auxiliar curricular clasa a x-a · pdf fileclasa a x-a domeniul: ... de clas a x-a,...

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Programul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01

AAUUXXIILLIIAARR CCUURRRRIICCUULLAARR CCLLAASSAA aa XX--aa

DOMENIUL: ELECTRONICA SI AUTOMATIZĂRI

CALIFICAREA: LUCRĂTOR ÎN ELECTRONICĂ, AUTOMATIZARI

NIVELUL: 1

MODULUL:TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ

2005

AUTOR:

prof. DAROLŢI MARIANA Grup Şcolar „ George Bariţiu” Baia Mare

CONSULTANTA:

Dana Stroie-expert CNDIPT

Remus Cazacu-expert local

Modulul: TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ 1

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Lucrător în electronică, automatizări Nivelul 1

CUPRINS

Cap.I. Introducere

1.1. Argument 3

1.2. Unităti de competenţă vizate de modul 6

1.3. Obiective 7

Cap.II.Materiale de referinta

2.1.Folie 1-Marcarea diodelor 8

2.2. Fişa de documentare F1-Verificarea diodelor cu ohmmetrul 9

2.3. Fişa de documentare F2-Fotodioda 10

2.4. Fişa de documentare F3-Dioda electroluminescentă 11

2.5. Folie 2-Marcarea tranzistoarelor 12

2.6.Lista de verificare a profesorului 13

2.7. Fisa de feed-back 14

2.8. Fişa pentru înregistrarea progresului elevului 15

2.9. Glosar 16

Cap.III. Activităţi pentru elevi

3.1.Fisa de descriere a activităţii 18

3.2. Exerciţii şi activităţi 19

3.3. Teste de evaluare 30

Cap.IV. Soluţii şi sugestii metodologice 33

Bibliografie 40



Cap.I . INTRODUCERE

1.1. ARGUMENT

Prezentul material se adresează profesorilor care predau la Şcoala de Arte şi

Meserii nivelul 1, domeniul ELECTRONICĂ şi AUTOMATIZĂRI, calificarea –

LUCRĂTOR ÎN ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI.

Modulul pentru care a fost elaborat acest material de învăţare este Modulul 1:

TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ pentru clasa a X-a. Modulul cuprinde două unităţi de

competenţă cheie agregate cu două unităţi de competenţă tehnice specializate.

Auxiliarul didactic oferă doar câteva sugestii metodologice şi are drept scop

orientarea activităţii profesorului şi stimularea creativităţii lui.

Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru

formarea abilităţilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria formare.

Activităţile propuse elevilor, exerciţiile şi rezolvările lor urmăresc atingerea

majorităţii criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în

Standardele de Pregătire Profesională.

Materialul conţine competenţe vizate şi obiective urmărite pe parcursul derulării

modulului, materiale de referinţă, teste de evaluare, exemple de folii pentru

retroproiector, activităţi care au la bază învăţarea centrată pe elev, activităţi interactive,

adrese de site-uri pe Internet, fişe de descriere a activităţilor, fişe de descriere a

activităţilor, fişa de progres a elevului, fişe de feed-back, exerciţii , lista de verificare a

profesorului şi alte materiale utile.

Acest auxiliar nu acoperă toate cerinţele din Standardele de

Pregătire Profesională.

Obţinerea ceritificatului de calificare pentru fiecare nivel

presupune validarea integrală a competenţelor din Standardele de

Pregătire Profesională.



Pentru reuşita activităţilor de învăţare propuse este necesară cunoaşterea

colectivului de elevi, stilurile de învăţare ale acestora şi folosirea unei mari varietăţi de

tehnici de învăţare.

Activităţile propuse în acest auxiliar menite să dezvolte o arie extinsă de abilităţi

transferabile, sunt de diverse tipuri şi de complexitate diferită:

exerciţii teoretice şi practice;

activităţi individuale, în perechi şi în grup;

activităţi interactive – lucrare de laborator, lucrare practică, studiu de caz,

elaborare de referate, rezolvarea unui careu de cuvinte încrucişate;

activităţi care vizează cele 3 stiluri de învăţare (auditiv, vizual şi practic).

Alegerea activităţilor s-a făcut ţinând seama de nivelul de cunoştinţe al elevilor

de clasa a X-a, informaţiile fiind formulate într-un limbaj adecvat, accesibil şi susţinut

prin exemple sugestive şi imagini. S-au utilizat schemele şi structurarea sistematizată

cu gradarea sarcinilor de la simplu spre complex.

Evaluarea rezultatelor activităţilor elevilor este gândită atât ca evaluare formativă,

continuă, după secvenţe de învăţare, cât şi ca evaluare sumativă, prin teste finale, cu

aprecieri de bilanţ.

Activităţile propuse în auxiliare pot fi evaluate folosind diverse instrumente de evaluare:

tradiţionale: - probe orale;

- probe scrise;

- probe practice;

- teme pentru acasă.

complementare - observarea sistematică a comportamentului elevului

(prin fişe de evaluare, liste de verificare, fişe

feed-back);

- referatul;

- proiectul;

- autoevaluarea;

- portofoliul.

S-au propus activităţi prin care să se evalueze doar competenţele cuprinse în

acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind concludentă.

Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor, colectate atât de profesor

cât şi de elev, trebuie strânse şi organizate astfel încât informaţiile să poată fi regăsite

cu uşurinţă:



elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea, pentru reluarea unor

secvenţe la care nu au obţinut feed-back pozitiv;

profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului înregistrat de elev

şi ca dovezi de evaluare.



1.2. UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ VIZATE DE MODULUL

TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ

Unităţi de competenţă cheie:

15.2. Comunicare şi numeraţie

Competenţa 1: Participă la discuţii pe un subiect simplu;

Competenţa 2: Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat;

Competenţa 3: Utilizează limbajul specific de specialitate;

Competenţa 4: Realizează calcule simple;

Competenţa 5: Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o

operaţie simplă.

