----

Cercetătorii sugerea -ză că sistemele infor-matice pot fi folosite înmulte direcŃii, de la eli -minarea unui număr im -portant de riscuri pânăla handicapul distanŃeireferitor la interacŃiuneasocială.Donald Janelle foloseaexpresia „convergenŃatimp-spaŃiu la finele

anilor `60 pentru a des crie capacitatea detransport, a tehnologiilor pentru apropiereadiferitelor locuri”. Riscul despre care discutămeste între cel care minimalizează profitul şitraiul bun al celor care locuiesc în zonelerurale. Aceşti indivizi pot profita de acestetehnologii, iar tehnologiile de informare oferăacest lucru pe deplin.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Dumnezeu a aşezatmunca drept sentinelăpentru virtute”

Napoleon

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 347 anul VIII vineri, 18 mai 2012 1 RON

Primul lucru pe care l-a des -coperit premierul Victor Ponta dupăînscăunare a fost că nu existăviaŃă după Boc şi MRU, fără FMI.Drept care, s-a dus urgent laJeffrey Franks care tocmai îşi fă -cea pentru ultima dată bagajele,să-i ceară permisiunea pentrumăsurile populiste pe care toc-mai le anunŃase cu o zi înainte,când era încă în OpoziŃie.Al doilea lucru – că nu sunt bani

pentru onorarea promisiunilor. FMI-ul îŃi dă, dar îŃi punecondiŃii. Şi aşa a redescoperit dl. Ponta cel de-al treilealucru important, binecunoscut de altfel de toŃi predece-sorii săi, dar fără niciun folos: că banii cei mai ieftini,banii salvatori pentru România, măcar o vreme, ne staula îndemână, la Bruxelles, de vreo cinci ani de zile.

Ne uit@m la baniieuropeni ca vulpea

la struguri

PUNCTULPE EUROPA

continuare ^n pag. 3

”Dacă statul este foarte puternic, ne zdrobeşte. Dacă este slab, vom pieri”

Paul Valéry

... În 27 august 1789, după căderea Bastiliei în 14 iulie acelaşian şi încă plină derulare a RevoluŃiei Franceze, printre altele prin măsuri instituŃionale caatare, Adunarea Constituantă s-a reunit pentru a statua asupra menŃinerii dreptului de vetoavut până atunci de regele Ludovic al XVI-lea. DeputaŃii conservatori, favorabili menŃineriiacestui veto regal, se aflau, totalmente fără semnificaŃie, grupaŃi în hemiciclul drept al sălii.Aşa s-a nimerit. Cei ostili menŃinerii s-au aflat grupaŃi, tot fără semnificaŃie, în hemiciclulstâng al acelei săli. Aşa s-a potrivit. De aici, tradiŃii cu privire la calitatea mesajului unei părŃisau alteia, imprimată conştiinŃei publice şi acceptată destul de repede de aceasta: „dreapta”mai conservatoare, iar „stânga” militând net pentru schimbare, pentru egalitate, iniŃial pentruacea schimbare. Faptul s-a răspândit rapid şi a fost acceptat, tot rapid, în Europa şi în lume...

- câteva coordonte -Cererea şi oferta de cre dite

diferă fundamental de la Ńară laŃară, cu toate că, în ultimii ani,creditul a înregistrat un nivel sem -nificativ de creştere în cea maimare parte a Europei. În anumiteŃări, cum ar fi Marea Britanie,Germania, Spania şi FranŃa cere -

rea şi oferta de credit au unnivel ridicat, în timp ce în alteŃări cum ar fi Portugalia, Italia,

Ungaria, România şi Bulgaria, acestea rămân la un nivelceva mai scăzut. De ce aceste diferenŃe? Solicitarea şiacordarea de credite diferă din cauza unor factori, cumar fi cei politici, eficienŃa sistemului de justiŃie din Ńararespectivă, dezvoltarea pieŃelor locale de creditare – careau un impact semnificativ asupra cererii şi ofertei decredite, la fel ca şi mărimea acesteia.

14 mai 1948. Proclamarea Statului Israel, de către David Ben Gourion

Verdictul francez (I)- reflec]ii }i marginalii -

continuare ^n pag. 4-5

Dan POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Emil DAVID

conf. univ. dr. R@zvanSorin {ERBU, ULBS

„Zile de foc” în ]ara coco}ului galic

continuare ^n pag. 7

Posibile implica]iiale sistemelorinformatice

pentru zona rural@

continuare ^n pag. 2

Prin expozi]iile de art@ sibiene

Retailul trebuie să se adap -teze la noile obiceiuri de con-sum, iar deciziile strategice lua -te de marile companii nu pot fiignorate. Aceste de cizii influen -Ńează doi actori importanŃi ai vie-Ńii economice şi sociale: produ -cătorii şi consumatorii. În prezent, asistăm la o bă -

tălie în adevăratul sens al cu -vântului în ceea de priveşte cotade piaŃă. Cu câŃiva ani în urmă,

numai persoanele cu venituri mici frecventau maga-zinele discount, însă acum nu mai există o astfel dediferenŃiere a clientelei formatelor comerciale.

InfluenŃa specificului pieŃelor asu pra formatului comer -cial: primele forme ale magazinului discount în Germania

continuare ^n pag. 6

Modelul „low cost”în retail (I)

Paris

Bucureşti. Palatul Victoria, sediul Guvernului României.ec.drd. Ioana MădălinaBUTIUC, ULBS

Pesimi}tii (II)stud. Cristina FLOROIU, ULBS pag. 3

dr. Lucian BELAŞCU

Creditele în sistemul financiarromânesc- coresponden]@ din Germania-

Radu Silvia - Grădina cu îngeri

RURAL INFORMATIC~2 VINERI 18 MAI 2012

urmare din pagina 1Folosirea sistemelor informatice

ar putea avea un impact mai mareasupra unor persoane din zona ru -rală decât a celor care locuiesc înmediul urban întrucât o persoanăcare locuieşte în zona rurală poateaccesa informaŃia şi serviciile la carenu avea acces înainte.

Una dintre aplicaŃiile cele mai noicare poate susŃine dezvoltarea dura-bilă a zonelor rurale este SistemulInformatic Geografic (SIG). StephenWise un nume recunoscut in acestaceastă direcŃie a cerectărilor, de -fineste SIG-ul ca un sistem ce esteutilizat pentru a crea, stoca, a ana -liza şi prelucra informaŃii distribuitespaŃial printr-un proces computerizat.Specific unui SIG este modul deorganizare a informaŃiei ce o ges-tionează. Astfel sunt două categoriide informaŃie: una grafică şi una subforma unei baze de date ce o în -soŃeşte. Cea grafică indică repartiŃiaspaŃială a elementelor studiate iarcea sub formă de bază de date poatestoca atributele asociate celei grafice.

Agricultura este un sector de afa -ceri ideal, potrivit pentru aplicaŃia Sis -temelor Informatice Geografice (SIG)deoarece este o bază de resurse natu -rale, care solicită mişcarea, distribu -Ńia şi/sau utilizarea cantităŃilor mari deproduse, bunuri şi servicii, şi este ne -cesar să înregistreze detalii din opera -Ńiile de afaceri din zonă către piaŃă.

Aproape toate detaliile agriculturiiau câteva forme de componente spa -Ńiale, iar SIG-ul permite să vizualizeziinformaŃia care poate în alte circum-stanŃe să fie dificil de interpretat.

Mediul înconujurător la rândul lui areun impact major asupra agriculturii.Iată aşadar cum SIG poate să vină însprijinul dezvoltării rurale şi să ana -lizeze factorii de risc care in fluenŃeazăproducŃia naturală de agricultură.

Factorii naturali de risc care pot filuaŃi în considerare sunt: degradareapământului, inundaŃie, umididate, acŃiu -nea animalelor sălbatice, etc. UtilizareaSIG-ului permite adaptarea măsurilorimportante pe termen scurt sau lung

pentru a reduce factorii de risc asu -pra producŃiei agricole.

