Student:FÎRȚADE ROXANA-MIHAELAGRUPA:217

Fenomene climatice de riscAvalanșele de zapadă

Avalanşă reprezintă o deplasare gravitaţională a zăpezii prin alunecare sau rostogolire cu o viteză foarte

mare(50-200km/h) ,care se declansează brusc in zone muntane unde precipitatiile sunt predominant sub forma de

zapadă, pe văi şi pe versanţi cu pante suficient de abrupte(minimum 25-35 º).

(Bogdan, Niculescu,1999)

Cum se manifesta o avalansa?

Cauzele genetice ale producerii avalanșelor

Declansarea avalanşelor este condiţionată ,in primul rând de prezenta stratului de zapadă.Momentul deplasarii este în funcţie de valoarea precipitatiilor si de structura stratului de zăpadă.

Există două categorii de factori care determină producerea avalanșelor:Factori potenţiali:-acumularea zăpezii-structura stratelor de zapada- rezistenta paturii de zapadaFactori declansatori:-factori potentiali care depasesc pragurile ce conduc la dezechilibrarea maselor de zapada.-vantul-trepidatiile antropice-cutremureleVanturile puternice însoţesc sau premerg avalansele.Exista si situatii cand vantul nu declanseaza avalansa.

O primă cauză a declanşării avalanşelor este cauza climatica. Aceasta cauza este cea mai importantă şi determină apariţia pragului critic, respectiv aparitia

rupturii şi declanşarea avalansei.

Locul al doilea în declanşarea şi producerea avalanșelor îl ocupa cauzele geomorfologice.

Acestea se referă la particularităţile locale ale reliefului:pantă, lungimea versantului ,prezenta sau

absența pădurilor de pe versant care pot influența deplasarea zăpezii si viteza de deplasare.

O alta categorie sunt cauzele antropice,acestea sunt determinate de:-rostogolirea unei pietre sau stânci-trecerea unui turist -strigătele turiștilor sau șuieratul trenului pe văi-vibrațiile aerului-tunetele de primăvară-detunăturile armelor de foc.

Tipuri de avalanşeÎn funcţie de criteriul folosit exista mai multe tipuri.• După grosimea stratului de zăpadă antrenată în mişcare:– avalanşe de suprafaţă;– avalanşe de adâncime.• După calitatea zăpezii, avalanşele sunt formate din:– zăpadă prăfoasă (pudroasă) proaspătă;– zăpadă viscolită;– zăpadă proaspătă umedă;– zăpadă în grăunţi rotunjiţi.• L. Lliboutry (1965) prezintă următoarele tipuri:– avalanşe pudroase (prăfoase);– avalanşe în plăci care alunecă pe versanţi;– avalanşe de zăpadă umedă;– avalanşe de primăvară.

Avalanşele de zăpadă prăfoasă, uscate, se produc în zăpada proaspătă, fără coeziune, la scurt timp după căderea ei. Frecvenţa lor este maximă în mijlocul iernii, în Alpi, Anzi, Himalaya, Arctica.Sunt avalanşe fie superficiale, fie de adâncime, foarte repezi. 

Avalanşele de adâncime sunt specifice regiunilor cu climă rece şi uscată.Avalanşele sunt periculoase nu numai prin presiunea aerului care are efectul unui uragan, ci şi prin efectul zăpezii .Avalanşele de acest tip sunt periculoase pentru că:– când avalanşa loveşte direct o construcţie, presiunea de oprire poate atinge valori foarte mari, de ordinul a mai multe tone pe metru pătrat;– victimele pot fi asfixiate de zăpada pulverizată.

Avalansele in placi sau de rostogolire se produc după 3-4 zile de la caderea zapezii când se formează o crustă superficială si o anumită

consolidare şi datorită vântului.Aceste avalanse constituie un tip secundar, datorandu-si existenta

daramarii zapezilor dupa o perioada de vant,in locuri la care nici nu te astepti. Pornirea este marcata printr-un zgomot seciar in cursul

deplasarii sale,placa de zapada se sfaramă repede in părti mai mici, intr-un fel de "tigle" care se incaleca unele peste altele.Astfel

avalansele nu ating niciodata proportii prea mari ,acesteasunt cele mai frecvente in zonele practicarii sporturilor de iarna.