15.4. Lucrul în echipă

Competenţa 1:Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea

sarcinilor.

Unităţi de competenţă tehnice specializate:

15.14. Asamblarea/dezasamblarea echipamentelor electronice

Competenţa1 : Verifică lucrarea realizată.

15.16. Utilizarea componentelor electronice

Competenţa 1: Utilizează componente active de circuit;

Competenţa 2: Realizează montaje simple cu componente

electronice;

Competenţa 3: Plantează manual componente.



1.3. OBIECTIVE

După parcurgerea modulului TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ, elevii vor fi

capabili să :

identifice componentele electronice active şi terminalele lor după simbol,

marcaj, aspect fizic, capsulă;

recunoască tipurile de conexiuni pentru diode, tranzistoare, dispozitive

optoelectronice;

utilizeze cataloagele de componente;

precizeze parametrii specifici şi valorile limită admisibile;

recunoască tipurile de defecte;

planteze manual componentele electronice;

recunoască măsurile de protecţie antistatică

citească schemele electronice pentru circuite simple;

selecteze componentele conform specificaţiei schemei electrice;

efectueze preformarea terminalelor pentru plantarea manuală;

efectueze plantarea manuală a componentelor de circuit;

folosească termenii de specialitate;

utilizeze surse adecvate de informaţii de specialitate;

construiască un text de prezentare pe un subiect de specialitate dat;

expună clar subiectul, textul, referatul în faţa unei audienţe familiare;

aplice metode de calcul simple indicate într-o sarcină dată;

verifice încadrarea rezultatelor obţinute prin calcule între limitele

prestabilite.



Cap.II. MATERIALE DE REFERINŢĂ

2.1. FOLIE 1: MARCAREA DIODELOR

Exemple Procedeul de marcare a terminalelor Tipul diodei Capsule Simbolul diodei este desenat pe capsulă

F407 - redresor Metal

1N3028B Zener

DO-13

Inel alb (capsule de

plastic)

PL9VIZ - uz

lN4005 - redresor plastic

BA157 de comutaţii

F-126

1N4151 – detectoare Sticlă

DZ2V7 – Zener BB122 – Varicap

Inel sau inele colorate (capsule subminiatură de

sticlă). Obs: Inelele indică şi

tipul diodei

EFD107 – detectoare Sticlă

1N56A – redresor BA112 – Varicap

DO-7

Catodul este

marcat cu un reper

Cheie de marcaj (catodul este

terminalul cel mai apropiat de cheie)

DZ-15 – Zener metal

TO-19

Catodul este

conectat electric la capsula metalică (diode directe)

RA 220 Metal

P AUTO

Un terminal este legat electric la capsulă

Anodul este conectat electric la capsula metalică (diode inverse litera R la sfârşitul codului)

RA 220 R metal

A K

inel alb

A K

inel portocaliu

A K

verde

galben

roşu

A K

A A

K K

„CHEIE” marcaj

A

K

A

K



2.2. FIŞĂ DE DOCUMENTARE F1

Funcţionalitatea (validarea) diodelor sau a joncţiunilor pn se verifică cu

ohmmetrul, prin măsurarea rezistenţelor în sensul conducţiei şi blocării. La diodele cu terminalele marcate se determină Rdir - în sensul direct de

conducţie, conectând anodul la borna + a ohmmetrului. Rinv – în sens invers, de blocare, se determină conectând catodul la borna + a ohmmetrului. Dacă dioda este în stare de funcţionare atunci Rdir este mic (0) iar Rinv este mare (∞).

La diodele cu terminalele nemarcate se determină rezistenţele în ambele sensuri şi se identifică terminalele: - când rezistenţa este mică (Rdir) atunci A este cel legat la borna + a ohmmetrului;

- când rezistenţa este mare (Rinv) atunci A este cel legat la borna – a ohmmetrului;

Diodele sunt în scurtcircuit sau străpunse când ambele rezistenţe sunt mici. Diodele sunt întrerupte când ambele rezistenţe sunt mari.

Testarea diodelor

Starea diodei Rdir

(A +) Rinv

(K +) FUNCŢIONALĂ mică mare

STRĂPUNSĂ mică mică

ÎNTRERUPTĂ mare mare

VERIFICAREA DIODELOR CU OHMMETRUL



2.3. FIŞĂ DE DOCUMENTARE F2

Ex. DF-3-fotodiodă cu Ge, în capsulă de sticlă, cu Pd m= 30 mW, Uinv m=

80V şi S=50mA/lm .

FOTODIODA

SIMBOL catod

U inv

A -

K +

a n od

POLARIZARE: INVERSĂ

PARAMETRI SPECIFICI Sensibilitatea spectrală S; Tensiunea inversă maximă Uinv m; Puterea de disipaţie maximă Pd m.

PROPRIETĂŢI

Generează un curent electric sub influenţa radiaţiilor infraroşii sau luminoase ;

Se polarizează invers, până la regiunea de străpungere;

Este un convertor de energie luminoasă în energie electrică ;

Curentul invers depinde doar de intensitatea fasciculului luminos incident ; el nu depinde de tensiunea de polarizare ;

Are capsula prevăzută cu o lentilă prin care fasciculul de lumină este focalizat pe joncţiune;

Se foloseşte în optocuploare, ca detector de radiaţie, în numărătoare, instalaţii de telecomandă, traductoare pentru automatizări, etc.



PROPRIETĂŢI

Emite radiaţii luminoase sau infraroşii; Se polarizează direct; Este un convertor de energie care transformă energia electrică (primită de la

sursa de polarizare) în energie luminoasă ; Culoarea luminii emise depinde de materialul utilizat pentru joncţiunea pn ; Se folosesc ca indicatoare optice (afişaje, semnalizări, etc.).