În aceaşi direcŃie acŃionează şieconomia digitală tratată în articolelepublicate în numere anterioare. Dupăcum precizează şi Cristiana Cristu -reanu, în economia materială este totmai accentuată tendinŃa de integrarepe verticală în scopul minimizării ris -curilor care apar datorită interdepen-denŃelor dintre diferitele niveluri ier-arhice în interiorul unei ramuri indus-triale. Spre deosebire, economia dig-itală este antrenată într-un proces dedezintegrare verticală, fiind reŃi nute,în cadrul fiecărei entităŃi economicedoar elementele definitorii ale activi -tăŃii desfăşurate. Acestea sunt, de obi-cei, informaŃiile despre consumatorişi accesul în timp real la acestea. Înacelaşi timp, relaŃiile cu partenerii deafaceri de pe piaŃa naŃională sau ex -ternă e transformă din relaŃii bazatepe investiŃii şi control în relaŃii decolaborare şi alianŃe strategice.

Din câteva studii existente, caredezvoltă relaŃiile între sustenabilitateaînconjurătoare, performanŃa economi -că, competitivitatea au fost puternic

dezbătute de mulŃi ani şi încă nuexistă o poziŃie unanim acceptată.

Trebuie să atragem atenŃia sprecartea Dr. Javier Carrillo-Hermosillanu mită „Eco-inovare”. Aici sunt douăimportante puncte de vedere, că lite -ratura ne dă legătura între performan -Ńa mediului înconjurător şi cea econo -mică, care ridică diferite perspectivepe această relaŃie. Acestea sunt :

Viziunea tradiŃionalistă sau neo-clasică văzută ca un schimb întreperformanŃa de mediu şi competivi-tate, potrivit acestei viziuni scopul re-gularizării meidului este să maximi -zezi bunăstarea socială făcând firmelede poluare responsabile de costurilenegative produse corectând astfel şicolaps-ul pieŃei.

Drept consecinŃă, politicile mediu -lui pot avea un impact advers asu -prea competitivităŃii atâta timp câtaceastă regularizare impune costurisuplimentare pentru firme.

Această greutate poate fi de in -teres în mod particular în industriilecu impact ambiental substanŃial undecosturile în producŃia totală suntconsiderate mai mari decât sectorul

de fabricaŃie. O strategie defensivă şiadaptarea tehnologiilor finale poate fide aşteptat.

O abordare revizionistă, adoptă operspectivă mai dinamică între sus -tenabilitate şi competitivitate şi dă un rolcentral schimbului tehnologic şi inovaŃiei.

PerformanŃa ambientală mai bunăpoate duce la costuri de producŃiemai scăzute şi să crească competi-tivitatea prin eficienŃă, productivitateşi noi oportunităŃi pe piaŃă.

După aşa-zisa ipoteză Porter, re -gularizarea mediului ar putea forŃafirmele de poluare să caute inovaŃii,să reducă costurile de producŃie, îm -bunătăŃind competitivitatea şi condu -cerea firmei spre o relaŃie pozitivă întremediu şi performanŃa econo mică. Adi -Ńional, companiile pot ob Ńine „avan-tajele primului care face mişcarea”prin promovarea inovaŃiei însăşi şi princrearea unor noi segmente de pieŃesau pieŃe. Politicile de mediu pot ajutafirmele să îşi des copere ineficienŃeleşi sursele de avantaj competitiv, pro-movând inovaŃia şi gândirea creativă.Punând deoparte aceste discuŃii teo-retice, şi în termeni mai practici,este clar că dezvoltarea tehnologicăşi considera Ńiile instituŃionale joacăun rol important în tranziŃia sistemu-lui economic spre sustenabilitate. Înalte cuvinte, schimbarea tehnologicăeste probabil o condiŃie necesară, ast-

fel insuficientă pentru a obŃine suste -nabilitatea. Schimbări insitiŃionale, in -cluzând schimbările de rutină, normelesociale, regulile formale, etc., sunt ne-cesare nu doar pentru a induce schim-bările tehnologice cerute, dar şi a în -curaja schimbările comportanmentalela toate nivelurile sociale în direcŃiimult mai sustenabile.

Actualele prbleme majore de me -diu, precum schimbarea climei, dis-trugerea stratului de ozon, pierdereabiodiversităŃii, degradarea şi eroziu -nea solului şi poluarea apei sunt ca -racterizate de delocalizarea lor, denesiguranŃă, ireversibilitate, comple -xitate referitoare la consecinŃe şi po -sibilitatea lor de a apărea.

Avantajele utilizării Sistemelor In -formaŃionale Geografice în zonele ru -rale reprezintă un model ce se poateaplica extins atât la nivel naŃional,dar şi regional sau global.

**************

Această lucrare a fost cofinanŃatădin Fondul Social European, prin Pro gra -mul OperaŃional Sectorial Dezvolta reaResurselor Umane 2007-2013, proiectnumărul POSDRU/89/1.5/S/63258 ”Şcoa -la postdoctorală pentru biodiversitatezootehnică şi biotehnologii alimenta-re pe baza ecoeconomiei şi bioeco -nomiei necesare ecosanogenezei”.

Posibile implica]ii ale sistemelor informaticepentru zona rural@conf. univ. dr. R@zvan Sorin{ERBU, ULBS

3BANI EUROPENI DOCTRINEVINERI 18 MAI 2012

urmare din pagina 1Noi ne uităm la ei, vorbim de ei,

scriem de ei, am înfiinŃat până şi unminister specializat pentru ei (şi pen-tru fericitul domn Orban), dar dupăcum dovedesc realităŃile, le facem petoate degeaba. Banii puşi deopartepentru România rămân acolo undesunt, spre beneficiul UE şi pagubanoastră, dintr-un motiv cât se poatede simplu: sunt mai greu de rătăcitprin buzunarele ministeriabililor şi oa -menilor de afaceri români. Fiindcăsunt controlaŃi „la sânge”, pentru căsunt banii adunaŃi de la cetăŃenii dintoate celelalte 26 de Ńări membre aleComunităŃii Europene.

Ne lovim de controale ca taurulde zid. Cel mai recent audit al Co -misiei Europene a constatat şi sem -nalat slă biciuni majore în detectareaşi prevenirea neregulilor ce apar înachizi Ńiile publice pe proiectele dinfonduri europene.

În consecinŃă, s-au impus autori -tăŃilor de la Bucureşti măsuri severe,printre care sancŃionarea conflictelorde interese, standardizarea licitaŃiilorşi respectarea strictă a termenelor dedecontare a banilor către beneficiari.Într-adevăr, potrivit procedurilor şire gulilor europene, de la depunereadocumentaŃiei până la intrarea bani -lor în conturile beneficiarilor nu artre bui să treacă mai mult de un an.Însă, ca la noi, la nimeni! Sunt si -tua Ńii demonstrate când numai în pri -

mele faze din circuitul documenteloraşteptarea poate dura câŃiva ani şipresupune mii de pagini de semnă-turi olografe. BirocraŃia româneascăeste atotstăpânitoare şi ea înfloreşteiar şi iar, ori de câte ori stăpânireapolitică schimbă echipele de con -ducere ale AutorităŃilor de Mana -gement, fie când modifică intempes-

tiv regulile în timpul jocului. Aşa, în -cât, suntem nevoiŃi să constatăm căprincipalul motiv pentru care Româ -nia se află în coada clasamentuluiprivind absorbŃia fondurilor UE nuvine de fapt de la Bruxelles, ci dininstituŃiile birocratice autohtone.