Avalansele de primavara - se produc de obicei in zapezile mai grele și vechi,cand la primele incalziri de primavara zapada incepe sa se deplaseze.Fiind avalanse mari,de fund,ele transporta zapada ramasa din timpul iernii,atrenand in general si o parte a pamantului cu o ingramadire de bulgari de zapada murdara,care impiedica circulatia pe drumurile de munte. In general, avalansele de primavara se deplaseaza lent,prin aceleasi locuri,nu provoaca mari stricaciuni,schiorii putand sa se fereasca de ele! 

Distribuţia geografică a avalanşelorCele mai multe de avalanşe au fost inventariate în Elveţia ,tara in care cercetarile stiintifice si lupta contra avalanşelor cunosc cea mai mare dezvoltare.In SUA, zona cu frecvenţă maximă a avalanşelor este statul Alaska.Alte state în care au fost înregistrate avalanşe sunt: Austria, Franta, Germania, Spania , Japonia, Suedia , Canada ,Romania si altele.

Distribuţia geografică a avalanşelor in RomâniaRelieful Romaniei este favorabil avalanselor. El este dominat de lanţul Carpaţilor care se caracterizează prin altitudini cuprinse pentru majoritatea culmilor intre1000-1500m.Altitudinea de 2500 de m este depășită de doar câteva vârfuri ceea ce plafoneazâ ca amploare si intensitate, avalanșele din România subb nivelul celo din Elveția si Austria.Cel mai frecvent ,ele se produc in Carpații Meridionali si grupa nordica a Carpaților Orientali dar sunt prezente si in alte zone,inclusiv in Munții Apuseni.

Prevederea avalanșelorBuletinele de risc de avalansa (B. R. A.):- Sunt principalul instrument de informare publica cu privire la riscul probabil concret- Sunt elaborate de autoritatile competente- Se intocmesc pentru fiecare masiv / zona montana- Se intocmesc preferabil cel putin zilnic- Se fac diferentiat si pe altitudine si recomandabil si pe orientare a versantilor- Se coreleaza cu buletinele meteo locale si regionale obisnuite- BRA indica gradul de risc de avalansa, pe Scala Internationala de Risc de Avalansa- Scala are 5 grade, de la 1 (risc minim) la 5 (risc maxim), codificate si pe culori:- 1. mic (cod verde)- 2. moderat / mediul / limitat (cod galben)- 3 marcat / considerabil (cod portocaliu)- 4. inalt / mare (cod rosu)- 5. foarte mare / extrem (cod brun, negru sau carouri negru-galben) 

Inca din Primul Război Mondial s-au înregistrat victime omenesti in Muntii Alpi datorate avalanșelor declanșate in mod intenționat de soldați austrieci si italieni. In jur de 80.000 de soldați din ambele tabere au căzut victime avalanșelor declanșate prin executarea unor salve de artilerie spre vârful pantelor acoperite cu zăpadă. În 1916 au căzut în 2 zile 4 metri de zăpadă. Acestea au declanșat avalanșe timp de două zile care au ucis 10 mii de soldați.În Europa , deși de mai mici dimensiuni, șirul lor pare infinit: în Franta, 1601, la Chezeet Saint-Martin (Pirinei) - 107 morti, ambele sate distruse, în Elvetia, Galtur, în 23 februarie 1999- zeci de cladiri, 31 morti si 18 raniti .O statistica de ansamblu pentru Alpi, pe perioada 1940-1980, estimeaza la aproximativ 19. 000 numarul de avalanse care au cauzat decese (3. 800 de morti) si pagube materiale mari.În România, cel mai grav eveniment de acest fel s-a petrecut la Balea, pe 17 aprilie1977, când au murit 23 de schiori sibieni.Pentru Romania nu exista inca statistici oficiale / relevante. Se poate estima 1-10 morti / an in avalanse, cu tendinta crescatoare, din cauza cresterii numarului de practicanti ai formelor de turism si sport hivernal in zone alpinecoroborata cu lipsa de echipament, instruire si informare. 