2.4.FIŞĂ DE DOCUMENTARE F3

DIODA ELECTROLUMINISCENTĂ

DENUMIRI ALTERNATIVE

LED (Light Emitting Diode); Dioda fotoluminescentă; Dioda fotoemisivă;

SIMBOL

catod

A +

K -

a n od

POLARIZARE: DIRECTĂ

PARAMETRI SPECIFICI

Curentul direct maxim IAm; Puterea de disipaţie maximă Pd m; Caracteristica spectrală sau

culoarea emisă.



2.5. FOLIE 2: MARCAREA TRANZISTOARELOR

Caracteristicile capsulei Grupa Schiţă Simbol Material Masa

Grame

Exemple de tranzistoare

F-22 (Format mic)

Metal

10

AD 155

Două

terminale (tranzistoare de putere)

Colectorul conectat electric la capsulă

TO-3 (Format mare)

Metal

20

2N3055 ASZ 18 AD 130

TO-1A

Metal

0,8

EFT323 AC 180 AC 181

Trei terminale şi

punct colorat la colector

TO-1AK (cu

radiator exterior)

Metal

3,7

AC 180K AC 181K

TO-18

Metal

0,4

BC 107

TO-5

Metal

1,5

BF 177 BF 178

TO-92

Plastic

0,23

BC 171 BC 251

Trei terminale

(tranzistoare cu cheie de marcaj sau forme

necilindrice)

SOT-32

Plastic

0,5

BD 135 BD 136

C E B

Punct colorat

B

C

E

C

B

E

Punct colorat

B

C

E

C

B

E

C

B

E Cheie 450

C B

E

450

C

B

E

C

B

E

Cheie

B

E

C

E B

B

C

E E

C

B

C



2.6. LISTA DE VERIFICARE A PROFESORULUI

U.C. 15.16. UTILIZAREA COMPONENTELOR ELECTRONICE Înainte de a finaliza predarea acestei unităţi de competenţă este recomandabil să

completaţi următoarea listă de verificare a criteriilor ştiinţifice folosite. Bifaţi în căsuţe.

Aţi tratat următoarele aspecte:

COMPETENŢA 1: Utilizează componente active de circuit.

COMPETENŢA 2.: Realizează montaje simple cu componente electronice.

COMPETENŢA 3: Plantează manual componente

Diode Tranzistoare Dispozitive optoelectronice

SMD

- recunoaşterea componentelor;

- tipuri de conexiuni;

- precizarea parametrilor

- tipurile de defecte;

- plantarea SMD;

- măsuri de protecţie antistatică.

Redresoare Stabilizatoare Amplificatoare

- citirea schemelor electronice;

- selectarea componentelor;

- montarea componentelor.

Componente

pasive

Componente

active

- identificarea poziţiei componentelor pe cablaj imprimat;

- efectuarea preformării terminalelor;

- plantarea manuală a componentelor.



2.7. FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII Numele candidatului: Clasa: Detalii legate de activitate: Perioada de predare: Activitate acceptată: Activitate de referinţă: Este nevoie de mai multe dovezi: Comentarii: Data de predare după revizuire: Criteriile de performanţă îndeplinite: Semnături de confirmare: Profesorul Data Candidatul Data

ACEASTĂ FIŞĂ VA FI ATAŞATĂ LA DOSARUL ELEVULUI!

Fişa constituie un document pentru portofoliul elevului , fiind o dovadă a muncii acestuia pe parcursul fiecărui modul. Cu ajutorul acestei fişe se înregistrează progresul unui elev pe parcursul unei unităţi de competenţă sau modul.



2.8. FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI Modulul (unitatea de competenţă) Numele elevului _________________________ Numele profesorului _________________________

Evaluare Competenţe care trebuie dobândite

Data

Activităţi efectuate şi comentarii

Data

Aplicare în cadrul unităţii de competenţă Bine Satis-

făcător Refacere

Comentarii

Priorităţi de dezvoltare

Competenţe care urmează să fie dobândite (pentru fişa următoare)

Resurse necesare



2.9.GLOSAR

• amplificator – un circuit electronic care furnizează la ieşirea sa

un semnal de acceaşi formă şi frecvenţă cu semnalul

de intrare dar de amplitudine mai mare

• cablaj imprimat – sistem de conductoare plate imprimate pe unul

sau mai multe plane paralele fixate pe un suport

electroizolant

• comutaţie – trecerea rapidă a unei joncţiuni din stare de

conducţie în stare de blocare şi invers

• conexiune – legătură în circuit

• convertor de energie – dispozitiv care transformă un anumit tip de

energie în energie de alt tip

• filtru de netezire – circuit electric cu rol de a aplatiza pulsaţiile

tensiunii redresate

• joncţiunea pn – suprafaţa ce separă două regiuni diferite, una de

tip p, alta de tip n, realizate într-un monocristal

semiconductor, pe o singură reţea cristalină; nu se

poate obţine prin alipirea celor două regiuni

• optocuplor – dispozitiv electronic semiconductor format

dintr-un LED şi un fototranzistor, amplasate în

aceeaşi capsulă astfel ca radiaţia luminoasă emisă

de LED să comande fototranzistorul

• polarizare directă – aplicarea unei diferenţe de potenţial unei

joncţiuni pn astfel ca + să fie conectat la regiune p, iar

– la regiunea n

• polarizare inversă - aplicarea unei diferenţe de potenţial unei

joncţiuni pn astfel ca - să fie conectat la regiune p, iar

+ la regiunea n

• radiaţii – unde luminoase având diferite lungimi de undă,

cuprinse în spectrul invizibil sau vizibil al luminii



• redresare – operaţie de transformare a curentului alternativ

în curent continuu

• sensibilitate spectrală – însuşirea fotodiodei de a reacţiona la cele mai

mici variaţii ale radiaţiilor din spectru luminii

• stabilizare – menţinerea constantă a unui parametru de circuit

pentru variaţii mari ale altui parametru

• tensiune de prag – tensiunea de deschidere a unei joncţiuni pentru

care curentul creşte foarte rapid; la Si Up=0,6 V – 0,8

V, iar la Ge Up=0,2 V – 0,4 V

• tensiune de străpungere – tensiunea inversă a unei joncţiuni la care curentul

invers creşte brusc şi poate duce la străpungerea

joncţiunii

• validitate – îndeplinirea condiţiilor pentru o funcţionare

normală, de către un dispozitiv electronic

Această listă de termeni poate fi completată cu termenii noi pe care îi învăţaţi.