Acum, pe deasupra, ne preseazănemilos şi criza de timp. Constatăm

că suntem aproape de capătul exer-ciŃiului bugetar 2007 – 2013 şi maiavem la dispoziŃie 19 miliarde euroalocate ca fonduri structurale Ńăriinoastre. Cum o vom face? Evident,nu ştim, de vreme ce însuşi comis-arul UE pentru Politică Regională,Johannes Hahn, se vede dator să vi -nă la Bucureşti să ne Ńină socotelile:

„Doar pentru acest an ar fi necesarsă primiŃi plăŃi de peste 30 de mili -oane de euro PE SĂPTĂMÂNĂ (s.n.)până la finele lui 2012, pentru aîndeplini toate criteriile”.

Calculul comisarului european as -cunde o ameninŃare volatilă. Adică,este foarte important pentru Româ -nia să demonstreze că poate utilizafondurile existente. Astfel, bugetuleuropean pe perioada 2014 -2020,fiind croit în funcŃie de performanŃelestatelor membre în utilizarea banilor,ne vom trezi cu alocările viitoare tăia -te corespunzător gradului slab de ab-sorbŃie. Adică, mai pe înŃelesul tutu -ror, riscăm să primim din 2014 maipuŃini bani de la Uniunea Europeană.Să contrapunem această perspectivădezastruoasă unei recente modelărieconomice realizată de Comisia Na -Ńio nală de Prognoză. Potrivit acesteia,Produsul Intern Brut al României arputea avansa cu 2 la sută pe an mairapid în cazul în care absorbim într-omăsură optimă fondurile europene.În situaŃia în care rata absorbŃiei seapropie de zero, deficitul bugetar vafi în 2012 de 3,1 la sută, faŃă de Ńin -ta de 1,9 la sută stabilită de Mi -nisterul FinanŃelor.

Altfel spus, riscăm să pierdem şifragilele echilibre macroeconomice pecare le-am obŃinut cu austeritate şicu atâtea sacrificii la nivelul popula -Ńiei. Şi atunci nu ne-ar mai rămânedecât să cântăm de la capăt romanŃadâmboviŃeană uşor adaptată „Banii (eu -ropeni), eterna poveste”. Iar la re -fren, să fluierăm a pagubă...

Emil DAVID

Robert Thomas Malthus şi teoria sa demo-economică

Robert Thomas Malthus (1776-1834),cleric şi profesor de colegiu, îşi de -săvârşeşte studiile la Universiatea Cam-brige. În 1798, la 32 de ani publicălucrarea “Eseu asupra principiului po -pu laŃiei” iar în 1820 îi apare şi lucrareaintitulată “Principii de Economie Po -litică”, aceasta din urmă fiind prece-dată de numeroase studii privitoareala legea grâului, a rentei şi a săracilor.

Lucrarea care l-a consacrat dreptreprezentant marcant al liberalismuluiclasic este “Eseu asupra principiuluipopulaŃiei”. FaŃă de gânditorii vremii,el are o optică aparte în ceea ce pri -veşte analiza realităŃilor economico-so -ciale existente la acea dată. Este vorbade faptul că a urmărit să surprindăimpactul pe care-l poate avea asuprasocietăŃii creşterea populaŃiei. Teoriamalthusiană asupra creşterii populaŃieia avut consecinŃe analitice ce au fă -cut-o să devină parte integrantă a eco -nomiei clasice, mult timp după ce “vi -ziunea” sub care a fondat-o Malthusa fost lăsată la o parte.

Principiile enunŃate de Malthus în"Eseu" pot fi sintetizate astfel:

PopulaŃia este, în mod necesar,limitată de mijloacele de subzistenŃă;

PopulaŃia creşte invariabil acolo

unde mijloacele de subzistenŃă cresc,dacă nu este împiedicată de uneleobstacole foarte puternice şi evidente;

Aceste obstacole şi acelea carestăvilesc forŃa preponderentă de creş -tere a populaŃiei şi îi menŃin efectele,la acelaşi nivel cu mijloacele de sub-zistenŃă, se reduc toate la abstinenŃămorală, viciu şi mizerie.

În “Eseu asupra principiului popu-laŃiei” Malthus s-a străduit să vadă în“geneza şi desfăşurarea unor fenome -ne economice, factori de natură bio-logică”. El a căutat să sublinieze că“natura a pus în om un instinct care,dacă-i lăsat în voie, îl hărăzeşte foa -mei, morŃii şi viciului”. În acest cadruel releva pericolul imediat al creşterii curepeziciune a populaŃiei, paralel cu înce-tineala relativă a sporirii cantităŃii bunu-rilor de subzistenŃă, aceasta din urmăfiind reflectată în dimensionarea puteriide producŃie a unui pământ dat. Prinurmare, este vorba de o creştere înprogresie geometrică a populaŃiei şi desporire în progresie aritmetică a hra -nei şi a altor mijloace de subzistenŃă.

De aceea, se poate spune că popu-laŃia, atunci când nu este oprită denici un obstacol, se dublează la fie -care 25 de ani, sau creşte în progre-sie geometrică (o rată de creşteremedie anuală de 3%). El estima că, îndouă secole, populaŃia ar fi, faŃă demijloacele de subzistenŃă, în proporŃiede 256 faŃă de 9, în trei secole de4096 faŃă de 13, iar în două mii deani, diferenŃa ar fi aproape incalcula-bilă. Perioada de dublare a populaŃieia fost luată în cadrul lucrării mai scurtădecât apare ea în realitate datorităobstacolelor pe care autorul prevedeacă le va întâmpina.

Creşterea în progresie geometricăa populaŃiei are drept cauză segmen-tul cel mai sărac al acesteia, deoarece,nu are o conduită castă. “Sunt foarte

puŃine Ńări, scrie Malthus, unde nu seobservă o constantă sforŃare a popu-laŃiei de a creşte peste mijloacele desubzistenŃă. Această sforŃare, constan-tă în acŃiunea sa, tinde tot aşa deconstant să cufunde în disperare cla -sele inferioare ale societăŃii şi se opunela orice îmbunătăŃire a stării lor”.

FaŃă de această situaŃie, Malthusare o serie de soluŃii pe care statuleste chemat să le înfăptuiască.

Ca remediu sunt propuse: războa iele,conflagraŃiile, creşterea deliberată a morta-lităŃii la popoarele mai puŃin civilizate.Dintre remediile preventive amintim: ra-ta mortalităŃii la popoarele ci vilizate,mai ales în perime trul păturilor socialesărace care nu sunt apte să-şi creezemijloacele materiale necesare unui traiminim considerat decent.

La numai trei ani de la publicarea“Principiilor” lui David Ricardo, apareşi lucrarea malthusiană, “Principii deEconomie Politică” (1820). Aici Mal -thus încearcă o tranşare a disputeiprivind legăturile ştiinŃei economice cuo serie de domenii înrudite, autorulsusŃinând că “economia politică aremai mult relaŃii cu morala şi politicadecât cu ştiinŃele matematice”. El vasusŃine ca economia politică a devenitştiinŃă atunci când a putut fi în mă -sură să explice avuŃia naŃiunilor, sur -sele acesteia, modul de întrebuinŃare,de reproducere şi sporire

Potrivit concepŃiei malthusiene, avu-Ńia cuprinde acele bunuri şi servicii ma-teriale şi imateriale care pot servi omu-lui şi care au valoare de schimb sau,cum spune însuşi autorul, acele “obiectemateriale necesare, utile sau plăcuteomului care au solicitat un efort alactivităŃii umane pentru a fi apropiate”.

