automasajul chi

ALCHIMIA INTERNA TAOISTA

Automasajul Chi

Metoda taoista de reintinerire

Mantak Chia

M A N T A K C H I A

CHI SELF MASSAGE-TAOIST WA Y OFREJUVENTAJON

UNIVERSAL TAO PUBLICATIONS

Copyright © 1986 Mantak | i Maneewan Chia

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale CHIA, MANTAK Automasajul Chi - Metoda taoista de reintinerire Mantak Chia

trad. Carmen Cranta - Bucure?ti: E D I T U R A TAO, 2 0 0 6 160 p.; 23,5 c m - (Alchimia interna taoista) ISBN 9 7 3 - 8 6 1 5 5 - 3 - 4

Cranta, Carmen (trad.)

299.513

y Traducere Carmen Cranta

Tehnoredactare computerizata Carmen Cranta

Consultant tehnic Adrian Cranta

Coperta Adrian Cranta, Eugen Vi$an

Copyright exclusiv © ADRIAN C R A N T A , 2 0 0 6 , pentru editare §i traducere in limba romana

jj;joi o Toate drepturile pentru versiunea in limba romana sunt rezervate t r a ? u c ® e c anic, P parte din acest volum nu poate fi reprodusa in m o d electronic, _ d i t u r a Ta°-fotocopiere sau prin orice alt mod, fare acordul scris , dat !n prealabil de

CUPRINS

Cuprins Despre autor Multumiri 2 Avertisment ,„ 13

Capitolul 1 Beneficii §i teorie ..........14 I. Simfurile puternice pot ajuta in controlul emofiilor

negative II. Organele sanatoase pot ajuta la transformarea trasaturilor

personale §i emo{ionale 15

Capitolul 2 Anusul este conectat cu energia organelor .............16 I. Puterea perineului 16 II. Regiunea anusului este divizata in cinci parti 17

A. Partea centrala 17 B. Partea frontala 18 C. Parteaposterioara., 20 D. Partea stanga - 21 E. Partea dreapta

Capitolul 3 Mana vindecatoare 27 I. Palmele 1 27 II. Pericardul 27 III. Intestinul gros 27 IV. Liniile principale din palma 28 V. Degetelor le corespund func^iile fizice. 29 VI. Fortificarea extremita^ilor 30 VII. Masati mainile pentru a mari fluxul Chi-ului 31 VIII. Pregatirea IX. Practica 33

Auiomasajui em

A. Aducep energia Chi in maini (Fig. 3.6) 33 B. Masafi mainile 34

X. Degetele corespund emo{iilor, elementelor §i organelor (Fig. 3.12) 39

Capitolul 4 MASAJUL CAPULUI 1 41 I Capul 42

A. Punctul coroanei (Fig. 4.1) 42 B. Aducefi energia Chi in maini §i in faja 42 C. Bateji u§or capul (Fig. 4.2) 43 D. Jineti-va respirafia pentru a mail fluxul Chi-ului 43 E. Scalpul (Fig. 4.3) 44 F. Baza craniului (Fig. 4.4) 45

II. Fata (Fig. 4.6, 4.8 si 4.9) 45 A. Frumusefea naturala 45 B. Aduceji energia Chi in fa{a 46 C. Fruntea (Fig. 4.7) 46 D. Zona de mijloc a fejei 49 E. Zona inferioarS a fefei 49 F. intreaga fa{& 49 G. Zona de mijloc a frunfii 49

III. Tamplele 50 IV.Gur a 51

A. Masajul pentru infrumusetarea gurii 51 V.Ochi i 52

A. Aduce i energia Chi in maini §i ochi 53 B. Pentru globii oculari §i zona inconjuratoare 54 C. Trageji cu degetele de pleoape 55 D. Pentru orbitele ochilor 55 E. Pentru a lacrima 56 F. Retrageji globii oculari 58 G. invajafi sa mentine|i contactul ocular 60

VI. Nasul 60 A. Aducefi energia Chi in maini 61 B. Narile 61 C. Puntea nasului 62

A

Cuprins

D. Zona de mijloc a nasului E. Laturile nasului f 63 F. Partea inferioara a nasului

VII. Urechile 6 4

A. Urechea externa B. Urechea interna (Fig. 4.32)

VIII. Gingiile, limba, dinfii """' JL A. Aduceî energia Chi in maini 7 0

B. Gingiile 70 C. Gingiile §i limba -q D. Limba (Fig. 4.36 î 4.37) 71

E. Incle§tarea dinîlor 73 F. Energie pentru dinji 74

IX. Gatul Z Z Z Z Z Z Z . 1 S A. Tiroida §i paratiroida: sediul curajului, puterea vorbirii

(Fig. 4.41) ......75 B. Aduceti energia Chi in maini 76 C. intregul gat 76 D. Zona de mijloc a gatului 76 E. Gatul broa§tei |estoase 77 F. Gatul de cocor 77 G. Masati gatul 77

X. Umerii.... 7 9

Capitolul 5 Dezintoxicarea organelor §i glandelor I. Glanda timus gj II. Inima g2 III. Plamanii g j IV. Ficatul 35 V. Stomacul, splina §i pancreasul.... - g 6

VI. Intestinul gros §i intestinul VII. Rinichii .88 VIII. Sacrul

Capitolul 6 89 Genunchii §i Iabele picioarelor

5

Automasajul Chi

I. in genunchi se acumuleazS toxinele ^ A. Aduceti Chi-ul in maini go B. Zona din spatele genunchilor go C. Masajul rotulelor D. Mi§ca{i rotulele 90 E. Masa(i genunchii 90

II, Talpile/Labele picioarelor: radacinile corpului 91 A. Aducefi energia Chi in maini 91 B. Masaji tfllpile 92 C. Riisfiraji degetele de la picioare 93 D. Primele doufi degete de la picioare 93 E. Masafi labele picioarelor intre ele 93

Capitolul 7 Constipafia 94 I. 0 cauzS majorS a stresului 94 II. Constipapa face ca persoana in cauza sa aiba refineri §i

lipsS de deschidere 94 III. Constipajia accelereaza procesul de imbatranire 95 IV. Masajul abdominal - Miracolul vindecarii v 95

A. Dormiti cu fata in sus 96 B. Frecati mfiinile pana ce se incalzesc 97 C. Masati intestinul subtire 97

V. Masajul in timpul defecatiei 97

Capitolul 8 Practica zilnici 10® 1. Incalzirea de dimineata U. Verificati-v& in fiecare zi nivelul de energie 101 III. incepeti cu Surasul interior (Fig. 8.3) 101 IV. Cur&tati organismul de energia blocata in fiecare zi 103 V. Cur&jati organismul de toxinele zilei precedente 104 VI. lntensificaji circulatia sangvina din membrele inferioare 106 VU. Activap circulatia venoasa (Fig. 8.7) 10' VIII. lntindeti tendoanele 1° 8

IX. lntindeti tendoanele gatului §i coloanei vertebrale 108 X. Curatati cele noua deschideri 1

Cuprins

A. Poarta frontala - deschiderea sexuala 113 B. Poarta posterioara - deschiderea substanjelor nutritive .113 C. Cele §apte ferestre 113 D. Curajarea regulata a intestinului gros 114

XI. Ciiratati por{iunile fe{ei (fa{a) 114 A. Ochii 114 B. Nasul 115 C. Dintii 115 D. Urechile 115 E. Gatul 116 F. Masa^i capul §i pieptanati parul 117

XII. Masati talpile 117 XIII. Privifi-va in oglinda 117 XIV. Purificarea cu ajutorul apei curate 117 XV. Folosifi timpul 118

A. Gasiti timp pentru a practica 118 B. Somnolenta la volan 118 C. Utilizatorii de calculatoare §i persoanele care lucreaza

labirou 119 D. Privitul la televizor 119 E. Ghetele 119 F. Practica de seara 119

XVI. Exerci^iul in timpul deplasarilor 120 XVII. Pozijia de somn 121 XVIII. „Oh, nu! Nu vreau o alta obligate!" 122

Anexe Sistemul Universal Tao Error! Bookmark not defined. Universal Tao Center Error! Bookmark not defined. Asociatia Romana de Tai Chi §i Chi Kung Error! Bookmark not defined.

7

DESPRE AUTOR

MANTAK CHIA Maestrul Mantak Chia este creatorul sistemului

UNIVERSAL TAO §i directorul Centrului Universal Tao §i a sta\\unii de sanatate antrenament TAO GARDEN, aflata in frumoasa provincie nordica din nordul Thailandei. Inca din copilarie a studiat abordarea taoista a vietii. Faptul ca a stapanit aceasta §tiinta straveche, amplificat de studierea altor discipline, a condus la dezvoltarea sistemului Universal Tao, care este predat in prezent in intreaga lume.

Mantak Chia s-a nascut in anul 1944 in Thailanda, parinpi sai fiind de origine chineza. La varsta de 6 ani, calugarii budi^ti 1-au iaVatat postura de meditatie §i tehnica „lini§tirii minîi". Cand era elev la gimnaziu a invaât boxul traditional thailandez. A fost invaât Tai Chi Chuan de catre Maestrul Lu, care, la scurt timp, 1-a introdus in Aikido, Yoga §i in nivelele superioare ale Tai Chi-ului.

Ca{iva ani mai tarziu, cand era student in Hong Kong, remarcandu-se in atletism, a fost prezentat de catre un coleg de clasa, pe nume Cheng Sue-Sue, primului sau profesor ezoteric §i Maestru Taoist, Maestrul Yi Eng (I Yun). In acel moment,

Maestrul Chia §i-a inceput studiile privind modul de viata Taoist cu toata seriozitatea. A invatat cum sa circule energia in Orbita microcosmica §i, prin practica Fuziunii celor cinci elemente, cum sa deschida cele §ase meridiane speciale. Studiind mai departe Alchimia interna, a invatat Iluminarea lui Kan §i Li, Sigilarea celor cinci simturi, Unirea cerului cu pamantul, Reuniunea omului cu cerul. Maestrul Yi Eng este eel care 1-a autorizat pe Maestrul Mantak Chia sa predea §i sa vindece.

Abia trecut de 20 ani, Mantak Chia a studiat cu Maestrul Meugi din Singapore, care 1-a invatat Kundalini, Yoga Taoista, §i Palma lui Buddha. Curand a devenit capabil sa inlature bloca-jele din fluxul de energie vitala din propriul sau corp. De aseme-nea, a invatat cum sa proiecteze energia fortei vitale prin maini, astfel ca putea vindeca pacien^ii Maestrului Meugi. Apoi a invatat Chi Nei Tsang de la dr. Mui Yimwattana din Thailanda.

Mai tarziu a studiat cu Maestrul Cheng Yao-Lun metoda puterii interne a Shaolinului. A invatat secretele bine pazite ale exercijiilor pentru organe, glande §i maduva osoasa, cunoscute sub numele de Nei Kung-ul maduvei osoase §i exercitiul numit Fortificarea §i regenerarea tendoanelor. Sistemul Maestrului Cheng Yao-Lun combina boxul thailandez §i tehnicile Kung Fu. Maestrul Mantak Chia a studiat in acea perioada §i cu Maestrul Pan Yu, al carui sistem combina invafaturile Taoiste, Budiste Zen. De asemenea, Maestrul Pan Yu 1-a invatat despre schimbul de for^e Yin §i Yang dintre barbati §i femei §i cum sa dezvolte Corpul de ofel.