Cap.III . ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI

3.1. FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢILOR

Competenţa Exerciţiul Subiect Rezolvat U.C. 15.16 Utilizarea componentelor electronice 1, 2, 3.1, 3.4, 4, 9, 12

Diode (redresoare, stabilizatoare, varicap, detectoare, fotodiode, LED-uri) - simbol, aspect fizic, marcaj.

3.2, 3.3, 4, 9

Parametrii specifici ai diodelor (date de catalog, valori limită).

3.5, 3.6, 4, 7 Tipuri de conexiuni ale diodelor. 5, 7 Defecte specifice ale diodelor

(scurtcircuit, întreruperi).

3.4, 4, 6, 7 Polarizarea diodelor 8, 9, 10, T1 Tranzistoare bipolare: simbol,

aspect, fizic, marcaj.

9, 10 Parametrii specifici ai tranzistoarelor 8, 10, 13 Tipuri de conexiuni ale

tranzistoarelor.

8 Polarizarea tranzistoarelor.

Competenţa 1

9, 12 Dispozitive optoelectronice (LED, fotodiodă).

11, 14, T2 Redresoare monoalternanţă şi dublă alternanţă.

14, T2 Stabilizatoare parametrice de tensiune.

Competenţa 2

13, 14, T2 Amplificatoare de c.a. cu un tranzistor în conexiune EC .

Competenţa 3 13 Plantează manual componente electronice.

U.C. 15.14. Asamblarea/dezasamblarea echipamentelor electronice Competenţa 1 5, 13 Verifică montajele realizate.

U.C. 15.2. Comunicare şi numeraţie Competenţa 1 12 Utilizarea LED-urilor.

Competenţa 2 4, 6, 8, 12 Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat, folosind diferite surse de informaţii.

Competenţa 3 4, 6, 8, 12 Adaptarea limbajului de specialitate în contexte şi situaţii diferite.

Competenţa 4 13 Calculul factorului de amplificare în tensiune pentru un amplificator cu tranzistor cu EC.

U.C. 15.4. Lucrul în echipă Competenţa 1 4, 5, 9, 11,

13 Colaborarea cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.



3.2. EXERCIŢII ŞI ACTIVITĂŢI

Exerciţiul 1 Identificaţi tipul diodelor şi terminalele lor, scriind A pentru anod sau K pentru catod în dreptul fiecăruia.

a) diodă ……………………… b) diodă …………………… c) diodă ....................

Exerciţiul 2 În ilustraţiile următoare diodele au terminalele marcate prin diferite procedee:

1. 2. 3.

4. 5. 6. Identificaţi terminalele şi completaţi tabelul de mai jos.

Nr. imagine

Terminal stânga Terminal dreapta Realizat Nerealizat

1 2 3 4 5 6

Precizări: - pentru rezolvarea exerciţiului veţi colabora cu colegul de banc- puteţi utiliza materiale de documentare ( Folia 1 – Marcarea diodelor, cărţi, cataloage de diode, etc.)



Exerciţiul 3. Dioda Zener din ilustraţia alăturată este de tip 1N3028.

Cerinţe: 1. Ce terminal este marcat în dreapta? Bifează una din căsuţele A sau K.

A K Corect Incorect

2. Dacă o diodă Zener este de tip PL9V1Z, care este valoarea tensiunii stabilizate ?

Valoare Corect Incorect

3. Enumeraţi cel puţin 3 parametri ai diodei Zener:

a) ......................................................... b) ......................................................... c) .........................................................

4. Desenaţi simbolul diodei Zener şi aplicaţi polarizarea.

5. Care este rolul diodei Zener?

6. Cum se conectează în circuite? Încercuieşte răspunsul corect.

a) în serie cu rezistenţa de sarcină b) în paralel cu rezistenţa de sarcină



• Exerciţiul 4. .

Cerinţă: Faceţi comparaţia între dioda redresoare şi dioda stabilizatoare. Prezentaţi rezultatele pe flip chart şi feedback. Timp de lucru – 50 min. Sugestii:

Puteţi consulta diverse surse de informaţii: manuale, cataloage de componente electronice, site-uri de Internet, fişele de documentare referitoare la diode, cărţi de specialitate, etc.

Liderul echipei citeşte cu voce tare cerinţa exerciţiului şi stabileşte sarcinile membrilor echipei (scrierea ideilor, selectarea conţinutului, întocmirea posterului cu rezultate, căutarea unor imagini şi executarea unor desene, etc.)

Studiul se poate aborda comparativ prin descoperirea asemănărilor şi deosebirilor urmărind câteva aspecte importante:

- structura internă şi materialul folosit; - simboluri; - rolul pe care îl are sau proprietatea principală; - modurile de conectare în circuit; - parametrii principali; - tipuri de capsule; - marcaje; - utilizări, etc.