Malthus adoptă concepŃia potrivitcăreia avuŃia trebuie să crească con-tinuu şi în acelaşi mod să se con-sume. Criticând legea lui Say, Malthus

sesizează că, prin acumularea accen-tuată de capital pot apărea şi se potmanifesta o serie de nepotriviri întrecreşterea cererii şi cea a ofertei. Acu -mularea accentuată de capital stimu -lează oferta generală de mărfuri şiservicii, concomitent cu limitarea ce -rerii solvabile, fapt care pregăteşteterenul pentru crize şi şomaj. El cautăsă explice şi să găsească posibilesoluŃii la problema sărăciei şi a lipseide locuri de muncă în condiŃiile creş-terii avuŃiei şi a capitalului; la proble-ma supraaglomerării pieŃelor cu măr-furi şi crizelor prin intermediul teorieidemo-economice.

Autorul declară că, în ceea ce pri -veşte principiul populaŃiei, nu se puneniciodată întrebarea dacă o Ńară poateproduce mai mult, ci dacă este înstare să producă suficient, spre a Ńinepasul cu o creştere aproape nelimitatăa populaŃiei.

În ciuda predicŃiei lui Malthus, atâtpopulaŃia, cât şi salariile au continuat

să crească în Ńările dezvoltate. Creş -terea populaŃiei s-a dovedit inferioarăcreşterii economice. Acesta s-a datoratprogresului tehnic (subapreciat deMalthus), declinului ratei natalităŃii pemăsura creşterii veniturilor, precum şiintroducerii în circuitul agricol a noiterenuri. Argumente în favoarea teorieimalthusiene par a fi oferite de uneleŃări în curs de dezvoltare, confruntateîn întreagă perioadă postbelică cu fe -nomenul "exploziei demografice" şi re -ducerea venitului pe locuitor.

Istoria economică şi evoluŃia demo -grafică în Ńările dezvoltate evidenŃiazăsituaŃii mult mai variate, sensuri sinu -oase şi contradictorii ale dinamiciicelor două procese. De pildă, amelio-rarea condiŃiilor de viaŃă a influenŃatcomportamentul demografic familial,în sensul scăderii natalităŃii. Cu toateacestea, nu se poate concluziona căpretutindeni şi întotdeauna se înregis -trează o tendinŃă inversă faŃă de con-cluziile formulate de Malhus.

stud. Cristina FLOROIU, Fac. de{tiin]e Economice, ULBS

Pesimi}tii (II)

Ne uit@m la banii europeni ca vulpea la struguri

Bruxelles. Comisia Europeană

Th. R. Malthus

Londra la începutul secolului al XIX.

urmare din pagina 1Multă vreme s-a acreditat ideea că

stânga prefera progresul, tradiŃiei, liber-tatea omului în raport cu chingile servi-tuŃii, cu ordinea deja statuată, egalitateafaŃă de ierarhii ereditare şi de multe orideloc meritate, solidaritatea, cu precăderecea socială, fraternă, individualismului.Iar pentru dreapta, situaŃia era invers.

... Iată însă că experienŃe nefericite,uneori chiar dezastruoase ale socialis-mului şi comunismului de model sovie-tic au demonstrat că nu este suficient săte reclami de la Marx şi cu „grijă faŃăde om” pentru a asigura bunăstarea şifericirea oamenilor. După cum capitalis-mul, mai ales excesele sale, care augenerat crize economice fără precedent,războaie, împilări, o cruntă exploatare,nu doar colonială, dezastre sociale imen-se, opulenŃă pentru puŃini şi mizeriepentru foarte mulŃi, au demonstrat că„libertatea fără control” poate să clatineşi chiar să distrugă democraŃiile, insti-tuŃiile, societăŃile, umanismul. Tocmaide aceea, valori fundamentale precumdreptul la viaŃă, dreptul la muncă şistimularea, asigurarea lui ca atare, pre-cum laicitatea, precum naŃiunea cu drep-turile şi obligaŃiile apartenenŃei la ea,precum libertatea de a face şi de aspune au migrat dintr-un câmp în altul,fiecare, însă, dintre aceste câmpuri, de„dreapta” sau de „stânga” revendicân-du-le, deseori, ca atare. Doar pentru eleşi contestându-i pe ceilalŃi, ceea ce eraeronat. Este aceasta, în opinia mea, fali-mentul actual al unor modele incapabilesă surprindă o realitate foarte, extremde complexă, pe orizontală dar şi înprofunzime. Un faliment care determină,deseori, ca frontierele, mai demult re-cunoscute, dintre „dreapta” şi „stânga”să devină obsolete, caduce. Greu maipoate concepe cineva astăzi că reali-tatea, tot mai greu cunoscută şi tot maigreu previzibilă, trebuie înregimentatăstrict într-un model politic şi că numodelul politic trebuie mai mult adap-tat funcŃie de realităŃi...

Desigur, că anumite coordonate pe

„dreapta” sau pe „stânga”, mai famili -are unei părŃi sau alteia, dar fără o re -prezentare practică prea profundă, s-aumenŃinut şi se menŃin. Şi care ar puteafi acestea? Voi cita, pe lângă cele ceafirm eu, şi scriitori francezi, nu de S.F.ci ancoraŃi în realitate. Scriitori, şi nu doareconomişti, deoarece a privi economiaca ruptă de viaŃă este o eroare, o mareeroare. Iată, dar, sunt cei de „stânga”- şi amintesc în acest sens opinia scri-itorului şi scenaristului de cinema şiteleviziune Dan Franck – care „situeazăomul şi drepturile sale în centrul pei -sajului politic pe care îl propun”. Şi suntcei de „dreapta” care plasează „în cen-trul peisajului politic propus de ei, oa -menii şi interesele lor. Iar într-o civiliza-

Ńie umanistă, cum trebuie să fie civi -lizaŃia noastră de acum, „drepturile unoroameni nu pot dăuna drepturilor altoroameni”. Pe când „interesele unora potmerge - şi chiar merg – împotriva in -tereselor altora”. De multe ori, mai arătaD.F., „dreapta” a refuzat şi refuză alto-ra, celor mai mulŃi, în afara marilor mag-naŃi, dreptul de a participa şi ei la îm -părŃirea bogăŃiilor produse, fie ele eco-nomice sau intelectuale. Tot aici se re -levă, deseori, refuzul melanjelor de cul-turi, al multiculturalismului, se relevă „con -servarea conservatorismului”, menŃine -rea inexpugnabilă a privilegiilor, a unorsocietăŃi închise pentru mulŃi, menŃi -nerea şi chiar amplificarea autoritaris-mului. O arată însăşi istoria economică

a lumii. Pentru stânga, afirmă acelaşiDan Franck, lucrurile stau invers. Semai acreditează ideea că „stânga” nicipe departe nu exclude competiŃia întreoameni, dar nu promovează acea com-petiŃie acerbă, cu orice mijloace, carenu ridică, ci distruge, de fapt, omul...

Un alt scriitor însă, Denis Tillinac, cu„intonaŃie majoră” de dreapta, subliniazăcă „a fi de stânga înseamnă să crezi căparadisul promis de evanghelişti poatefi pe pământ. Că omul se află într-oarmonie prestabilită, prin satisfacereanevoilor sale materiale, cu un viitor detipul celui promis de Marx, un viitorcare merge în direcŃia unui plus deegalitate şi de fraternitate. Înseamnă săcrezi că omul poate în mod raŃional să

producă o sociabilitate notabilă şi feri-cire pentru toŃi. Or, a fi de dreaptaînseamnă că nu crezi în aceste idei”.Totuşi, suprapunând o concepŃie pestealta şi excluzând exagerările – scriitoriisunt, deseori, tentaŃi astfel – eu amsentimentul că sunt numeroase lucruricomune ambelor părŃi. Că diferă, într-omăsură, stimularea fie a cererii, fie aofertei globale. Şi cum modificărilepolitice sunt determinate de dinamici şiflexibilitate, consider, deopotrivă, că teri -toriul comun se amplifică.