Pentru a intelege mai bine mecanismele aflate in spatele energiei vindecatoare, Maestrul Mantak Chia a studiat ?tiinta medicala §i anatomia occidentala timp de doi ani. Concomitent cu urmarea studiilor sale, el a devenit manager al companiei Gestetner ce produce echipamente de birotica, unde s-a famili-arizat cu aparatura de copiere §i cu tehnologia de editare offset.

Pornind de la cunoa§terea Taoismului, combinat cu alte discipline, Maestrul Mantak Chia a inceput sa predea sistemul Universal Tao. A antrenat instructori care sa transmita mai departe aceasta invatatura §i a infrintat Centrul Natural de vindecare in Thailanda. Cinci ani mai tarziu, s-a decis sa se

Automasajul Chi

mute la New York, unde, in 1979, a deschis Cehtrul Tao Vindecator. in timpul anilor petreciifi in America, Maestrul Mantak Chia a continuat sa studieze stilul Wu de Tai Chi cu Edward Yee in New York.

De atunci, Maestrul Chia a pregatit zeci de mii de studenfi in intreaga lume. A antrenat §i atestat peste 1500 de instructori sj terapeufi din intreaga lume. S-au deschis multe centre Tao al Vietii, institute Chi Nei Tsang, forumuri de Vindecare Cosmica §i rezervatii montane Tao Nemuritor in multe zone din America de Nord, America de Sud, Europa, Asia, Africa §i Australia.

In 1994, Maestrul Chia s-a intors in Thailanda, unde a ince-put construirea Gradinii Tao (Tao Garden) §i a centrului de an-trenament Universal Tao, la 25 km in afara ora§ului Chiang Mai.

Maestrul Mantak Chia este o persoana cu un caracter cald, prietenos §i serviabil, care se considera in primul rand profesor. El prezinta sistemul Universal Tao intr-un mod practic §i direct, dezvoltandu-§i permanent cuno§tinfele §i metodele de predare.

Maestrul Mantak Chia estimeaza ca vor fi necesare treizeci §i cinci de car(i pentru a transmite intregul sistem Universal Tao. In iunie 1990, Maestrul Mantak Chia a fost onorat de cStre Congresul International de Medicina Chineza §i Qi Gong (Chi Kung), care 1-a numit Maestrul de Qi Gong al Anului. El este primul caruia i s-a decemat aceasta distincfie anuala.

in luna decembrie a anului 2000, s-au incheiat lucrarile de construcjie a Centrului de sanatate Tao Garden $i a Centrului de antrenament Universal Tao, realizandu-se doua sali de meditape, doua pavilioane pentru practica Chi Kung-ului in aer liber, sali pentru practica Tai Chi-ului, Tao Yin-ului §i a Chi Nei Tsang-ului, piscina Tai Chi, Centrul de comunicari Pakua, dotat cu o librarie taoista completa, sala de fitness de talie mondiala §i opt terenuri de sport pentru recreere.

In luna februarie a anului 2002, s-au realizat pentru prima oara practicile nivelului Tao nemuritor folosind tehnologia Camerei intunecate, creand un mediu desavar§it pentru practicile taoiste de nivel superior.

Maestrul Mantak Chia a scris §i publicat urmatoarele carp Universal Tao:

Despre autor

Trezirea energiei vindecatoare a lui Tao - 1983 Secretele taoiste ale iubirii: cultivarea energiei sexuale masculine, coautor Michael Winn - 1984 Metodele taoiste de transformare a stresului in vitalitate - 1985 Automasajul Chi: metoda taoista de reintinerire - 1986 Chi Kung-ul Cama$ii de fier I - 1986 lubirea vindecatoare prin Tao: cultivarea energiei sexuale feminine - 1986 Nei Kung-ul maduvei osoase - 1989 Fuziunea celor cinci elemente I - 1990 Chi Nei Tsang: masajul Chi al organelor interne, 1990 Trezirea luminii vindecatoare a lui Tao - 1993 Structura interna a Tai Chi-ului, coautor Juan Li - 1996 Barbatul multiorgasmic, coautor Douglas Abrams - 1996 Tao Yin - 1999 Chi Nei Tsang II - 2000 Cuplul multiorgasmic, coautor Douglas Abrams - 2000 Vindecarea cosmica I - 2001 Vindecarea cosmica II, coautor Dirk Oellibrandt - 2001 Poarta cat re toate minunile, coautor Tao Huang - 2001 Reflexologia sexuala, coautor W.U. Wei - 2002 Chi Kung-ul elixirului - 2002 Chi Kung-ul Tan Tien-ului - 2002 Fuziunea cosmica: Fuziunea celor opt forte - 2002 Karsai Nei Tsang: Masajul genital terapeutic - 2003 Micul Kan ji Li - 2006 Nei Kung-ul tendoanelor - 2006 Chi Kung-ul infelepciunii - 2006 Chi Kung-ul Orbitei cosmice - 2006

De asemenea, multe din carjile sale sunt disponibile in limbile specificate in continuare. Editiile in limbile araba, bulgara, ceha, daneza, ebraica, engleza, franceza, germana, greaca, indoneziand, italiana, japoneza, coreeana, lituaniana, malaeziana, olandeza, poloneza, portugheza, romana, rusa, sarbo-croata, slovaca, spaniola, turca, ungara sunt disponibile la editorii straini listati la sfar§itul acestei carp.

11

MULTUMIRI

Doresc sa multumesc in primul rand Mae§triIor Taoi§ti care m fost atat de binevoitori sa imi imparta§easca cunoa§terea lor fara sa viseze niciodata ca va fi primita cu atata entuziasm in Occident.

Multumesc tuturor celor care au contribuit la redarea formei finale a acestei carp: Dena Saxer, pentru faptul ca a scris o parte a acestei carti, in special pentru instrucpunile de baza descrise pas cu pas §i pentru alegerea titlului; artistului Juan Li, pentru nenumaratele ore dedicate desenarii §i realizarii ilustrapilor privind funcpile interne ale corpului §i pentru ilustrafia copertei; lui Gunther Weil, Rylin Malone §i raultora dintre studenpi mei pentru parerile §i aprecierile lor; secretarei noastre Jo Ann Cutrena, pentru stabilirea multor contacte §1 pentru munca sa fira de sfir$it, lui Daniel Bobek, pentru lungile ore petrecute in foja computeralui; lui John-Robert Zielinski, pentru ajutorul dat in privinfa noului sistem computerizat de operare pentru rearanjarea fi§ierelor §i programelor pentru accelerarea noului proces; lui Adam Sacks, consultants nostru in domeniiil computerelor, care ne-a asistat in rezolvarea problemelor legate de computer aparute in ultimele etape ale producpei; lui Helen Stites, pentru transcrierea textului In calculator §i pentru redactare §i corectura; lui Valerie Meszaros pentru redactarea orgamzarea textului transcris in calculator sub forma de carte, pentru specifica|iile privind corectura $i procesare t ipograf ic l j i lui Cathy Umphress pentru design §i copertarea carfii. Mulpimifi spcciale sunt aduse lui Michael Winn pentru editarea generala;: lui David Miller, pentru design §i supravegherea producpei §i lui Felix Morrow, pentru sfatul §i ajutorul s&u valoros m producer^! c*rpi. Felix Morrow a fost de acord sa fie editorul initial al publicapilor Universal Tao.

F4rS fiul meu, Max, cartea ar fi fost pur academics - pentru darurile sale ii ofer recuno§tinta iubirea mea vesica.

AVERTISMENT

Practicile descrise in aceasta carte au fost foiosite cu succes timp de mii de ani de taoi§tii antrenati prin instruire personal! Cititorii nu ar trebui sa experimenteze practicile fara a primi personal transmiterea §i antrenarea din partea unui instructor atestat in sistemul Universal Tao deoarece anumite practici, daca sunt executate incorect, pot dauna sau pot cauza probleme de sanatate. Aceasta carte este destinata suplimentarii antrenamentului individual oferit de Universal Tao §i serve§te ca ghid de referinta in aceste practici. Cel ce experimenteaza practicile descrise in aceasta carte de unul singur i§i asuma in intregime riscul.

Meditatiile, practicile §i tehnicile descrise aici nu sunt destinate substituirii tratamentului medical specializat. Daca exista cititori care sufera de boli bazate pe tulburari mentale sau emotionale ar trebui consultat un medic sau un terapeut specializat. Astfel de probleme trebuie corectate inainte de inceperea antrenamentului.

Nici Universal Tao §i nici personalul sau instructorii sai nu sunt responsabili pentru consecmtele oricarei practici sau utilizari gre§ite a informatiilor continute in aceasta carte. Daca cititorii experimenteaza orice exercitiu fara stricta respectare a instructiunilor, observafiilor §i avertismentelor, responsabilitatea revine in intregime cititorului. Aceasta carte nu incearca sa ofere nici un fel de diagnostic medical, tratament, refeta sau remediu in legatura cu nici o boala, suferinfa umana sau condifie fizica.

CAPITOL UL 1 BENEFICII §1 TEORIE

Din timpuri stravechi pana in prezent, maestrii taoi§ti s-au mentinut reniarcabil de tineri, avand infati§area §j vigoarea specifice unei varste cu eel putin douazeci de ani mai mica decat varsta reaia. Una din sursele vitalitatii lor este practica Automasajului taoist de reintinerire: utilizarea propriei energii interne sau a Chi-ului pentru a fortifica §i reintineri organele de simt (ochii, urechile, nasul, limba, dintii, pielea) §i organele interne. Aceste tehnici au o vechime de aproximativ cinci mii de ani §i pana de curand erau secrete foarte bine pazite, transmise de maestru unui grup restrans de discipoli. Chiar §i a§a^ fiecare maestru cuno§tea adesea numai o parte a metodei. In baza studiilor mele cu diferiti mae?tri taoi§ti, am reconstituit metoda completa §i am organizat materialul intr-o succesiune logica. Facand aceasta practica regulata timp de cinci pana la zece minute in fiecare zi, va puteti imbunataî multe aspecte, incluzand tenul, vederea, auzul, sinusurile, gingiile, dintii, limba §i vigoarea in general.

I. Simturile pot ajuta in controlul emotiilor negative

Reintinerirea prin automasaj are loc prin eliminarea blocajelor din meridianele sau canalele energetice, care corespund diferitelor simturi §i organe vitale. Aceasta se realizeaza prin practica taoista unica de aducere a energiei sau a Chi-ului din organele sexuale §i anus in sus, catre fafa, maini §i simpiri, directionand-o apoi catre zone specifice. Simfurile sunt conectate cu organele, iar despre organe se crede ca ele inmagazineaza §i genereaza emotii pozitive §i negative. Fortificarea simturilor ne ajuta sa controlam emoîile negative. Simfurile sunt primele care receptioneaza influenêle venite din lumea exterioara, cum ar fi tensiunea, mania §i frica §i, la randul lor, aceste influente exteme negative afecteaza organele

14

Benefjcii §i teorie

sistemul nervos. Simturile puternice ne vor ajuta sa prevenim supraincarcarea cu influente externe ce ne pot afecta in mod negativ.