Exerciţiul 5 Studiu de caz

Testarea validităţii diodelor

Sarcini de lucru pentru elevi Selectaţi diodele funcţionale şi diagnosticaţi defectele celor rămase. Sugestii:

Alegeţi un lider al grupei şi împărţiţi sarcinile pe elevi. Consultaţi fişele de documentare despre „Marcarea diodelor” şi despre

„Verificarea diodelor”. Analizaţi şi cercetaţi fiecare diodă, pe rând, şi numerotaţi-le pe cele

nemarcate, pentru a nu le încurca între ele. Alegeţi materialele şi aparatele necesare efectuării verificării. Notaţi pe caiete rezultatele obţinute după măsurarea fiecărei diode. Grupaţi diodele în 3 categorii: diode funcţionale, diode străpunse şi diode

întrerupte. Scrieţi concluziile la care aţi ajuns şi justificaţi-le.



Exerciţiul 6. Aranjaţi cuvintele amestecate din următorul text pentru

a găsi informaţia corectă referitoare la polarizarea tranzistoarelor. Polarizează mică invers cu o joncţiunea tensiune iar emitorului se polarizează direct mare cu o joncţiunea se tensiune colectorului.

Exerciţiul 7. Autoevaluare

Completaţi tabelul următor cu cuvântul corect din următoarele afirmaţii, ales din paranteză. Nr. item

.

Afirmaţii Răspuns Realizat

Nerealizat

Punctaj

1 Inelul colorat de pe capsula unei diode indică (anodul, catodul)

2 Dioda varicap se comportă în polarizare inversă ca o (rezistenţă,capacitate)variabilă.

3 Dioda este un dispozitiv electronic care conţine (o joncţiune, două joncţiuni) pn semiconductoare.

4 Diodele sunt întrerupte dacă în ambele sensuri de măsurare, prezintă rezistenţe (mici, mari).

5 Pentru a măsura rezistenţa diodei în sensul de conducţie, anodul se leagă la ohmmetru la borna (plus, minus).

6 Catodul unei diode redresoare este conectat la regiunea (p, n).

7 Dioda Zener se montează (în serie, în paralel) cu rezistenţa de sarcină

8 Pentru funcţionarea normală dioda redresoare se polarizează (direct, invers).

9 Dioda Zener este stabilizatoare de (curent, tensiune).

Se acordă din oficiu 1 punct 1 Total punctaj

Atenţie ! Acest exerciţiu va fi rezolvat individual şi poate fi o fişă pentru

portofoliul personal.



Exerciţiul 8. Temă de casă

Se dă circuitul de polarizare:

Cerinţe :

a) Identificaţi tipul tranzistorului.

b) În ce conexiune lucrează?

c) Cum sunt polarizate joncţiunile?

d) Figuraţi pe desen curenţii de pe terminalele tranzistorului.

e) Întocmiţi un scurt referat în care să cuprindeţi etapele şi acţiunile pe

care credeţi că ar trebui să le îndepliniţi pentru a realiza practic acest

montaj.

RC

EE EC

RB +

-

+

-



Exerciţiul 9. Coevaluare

Utilizând cataloage de componente electronice, fişe de parametri, Agenda radioelectronistului sau alte surse de date selectaţi câte 6 exemple de diode şi tranzistoare. Completaţi tabelul de mai jos cu tipul componentei – diodă sau tranzistor, codul pe care îl are în sursa de informare şi 2 valori de parametri specifici, urmând exemplele date: Nr. crt.

Tipul componentei Codul Parametri specifici Verificat

1 tranzistor npn de Si de mică putere

BC107 ICm =100mA Pd=300mV

2 diodă stabilizatoare PL5V1Z VZ=5.1V IZ=100mA

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14



Exerciţiul 10. Test de autoevaluare – Tranzistoare

Stabiliţi valoarea de adevăr pentru enunţurile următoare şi notaţi în coloana cerută A dacă decideţi că este adevărat sau F dacă decideţi că este fals. Nr. crt.

Enunţuri Adevărat sau Fals

Soluţie Corectă

Soluţie greşită

Punctaj

1 În structura unui tranzistor

bipolar iau naştere 3 joncţiuni pn.

2 Conducţia curentului este asigurată de electroni şi de goluri.

3 Regiunile de la extremităţile monocristalului ce formează tranzistorul au acelaşi tip de polaritate (ambele p sau ambele n)

4 Două tranzistoare de tipuri opuse (pnp şi npn) care au parametri identici se numesc tranzistoare complementare.

5 Baza tranzistorului bipolar este mult mai puternic dopată decât emitorul.

6 Săgeata din simbolul tranzistorului npn intră în B.

7 Rolul unui tranzistor bipolar este de a amplifica semnalele electrice.

8 Tranzistorul bipolar este comandat de tensiunea aplicată între CE.

9 Parametrii unui tranzistor depind de tipul conexiunii în care lucrează.

Din oficiu se acordă 1 punct 1 Total Fiecărei soluţii corecte i se atribuie 1 punct. Acest test poate reprezenta o fişă din portofoliul elevului.



Exercitiul 11. Metoda cadranului Trataţi subiectele cerute in cadranele foilor de hîrtie primite urmărind următoarele aspecte:

1. schema electrică; 2. formele de undă ale semnalelor de intrare şi de ieşire pentru fiecare tip de redresor; 3. coloane cu asemănări şi deosebiri (Cadranul IV); 4. funcţionarea, pe scurt, pe alternanţe; 5. criterii de apreciere a redresoarelor (randament, factori de ondulaţie, tensiunea inversă maximă); „notă”: punctul (5) este pentru elevii care doresc să se evidenţieze.

Cadranul I Redresor monoalternanţă

Cadranul II Redresor bialternanţă cu transformator cu priză mediană

Cadranul III Redresor bialternanţă de tip punte

Cadranul IV Asemănări şi deosebiri între redresoarele monoalternanţă şi redresoarele bialternanţă



Exerciţiul 12 Referat

Diodele electroluminiscente (LED) au aplicaţii foarte diverse în viaţa cotidiană. Întocmiţi un referat despre LED-uri şi utilizările lor. Se recomandă ca referatul să cuprindă informaţii despre:

- simbol; - polarizare; - parametri; - tipuri de capsule; - dimensiuni; - culori emise; - câteva domenii de utilizare, cu exemple concrete.