Mijloace de prevenire a avalanșelorDeclanşarea artificială a avalanşelor este recomandata pentru evitarea pagubelor care ar rezulta in urma producerii lor intempestive. Cand ninsorile abundente determina acumulari mari de zapada pe portiuni vulnerabile ale pantelor montane este indicat sa se declanseze, de mai multe ori avantajele înainte ca ele să devina importante.Declanşarea artificială a avalanşelor se face cu mijloacele explozive speciale,deasupra, dedesubtul în interiorul masei de zapada sub supravegherea unui expert. Sunt utilizate cu succes mine, rachete si incarcaturi explozive lansate cu mana de oameni anumite pregatiti in acest scop. 

Constructia de lucrări speciale împotriva avalanşelor se practica in pantele montane vulnerabile ,situate deasupra limitei superioare a padurilor .Aceste lucrari de retinere a zapezii au caracter permanent si asigura protectia timp de mai multe decenii.Pentru pantele montane vulnerabile de sub limita superioara a padurilor o masura eficace de combatere a avalanselor o constituie impadurirea.Pana la cresterea suficienta a arborilor ,protectia se asigura prin lucrari-temporare care presupun insa costuri ridicate si intampina grave dificultati practice.

Ce sa faci daca esti surprins de o avalanșă?1. Purtaţi un dispozitiv care vă va permite să fiţi salvatCel mai bun lucru pe care îl poţi face este să te pregăteşti pentru orice situaţie din timp. Mai exact, înainte de a urca pe munte cumpără-ţi un dispozitiv special care le permite salvamontiştilor să salveze victimele dintr-o avalanşă.2. Încercaţi să staţi cât mai susOrice ai face, este important să încerci să „înoţi” spre partea superioară a avalanşei pentru a nu risca să fi prins sub ea. Dacă „înotatul” pare prea dificil, atunci vă puteţi trage violent spre suprafaţă. Important este ca, indiferent de situaţie să vă străduiţi să rămâneţi în partea de sus a cascadei de zăpadă.3. Rămâneţi cu o mână ridicatăDesigur, este uşor de spus şi greu de realizat, dar încercaţi să ţineţi o mână deasupra capului în timp ce avalanşa vă poartă cu ea. Acest lucru v-ar putea aduce două beneficii. Pe de-o parte, echipei de salvare îi va fi mai uşor să vă găsească, dacă aveţi norocul ca mâna să vă iasă din zăpadă, iar pe de altă parte, dumneavoastră vă veţi putea da seama în ce direcţie trebuie să săpaţi pentru a ieşi la suprafaţă.4. ScuipaţiÎn mod normal, scuipatul nu este tocmai un comportament acceptat, dar dacă sunteţi prin într-o avalanşă acesta v-ar putea salva viaţa. Imediat ce avalanşa ia sfârşit, faceţi repede loc la nivelul feţei. În primul rând, acest lucru vă va ajuta să respiraţi. În al doilea rând, în aşa fel veţi avea loc să scuipaţi, iar în funcţie de locul în care gravitaţia vă poartă saliva vă puteţi da seama în ce direcţie trebuie să săpaţi pentru a ieşi de sub zăpadă.5. Păstraţi-vă calmulÎn mod normal, în astfel de situaţii oamenii intră în panică, însă este esenţial să vă păstraţi calmul. În majoritatea cazurilor, victimele au cam 15 minute, timp în care îşi pot face loc pentru a respira. Însă, panica accelerează respiraţia şi scurtează timpul pe care îl avem pentru a ne salva.

Bibliografie Surse:Fenomene geografice de risc, S.Ciulache,N.IonacHazarde si riscuri naturale, Grecu FlorinaFenomene climatice de risc , Florin Moldovanhttp://www.obiectiv.info/