II. Organele sanatoase pot ajuta la transformarea trasaturilor personate §i emotionale

De-a lungul a zece ani de predare a acestui automasaj simplu, am vazut oamenii folosindu-1 pentru a i§i imbunatati via{a personala, emotionala | i sociala. Unul dintre studentii mei suferea de mari temeri, care starneau cu u$urinta furia. Aceasta ducea la o proasta dispozitie, irascibilitate §i dureri de stomac. Este greu de crezut ca o persoana xare se simte in acest fel sa poata fi sociabila, prietenoasa sau cu care sa se poata comunica u§or. Dupa cateva saptamani de practica a Surasului interior, a Sunetului ficatului ?i de masare a ficatului §i stomacului, caracterul acestei persoane s-a imbunatafit, proasta dispozitie s-a diminuat §i a devenit mai prietenos. El spune ca, de cand a inceput sa studieze cu mine, eel mai mare beneficiu a aparut in viata de familie, mai ales in relatia cu copiii sai. Acum nu mai are nevoie sa recurga la alcool, pe care se bizuia pentru a-§i ingropa suferin|a ?i a uita stresul care il afectau odinioara. Patronul §i colegii sai au observat, de asemenea, schimbarea $i acesta a trimis alti angajati pentru a studia sistemul.

Am o secretara care la un moment dat a platit pentru ca una dintre colegele sale de serviciu sa studieze cu noi, in speranta ca aceasta sa gaseasca o modalitate mai buna de a face fata stresului de la serviciu. Aceasta femeie mi-a spus ca a fost cea mai buna investitie pe care o facuse vreodata pentru ca de tunci nu a mai fost niciodata victima instabilitatii emotionale a colegei sale atunci cand lucrau impreuna.

15

CAPITOLUL 2 WKKSL ANUSUL ESTE CONECTAT CU I

ENERGIA ORGANELOR

k Tao al reintineririi, fluxul Chi-ului este fbarte important ¥M a realiza circulafia Chi-ului in partea pe care o masaji, ceea j ce faceti nu este decat o simpla atingere sau un masaj obi§nuit. ! Surasul interior §i meditapa Orbitei microcosmie^sunt, de | asemenea, foarte importante. Acestea sunt cele mai bune raodalitap de marire a forfei vitale din simpiri §i organe. ' J

I. Puterea perineului f ^ ^ ^ H Regiunea perineului (Hui-yin) include anusul §i organele sexuale. Regiunea anusului este divizata in mai multe secpuni, care au o stransa legatura cu Chi-ul organelor corespondente. 1 Termenul chinezesc Hui-yin (perineu) semnifici.' punctul de | colectare al intregii energii Yin sau punctul de colectare a energiei situat in partea cea mai de jos al trunchiului. Este, de ; asemenea, cunoscut ca fiind poarta viefii §i a morpi. Ac est punct ' se afla intre cele doua porp principale. Una este numita poarta frontala (organul sexual), care este marea deschidereji for ei vitale. Pe aici energia forfei vitale se poate scurge cu u§urin|S in afara, epuizand astfel capacitatea de funcponare a organului. Cea de-a doua poarta sau poarta posterioarS este anusul. De asemenea, aceasta poarta poate pierde cu u§urin$ forfa vitala atunci cand nu este sigilata sau bine inchisS. In practicile fao, in special in Secretele taoiste ale iubirii, lubirea vindecatoare §i Camaja defter, puterea perineului de a se contracts, # a se inchide §i de a aduce for|a vitala inapoi in sus, tft coloana vertebrala constituie o practica importanta. Altminteri* forfa vitali §i energia sexual! pot deveni un .jr^u fara de intoarcere''» ele se vor scurge in afar* f5ra a mai putea fi refolositeJj

Anusul este conectat cu energia organeior

11. R e g i u n e a anusului este divizata in cinci pSrti |v Anusul este divizat in cinci sec{iuni: (A) central! (B) frontata, (C) posterioar! (D) stanga §i (E) dreapta (Fig. 2.1).

• Piciorul drept

Diafragma urogenitals

I; Anus

— Secfiunile anusului

Mu§chiul sfincter anal

Diafragma pelviana

I

Fig. 2.1 Anusul este divizat in cinci regiuni

A, Pari** ttntr»H C b f a / 1 d in c e n t r a l a m w w h i i « l e c o n c c t a f c u u r m ^ r o a r e f e

^ n e : vf»j*imiM<teriflf a o r t a $f v e n a c a v S , s f o m a c u l , t m r r ^

tfmflek i k c t i S $i p f w f r t i w i d ! g l a m la p i f u i t a r S , g J a n d a p i n e a l a ? J

vArfiil (F ig . 22 $/ 2 .3 ) .

CdtdHPH

Ciheflld -PiUttiM

t ifwdft

' etta mvft

IK

2 2 „

^Msai esic e o o e c w cu merpa oqpeeior

/r/g. jj.j i'artefl

19

Automasajul Chi

B. Partea frontala Chi-ul parpi frontale a anusului este conectat cu urmStoarele

organe: glanda prostata, vezica urinaria, intestinul subtire stomacul, glanda timus, §i partea frontala a creierului (Fig. 2.4).

Intestinul subtire

Vezica urinari Prostata

arte°frc wtalct


C. Partea posterioara I Chi-ul parpi posterioare a anusului este conectat cu energjite

urmatoarelor organe: sacru§, lombarele inferioare, cele dou&-sprezece vertebre toracale, cele §apte vertebre cervicale §i creierul mic (cerebelul) (Fig. 2.5).

D. Partea stanga Chi-ul din partea stanga a anusului este conectat cu energij|e

urmatoarelor organe: ovarul stang, intestinul gros, rinichiul stang, glanda suprarenale stanga, splina, plamanul stang emisfera stanga a creierului (Fig. 2.6 ?i 2.7).

Inima

Emisfera stanga a creierului

Ochi Urechi

Plamanul stang

Splina Suprarenale Rinichiul stang

Intestinul gros

Trageti i n sus centrul §1 trageti i n sus, catre partea stanga

Fig. 2.6 Partea stanga - bdrbati

22


Fig. 2.7 Partea stanga - femei

Automasajul Chi

E. Partea dreapta Chi-ul din partea dreapta a anusului este conectat cu

energiile organelor dupa cum urmeaza: ovarul drept, intestinul gtos, rinichiul drept, glanda suprarenale dreapta, ficatul, vezica biliara, plamanul drept §i emisfera dreapta a creierului (Fig. 2.8).

Emisfera dreapta a corpului

Ochi Ureche

p apoi trageti in sus spre partea dreapta.

Mai intai trageti in sus centrul

Anus

Fig. 2.8 Partea dreapta - barbati


Fig. 2.9 Partea dreapta - femei

Contractand diferitele parti ale anusului, puteti aduce §i mai jmult Chi in organe §i glande, marind astfel efectele masajului (Fig. 2.9 §i 2.10).

Automasajul Chi

Fig- 2.10 Duceti e nergla r°W-o m jurul organelof

C A P I T O L U L 3 M A N A V I N D E C A T O A R E

Fiintele umane pot construi tot felul de instrumente complicate datorita magnificelor maini $i degete. 0 aha funcpe superioara a mainilor este puterea de a vindeca. Cunoscand punctele principale ale mainilor §i degetelor, veti fi capabili sa stimulap §i sa mentineti organele in stare de buna functionare.

I. Palmele Palmele constituie locul unde se intalnesc toate energiile Chi

majore. Palma poate fi locul de unde este emisa forta vitala in afara pentru a ii vindeca pe altii sau pe dumneavoastra in§iva. Palma este, de asemenea, locul prin care energia poate fi receptata, patrunzand in structura osoasa §i in organele vitale.

II. Pericardul Pericardul (P-8) este locul principal unde se concentreaza

energia. Puteti colecta energia in acest punct pentru a transmite I o energie mai puternica din acest punct (Fig 3.1).

III. Intestinul gros Intestinul gros (IG-4) este punctul principal care controleaza

toata durerea din corp, mai ales din organele de simt (ochi, urechi, nas) §i durerile de cap (Fig. 3.2).

Automasajul Chi

Mana vindecatoare

Fig. 3.3 Cele trei linii principale din palma

IV. Liniile principale din palma Cele trei linii principale din palma sunt lima viepi, lima

intelectului §i linia emotiilor (Fig. 3.3).

V. Degetelor le corespund funcfiile fizice Degetele sunt conectate cu mendianele organelor (Fig. 3.4).

De asemenea. articulapile oaselor degetelor au ieganira cu zone organelor §i cu simfurile §i emopile care le corespund-

Automasajul Chi

Pineala y* Pituitara ft*0

Ccrebel

Paratiroida Tiroida

Bronhiole PlSmaiii

Colonul dcscende':

Flexura HtgmowSa

Nervu\ sciatic Red

Prostata/Uter

Fig. 3.4 Degetele $i funcfiite corpului cofespoftdente de-a lungul meridiunelor organelor

*WT*t OUtfU" j/MA MAM

Mfrna vfrxtecfttowe

; V I . F o r t i f i c a r e a c x t m n i t a t i l o r Fortificarea txtremit&plof memhrclor va ajuta In

ptimulnrca orgarielor. Varfurile rfcgetclor aw multe vote >t arterc ; minuscule (Pig, 3.5). Alunci cand imbfltriirnm nu exsfs^m [suficicnt, circulapa Chi-ului slAbc?tc se blochca/4 AceaMa |poate afccta circulapa sAngclui, tar venclc arlcrele se vor

rigidiza, C'And simpm nc este frig, prirnelc /one pc care le jsimpm reci sunt m&inile. Daeft doriji sS v& incSI/ip repede, Itrcbuie s& Inc&lzip mai Int&i mAinile tSlpile,

Pcficard (Pj

Triplul Incfllzitor ( I I)

Ipina (() fficstirail subpre (IS)

InieMtnul gros (fO)

P&ttMiPw)

Fig. 3.5 Fortiflcarea extremttdfilor va a/ulu W stimularea organelar

Automasajul Chi

VII. Masati mainile pentru a mari fluxul Chi-ului Masarea mainilor §i palmelor va ajuta la m£rirea fluxutui de Chi de-a lungul meridianelor corespondente, rezultand mtensificarea armonioasa a functiilor respiratorii, circulatorii >i digestive.

VIIL Pregatirea A. A§tepta|i eel pupn o ora dupa ce ati mancat. B. Incercaji s& realizafi aceasta practica imediat dupa ce a|i

practical Surasul interior sau Cele §ase sunete vindecatoare, •Pentru cele mai bune rezultate, daca a|i inva$at deja meditafiile Orbitei microcosmice sau ale Fuziunii, Incercaji sa facefi aceasta tehnica dupa ce le-a^i practical §i pe acestea.

C. A§eza$-va confortabil pe oasele §ezutuhii, la marginea scaunului. Asigura|i-va ca picioarele sunt impamantate.1* Slabip stransoarea curelei. Scoateji ochelarii, ceasul $i pantofii. 1

D. In general, masati fiecare zona de §ase pana la noul ori. Masati mai mult zonele problema.

E. Persoanele care nu pot cohort din pat pot face acok) practica regulata.

Pentru o prezentare complete a Surasului interior §i a Celor *ase sunete vindecatoare, vede i cartea precedent* a autorului, Transformarea stresului in vtialitate.

Mana vindecatoare

|LX. Practica

k . Aduceti energia Chi In maini (Fig. 3.6) 1. Inspiraji, contractati vagjnul sau testiculele, fesek,

Iprecum §i acea parte a anusului care va fi mentionata: frontala, toosterioara, dreapta, stanga, central sau intregul amis. La Hnceput este posibil sa nu simfip distinct aceste zone, insa le veti I sirati in cele din urma. in general, partea anusului care este Kcontractata corespunde zonei ce urmeaza a fi masata. De lexemplu, contractati partea stanga a anusului atunci cand masati [plamanul stang.