Puteţi folosi şi imagini de pe Internet, din reviste, cărţi de specialitate sau alte documentaţii.

Adrese utile la care puteţi găsi informaţii pe Internet pot fi: - www.ledmuseum.org - www.zextar.com/journey.ofLight - www.referat.ro - www.e-scoala.ro

Exerciţiul 13. Lucrare practică Activitatea se va desfăşura pe grupe de 2-3 elevi. Realizaţi practic, pe o plăcuţă de încercare, un amplificator cu tranzistor npn

în conexiune cu emitorul comun, după următoarea schemă:

C

C

C

in

ies

E

R

R

R

R

1

2

C

E

VCC



Componente de circuit necesare: tranzistor npn BC 107 rezistoare: R1=180 kΩ; R2=33 kΩ; RC=3,9 kΩ; RE=1 kΩ; condensatoare electrolitice: CE=50 µF; Cin= Cieş=4,7 µF; sursă de alimentare EC=12V capsula receptoare drept sarcină cu RS=50 Ω. Pentru verificarea funcţionării circuitului i se aplică un semnal de

audiofrecvenţă la intrare, iar la ieşire se conectează o capsulă receptoare, în care se va auzi un semnal sonor.

Măsuraţi tensiunea v0 la ieşire şi tensiunea vi la intrare şi faceţi raportul lor pentru aflarea factorului de amplificare.

Pentru îndeplinirea cu succes a acestei sarcini, veţi parcurge următoarele etape: planificarea activităţii de către liderul de grup ; citirea schemei şi precizarea componentelor utilizate; selectarea componentelor electronice necesare dintr-un set de mai

multe componente; identificarea terminalelor tranzistorului şi condensatoarelor

electrolitice; măsurarea şi verificarea funcţionalităţii lor; preformarea terminalelor componentelor; plantarea manuală a componentelor cu pistolul de lipit, conform

schemei date, respectând normele de protecţia muncii specifice; controlul vizual al lucrării realizate (depistarea lipiturilor „reci”,

firelor întrerupte, atingerii componentelor, etc); aplicarea tensiunii de alimentare şi a semnalului de intrare; aprecierea funcţionalităţii montajului realizat după apariţia semnalului

sonor în capsula receptoare; măsurarea tensiunilor la intrare şi la ieşire; efectuarea calculelor şi determinarea factorului de amplificare în

tensiune Au=v0 / vi;



Exerciţiul 14. Exerciţiu distractiv

Prin completarea corectă a rebusului de mai jos, veţi găsi pe coloana AB noţiunea corespunzătoare definiţiei: „ Circuite electronice care au în componenţa lor elemente active ca tranzistoare sau circuite integrate şi care furnizează la ieşire un semnal de amplitudine mai mare decât semnalul de intrare, păstrându-i forma şi frecvenţa”.

A 1. 2. 3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

B 1. Componente electronice active, capabile să îndeplinească funcţia de amplificare a semnalelor electrice. 2. Puterea de disipaţie se poate reprezenta grafic printr-o curbă numită . . . . . . . . de disipaţie. 3. În care dintre regimurile de funcţionare ale tranzistorului, joncţiunile acestuia sunt polarizate direct? 4. Variaţia curentului de ieşire raportată la variaţia curentului de intrare reprezintă . . . . . . . . . de curent. 5. Factorul de amplificare în curent pentru tranzistorul cu emitor comun este ................................ 6. Diodă formată dintr-o joncţiune pn puternic dopată cu impurităţi . 7. Tranzistorul poate fi considerat ca un .......................... dacă unul dintre terminalele sale se leagă în comun la intrarea şi ieşirea tranzistorului. 8. Diodă care îndeplineşte funcţia de redresare, adică de transformare a curentului alternativ în curent continuu. 9. Tranzistorul cu bază comună nu amplifică curentul, dar va amplifica tensiunea şi ......................................

M L

F

C

R



TEST DE EVALUARE T1 - TRANZISTOARE -

Subiectul I. – 25 p Scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect

1. În tranzistoarele bipolare conducţia este asigurată: a) numai de electroni b) numai de goluri c) de electroni şi goluri 2. Regiunea centrală a monocristalului unui tranzistor se numeşte: a) emitor

b) bază c) colector

3. Joncţiunile tranzistorului sunt între terminalele: a) E-B şi C-B b) B-C şi E-C c) C-E şi C-B 4. Un tranzistor npn în funcţionare normală are: a) B negativă faţă de E şi C pozitiv faţă de B b) B pozitivă faţă de E şi C pozitiv faţă de B c) E pozitiv faţă de B şi C negativ faţă de E

5. Săgeata din simbolul tranzistorului indică: a) E b) C c) B Subiectul II. – 25 p

1. Identificaţi după simbol tipul tranzistoarelor şi terminalelor lor specificându-le pe structura alăturată fiecărui simbol.

a) b) 2. Completaţi spaţiile libere cu informaţiile corecte. Pentru funcţionarea normală a tranzistorului, joncţiunea emitorului se polarizează ........................................ cu o tensiune mică, iar joncţiunea .................. se polarizează cu o tensiune .........................., de ordinul volţilor sau zecilor de volţi. Subiectul III. – 40 p

1. Precizaţi parametrii limită care caracterizează un tranzistor. 2. Desenaţi tipurile de conexiuni ale tranzistorului 3. Daţi cel puţin un exemplu de defect al tranzistorului şi descrieţi, pe scurt, cum poate fi recunoscut. Precizare. Pentru rezolvarea cerinţelor veţi lucra individual.