Iată dar, apreciez, clivajul destul deşubred, foarte şubred chiar deseori, din-tre „dreapta” şi „stânga”, clivajul care acaracterizat recentele alegeri prezi-denŃiale – turul 2 – din 6 mai a.c. dinFranŃa. De fapt, până la urmă toŃi sun-tem tentaŃi să credem că vom trăi maibine, că suntem egali prin naştere, căsunt instituŃii care ne protejează potrivitConstituŃiei, că suntem îndreptăŃiŃi cutoŃi să avem aspiraŃii şi nu doar ceicare au ajuns să trăiască de pe un talerde aur, pe alt taler de aur, că trebuiecreate resurse astfel. Cu alte cuvinte,mai mult sau mai puŃin de „stânga”, maimult sau mai puŃin de „dreapta”, mai alespentru a produce resurse, disponibilităŃi,nu avem cum să nu fim. CompetiŃie înproducŃie şi solidarităŃi în distribuŃie,desigur, cu relaxările necesare. Iar Sar -kozy, în cuvinte, a confirmat-o adeseori.Au rămas, deci, să decidă nu atât mo -delele, ci mai mult realităŃile, modelulcomportamental social al candidaŃilor,deosebirea dintre vorbe şi fapte, far -mecul şi savoarea lor, „savoir-faire”-ulacestora. Au rămas să decidă capaci-tatea candidaŃilor de a se face înŃeleşipentru public, seriozitatea şi traseele lorprofesionale. Au rămas să decidă pu -terea, foarte importantă, a susŃinerilorpolitice, a partidelor din „spate”. Iar ver-dictul dat de urne a fost în favoareasocialistului François Hollande – 51,7%din voturi, preşedintele în exerciŃiu, Ni -colas Sarkozy, pierzându-şi „scaunul depreşedinte” cu 48,3% din voturi. Aşadar,François Hollande: al doilea preşedintede “stânga” (după François Mitterrand)al celei de a V-a Republici.

continuare în pagina 5

FRAN[A VINERI 18 MAI 20124

c my b c my b

c my bc my b

Dan POPESCU

„Zile de foc” în ]ara coco}ului galicVerdictul francez (I)- reflec]ii }i marginalii -

Paris: Palatul “Elysèe”, sediul PreşedenŃiei FranŃei.

VINERI 18 MAI 2012 5

c my b c my b

c my b

FRAN[A

c my b

urmare din pagina 4... M-am aflat în FranŃa – la Rennes,

la Paris, la Nantes, la Le Hàvre, laCombourg, la Saint-Mallo, la Mont-Saint-Michel, în aceste „zile de foc” – 2-12mai 2012, respectiv în 6 mai alegereapreşedintelui şi mai apoi primele impre-sii – este drept, fierbinŃi – primele re -flecŃii, primele comentarii, marginaliile lacald. Am avut posibilitatea să discutamplu cu profesori şi politicieni, exce-lenŃi cunoscători ai istoriei şi realităŃilorFranŃei, dar şi frugal – în metrou, auto-buze, la restaurant, etc. – cu francezi catoŃi ceilalŃi, cu gândurile şi speranŃelelor deseori comune. Pe urmă televiziu -nea, radioul, jurnalele precum şi multedin ceea ce ştiam şi ştiu despre FranŃa.Care au fost, dar, gândurile şi observaŃi-ile mele în toate aceste sensuri? Voiîncerca redarea lor, cerând însă citito-rilor îngăduinŃa pentru unele aproximărimai greu de evitat...

... În timpul crizei, şi „dreapta” darşi „stânga” au militat pentru austeritate.Din perspectiva „stângii”, în ideea soli-darismului social, gândirea lui LeonBourgeois, dar şi a altora, de la CharlesGide la François Hollande, la austeritatetrebuie să participe toŃi. În măsură, însă,adecvată posibilităŃilor fiecăruia. Dacădin limita de subzistenŃă, pentru consti-tuirea unor fonduri necesare relansării,iei 25%, este una. Practic distrugi omulsau familia respectivă. Dacă însă oimensă avere este chemată să con-tribuie cu mai mult, aceasta neafectân-du-i, practic, limitele de exprimare plan-turoasă, este, desigur, altceva. Pe „dreap-ta”, de regulă, austeritatea a însemnat şiînseamnă, de multe ori, doar stimulareamarilor profituri, obŃinerea de imense com -pensaŃii de către mari bancheri şi indus -triaşi, de către mari antreprenori, peseama contribuŃiei celor mulŃi. Existăpolitici antreprenoriale, ce stimulează cuprecădere capitalul, şi politici creatoarede locuri de muncă care, fără a deterio -ra profitul, urmăresc creşterea graduluide ocupare. Sarkozy afirma: „să avem maimulŃi bogaŃi”. Iar Hollande a răspuns:„să eliminăm sărăcia”. Era şi este firescca astfel de viziuni asupra austerităŃii săaducă „stângii” un plus de sufragii...

Rămân, desigur, de văzut rezultateleaplicării în practică a acestor politici.Mai mult, cinci ani de preşedenŃiat pen-tru Nicolas Sarkozy, în condiŃiile crizeieconomico-financiare mondiale, ani deguvernare, cu bune şi rele, au constitu-it, aproape normal, şi o erodare, o

uzare a capitalului său politic, electoral cuatât mai mult cu cât, în opinia mea, nua avut deloc prevenŃia, prudenŃa nece-sare în a-şi susŃine tezele de „dreapta”.Şi cum, şi nu doar în opinia „stângii”,lucrurile nu au ieşit prea bine, preşedin -tele francez încă în exerciŃiu când scriuaceste rânduri (va preda prerogativele în15 mai a.c.) a pierdut substanŃă. Nudoar el. Tot în condiŃii de criză (1929 –1933), în SUA a câştigat F. D. Rooseveltalegerile din 1932, în faŃa unui preşe -dinte în exerciŃiu, Herbert Clark Hoover,care obŃinuse primul său mandat în modaproape glorios. Şi încă o chestiune pecare francezii au sesizat-o. Sarkozy, înpofida devizei „FranŃa puternică”, a pro-movat mereu un stat puŃin implicat îneconomie, în coordonarea ei dar şi caactor economic. Şi i-a diminuat continuuresursele astfel: ceva mai puŃini bani laînvăŃământ, la sănătate, scandal în jurulunor astfel de deficite bugetare în gene -ral admise, precum şi ceva mai puŃini

bani la alte servicii publice, pentru o admi-nistraŃie care, vrem, nu vrem, constituieînsăşi osatura tra diŃională a statului fran-cez, a instituŃiilor sale în general, bine re -ceptate şi res pectate de către cetăŃeni. Or,ce a în semnat aceasta? Că Sarkozy do -rea un nou mandat de preşedinte pe unstat care, însăşi ca structură organizato -rică, nu doar că nu devenea mai puternic,ci devenea, de fapt, din ce în ce maislab. Era, practic, un Ńel, statul, care înprogramul de „dreapta” se vădea antiŃel,un stat slab. Atunci, s-au întrebat nu pu -Ńini, de ce mai soliciŃi preşedenŃia? Iarrăspunsul s-a vădit în negarea, de cătremulŃi, a lui „Sarko”. Cu atât mai eviden -tă cu cât, la primul său mandat, Sarkozyse revendicase şi de la marele Charles deGaulle, dar şi de la tribunul socialist JeanJaurés, de fapt de la tot ceea ce FranŃaavea mai valoros. S-a preferat, deci, înbună parte, originalul şi nu replica...