2. Jinefi-va respirafia §i mentineti conliactiile. fncle$tati I dintii §i presa|i limba pe cerul gurii in timp ce freca|i mainile cu Iputere. Aceasta stimuleaza cele douasprezece mendiane ale Imainilor.

3. Continuati sa frecap mainile in timp ce va tineti f respirajia §i contractati anusul. Simtiti cum fafa se rnfierbanta I Apoi vizualizaji mental energia curgand inspre mainile dumnea-ivoastra.

4. Atunci cand fata §i mainile sunt fierbinfi, indreptati-va [ aten|ia catre zona ce urmeaza a fi masata §i masati-o pana cand

ramanep fara aer. Expira|i §i respirati normal. Suradep fi ; con$tientizafi zona masata. Simpp ca zona respectiva este [ deosebit de calda §i ca energiile circula bine.

5. Repetaji aceasta intreaga procedure pentru fiecare zona ce urmeaza a fi masata sau ori de cate ori vi se racesc mainile. Mainile trebuie sa fie intotdeauna foarte calde pentru a realiza automasajul. Mainile reci n-ar putea avea decat un efect foarte mic asupra masajului.

Automasajul Chi

° n & * « C h i i n m d i n i

34

Mana vindecatoare

B. M a s a t i maini le I Incepep intotdeauna prin a freca mainile pana ce se

Ifpalzesc. I 1 • Masati pericardul (P.8). Folosip policele pentru a presa

ftntrul palmei intr-o mi$care circulara (Fig. 3.7).

Fig. 3.7 Masarea punctului Pericardului. Indoind degetele in palma cu pumnul strans pe jumatate, pericardul este punctul din

palma aflat in varful degetului mijlociu.

2. Masati punctul hegu (IG-14). Presati policele in jurul punctului intr-o mi§care circulara §i presati inca §i mai mult inspre osul degetului aratator. Gasifi punctul dureros $i masap-1 Pana la disparifia durerii (Fig. 3.8).

35

PuiH'hil Ittk'slliuilul gftw

tUg, Xi W.JA.irm fmm tului t(i l4

• Miirtu(i hiiiilc principals itk* palmei. Musii l cu ajutoful lu-oliii do U I p f f l liniilot ptilmel, MtlSftyl iimi mult inspreosul

I" | |o0 |( | | YL do a lungul iuclui OH. Atunci elhul flrioti in dvs. ylto oiuolii. HrtNi|i punctul duroruH gt iviiiN«|i I (Pig. 3,9),

Fig* 3t9 Masarta liniilorpalmei

4. Masttfi dosul mftinii. I'rcsap policelc de a lungul ouselor dc pc partea dorsalft a m&inii. Cand g&sip p lonft sensibilft la durcrc, stftruiji mai nilllt timp asupra acesteia (Fig. 3.10).

5. Masftji degetele. Intotdeuunu t'recap mainile pAni ce se tncAltesc. Str&ngefi degetele mainii drcptc in jurul policclui stang $i apoi» lUUtl cate unul, strangep, tncnpncp stransoarcu, dupft care da|i dt'umul liecArui deget al mainii sttmgi, dc trei panfl la $ase ori, Inccpep cu mana st&ng& §i continual cu degetele mAinii drcptc, in acord cu elementul1 corcspun/ltor degetului. Aceasta vtl va fi de mare ajutor in controlul emopilor (Fig, 3.11).

De exemplu, in oi ice moment hi care v§ este t'ricS sau suntep speriat, putcti strange degetele in jurul dcgetului mic, incepand cu mana stangft tree And la mana dreaptA. Aceasta vA poate ft de marc ajutor atunci cand \ A atlap intr-o situape difkili

Confofiu teoriei eelor cinci elenwnt* (n.tr>)

Fig. 3.10 Masarea dosului mainii

38

Maria vmdec&oare

•urn ar fi sa vorbip in fata unui grup de oameni, sa participap la | un interval sau sa intalnip persoane importante. De asemenea, |vii poate ajuta practicarea Sunetelor inimii $i rinichilor in acela$i

timp cu strangerea degetelui corespunzator. Degetul inelar fcontroleaza furia; cand simpp ca va infuriap, incercap sa il I strangep de cateva ori §i observap daca v8 vep mai infuria.

Practica zilnica a Surasului interior a Celor $ase sunete I vindecatoare constituie cea mai buna modalitate de a obtine I controlul asupra eniopilor negative. Mulp oameni sunt depen-I denti de fumat, droguri sau alcool. Elementele toxice din aceste I substance se depun in organe §i in sistemul nervos, stimuland-le

pSna la hiperactivitate §i, intr-o perioada scurta de timp, aduc f oamenii in starea de surescitape. Cand efectul se termina,

utilizatorii incep sa simta o energie de calitate foarte scazuta. devenind plini de emopi negative §i anxio§i. In aceasta situape, ei pot folosi Surasul interior §i circularea Orbitei microcosmice in timp ce Strang degetele, in special degetul inelar. Aceasta ii va calma. Multe persoane folosesc aceasta metoda simpla pentru a evita fumatul, consumul de droguri de alcool. Practica Tao ii va da discipolului taria §i puterea de a curata §i elimina toxinele acumulate in organism, eliminand obiceiurile daunatoare.

X. Degetele c o r e s p u n d emotiilor, elementelor organelor (Fig. 3.12) A. Degetul mare corespunde elementului pamant §i este

asociat cu stomacul. Emopa asociata este ingrijorarea. B. Degetul aratator corespunde elementului metal §i este

asociat cu plamanii §i intestinul gros. Jine de emopile de tristete, mahnire §i depresie.

C. Degetul mijlociu corespunde elementului foe $i este asociat cu inima, intestinul subpre, sistemul circulator $i sistemul respirator. Are legatura cu nerabdarea §i graba.

D. Degetul inelar corespunde elementului lemn §i este asociat cu ficatul, vezica biliara §i sistemul nervos; corespunde furiei.

E. Degetul mic corespunde elementului apa, este asociat cu rinichii §i corespunde fricii.

39

Automasajul Chi

Fig- 3.12 Emotiile ^ ,

C A P I T O L U L 4 M A S A J U L CAPULUI

Masajul capului este bun in cazul durerilor de cap, al stanlor de nervozitate §i atunci cand exista un dezechilibm al energiei Chi din creier. Cauzele durerilor de cap §i ale nervozitapi sunt foarte complexe. Capul este locul in care i§i au originea top nervii §i este central de control al intregului organism. In zilele de astazi vedeti multi tineri foarte nervo§i. Aceasta nervozitate cauzeaza insomnie, pierderea apetitului, batai accelerate ale inimii, dificultap in respirape, oboseala, lene etc. Se pare ca toate acestea sunt asimptomatice, insa afecteaza intr-o mare masura eficienta muncii §i, treptat, ajung sa fie considerate boala mintala.

Masajul craniului va fortifica sistemul nervos. Avand limba atingand ceral gurii, la fel ca in timpul masajului, §i prin mi$cari oculare de la stanga la dreapta, putep simp stimularea energiei Chi de la stanga la dreapta. Aceasta echilibreaza emisferele stanga §i dreapta ale creierului §i va duce la fonificarea glandelor, simpirilor §i organelor.

Masajul capului §i craniului va intensifica circulapa sangelui va mari capacitatea de hranire a craniului parului. Avem

studenti al caror par alb a devenit negru §i studenp ce sufereau de calvipe, al caror par s-a regenerat devenind tot mai des. De asemenea, parul devine mai matasos. Dimineafa $i seara, inainte de culcare, ar trebui sa va periap parul de eel pupn 25-50 de ori. Gasip o perie buna §i aveti grija sa nu va zgariap pielea capului, deoarece ar putea cauza o durere de cap sau o senzape dureroasa.

Automasajul Chi

I. Capul

A. Punctu l c o r o a n c l (Fig. 4.1) Acesta este locnlizat in central eoroanei; in zona t'ontanelei

craniului unui copil mic este posibil sa existe Inci o u$oara deptesiune. Punctul eoroanei este intersecpa a o sutfi de meriditme prin care circuit energia eorpului. Masap aceasta zona cu ambele degete mijlocii. Aceasta va eliniina ame{eala §i durerile de cap datorate unui exces de energie in cap. De asemenea. amelioreazS tensiunea crescut§ §i stimuleaz5 sistemul nervos.

* Punctul eoroanei este punctul de intersecfie 0 o suta de canale energetice

4 2

Masajul capului

B. Aducefi energia Chi in maini $i in fa|S Inspirafi, contractati organul sexual, feselc ccntrul

anusului. I recati mainile, incle§ta(i dinpi plasap limba pe lerul gurii. Atunci cand fa(a. capul si mainile sunt fierbinp, tospirap normal §i meepep sfi masap.

p . Bateti u$or capul (Fig. 4.2) Bate(i capul cu incheieturile degetelor, tapotand de jur

•mprcjurul capului. Baterea u$oara a capului poate ajuta la limpezirea tninpi, eliminarea incipStanSrii si ascuprea minpi. Mulp dintre studenpi no§tri folosesc aceasta tchmca de batere a

[capului pentru a elimina presiunile viepi din ziua de azi datorate tehnologiei avansate §1 rapide §i senzapei de nevoie permanent^

[de a pne pasul cu aceasta. AceastS situape este adeviirata in Especial in privinfa studenplor aflap in anii tenninali ai faculta(ii, care simt foarte mult stres ?i presiune in a pne pasul cu studiile.

tfn fiecare an exists studenp care se sinucid deoarece se lacumuleaza prea mult stres §i presiune in capul lor, I impiedicandu-i sa mai gandeasca limpede: incep sa simtd fiecare [aspect al societSpi exercitand prea multfi presiune, ceea ce duce [ la ingrijorare, frica, tristep; §i multe emopi amestecate. Aceasta Isimpla batere a capului poate elimina stresul §i presiunea care se KacumuleazS acolo.

Fig. 4.2 Baterea capului

43

D. Jmeti-va respiratia pentru a mari fluxui Ch

Tinerea respiratiei va man fluxul de Chi catre fata Cap^ are multe meridiane care se unesc in craniu, in special in puact^ eoroanei.

E. Scalpul (Fig. 4.3) Pregatip-va mainile, capul §i scalpul prin exercipile de

lheaizire. Folosind ambele maini asemenea unui piepteoe, presati-le cu putere §i mi§cati-le lent pentru a masa scalpul, deplasandu-va in linii drepte catre spate, de la frunte catre baza craniului. In acela§i timp, directionati mental energia dvs. din spatele craniuhri catre talpi. Repetati de 6 pana la 9 ori. Masap mai mult in locurile in care simtip durere pana la dispantia durerii.

44

Ftgr Masarea scalpului

Masajul capului

F. Baza craniului (Fig. 4.4) • Masati oasele proeminente de la baza craniului cu policii p&na la dispantia durerii (Fig. 4.5). Aceasta va va ajuta sa reduceji durerile de cap §i de ochi §i va imbunatap vederea. In tmditia Tao, acest loc este numit Rezervorul vantului, care are gljjidmta de a colecta „vantul rau", cauza principals a tuturor durerilor organelor de simt.

