8/17/2019 Autoritatea Bancară Europeană

1/2

Testele de stres

 Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a publicat recent cadrul pentru derularea testelor de stresaplicate sistemului bancar european în 2016.

  Spre deosebire de testele anterioare, nu a ost stabilit !i un pra" în unc#ie de care să iee$aluat "radul de capitali%are a institu#iilor inanciare. &'ra"ul nu a ost inclus, deoareceobiecti$ul este utili%area testului de stres ca instrument de super$i%are&, se arată în comunicatulde presă de pe siteul EBA.

n articol Bloomber" mai preci%ea%ă că EBA a decis să renun#e la caliicati$e !i ca urmare a&ie!irii băncilor din cri%a inanciară&.

*+iar !i ără declinul masi$ al ac#iunilor bancare de la începutul anului, o astel de airma#ie,

care pare să i"nore complet realitatea, ar trebui să intre pe primele locuri în orice clasament destandup comed.

  -n ce constă atunci eerci#iul, dacă autorită#ile europene nu doresc să impună niciun stres&naturelului sim#itor& al băncilor, prin publicarea notelor de la test/

  &Testul de stres este construit astel înct să oere super$i%orilor, băncilor !i altor participan#ide pe pia#ă un cadru comun de anali%ă pentru compararea consistentă a re%isten#ei băncilor dinE în a#a !ocurilor economice&, se mai arată în comunicatul EBA.

*adrul de e$aluare $a i aplicat unui e!antion de 1 de bănci din 1 #ări ale niuniiEuropeane, care acoperă circa 03 din acti$ele sectorul bancar din E, iar derularea testului se$a ace sub supra$e"+erea EBA, SS4 (4ecanismul nic de Super$i%area), B*E, *omitetulEuropean pentru 5isc Sistemic (ES5B) !i a *omisiei Europene.

Eectul !ocurilor economice asupra capitali%ării bancare $a i anali%at în două scenarii, de ba%ă !i ad$ers, ipote%ele celui din urmă iind elaborate de către ES5B pentru 2016, 201 !i 201.

  *ele patru mari riscuri sistemice identiicate în documentul de la ES5B sunt cre!terea

riscurilor inanciare "lobale, pe ondul scăderii lic+idită#ii de pe pie#e, perspecti$a unei proitabilită#i reduse a sistemului bancar, în condi#iile a7ustării incomplete a bilan#urilor, cre!tereaîn"ri7orării cu pri$ire la sustenabilitatea po$erii datoriilor pentru sectorul public !i cel pri$atneinanciar !i cre!terea riscului pentru sectorul bancar din umbră.

  'rimul din listă este considerat cel mai important, dar !i o scurtă e$aluare a celorlalte arată că politica monetară a B*E din ultimii ani a contribuit substan#ial la accentuarea riscurilor

8/17/2019 Autoritatea Bancară Europeană

2/2

sistemice.  8 anali%ă recentă de la 4or"an Stanle (4S), preluată de 9ero+ed"e, arată că &o reducere adobn%ii pentru depo%itele de la B*E (n.a. în pre%ent de 0,:3) cu mai mult de 10 20 puncte de ba%ă $a a$ea un impact eponen#ial asupra proitului&. *onclu%ii similare a pre%entat, laînceputul lunii curente, !i ;eutsc+e Ban3 în %ona euro !i de ,>3 ,23 la noi.

  -n ceea ce pri$e!te e$olu#ia pre#urilor de pe pie#ele imobiliare re%iden#iale din Europa,scenariul ad$ers consideră că $or eista scăderi medii de ,:3 în 2016, 2,:3 în 201 !i ocre!tere de 0,13 în %ona euro, în timp ce pentru E se $or înre"istra scăderi de ,3, 2,=3 !i0,63. Acela!i scenariu pesimist arată scăderi de =,=3, ,13 !i 3 pentru 5omnia în cei trei ani.;eclinuri semniicati$e sunt luate în considerare !i pentru pre#urile proprietă#ilor imobiliarecomerciale.

  'entru bursele din %ona euro, scenariul pesimist indică o cădere de 26,23, 2,23, respecti$16,3 în cei trei ani a#ă de scenariul de ba%ă, unde se aprecia%ă că ni$elul cota#iilor $a rămnenesc+imbat pentru ori%ontul de modelare.