Şi încă. În accepŃia actuală a UniuniiEuropene, ”dezindustrializarea”, un pro-

ces cu care şi UE şi statele membre seconfruntă, nu înseamnă neapărat delo-calizări, externalizarea componentelorterŃiare ale unor întreprinderi industriale.Nu înseamnă deloc pierderea unor struc -turi productive coroborată, desigur, cuamplificarea rolului investiŃiilor şi pro-ducŃiilor imateriale. Mai ales în prezent,când industrializarea – în speŃă revoluŃi-ile industriale în diferite etape - se afirmă,neîndoielnic, că au gene rat progresulactual al lumii şi îl vor personaliza şi pecel de perspectivă, şi, deci, industria -lizarea nu poate fi negată, „dezindustri-alizarea” este asimilată integral cu pier -derea locurilor de muncă. Cu dispariŃiainstrumentelor tehnice de muncă şi desavoir-faire tehnologice. Nu mă refer,fireşte, la sistemul absolut penibil şi pe -nal de distrugere – pot afirma – deli -berată a industriei româ neşti, ci am învedere nivelul UE. Or, când îŃi propuiprintr-un program politic crearea delocuri de muncă şi acŃionezi ca atare,

dobândeşti, fireşte, sprijinul oamenilor şinu respingerea lor. Cu atât mai mult cucât se vădeşte, foarte greu solubilă,problema licenŃierii de forŃă de muncăprin promovarea noilor tehno logii, multmai mult decât acestea pot absorbi.Consider că dacă nu se va reuşi creareade locuri de muncă la nivelul UE, aleconomiei europene, al economiei state -lor membre UE, este pus sub semnulincertitudinii viitorul generaŃiei de azi şide mâine şi însăşi UE, ca instituŃie, de -vine caducă. Să nu încercăm să facemcomparaŃii cu Ro mânia, că nu suntsem nificative. La ei, de multe ori socia -lismul merge chiar mai la „dreapta” de -cât liberalismul nostru politic cu o des -chidere socială rele vantă şi necesară.Tot în FranŃa, printre eroii „dreptei” men-Ńionez pe Cyrano de Bergerac, Tintin şid'Arta gnan. În vreme ce „stânga” citeazăpe Danton, Jean Jaurès şi Leon Blum.Nu vreau să fac comparaŃii, dar cititoriile pot face singuri... (va urma)

Cyrano de Bergerac Tintin d’Artagnan

Danton Jean Jaurès Leon Blum

COMER[ INTERNA[IONAL VINERI 18 MAI 20126

urmare din pagina 1Conceptul de discount a luat fiinŃă

dupa cel de-al doilea razboi mondialşi s-a dezvoltat în anii ’60, însă evo -luŃia s-a accentuat începand cu 1970(în special între 1975 şi 1985). Înacea perioadă, formatul ocupa o pozi -Ńie foarte importantă pe piaŃă, în spe -cial în cadrul comerŃului cu amănun-tul alimentar. Această formă de co -merŃ prezintă o serie de caracteristici:un asortiment restrâns (în general omarcă pentru fiecare tip de produs),limitat la produse care nu se alte -rează uşor şi care nu cer prezenŃapersonalului; expunerea şi etalarea sim-plificată a produselor; absenŃa totalăa serviciilor; amplasarea magazinului înzone cu putere scăzută de cumpărare.

Cel mai remarcabil exemplu de lanŃde magazine discount din Germania afost inventat de fraŃii Albrecht. Spreexemplu, în anul 1986, Aldi deŃineao cotă de piaŃă de 30% din sectorulconservelor de legume şi fructe,25% din piaŃa de lactate, 10% dinsegmentul de cafea şi detergent, înmare parte cu produse proprii.

PerformanŃa punctelor de vânzareeste remarcabilă: cu o suprafaŃă devânzare cuprinsă între 200 şi 1000m2, o rotaŃie a stocurilor de 40 deori pe an (în comparaŃie cu 20 deori pe an cum e cazul superma -gazinelor clasice), marjă brută de 12-13% din cifra de afaceri şi rentabili -tatea financiară între 1,5-3% din cifrade afaceri.

Aldi nu este un caz izolat în Ger -mania, avâmd concurenŃi importanŃiprecum Plus (aparŃinând grupuluiTengelmann), Penny (deŃinut atuncide grupul Leibbrand), Norma şi FürSie. Strategiile adoptate de acestelanŃuri se diferenŃiază în funcŃie depoziŃia faŃă de produsele proaspete,de promoŃiile săptămânale şi de măr -cile naŃionale. Aceste magazine suntcel mai des amplasate în zone co -merciale, în imediata proximitate a co-mercianŃilor detailişti specializaŃi.

Formatul discount a fost aplicat,având rezultate variate, în comercia -lizarea produselor nealimentare. Aldidevenise unul dintre cei mai impor-tanŃi distribuitori de articole textiledatorită promoŃiilor saptămânale laaceste produse.

Termenul discount înseamnă, pen-tru toată lumea, mai ieftin, dar tre-buie specificat: mai ieftin decât ce şicomparativ cu cine?

Discountul nu poate fi definit de -cât în comparaŃie cu un alt concept:preŃul recomandat de către producă-tor sau preŃul practicat de comer-ciant într-o zonă geografică determi-nată, ce poate fi considerat preŃulpieŃei. Cu toate acestea, pentru com-pletarea comparaŃiei între “preŃ obiş-nuit” şi “preŃ discount” este necesarsă fie precizat dacă lupta se bazeazăpe produse identice în ceea ce pri -veşte marca, serviciile oferite şi utili -tatea pentru client sau aceste produ -se satisfac aceeaşi funcŃie sau ace -eaşi nevoie de consum.

Alte două elemente ar trebui luateîn considerare pentru a explica sen-sul termenului discount: diferenŃa depreŃuri (écart de prix) şi durata. Di -ferenŃa de preŃuri se determină învaloare absolută şi relativă. 10% maiieftin: este discount sau un chilipir?Cu 30% mai ieftin pare fără îndoialăo diferenŃă care conferă unui produssau magazin titlul de discount.

În ceea pe priveşte durata în careaceată diferenŃă de preŃ poate fi sim -Ńită, este posibil ca un produs să fieîn perioada de reduceri cu 20% şichiar cu 50% mai ieftin decât ace-laşi produs în perioada normală înacelaşi magazin. Putem clasa acestmagazin în categoria discounterilor?Pentru a fi un discounter veritabil, ni -velul preŃurilor trebuie să fie perma-nent sub cel al concurenŃei.

Caracteristicile formelor de discount

Conceptele europene de discountalimentar diferă unele de celelalte, înprincipal, prin: diferenŃa de preŃ încomparaŃie cu supermagazinele; mări -mea magazinelor; lăŃimea şi profunzi -mea gamei de produse; prezenŃa măr -cilor proprii

Există 2 tipuri de magazine dis-count în funcŃie de asortiment: harddiscount şi soft discount.

Hard-discount-ul: rigoarea germanăHard-discountul constă în compri-

marea radicală a costurilor şi propu -ne, pe o suprafaŃă de vânzare cuprin -să între 350-800 m2, un asortimentde 500-1000 articole, cu o marcăpentru fiecare tip de produs. PreŃu -rile practicate sunt cu 15-30% maimici decât cele practicate pe piaŃă.

Oferta este formată, în principal,din produse alimentare, puŃine pro-duse congelate şi nealimentare. Deasemenea, concentrarea gamei asu -pra unui număr scăzut de articole de

produse de bază explică rotaŃiile ridi-cate (de 40 de ori pe an).

Aplicarea acestui concept de cătreAldi este considerat un model alacestui tip de magazin. Totul estecalculat pentru a comprima la maximcheltuielile generale: dezvoltare pesarcini pornind de la un depozitresponsabil de aprovizionarea a 50-60 puncte de vânzate pe o rază de150 km; gradul ridicat de centralizareîn luarea deciziilor de către sediu,situat în Germania; reducerea accen-tuată a cheltuielilor de instalare; spa -Ńiile sunt închiriate cu scopul de aavea o flexibilitate mai mare; stocurireduse; comenzi importante cu precă-dere de la întreprinderile locale ame -ninŃate de multinaŃionale; negocieristricte cu furnizorii.