Fig. 4.4 Parcurgeti traseul de la linia parului la baza craniului. Fig. 4.5 Baza craniului

HI. Fata (Fig. 4.6, 4.8§i 4.9)

|A . Frumusetea naturala Masarea fetei cu energie Chi este un tratament de

mifrumusetare de departe mai eficient decat cea mai scumpa Kcrema sau preparat cosmetic (Fig. 4.10). Veti avea un ten Istralucitor, iar ridurile se vor diminua in cele din urma. Exista •multe meridiane care tree prin zona fetei sau se termina acolo. •Atunci cand acestea sunt blocate, circulatia sangelui §i a [energiei Chi sunt reduse. Fata este cea care confera prima limpresie despre noi §i ramane imprimata in mintea oamenilor. I Circulatia Chi-ului asigura o energie personala atragatoare.

45

Automasajul Chi

B. Aducefi energia Chi in fafa lnspira(i, contractati organul sexual, fesele §i parple centrala

$i frontalS ale anusului. Jinefi -va respirapa, frecap mainile, inclc§taji dinpi §i plasafi limba pe cerul gurii. Cand simpp faja

ficrbinte, vizualizap energia curgand catre mainile dumneavoastrS. Atunci cand mainile sunt foarte calde, indreptap atcnpa c&tre fata dumneavoastra §i pnep-va respirapa pana ce aceasta se inc8lze§te.

Galea aponeurotica

Corrugator supcrcilii

N a s a l i s

I evator labii supcrioris

Massctcr

Risorius

Dcprcsor labii infcrioris

Orbicularis oculi

Zigomatic major

Zigomatic minor

Levator anguli oris

Mental D e P r e s o r AnKu '» Oris

Fig. 4.6 Mufchii faci faciali

46

Masajul capului

\C. Fruntea (Fig. 4.7) Stergeti fruntea dintr-o parte in r P n , .

L i n i l e de 5ase pana la noua ori f ° l 0 S m d ahe™t,v

Fig. 4.7$tergetifruntea

Fig. 4.8 Diagrama corespondenfelor zonelorfefei cu organele

ica urinara

Intestinul gros

Intestinul subjire Ficat Splina

Intregul coip Rinichii §i Suprarenalele Intestine

Plamani

—Organe reproducatoare

• Pituitara

I Pineala

intregul corp ?i Rinichii

Stomac Intestine

AaftMMMdfM

Vrethe

| H / ? c**a • V efleh» 5 le fotsbafe1

N fasbrul supetkx

C>crtuntH gambi' ^Kwnltt dntidt <W It pKWMl\

4.9 Capul ft fa(a

48

r i | l a

Fig. 4.10 Proprie energie Chi este eel mai bun preparat cosmetic.

D. Zona de mijloc a fetei §tergeti sectiunea de mijloc a fejei, de la sprancene pana la

varful nasului.

E. Zona inferioara a fetei Repetap aceea§i manevra pentru sectiunea inferioara a fetei,

incepand de sub nas §i pana la barbie.

F. intreaga fata Repetati procedura de aducere a energiei in maini. Inspirafi,

acoperip intreaga fapi cu palmele §i masap-o (Fig. 4.11). Aplicap o mi§care ascendenta pentru a reduce ridurile. Expirafi §i relaxap fata. Odihnip-va fi suradep fetei pana ce simpp in ea furnicaturi §i caldura.

G. Zona de mijloc a fruntii Folosi|i alternativ cea de-a doua articulate a degetelor

aratatoare pentru a masa zona de mijloc a frunpi, din centru catre tample (Fig. 4.12).

49

Y

Pip 4.11 Mmafi intreaga fat&-

rig 4.12 Mma(i zona de mijloc a frunfli j B |

l l l / t f t m p l e l e j H f'oiofeip degetele ttfttfttoirc pentru a rnasa tfimplele intr-o

miy circular;*, mai Inifti In sen* war, apoi In »ens antiorar Masftp fruntea y tftrriplele; frecap cu articulapile dcgetelor Hrtregut »n«eu 1» tni|t«itul fnmpi cfttrc tftmple.dc zcce p&n&la

<\tmt>m i dr <rfi 4 I',) Aceate exercipi vor dimlnua durcrile dfl . it,» din tmn lf.ir.pi y >, tfunpldoi. <iftRip punctul durero* »» tnftsfip I pfinA la dtKpnrtpa dtireri).

Mn apt capote

Fig. 4.13 Masafi tamplele

IV. Gura Depresia face cadE cofyurile guru. 0 expresie vesela,

PncafvtStoare, mai atractivS 91 mai fericita depinde foarte rnuh de [ochi de colpirile guru. Atunci cand mu$chii gurii sunt lasap in gjos din cauza stresului, depresiei sau tristepi, colpirile gurii cad Efi sistemul energetic este sl&bit, iar energia are o calitate foarte bcazuta. Nim&nui nu ii place sa priveasca o fapi tnsta sau Ideprimatd cici ea transmite acelea$i train §i celorlalp.

Fluxul de energie din corp $i expresia fejei sunt principalele Iputeri de atracpe ale unei persoane. Masarea mu$chilor gurii in [sus va ajuta la ridicarea colpirilor buzelor. Surasul interior 51 [ridicarea colpirilor gurii sunt foarte importante in cultivarea unei [energii atr&gAtoare.

A. Masajul pentru infrumusefarea gurii Folofind policele ar&tStorul mainii drepte, atingep ambele

colfuri ale gurii $i simp(i cum Chi-ul din cele doua degete trece in col(urilc gurii. Presap u$or §i impingep in sus aproximativ 2,5 centimetri, apoi dap drumul §i incepep din nou. presand ascen-dent de zece p&n& la douSzeci de ori in fiecare zi (Fig. 4.14).

Automasajul Chi

Fig. 4.14 Masajul de infrumusetare a gurii

V. Ochii Ochii sunt ferestrele spiritului (Fig. 4.15). in Taoism, noi

consideram ochii ca avand energie yang care dirijeaza intreaga circulate a Chi-ului din corp. Ochii pot influenfa in mare masura personalitatea. Unii oameni se nasc cu o albul ochilor foarte mare - trei parp de alb la o parte a irisului - uneori sunt numip „ochi de hof' sau „ochi amenintatori". Astfel de ochi pot da un aer suspect, prevestind lucruri neplacute. Cu ajutorul exercipilor putep corecta treptat por^iunea alba a ochilor.

Deoarece ochii sunt conectap cu intregul sistem nervos, au o importan^a deosebita. Ochii dezvaluie starea de sanatate a intregului organism. In ei putem citi care organe sunt slabite $i/sau intoxicate. Masarea ochilor va elimina stresul din organele vitale. in zilele noastre, oamenii i§i folosesc ochii mult mai mult decat in trecut pentru a citi, a privi la televizor §i a lucra la

52

Masajul capuhri

calculator, cu aparate electronice §i microscoape. Aceasta ii solicita tntr-o mare masura §1 slabesc orificiile organelor atat de mult meat o mare parte din energia organelor se pierde in afara.

I In Taoism, noi consideram ochii ca fiind portile sufletului, Rrecum §i deschiderea ficatului (Fig. 4.16).

• Cand masati in apropierea colpirilor ochilor, nu frecap prea • a r e deoarece aceasta poate duce la caderea colponlor ochilor.

Frecap u§or colturile ochilor prin mi§cari ascendente.

A. Aduceti energia Chi in maini $i ochi Repetap procedura de aducere a energiei in maini inspirand,

Bmenpnand apneea §i contractand organul sexual, fesele, centrul •anusului, cat §i parple dreapta §i stanga ale anusului. •Direcponap Chi-ul catre ambii ochi. Frecap mainile, incle§tap • d i n p i , plasap limba pe cerul gurii. Direcponap energia catre fa^a • §i apoi catre maini. Atunci cand mainile sunt fierbinp, focalizap-B va asupra ochilor pana cand simpp ca s-au umplut de energie.

Fig. 4.15 Ochii sunt ferestrele spiritului.

53

Automasajul Chi

Fig. 4.16 Ochii sunt poarta catre suflet.

Masajul capului

B. Pentru globii oculari §i zona inconjurfttoare tnchidefi ochii. Folosip varfurile degetelor pentru a masa cu

blfuidefe globii oculari prin pleoapele inchise, de §ase pan* la noua ori in sens orar, apoi de §ase panS la nouS ori in sens antiorar. DupS aceea masap cu blandeje zona din jurul pleoa-pelor de acela§i numSr de ori (Fig. 4.17). Con§tientizap zonele dureroase §i masap acele locuri panS ce durerea dispare. Acordafi o atenpe specials colpirilor interioare §i exterioare ale ochilor. Acestea sunt puncte ale meridianului vezicii biliare §i vor ameliora afecpunile oculare dacS sunt masate.

C. Trageti cu degetele de pleoape Tragerea pleoapelor va mari fluidul. Folosip policele §i

aratatorul pentru a ciupi §i a trage, dupa care dap drumul pleoapelor, de §ase pana la noua ori (Fig. 4.18).

Fig. 4.18 Trage fi de pleoape.

D. P e n t r u orbitele o c h i l o r indoip degetele $i t'olosip partea inferioarS (eea de-a dou4

falangi) a ftec&nii ar&tfitor pentru a masa onsele de deasupra de dedcsubtul orbitelor oculare de $ase pftnft la ftoufi ori (Fig, 4.191

E . P e n t r u a lacr ima Tinep drept un deget arStator cam la 20 de eentimetri depSr-

tare de ochi sau facep un punct pe perete la o d i s t a n t de 1 , 5 - 2 metn de dumneavoastra. Fixap-l cu atenpe fara sa clipiti pana ce simpp ca §i cum un foe ar arde in ei (Fig. 4.20). Taoi§tii cred c i toxinele vor fi arse §i eliminate din corp prin ochi. Atunci ochii vor incepe sa IScrimeze. Facep acest exercipu pentru a v§ fortifka ochii. Apoi frecap mainile pSna se incilzesc; inchidep ochii $i acoperip orbitele cu palmele. Simpp cum Chi-ul din maini este absorbit in ochi (Fig 4.21). Roup ochii de §ase pana la noui ori, mai intai in sens orar, apoi antiorar.

Masajul capului

wrechca interna

Trompa lui Eustache

Glandele salivare Nervul auditiv

Fig. 4.22 Diferite zone ale ochilor au legatura cu simfurile fi creierul.

Cerebel

Gpida lacrimals Ductul lacrimal

7f) pentru a lacrima Fig. 4.21 Absorbirea Chi-ului in ochi Fig 4'

Atd'tmmfd Cm

S Htirttfieii frfohii otufori (Mii Midi dm/Mi to cmi pfoti. hecart parti m$ ^

kpM (k t*me rrervf (hg 4 22}. ( mtfimfagk My

f/Maftr&i V ptemm gloktfaf mttfati vtn cxenm (tigstgL i\mkk p ctemu\ (Pig. 4 24) Acesien ttrmtHwe <>

r^mmnf ffWM fatf fterctpu pentru tttu$chii (Kuiart (hhn L frniifi mtf$t-hi car* tw §tfftt exersaft tufkien1 y mtfet §e Mmtrihmi Ut slSbirea ve <kru

I Avitod <*bu In cmitmtate )ncUi)i it acfrpertp en palnr^ tkq, impif*ti, cmfradap nnmul $i orgtmui *exu»j

H&nft.1) globii oculari tmpoi tn (rtbtte, 1. (<mtmt^ fcffrffwl mmuUil it cerrtrek globiktr oculari l (tmir*t1*ti pnrtm frontal A a mnmhti futrUta de mt

jtloMlw trtu\nti 4 Coritmti\(i pilftm pmletitmb a anuttviui <M partc;i de jw

n jj|/<fnlor (n ulwi 5 (<mti*< faji fmkA dreapffi a anUKUhti fi partea dreapti ttk

%\tM[\<1t fK tlldtl b Contfaetep partes piirigA a afiuwilui $i partea fitting,'I a

0oM«ft ffifkti Acest e*«(;i{iti fortlfM rtu riumni whit, ci $f glandclc

pilffliM fi pinefilfi uf«ch«(» interns, ineliwtv tittipamtl V cMlttk ftudKiVe. A Writ i Cftn'l f«tr»gep gloWi ocular/ Imprc mirtitrr p in p pfivifi cfllre urroanti, exersup rnufchii oiifmrKifi p &|jmula|i glanda pltuihirft p glanda pincalfi.