Notă: Se acordă 10 puncte din oficiu.



TEST DE EVALUARE T2 - CIRCUITE ELECTRONICE SIMPLE -

Subiectul I. – 30 p Încercuiţi răspunsul corect din variantele propuse pentru fiecare întrebare. 1. Redresorul este un circuit electronic care transformă: a) energia electrică de c.a. în energie electrică de c.c. b) energia electrică de c.c. în energie electrică de c.a. c) energia electrică de c.c. în energie electrică de c.c. 2. Stabilizatorul parametric de tensiune are rolul de a : a) furniza o tensiune liniar variabilă b) transforma energia electrică de c.a. în energie electrică de c.c. c) menţine aproximativ constantă tensiunea pe sarcină 3. Un circuit de amplificare a semnalelor are rolul de a mări : a) amplitudinea semnalului primit la intrare b) frecvenţa semnalului primit la intrare c) valoarea impedanţei circuitului de la intrare 4. Componentele active care intră în componenţa unui amplificator sunt: a) diode semiconductoare b) tranzistoare c) condensatoare 5. Puntea redresoare poate fi realizată numai din: a) 2 diode b) 4 diode c) 2 rezistenţe şi 2 diode 6) Stabilizatoarele parametrice conţin, ca element principal: a) diode Zener b) diode varicap c) rezistoare Subiectul II – 20 p

1. Completează spaţiile libere cu cuvintele potrivite astfel încât informaţia transmisă prin fraza de mai jos să fie adevărată. Amplificatoarele de tensiune sunt (1) electronice care furnizează la ieşire o (2) de amplitudine (3) dar de aceeaşi formă şi (4) cu tensiunea de intrare. 2. Scrieţi corespondenţa dintre numerele cuvintelor din coloana stângă şi literele din dreptul cuvintelor coloanei din dreapta.

Circuite Elemente componente principale 1. redresor 2. stabilizator 3. amplificator 4. filtru netezire

a. tranzistor bipolar b. diodă redresoare c. condensator electrolitic d. diodă Zener



Subiectul III – 40 p. 1. Desenaţi schema unui redresor cu punte de diode. 2. Arătaţi care sunt formele de undă la intrarea şi la ieşirea lui. 3. Dacă se cuplează un filtru de netezire cu un condensator, menţionaţi punctele unde se face conectarea lui şi ce fel de conexiune este (serie sau paralel). 4. Faţă de redresorul monoalternanţă, acest redresor în punte, are avantajele: a) randament .............................................. b) factor de ondulaţie .............................

Completaţi spaţiile punctate cu informaţia corectă. Notă: Se acordă 10 puncte din oficiu.



Cap. IV.SOLUŢII ŞI SUGESTII METODOLOGICE Rezolvarea exerciţiului 2.

Nr. Terminal stânga Terminal dreapta 1 anod catod 2 catod anod 3 catod anod 4 catod anod 5 anod catod 6 catod anod

Rezolvarea exerciţiului 3.

A K

Valoare 9.1 V

3. a) tensiunea stabilizată UZ

b) puterea disipat maximă Pdm c) curentul invers maxim IZm.

4.

K A

5. Dioda Zener are rolul de a stabiliza tensiunea la borne.

6. b)

Sugestii pntru exerciţiul 4.

Activitate pe grupe (echipe) timp de 2 ore. Primele 50 min. alocate întocmirii fişelor de către elevi. Următoarele 50 min. pentru prezentare şi dezbateri.

• Clasa este împărţită în grupe a câte 5-6 elevi • Profesorul desemnează liderul grupei căruia îi înmânează fişa cu cerinţa

exerciţiului şi sugestiile pentru elevi.

+ -

UZ

IZ

1.

2.



• Pentru imprimarea unui spirit de competiţie se poate iniţia un concurs pentru desemnarea celor mai bune prezentări ale rezultatelor, stabilind criterii ierarhice (corectitudinea informaţiilor, complexitatea lucrării, originalitatea, aspect, etc.)

• Echipele pot fi formate aplicând diferite procedee: tragerea la sorţi, după iniţiala prenumelui, după zodii, alegerea unor post-it-uri colorate, etc .

• Echipele pot primi nume (ex. „Pantera roz ”, “Yellow Submarine”) după fantezia profesorului.

Sugestii pntru exerciţiul 5

Pentru desfăşurarea acestei activităţi elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 3. Fiecare grupă primeşte 6 diode de diferite tipuri, dintre care unele sunt marcate ,altele nu, unele sunt în stare de funcţionare, altele sunt defecte. Elevii trebuie să selecteze diodele funcţionale şi să diagnosticheze diodele defecte, stabilind tipul defectului. Apoi trebuie să prezinte rezultatele, justificând de ce au ajuns la concluzii.

Rezolvarea exerciţiului 6. Joncţiunea emitorului se polarizează direct cu o tensiune mică iar joncţiunea Colectorului se polarizează invers cu o tensiune mare Rezolvarea exerciţiului 7 .

Nr. item

Răspuns elev Punctaj

1 2 3 4 5 6 7 8 9

catodul capacitate o joncţiune

mari plus n

în paralel direct tensiune

1 1 1 1 1 1 1 1 1

Se acordă din oficiu 1 Total punctaj 10

Sugestii pentru exerciţiul 9: Colegii de bancă schimbă tabelele între ei şi verifică reciproc corectitudinea datelor din tabel, conform surselor de informare consultate.



Rezolvarea exerciţiului 10.

Nr. crt.

Enunţuri Adevărat sau Fals

Punctaj

1 În structura unui tranzistor bipolar iau naştere 3 joncţiuni pn.