După de a cucerit piaŃa germană,internaŃionalizarea magazinului Aldi aavut succes în Austria, Danemarca,Belgia, FranŃa, Marea Britanie, Irlandaşi Spania. În afara Europei, Aldi esteprezent în Statele Unite ale Americii

şi în Australia. Principalul atuu alacestui format este preŃul scăzut şiprincipalul factor de succes constăîn volumul mare de produse marcăproprie vândute.

Nu este uşor să se facă distincŃiaîntre discounteri: de fapt, hard dis-counterii pot adopta politici diferite.Aldi rămâne fidel formatului originalal hard discountului avand o gamăde produse cuprinzând maxim 800articole. AlŃi discounteri se îndreaptăuşor spre soft discount, prezentândun asortiment mai variat şi mărci na -Ńionale. Datorită modificărilor aduselegislaŃiei, se poate observa, de ase -menea, o creştere a suprafeŃei devânzare (până la 4000 m2), în timpce proximitatea este preferată. Se poateremarca o evoluŃie a discounterilor:Aldi propune şi produse proaspete şiacceptă plata prin card bancar.

Această evoluŃie a fost probabilrezultatul unor factori:• evoluŃia concurenŃială a ofertei co -mercianŃilor pe pieŃele mature;• diferitele contexte de situaŃie eco-nomică dificilă care slăbeşte putereade cumpărare a consumatorilor;• apariŃia unui nou tip de consuma-tor, mai puŃin fidel mărcilor şi careacŃionează mai inteligent; • saturaŃia consumatorilor faŃă dehipermagazine şi centre comerciale(formate care incită consumatorul lacheltuirea unei sume mai mari de bani,prezintă produse prea sofisticate);• lipsa diferenŃierii magazinelor tra -diŃionale în ceea ce priveşte politicade fidelizare, dezvoltarea mărcilor pri -vatei, amenajarea magazinelor.

Soft discountul: mai multe opŃiuniFormatul hard discount nu poate

fi acceptat de către toŃi consumatorii,care pot reproşa monotonia sa, asor-timentul insuficient şi absenŃa măr-cilor naŃionale în categoria de pro-duse unde acestea se bucură de no -torietate şi încredere.

Astfel, s-a dezvoltat, în paralel cuhard discount-ul, o altă formulă: softdiscount-ul. Acest tip de magazin sedistinge printr-o serie de caracteris-tici, cum ar fi: ofertă mai diversifi-

cată (cel puŃin 1500 de articole pe osuprafaŃă de vânzare între 300 şi1 200 m2) care cuprinde mai multemărci naŃionale, preŃ mai ridicat şiutilizarea sporită a formelor de pu -blicitate.

Fazele internaŃionalizării formatului discountDin ce în ce mai multe firme îşi

internaŃionalizează activitatea din maimulte motive. Acesta este şi cazulspecialiştilor în hard discount, inclu-siv Aldi şi Lidl, care s-au internaŃio -nalizat mai mult în comparaŃie cuconcurenŃii lor.

Putem distinge două valuri ale in ter-naŃionalizării. Motivele acestei stra tegiinu au fost aceleaşi în anii ’70 (este vorbamai ales despre Aldi) şi în anii ’80 (Aldişi Lidl). Pe parcursul primului val,Ńările vecine erau considerate o simplăextensie a pie Ńei naŃionale, cu o seriede pieŃe de talie modestă şi puŃin ris -cante da torită afi nităŃilor socio-cultu -rale pu ternice cu Germania.

În al doilea val de internaŃiona li -zare, piaŃa germană a ajuns la ma tu -ritate şi potenŃialul pieŃelor străine adevenit evident. Astfel, procesul deinternaŃonalizare al firmelor a devenitmai amplu şi agresiv. Lidl a manife-stat un dinamism mai accentuat pen-tru a obŃine avantajele competitive, şianume oportunităŃile economiilor descară de care pot profita cei careştiu să ajungă primii lider de piaŃă.

Succesul internaŃionalizării maga-zinelor Aldi şi Lidl poate fi explicatcu ajutorul mai multor factori: carac-terul inovator al hard-discuntului, com -petitivitatea puternică a firmelor şivalorificarea tuturor resurselor şi com-petenŃelor firmelor.

Pentru anumite multinaŃionale im -portante, discountul este doar un modde a diversifica portofoliul de produse.În această situaŃie se află companiiprecum Carrefour, Promodes, Rewe,Tenglemann care şi-au extins activi-tatea prin acest format pentru a-şiconsolida (sau apăra) cota de piaŃănaŃională sau pentru că se confruntaucu saturaŃia pieŃei sau ca urmare a im -plementării unor prevederi legislative.

(va urma)

dr. Lucian BELAŞCU

Modelul „low cost” în retail (I)

CREDITEVINERI 18 MAI 2012 7

urmare din pagina 1În pieŃele mature, aşa cum este

Marea Britanie, FranŃa şi Spania, undesumele împrumutate sub forma credi -telor deja reprezintă un procent ridi-cat din PIB, ratele de creştere conti -nuă să fie pozitive, demonstrând im -portanŃa în creştere a acestei formede îndatorare în aceste economii.

În ultimii ani, creditele nu au fostsolicitate numai pentru a suplimentaveniturile obŃinute din salarii, ci şipentru a finanŃa şi a investi în di -ferite segmente ale economiei con-siderate a fi profitabile.

În Ńara noastră, în contextul crizeieconomico-financiare, băncile au adop-tat o atitudine prociclică prudentă înacordarea de credite noi, preferând re-finanŃarea celor deja acordate, precumşi achiziŃionarea de titluri de stat.

Chiar dacă în anul 2010 ritmulcreşterii economice a rămas pe teri-toriu negativ, s-a înregistrat totuşicreştere de 4,7% a creditului negu-vernamental. În cazul României, înperioada iunie 2010 – iunie 2011atât volumul creditelor acordate po -pulaŃiei, cât şi creditele acordate com-paniilor s-au restrâns, cea mai ac -centuată scădere având-o crediteleacordate populaŃiei. A fost afectată şistructura portofoliului de credite pecategorii de beneficiari, în detrimen-tul creditelor acordate persoanelor fi -zice, ponderea acestora diminuându-se cu până la 48% în iunie 2011.(Grafic) Ca un răspuns la acest fapt,companiile încep să câştige terenulpierdut în urmă cu cinci ani, iar prin-cipala dovadă în acest sens o con-stituie faptul că la finele lunii iunie2011 acestea reprezentau puŃin pestejumătate din creditele neguvernamen-tale. În general este vorba desprecompaniile mari, care în numeroasecazuri au apelat la refinanŃarea credi -

telor existente.Avându-se în vedere situaŃia eco -

no mico-financiară a Ńării, precum şipreferinŃa băncilor pentru refinanŃa -rea creditelor deja existente, s-a con-statat faptul că în ceea ce priveşte

scadenŃele creditelor, cele mai multedintre acestea sunt acordate pe ter-men lung.

După cum se poate observa dingrafic, poziŃia dominantă este deŃi -nută de creditele acordate pe termen

lung, acestea având un procent deaproximativ 57% din totalul credi -telor neguvernamentale acordate, înluna iunie 2011 conform datelor fur -nizate de BNR.

Pentru întreprinderi, creditele pe ter-

men lung prezintă o serie de avan-taje, dintre care putem aminti rapidi -tatea obŃinerii sumelor, faŃă de ob -Ńinerea acestora în cazul emiterii deobligaŃiuni, flexibilitatea, având în ve -dere faptul că în general cei împru-mutaŃi pot conveni cu banca la modi -ficarea cauzelor contractuale, precumşi costurile de obŃinere relativ reduse,având în vedere că se negociază di -rect cu cei care acordă creditele.