Alumi (And contract^ p retnigeji ceJiffl.il glob/lor oculari. fftffMP mu$fchH din spflfelo nehilor fi urechea intrrnfi

Afutiu (And fetrajyp ciiljiirilo exterioarc {lie ochilof. lortificflji niitp fiii Ifltprsli a) oehilw, precttin ji cannlcle iiixlitivc

ilifipflttelfe Alumi tflii/l teirs^li CdjUrtle interioare ale ochilor.

fyillllutip fiiiipl'ii plefftli intwlwl, ductele laerimttre nastil. Afum-i P"^" it'^lottfft n ochilor, p f M

v»,tr-» ihfetloM « O0MlelOf «u®lve p PMeintil ncrvos

MMOfUl CipulM

t ig. 4.23 Conftientizarea ochilor

(1) Presap ?n urcchca interna

(2) Ochiul ttang preseazS in canalul auditiv. Ochiul drept presea/i in

trompa lui Eustachc

(3) Prcsap in glanda pituitari.

45 > I [ w ;

(4) Ochiul drept prcsco/Ii in canalul (5) Presap in trompa auditiv. Oclliul stftng preseazft in lui Bustache,

trompa lui liustachc.

flgt 4.24 Miycarea ochilor

G. lnva£afi cum sa menfinefl contactul ocular Pentru unii oameni, contactul ochi tn ochi cu al fi oameni ij

face si se simtfi nervo§i speriafi, coboarS foarte mult vocca devenind greu de auzit din cauza organelor sl&bite. Unele persoane se vor uita in jur fi nu vi vor privi in ochi atunci clnd vorbip cu ele. Aceasta poate fi cauzati de starea de slibiciune a vezicii biliare §i a rinichilor. Pentru a ameliora aceasta, pute{i utiliza Surasul interior, Cele §ase sunete vindecatoare | i Tao al reintineririi', la care se adauga practica de fixare a privirii.

!n prima saptSmana, privip-vS chipul in oglinda timp de doua pina la cinci minute zilnic. Dupa zece zile, putep Incepe sft va priviti fix in ochi $i si vi mirifi increderea In sine privindu-va in iri§i. Treptat vi vefi elibera de frica de a privi in ochii altor persoane.

VI. Nasul Nasul define mai multe funcfii importante. Cind respirita

corect pe nas, iar nu pe gurfi, nasul filtreazft impuritatile, impiedicandu-le sa ajungi in plamani. De asemenea, regleazfi temperatura aerului: atunci cand aerul este prea rece, nasul tl va incilzi mai intai. F5ra aceasta acpune de reglare, temperatunie extreme ar putea afecta pliminii, ne-ar putea face vulnerabilila bolile ciilor respiratorii la riceli frecvente. Un mare avantaj al persoanelor care practici sistemul Tao este c i ele racesc rareort

Nasul este traversat de trei meridiane: al intestinului gros, al stomacului fi de meridianul Guvernor sau al spatelui. Masarea nasului fortifies reglatorul de temperaturi, stimuleaza organetf menponate mai sus §i mare$te secrepa de hormoni. !n China, doar citeva ace inserate tn nas servesc ca anestezic general! pentru orice parte a corpului ce urmeazi a fi operati.

Un nas cu aspect nesanatos afecteazi personalitatea. Un nas subpre, plat fi care are un aspect nesinitos sau o formi. neplacuta vi poate face mai pufin atrigitori pentru cei din jur. Un nas robust va poate ajuta si avefi un Chi bun. Nasul este primul loc In care p&trunde suflul viepi,

' Auu>tiuk4jul Chi - Metoda UtrnitA de rcintinerire

60

Un nas lipsit de vlaga va fi de obicei rafectat se pot jcurge 1 multe mucozitati In sinusuri. Un nas lipsit de vlag& poate afecta i sj vocea. Un cantarej bun are intotdeauna un nas bun. Frecarea $i I masarea nasului va spori Chi-ul §i va imbun&tdp circulatia din • ju ru l nasului.

I A. Aducefi energia Chi tn maini Repetaji procedura pentru adueere a energiei In maini,

i contractand partea frontala a anusului.

I B. Narile Dilatafi narile (Fig. 4.2S). Folosind policele §1 indexui,

I introducefi-i m nari §i mi$cap-i catre stanga §i cStre dreapta, to I sus §i In jos, de zece pana la douizeci de ori. In acest fel, se va I largi pasajul prin care aerul patrunde in plimani. Aceasta poate I ajuta in problemete cu sinusurile poate corecta simpil I mirosului.

fig. 4.25 Largifi narile.

61

Automasajul Chi

C. Puntea nasului Pentru punte, folosifi policele §i indexul pentru a masa

puntea nasului ciupind-o in mod repetat. In timp ce facqj aceasta, inspirati incet §i imaginap-va ca inspirafi aer curat expirap incet §i imaginap-va ca expirafi aer viciat. Realizafi aceasta de noua pana la treizeci §i §ase de ori (Fig. 4.26). AceastS tehnica este eficienta pentru sinusurile blocate.

Fig. 4.26 Masafipodul nasului.

Fig. 4.27 Masafi zona de mijloc a nasului.

Masajul capului

P. Zona de mijloc a nasului Pentru zona de mijloc a nasului, plasap policele eel de-al

treilea deget pe cele doua laturi ale nasului, exact pe osul poziponat perpendicular fa|a de nas. Plasap degetul aratator pe puntea nasului. lnspirap §i presap u§or catre interior. Expirap relaxati-va (Fig. 4.27). Sim^i si absorbifi in nas caldora din degete. Aceasta poate mari capacitatea de concentrare poate calmamintea.

E. Laturile nasului Folosifi degetele aratatoare pentru a masa incet laturile

nasului §i treptat extindep mi§carea in sus si in jos, de noua pana la treizeci #i §ase de ori (Fig. 4.28). Aceasta ajuta, de asemenea, in cazurile de sinusuri §i nasuri infundate. Nu realizap tefanica cu prea multa forta la inceput deoarece Jesuturile sensibile de acolo sunt foarte fragile §i se pot infecta cu u^urinfa. Frecap laturile nasului in sus §i in jos pana cand simtiti ca se incalzesc. Aceasta

; va va ajuta tn timpul iemilor friguroase §i in fiecare dimineata cand va trezifi. '

Fig. 4.28 Masafi laturile nasului.

F. Partea inferioara a nasului Masafi incet partea inferioara a nasului §i mariti treptat

presiunea atat cat sa nu va doara. Masafi viguros inainte §j inapoi, avand degetul aratator plasat chiar sub nas, in unghi drept fata de acesta (Fig. 4.29). Aceasta ajuta in cazurile de sinusuri blocate §i nas infundat care curge.

Fig. 4.29 Masafi partea inferioara a nasului.

VII. Urechile in China, noi credem ca o persoana cu urechi groase §i lungi

va avea o viata lunga §i sanatoasa §i ca personalitatea sa este mai atragatoare. Urmatoarele exercitii pot preveni pierderea auzului care ne afecteaza treptat, odata cu varsta. Urechile sunt harp reflexogene ale intregului corp, confinand 120 de puncte. Mulfi acupuncton folosesc in ziua de azi numai punctele urechii pentru a vindeca multe afectiuni, precum §i pentru controlul greutapi.

(1) Frecati in fafa §i in spatcle urechilor.

(2) Frecati pavilioanele urechilor. ( 3 ) T i a # ^ f o b u u r e c b t ]

Fig. 4.30 Frecafi urechile.

Automasajul Chi

A. Urechea externa Repetari metoda de aducere a energiei in maini, contractand

laturile stanga §i dreapta ale anusuiui. 1. Fata §i spate: Lasati un mic spatiu intre degetul aratator

$i eel mijlociu §i trecati simultan zonele din fata $i din spatele urechilor (Fig. 4.3G( 1)).

2. Pavilioanele urechilor. Frccari pavilioanele urechilor cu toate degetele. Aceasta va stimula sistemul nervos autonom §t va va incalzi intregul corp. mai ales pe vreme friguroasa (Fig. 4.30(2)).

3. Lobii urechilor: Folosind policele §i indexul, tragep de lobii urechilor in jos (Fig. 4.30(3)).

4. Exercipile timpanelor pentru partea externa a timpanului. repetap metoda de aducere a energiei in maini, contractand partea stanga §i cea dreapta ale anusuiui. Inspirap §i apoi expirap complet. introducep degetele aratatoare in urechi; ar trebui sa apara senzapa de vacuum in urechi. Daca nu apare, atunci expirap mai mult. Mi§cap degetele aratatoare inainte §i inapoi de §ase pana la noua ori in propriul dumneavoastra ritm. pana ce simpti interiorul urechilor mi§candu-se, apoi tragep degetele afara cu o mi§care rapida (Fig. 4.31). Ar trebui sa auzip un sunet ca un pocnet §i vep simp ca putep auzi mai bine §i ca mintea este mai limpede.

Masajul capului

g. ( J rechea in terna (Fig. 432) ' Repetati metoda de aducere a 'energy, in mam,, contracted

partea stanga §i cea dreapta ale anusului Partea interioara a urechii interne, fund inaeces.b.li nu este

exersata de obtce. ?i devme tot mai slab.ta odata cu virsta Aceste doua exercipi folosesc presiunea aerului 5i vibrathle pentm a fortifica ureehea intern*. Canalele auditive, canalul nazal ?t gura sunt eonectate intre ele, astfel ca, in aceste exercipi, tolosim presiunea care se dezvolta in plaman. aducand-o inapoi in sus, in gura § i marind in acest fel presiunea asupra partu interne a timpanelor urechu. Aceasta este

^jodahtatead^xereare a laturii interne a timpanelor

Nicovala Glanda secretoare ,de cerumen \ Q Ciocanelul

Scanta

K

Nerv citre croer

Timpan

( Canalul auditiv Ureehea medieN

C t n a l e k mekului

Trompa lui Bustachio

4.32 Diagrama timpanului din ureehea i**™*

Automasajul Chi

Tunpan

Scarifa

W d a Nicosia secietoarede cerumen

^ Canalul auditiv Urechea medie

Tiompalui v ^ ^ Eustachio

Caaalek melcului

F'g-4 33 Zxercifiulpartii interne a timpanelor

wmijmi g y i

1. Exercitiul de suflare: Inspirati, umplefi plamami p cavitatea nazala cu aer, inchideti gura §i obturap narife intra ^tator §i police. Suflati incet prin narile inchise apoi inghipp aer. Ar trebui sa simtiti pocnete in timpane. Repetap de doua-oci ori (Fig. 4.33). Nu suflati prea tare deoarece ar putea danna timpanelor. Pentru beneficii maxime este nevoie sa reahz&i gecare exercitiu cu blandete.

