, Editura Inteloredo
• Ristea Mihai – Contabilitatea întreprinderii, Editura Mărgăritar
• Manual de contabilitate de clasa a X-a, Editura Humanitas
• www.elearning.masterprof.ro
• www.contabiliul.manager.ro