Totodată, întreprinderile apeleazăla împrumuturi pe termen lung, chiarfiind conştiente de riscurile pe careacest lucru le implică şi pentru aavea efecte favorabile asupra renta -bilităŃii lor. Este vorba de “efectul delevier” care poate duce la creşterearentabilităŃii capitalurilor proprii, cucondiŃia ca rentabilitatea întreguluicapital angajat să fie superioară rateidobânzii la sumele împrumutate.

Este important de menŃionat fap-tul că există efecte benefice ale credi -telor asupra creşterii economice. Ast -fel, prin credit consumatorii pot îm -prumuta şi cheltui mai mult şi între-prinderile pot împrumuta şi investimai mult. Creşterea consumului şi ainvestiŃiilor crează locuri de muncă şiduce la o creştere atât a veniturilorcât şi a profiturilor.

Acest ciclu al extinderii creditului ducela creşterea cheltuielilor, a in ves tiŃiilor,la crearea de noi locuri de muncă, labogăŃie, urmată de un nou împru-mut, care produce o senzaŃie de creş -tere a bogăŃiei, şi care îi face pe oa -meni mai fericiŃi atâta timp cât se potîndatora şi pot rambursa îm prumutul.

**************

“Cercetări realizate în cadrul proiectu-lui POSDRU/CPP107/DMI1.5/S/76851cofinanŃat din Fondul Social Europeanprin Programul OperaŃional Sectorial Dez-voltarea Resurselor Umane 2007-2013”

Creditele în sistemul financiar românescec.drd. Ioana MădălinaBUTIUC, ULBS

- corespondenŃă din Germania -

Sezonul expoziŃional de artă dinaceastă primăvară neobişnuit de cal -dă a debutat cu o expoziŃie de mareanvergură nu atât ca număr de lu -crări, ci mai ales ca dimensiune spir-ituală. Intitulată inspirat „Grădina cuÎngeri”, expoziŃia, organizată la Mu -zeul NaŃional „Brukenthal” în sala deexpoziŃii contemporane temporare dincea de a doua curte interioară aPalatului Brukenthal, având un mesaj,estetic bine conturat dar în primulrând de pioşenie creştină, reprezintăun vibrant omagiu, încărcat de sen-suri şi profunde semnificŃii umane pecare artista, Silvia Radu, îl dedică, lo -cuitorilor de pe meleagurile sibiene pecare îi cu noaşte bine şi îi apreciază

cu toată sinceritatea. Artista face partedin eşalonul de elită a creaŃiei plas-tice româneşti contemporane, din ge -nera Ńia anilor 60, care a dat culturiişi artei româneşti un Nichita Stă -nescu, Ana Blandiana, ConstanŃa Buzea,Marin Sorescu, Mircea Ivănescu, IoanAlexan dru, Mihai Bandac, GheorgheApostu, Costel Badea şi alŃii. A ab -solvit secŃia de sculptură a Institu -tului de Arte Plastice „Nicolae Grigo -rescu” din Bu cureşti la clasa maeş -trilor Constantin Baraschi şi I. Lucian- Murnu.

Debutează expoziŃional cu expozi -Ńia personală la Sala Dalles împreunăcu Sultana Maitec în 1967, cu prile-jul şi în onoarea Colocviului Inter -naŃional Brâncuşi. După doi ani aremarea şansă şă expună la Bienală dela VeneŃia, cu un grup de sculptoritineri, ce a reprezntat o mare perfo-manŃă la aceea vreme. La vârsta ma -turităŃii creatoare în 1989, realizează

o amplă expoziŃie retrospectivă, înspaŃiul generos de la la Sala Dalles.Pentru cariera unui artist contempo-ran, organizarea unei expoziŃii perso -na le de amploare era considerată operformanŃă de mare valoare, o încu-nunare şi o recunoaştere supremă acreaŃiei artistice personale.

După decembrie 1989, participă lanumeroase expoziŃii şi târguri naŃio -nale şi internaŃionale, încerc să amin -tesc câteva dintre acestea, astfel cele maiimportante sunt, după cum urmează:

Place de Fontenoi, Paris 1991; Mu-zeul Mucsarnok Budabesta, organiza-tă de Sorin Dumitrescu. În perioada2003- 2012, organizează 10 expoziŃiila: BistriŃa; Tg. Mureş; Cluj Napoca;ConstanŃa; Chişinău; Dej.

Datorită unor disponibilităŃi apartepentru sculptura monumentală, artis-tei i se comandă lucrări de for public.Cele mai importante sunt: „Neptun” ,marmură - StaŃiunea Neptun, „Ansam-blu Ambiental” StaŃiunea Costineşti;Statuie comemorativă pentru eroii nea -mului, - marmură - satul Potlogeni;Sfântul Gheorghe Timişoara; „LegendaMeşterului Manole” - Piatră - ParculHerăstrău - Bucureşti.

ExpoziŃia „Grădina cu îngeri” a stâr -nit apetitul criticii de artă, de a selansa în speculaŃii care mai de caremai docte şi mai savante, unele ajun -gând la un fel de „autoaprindere” greude stăpânit, şi de suportat. Au reali -zat în timp un, turnir al conceptelorhermeneutice: Dan Hăulică, Pavel Şu -şară, Oliv Mircea, NegoiŃă Lăptoiu, Li -via Drăgoi, Ion Bizău, Florin Gherasim,şi alŃii. Patriarhul critici româneşti, DanHăulică, surprinde printr-o compara-Ńie care vizează genialitatea, esenŃa crea-Ńiei artistei. După părerea dom niei sale,opera Silviei Radu, seamănă, într-o„sublimă imposibilitate” cu un copaccare îşi are rădăcinile înfipte în cer.Cu toate că artista a studiat sculp-

tura, simte nevoia să se exprime şiîn culoare. Monocromia materialuluifolosit în sculptură, piatră, lemnn,bronz, o „înnobilează” prin atingeride culoare, aidoma vechilor egipteni.Îngerii sunt pentru artistă „fiinŃele defoc subtil care foşnesc, înaripate înazur, şi flori”. Întreg comentariul ine -galabilului Hăulică, (preşedinte de onoa-re al AsociaŃiei InternaŃionale a Cri -ticilor de artă,) referitor la îngerii cucare ne înconjoară Silvia Radu, repre-zintă un autentic poem în proză, carene transportă metaforic într-o lume aartei guvernată de „plăcerea creaŃiei caun dar liber, trăit responsabil, făcânddin respiraŃia esteticului un postulatal vieŃii care îşi merită numele”

Gabriel Niculescu, un alt exeget alartei Silviei Radu, încadrează întreagacreaŃie picturală a artistei în patruteme fundamentale: 1) marinele de la

Vama Veche ; 2) peisajele cu dealuridin PiŃigaia; 3) ciclul floral; 4) îngerişi sfinŃi. După opiniile subsemnatului,vasta operă a acestei prolifice artistenu poate fi redusă tematic la cate-goriile descoperite de către susam-intitul critic. Mai găsim lucrări inspi-rate din Sfânta Biblie, din trasee iniŃi-atice ale credinŃei creştin ortodoxe,din aureola mucenicilor izbăvitori.

ExpoziŃia „Grădina cu îngeri” des -chisă în Palatul Brukenthal este o de -monstraŃie de felul cum trebuie să fieorganizată o expoziŃie, care să re pre -zinte un „distilat program estetic”. PaulGherasim susŃine că „privirea aucto-rială are, încazul acestei artiste, o im -portanŃă majoră”. Eu susŃin că acestlucru poate fi extins la toŃi artiştii caresunt conştienŃi de importanŃa unei ex-poziŃii care este un, eveniment în viaŃalor, şi, de ce nu, şi a celor din jur...

ART~ ECONOMIE VINERI 18 MAI 20128

c my b c my b

c my b c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Prin expozi]iile de art@ sibiene

20 mai 1498. Portughezul Vasco da Gama va atinge, pentru prima oară, Coasta indiană.

Vasco da Gama

Radu Silvia - Grădina cu îngeri

artista Radu Silvia