2. Exercifhil sistemului nervos al urechii: baterea timpanu-lui. Acoperiti-va urechile cu palmele, avand degetele indreptate catre partea posterioara a capului. in aceasta pozipe, pocmp degetele aratatoare de cele mijlocii in a$a fel incat aratatoarele sa bata in marginea inferioara a craniului sau osul occipital. Sune-tul acesta va reverbera destul de putemic. Pocnirea degetului care love§te oasele va face sa vibreze §i va stimula sistemul nervos, urechile §i mecanismul urechilor interne. Repetap de noua sau de mai multe ori (Fig. 4.34). Acest exercipu va echili-bra activitatea urechii §i va imbunatap funcponarea sinusului mastoidian.

Fie. 4.34 Baterea timpanelor urechilor

AiiiOmiisajui v in

V I I I . Gingii le , l i m b a , d i n f i i I)in|ii $3n5lo$i au nevoie dc gingij s&nStoase, acestea

constituind llmdafia lor. Aceste exerci(ii vor fntfiri atat gingiile, cfit $i dinjii. Din|ii sunt energia in exces a oaselor | | atunci cand dinjii devin mai putemici, la fel se ftitdmplfi $i cu oasele. Atunci cand dinjii $i limba sunt puternice, se imbunfit&te?te respirapa, eliminand halcna fetidS.

Noi considerfim saliva ca fund o formfi esenpalS de energie care poate lubrefia organele §i aparatul digestiv. Limba rcprezintS dcschiderea inimii §i amandouS sunt tScute din tcsuituri asemftniitoare. 0 limba sflnfitoasS $i curatS va fortifica organele, in special inima. Ar trebui sit curSjap limba de douS ori pe zi cu o perie sau cu o racletfi specials ?i sfi masafi limba cu un apSs&tor de limbS1 sau cu un deget curat. GSsifi zonele dureroase §i masafi-le pana la disparifia duterii.

A. Aducefi energia Chi fn maini Repetafi procedura de aducere a energiei in maini,

contractand centrul anusului.

B. Gingiile Deschidefi gura menfinand buzele inchise §i bine intise.

Batefi u§or cu varfurile a trei degete (aratator, mijlociu §i inelar) pielea din jurul gingiilor superioare §i inferioare. Lovifi de jur imprejur pana ce simpp c&ldura in zonS (Fig. 4.35).

C. Gingiile §i limba Masafi gingiile superioare §i inferioare cu limba. Apoi

tragefi saliva din glandele salivare, presafi ferm limba pe cerul gurii §i incercafi sS exersafi limba. Atunci cand vS fortificafi limba, vS fortificafi inima. Presafi de jur imprejur. Presafi limba pe cerul gurii, incordap mu§chii gatului inghififi saliva. Aceasta lubreftaza glandele §i organele digestive.

1 Instrument folosit, de obicei, pentru examtnarea laringelui.

70

Masajul capului

Fig. 4.35 Exerci(iul de batere a gingiilor. Masafi cu ajutorul limbii gingiile superioare fi inferioare.

D. L i m b a (Fig. 4.36 $i 4.37) St&nd a § e z a t , plasafi mainile pe genunchi, cu palmele in jos.

Expirap §i intindep brafele, rasfirand degetele | menfinand mainile p e genunchi. Deschidep gura cat de mult putep | scoatep l i m b a cu putere in afarS §i in jos, indreptand-o inspre gat. A v a n d limba scoasS cat de mult este posibil, fixap-vi privirea asupra varfului nasului. Intregul corp ar trebui s& tie tensionat. X i n e j i - v a respirapa atat de mult cat va sim^i confor tabi l . Relaxap-va pe inspirape if lasap respirajia sa revina la n o r m a l . Aceasta va ajuta la fortificarea gatului, a limbii a puterii d e a vorbi. Aceste exercipi vor contribui la ameliorarea halenei fetide §i la clarificarea vorbirii.

71

\aton»sy'ul ^ h l

Fig. 4.38 Limba

Rtniciii

- v - — f k * \Xcnc*

[hiiiari; Stoaaac

lninw ptimira

Fit 4-f Dv gram* zmeior Smmi si «.mjn'frrr cpnc^M*^"^-

Masajul capului

Inspirap, apoi expirap pe masura ce presap limba in afari L n jos cat de departe putep. in conthmare, tragep limba m interior arcuind-o. Presap limba pe cerul gurii cat de tare puteb, contractand central anusuiui 51 esofagul pentru a ajuta limba Lpig. 4.38). Prin practica, vep §tii cum sa folosip foita intenoara si fort3 din organe pentru a presa limba in sus. Chiar daca limba nU are oase pentru a exercita forta, tot o vep putea exersa brae

E. incle§tarea dintilor Relaxap buzele. Clantaniti u§or dinpi (Fig. 4.39) §i apoi

incle^tap-i cu putere (Fig. 4.40), in timp ce inspirap §i trageti in sus zona centrala a anusuiui. Realizap aceasta de §ase pana la noua ori. Mi§cati limba §i gura pentru a produce muha salivi Tehnica de inghitire a salivei este de a plasa limba sas. pe palatin, §i a inghip dintr-o data §i din toate putenle. trimi$and saliva in jos, pe esofag, catre stomac. Simpp cum saliva aide, tnmitand caldura catre toate organele. Aceasta previne bolile gingiilor §i intare^te dinpi. De asemenea. calmeaza durenk de dinti.

f i g , 4^39 Clanfdrun ufor dawi.

Automasajul Chi

\ ^ J

Fig. 4.41 Glandele gatului

F. Energie pentru dinfi Inchidefi gura lSaap dinpi si se atingS u§or intre ei. Direction nap energia catre dinfi. Simfifi treptat fluxul electric al energiei catre acea zona.

74

Masajul capului

IX. Gatul

A. Tiroida §i p a r a t i r o i d a : sediul curajului, puterea vorbirii (Fig. 4.41)

Gatul este zona cu traficul eel mai aglomerat din corp ?i este sediul glandelor tiroida §i paratiroide (Fig. 4.42). Atunci cand masafi aceasta zona intensificap metabolismul corpului. tensiunea gttului poate fi cauzati fi de dezechiiibral emofional. Atunci cand suntem tensionafi §i nervo$i, reacfionam la emofii negative precum furia, frica §i tristefea. Gatul se aseamSnS cu un drum ingustat pe ambele sensuri. Toate semnalele, precum $i emopile, trebuie s i treaci prin el. Atunci cand se afli in condipi de stres 91 tensiune emofionali, gatul incepe si acumuleze ?i si blocheze tensiunea. In mod incon$tient mu§chii gitului se incor-deazi, incercSnd sa puna 0 barieri to calea durerii. Menpnerea gatului moale va ajuta Chi-ul s i circule catre centml superior, care se afla fn creier, pistrind mintea §1 corpul m armonie.

Tensiunea din g§t v i poate face mai pufin curajos. Atunci c&nd gatul este incordat, exprimarea de sine este blocati in git. Avand 0 buna circulate a. energiei Chi, ne putem exprima in mod corespunzltor la momentul potrivit, la locul potrivit §i in modul potrivit. |

G&tul este traversal de multe meridiane §i este canalul energiei Chi a organelor. In mijloc este meridianul Guvemor. Pe laterale se afla meridianul Vezici urinari, meridianul Triphi Incilzitor 9! meridianul lntestinului gros. Emofiile care tree prin meridianele gatulu i pot tensiona §i bloca aceasta zona.

Emofie: f Organ/Organ asociat Furie Ficat/Vezica biliari Frica Vezica urinari/Rinichi Mihnire Intestin gros/Plimfini Grabs Inimi/Intestin subpre/Triplu incilzitor Ingrijorare SplinS/Stomac/Pancreas

73

B. Aducefi energia Chi in maini Realizap procedura de aducere a energiei in m&ini

contractap partea frontala a anusuiui.

C. f ntregul gat Departaji ambii polici fafa de celelalte degete. Altemati

mainile §i $tergep rapid gatul de la barbie la baza de noua p3n& la treizeci §i §ase de ori (Fig. 4.42).

D. Zona de mijloc a gatului Altemand mainile, folosip cele trei degete din mijloc pentru

a §terge rapid zona de mijloc a gatului in jos, de la barbie la baza, de noua pana la treizeci §i §ase de ori. Glandele tiroidfi paratiroida se afla in partea frontal* a gatului. Folosip-va policii §i celelalte trei degete pentru a masa aceste glande. GSsip punctele dureroase $i masap-le pana cand simpp ca se deschid Masarea acestei zone va ajuta la intensificarea metabolismuluif| a puterii de a vorbi.

Fig. 4.42 $terge(i gatul de la barbie la baza sa.

76

g Gatul broa§tei testoase Lasa t i barbia in jos, apoi impingefi-o in afara $imsus (Fig,

4 43). Simpti cum coloana vertebrala este presata in jos apoi se extinde. Aceasta va ajuta la destindeiea vertebrelor §1 discurilor din zona gatului.

p. Gatu l d e cocor Deplasati barbia descriind un cerc in fata, in jos, apoi in sus

§i din nou in fa{a (Fig. 4.44). Simpfi cum coloana vertebrala se extinde §i apoi se contracts.

Fig. 4.43 Gatul broa§tei testoase

Fig. 4.44 Gatul cocorului

Automasajul Chi

G. Masati gatul Masati punctele aflate pe partea posterioara a gatului §i n®

cele de-a lungul vertebrelor cervicale. Incepefi de la umeri si urcati catre baza craniului (Fig. 4.45). Folositi pumnul pentru a bate de-a lungul gatului (Fig. 4.46). Gasifi orice zone dureroase $i orice zone tensionate §i masap-le pana se destind. Aceasta va ajuta foarte mult la eliminarea tensiunii gatului §i a acumularilor de toxine din zona gatului, care constituie cauza multor dureri de cap.

Fig. 4.45 Masafi punctele de-a lungul gatului.

78

iviasajui capniui

X. Umerii Multe persoane se simt tensionate §i ingrijorate, iar umerii

lor sunt incordati §i t i n ® intr-o pozipe ridicata. Modalitatea de a elimina tensiunea este de a trage umerii in sus pentru a presa gatul, incordand mu§chii gatului §i ai umerilor. Ramanep un timp in aceasta pozitie, expirati profund §i lasap-i sa cada, fund tra§i in jos de forfa gravitationala precum un sac de cartofi (Fig. 4.47). Simp^i cum povara, ingrijorarea §i stresul cad la picioare ?i intra in pamant. Va simpp impamantat. Realizap aceasta de trei pana la noua ori §i vor disparea tensiunea §i ingrijorarea.

Relaxati-va umerii §i pieptul, expirap §i eliminap toate acestea §i mai mult, pana ce simpp ca incordarea a disparut.

Automasajul Chi

Fig. 4.47 Lasafi umerii sa coda. Aceasta va tensimii §i ingrijorarii. ajuta la eliminates

CAPITOLUL 5

pEZlNTOXICAREA ORGANELOR 51 GLANDELOR

Baterea u$oar5, cu palma sau cu virfurile degetelor, a zonele unde s e afla organele §i glandele ajutS la dizlocarea depunerilor d e t o X ine §i la intensificarea circulapei s&ngehii fi a Chi-ului in aceste zone. Practicanfii no§tri au afirmat eft s-au putut autovindeca in acest mod de multe bdli cronice care sunt foarte greu de tratat prin mijloacele medicinii conventionale.