F 1

2 Conducţia curentului este asigurată de electroni şi de goluri.

A 1

3 Regiunile de la extremităţile monocristalului ce formează tranzistorul au acelaşi tip de polaritate (ambele p sau ambele n)

A 1

4 Două tranzistoare de tipuri opuse (pnp şi npn) care au parametri identici se numesc tranzistoare complementare.

A 1

5 Baza tranzistorului bipolar este mult mai puternic dopată decât emitorul.

F 1

6 Săgeata din simbolul tranzistorului npn intră în B.

F 1

7 Rolul unui tranzistor bipolar este de a amplifica semnalele electrice.

A 1

8 Tranzistorul bipolar este comandat de tensiunea aplicată între CE.

F 1

9 Parametrii unui tranzistor depind de tipul conexiunii în care lucrează.

A 1

Punct din oficiu 1 Total 10



Rezolvarea exerciţiului 11 Această activitate poate fi una de recapitulare a cunoştinţelor despre circuite

simple cu componente electronice, de exemplu “Redresoare monofazate” şi se poate desfăşura pe durata a doua ore.

Acelaşi tip de circute vor fi analizate de toate grupele pentru a se putea compara rezultatele.

Profesorul este moderatorul şi organizatorul activităţii. Activitatea se desfăşoară după următoarele etape:

• se formează grupe de câte 4 elevi; • se alege un lider care să coordoneze activitatea grupei; • fiecare grupă primeşte câte o foaie de hârtie format A4 împărţită în

4 cadrane pe una din părţi; • pe foaia de hârtie primită vor fi scrise cerinţele în fiecare cadran:

- Cadranul I - Redresor monoalternanţă; - Cadranul II - Redresor bialternanţă cu transformator cu priză mediană; - Cadranul III - Redresor bialternanţă de tip punte; - Cadranul IV - Asemănări şi deosebiri între redresoarele monoalternanţă şi redresoarele bialternanţă;

• pe cealaltă parte a foii sunt precizate aspectele care trebuie urmărite şi menţionate în cadrane precum şi “nota” .

• elevii din fiecare grupa îşi scriu numele pe dosul foii; • foile vor fi afişate pe tabla şi vor primi un număr; • elevii se perindă şi analizează lucrările; • profesorul, împreună cu elevii, fac un clasament şi aleg cele mai

bune 3 lucrări.



Rezolvarea exerciţiului 14

A 1. 2. 3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

B

T R A N Z I S T O A R E M H I P E R B O L A L

S A T U R A T I E F

A M P L I F I C A R E A C

B E T A

T U N E L C U A D R I P O L R E D R E S O A R E

R

P U T E R E A



Rezolvarea testului de evaluare pentru „Tranzistoare” Subiectul I – 25 p ( 5p x 5 întrebări)

1. c; 2. b; 3. a; 4. b; 5. a; Subiectul II – 25 p 1. - 10p (5p x 2 întrebări) a) b) 2. – 15p (5p x 3 întrebări) Pentru funcţionarea normală a tranzistorului, joncţiunea emitorului se polarizează direct cu o tensiune mică, iar joncţiunea colectorului se polarizează cu o tensiune inversă, de ordinul volţilor sau zecilor de volţi. Subiectul III – 40 p 1. – 15p (5p x 3 întrebări) Parametrii limită ai unui tranzistor sunt:

- curentul maxim de colector Ic max - tensiunea maximă a colectorului Uc max - puterea de disipaţie maximă Pd max

2. – 15p (5p x 3 întrebări) Conexiunile tranzistorului: a) BC; b) EC; c) CC.

a) b) c)

3. – 10p Defectele tranzistorului (cel puţin unul): - scurtcircuitarea joncţiunilor – se poate identifica dacă joncţiunile au rezistenţă mică la măsurarea în ambele sensuri : E+, B- rezistenţă mică jE străpunsă E-, B+ C+, B- rezistenţă mică jC străpunsă C-, B+ - întreruperea joncţiunilor – se poate identifica dacă joncţiunile au rezistenţele foarte mari în ambele sensuri de măsurare.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

B

C

E

B

C

E

P N P

NPN

C

E

B

C

B

E

C

ieş in

EB

C

C

in

B B

ieş

E E

C

ieş in

E

B B



Rezolvarea testului de evaluare pentru „Circuite electronice simple” Subiectul I – 30 p ( 5p x 6 întrebări) 1. a; 2. c; 3. a; 4. b; 5. b; 6. a. Subiectul II – 20 p (10 p – la subiectul 1 şi 10 p la subiectul 2). 1. (1) circuite; (2) tensiune; (3) mai mare; (4) frecvenţă. 2. 1b; 2d; 3a; 4c Subiectul III – 40 p ( câte 10 p pentru fiecare subpunct) 1.

2. Semnalul la intrare

Semnalul la ieşire 3. Condensator cuplat între AB, în paralel cu RS

4. a) randament mai mare (dublu) b) factor de ondulaţie mai mic Se acordă 10p din oficiu.



BIBLIOGRAFIE

[1] Damachi, E., Tunsoiu, A. : Electronică. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999

[2] Componente şi circuite electronice - manual pentru cl. a X - a licee industriale. Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996

[3] Componente şi circuite electronice - manual pentru cl. a XI-a şi a XII-a licee industriale.

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996

[4] Coloşi, T., Morar, R., Miron, C. : Tehnologie electronică – componente discrete.

IPCN Facultatea de Electrotehnică, 1979

[5] Ion, M., Goagă, F. : Ghid metodic de evaluare pentru învăţământul profesional şi tehnic

preuniversitar. Editura INFO, Craiova, 1999

[6] Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare Tehnologii. Consiliul Naţional

pentru Curriculum, 2002

[7] Drăgulănescu, N. : Agenda radioelectronistului. Editura Tehnică, Bucureşti, 1989.

auxiliar curricular clasa a x-a · pdf fileclasa a x-a domeniul: ... de clas a x-a,...

Documents