I Glanda timus Glanda timus controleazft sistemul imunitar fi are legfttwi cu

longevitatea (Fig. 5.1). In mod normal, glanda timus se atroftazft dupa copilarie. In nivelele superioare ale practkii taoute, timusul poate fi regenerat. Aceasta ajuta la menpnerea tftnfeftpi 5j vitalitftpi f i ajuta la atingerea nivelelor superioare ale spiritua-litajii. Masarea timusului cu policii poate intensifies actmtatea acestuia fi poate mftri secretia de hormoni.

A. Aducefi energia in miini prin procedura obtftuntft, con-tractand partea frontal* a anusuiui fi aducep Chi-ul cljre uraui

B. Strangefi mana pumn, inspiraji fi batep tare partea central* a toracelui superior, de la oasele ctaviculeior pan& la

Imameloane, de $ase pan* la nouft ori. Nu vorbtp in timp ce realizafi aceasta tehnica deoarece v-ar putea dftuna.

II. Inima Baterea u§oara a unui organ cu palma stimokazft eliminarea

toxinelor, ceeace permite organului si se vtodece fi t l fits ftfccft I suigur. Atunci cand practical aceste exempt, pocp coat it I faptul ca baterea cu palma sau cu varfunk defetdor ar ttxba adaptat§ in afa fcl incat sa mi folosip fbr ft euoivft, OR v-«

|puteadauna H W

-^mwldm

A %£atezm pmm^m dc a t o n e a eotrpci m m f e * , ^ i^i lr ipirr i tirtraff i nMmrfrr f ^ w rhL»d Hto

fi, fiattri- ^ ^ r a s j ^ s a k ^rf ^ j ^

5 2 * S B WODNI

f n m

f t p i . / Baterea nmmtdm

rj&r&m

i$m

Roucfe*

Pttm&ni %

hnn&

Spl i rtk

S t o m a c h e a t

5 , 2 halerea cu palma a zone lor inimii,

plamanifor jificatuluL

I i f . P l i m a n i i A- A d a c e | i e n e r g i a m ^ -

^ a w t a i p a d u r i a d C l u - 0 | a w t a a

B B * e f » U f o r j d a m & a J ^ ^ ^ , d e t a r e t a i v a v i

C o - w c t t p p a r t e a s l a n g s a a m ^ S ^ S * 5 2 t * M ! r ^ x A r e a r t a p o a t e a j i n a ? ? ^ PMW*

r jr j iae ta p l a m a n i l o r . « * * a n a n K o z x a t r i o r fa

I V . Ficatul

A . \duccp e n e r t n a In m ^ »» a d u e a n d C h L u l * * * * drtapu ,

Bacp ca palma zona de suK « « , . \ M T R 5 2 ) . N o v o r t ^ , A c e ^ ^ J ^ 3 ^ Jdezmtoxicmm GcatuhiL peate fa

5.3 Frecap stomacul, splina fi pancreasul

Dezintoxicarea organelor glandelor

v stomacul, splina §i pancreasul A. Aducep energia in maini, contractand zona central a

anusuiui. B. Contractap partea stanga a anusuiui 51 batep cu palma

splina, pancreasul §i stomacul. Plasap 0 palma deasupra celeilalte §i masap prin frecare zona de sub cutia toracica, de la centru spre stanga, apoi de la stanga spre centru (Fig. 5.315.4).

Fig. 5.6 Rotirea energiei.

V I J ^ i i i i i i i g r i w i w t ^ f t w w i i l i ^ l f t

m ***** ^ ^ m w m mm w f t ) ^

m m t o ^ ^ m ^ ^ mw\ *VV m\ mm V H H H ^ ^

^ M M W I I W I W W ^ WW\\W

JMN* M M P H I V H ) a h n u H M o

FT FTHL W F IMNSTOFCY W W H S ^ H A ^ S \ S \ \ U

W w ^ M i t e U M ^ * W M i u i v ^ ^ hwvhuuHl

W M M t t

, v ^ AJ^M VA sUw IV $$ NV V V I - ^ S ^ Y VV-fv V M U A WW V\1VV

• Vv^v^ \ v U ' S ^ ^ ^ W Q W V I t \ s S ^ V WW \ \ H V \;W £ M K Y j V ^

»V^Vs;n-Vi \ \ \ V> ^ s M ^ \ \ <v; > •> fct > ( \ V J M W l M w f c

nMUM IK AtttfeW^V > v a n \ v

V I T KVTTU HU

^ ^ ^ VMWTAL VW TE V\M I Mm P

^ ^ W M ^ W ^

x V w w u i l f f i l i i i b v

to f ^ ******

I f i n i i | 1 1 . U , ( l > t c .

AlfVilit(liv'l'KHU®dtpuinrilor,srtMftbkn„ V" i n 1 i u U ' W 1 ) 0 v« a ^ ^

V M

rt l! Si I ,, r-^ rlmm m""<n ^ W :r\v:;;;

% ^ ^ t w i m ^ m ^

Automasajul Chi

MIL Sacrul In sistemul taoist, sacrul este privit ca fiind foarte important

Este o pompa care ajuta la aducerea fluidului cerebro spinal a energiei (Chi) in creier. De asemenea, este locul de joncpune al organelor sexuale, rectului picioarelor. Durerea sciatica, ce zvacne^te in jos pe tot piciorul, i§i are originea in sacra. De aceea fortificarea acestuia va calma aceasta durere intensa.

A. Aduceti energia in maini, contractand partea postenoara a anusului catre sacra.

B. Strangeti mana pumn §i bated alternativ cu incheietunle degetelor ambele laruri ale sacrului. Bateti mai intai in zona celor opt orificii sacrale §1 apoi hiamsul, depresiunea din partea inferioara a sacrului (Fig. 5.8).

Fig. 5.8 Baterea sacrului poate fortifica nervul sciatic.

88

CAPITOLUL 6

GENUNCHI1 §1 LABELE PICIOARELOR

1. §i in genunchi se acumuleaza toxinele Toxinele tind sa se acumuleze in membrele inferior dm

cauza mcetimni circulatiei sangvine datoiata gravitafiei Zooele cele mai obi§nuite sunt cele din spatele genunchilor Baterea acestor zone cu palmele va descompune toxinele. Apo, coraul v> elimina toxinele prin urina, fecale §i transpirape.

A. Aduceti C h i - u l in maini ^Aducejienergiam maini fara a realiza contractu.

Bateti tare cu palma in spatele genunchiului pentru a ajuta la eliminarea toxinelor.

B. Zona din spatele genunchiior Punep* piciorul pe un scaun sau pe o masa joasS menpnand

genunchiul drept. Apoi batep tare cu palma in spatele genun-chiului dc noua pana la optsprezece ori (Fig. 6.1). De§i este dureroasa, aceasta procedura este extrem de eficace pentru dizlocarea toxinelor acumulate acolo. Aceasti dizlocare poate fi indicate prin aparipa unui pete vinepi. Folosip cu moderatie forfa, fara si exagerap. Procedap la fel cu celalalt genunchi.

C. Masajul rotulelor Masap rotula pana ce devine calda. Circuli foarte pujin

sange catre ea are tendinfa de a fi destul de vulnerabila. Aceasta practici o fortifica. Masafi §i cealalta rotuli.

D. Mi§cafi rotulele Reiaxap rotulele, apoi mi^cafi-le in sus §i in jos, la stanga §i

la dreapta §i apoi descriind un cerc atat in sens orar, cat §i antiorar (Fig. 6.2).

E. Masafi genunchii Ciziturile sunt adesea cauzate de genunchi slabi. Masarea

genunchiior va mari stabilitatea §i flexibilitatea.

90

t a b e l e p i c i o a r e l o r : r a d a c i n i l e corpului Labcle picioarelor putemice tendoanele puternice maresc

tabilitatea conectandu-va cu energia vindecatoare a pamantuluii.

falpile sunt zone reflexogene ale organelor, glandelor v I • r e j o r (Fig. 6.3). Sunt asemenea unor telecomenzi. Masarea

f 6 va ajuta la stimularea organelor §i glandelor va intensifica ctrculapa sangvina.

^ Aduceti energia Chi in maini Aducep energia in maini fara a realiza contracpi.

'8- 6.3 Talpile sunt zone reflexogene ale organelor, glandelor f i membrelor intregului corp.

f Aitfom&s'ty'til ('hi

II. MHKM(I lAlp i lc Sooatop-vA pailtoJli |0»etele yi musaji CU policii tyj degeti|c

fiecare tttlpS pai'te dorstilil a labelor picioarelor. AlidgUrttfteyji c i m.'iNfip p titles (ill I'illicllilor, zona dureronsfl dill centra, dintiv cele douil pei'ni|e tile tfilpii, masati futreagti labii a piciorului dinir-o singurfl mi#cttre, frecfilld ell puterc cu gryfl ininm tflpti de-a lungul pfirfii dorsals a label ccluilalt pJoior, mcrnrttui dinspre cfllcAi spiv bolta plantarfl apoi cAtre degete. Inimilc t&lpiior sunt sliAbAtutc de incridintic encigcticc euro ajutig in mtrcgul corp. Masnp labele picioarelor atunci cflnd gAsi|i puncte dureroase, masaji-le pflnfl la dispnri|i« durcrii. Aceasta vu ajuta la climiiuucii oricAmi blocaje din circuln|ia Chi-ului prin mcridiane.

1 IniitiH ifllpii eMi' zona punetulul de acupunctural H I still /»>»a dinlrc cele

/•'i/(. 6.4 Masafi punctul rinlchilor (R-l)

dtjufi pcrmtc ale tfllpll (n.tr.)

92

(ienunchu 91 label® plctoarcfof

(i d e g e t e l e d e la picioare i si d e p W , ( m , c degetele <,c la pieloare, mai »ie*

apoi le rclnxnp. Rcpctnp de fjdsc pftnft la nouA ori ...idlo11; cute bunS in spccial pentru tendonnele iubclor

fig. 6.5 Depdrtafi degetele de la picioare unele de allele

D. Primele doufl degete de la picioare Freca | i prin mi$cftri rapide degetul mare urmStorul deget

de la picioare. Accsta este un exereipu bun dc tacut in clipele de rAgaz din timpul zilei.

Ii. Mnsaji labele picioarelor intre ele Menlinefi labele picioarclor calde frccandu-le una de

cealaltft. Aceasta va stimula orguncle iritregului corp.

C A P I T O L U L 7 C O N S T I P A T I A

I. O cauza majora a stresului Constipatia este o cauza majora a stresului. Cheia catre o

stare buna de sanatate este mentinerea unui colon curat. O mare parte din cei ce activeaza in domeniul sanatarii considera ca pana la nouazeci la suta dintre boli se datoreaza constipatiei §j stani precare de sanatate a colonului.

Vim. modem! pe care o ducem - jungla de beton, in care coosumam alimente rafinate, mai putma libra, mai multa came, mai purine verdetun. mai purine firucte §i legume proas pete -face sa avem mai putrn Chi. Presiunea Chi-ului, care pune in mifcare fhudele fi toate sistemele corpului, este redusa. Prin unnare. stomacul nu are suficient Chi pentru a digera hrana, imestinul subtire va absorbi mai lent substantele nutritive, iar intestinul gros $1 rectul nu vor av ea suficienta presiune pentru a evacua de^eurile. Atunci cand aceasta materie stagneaza in colon, corpul reabsoarbe toxinele din de§euri. Aceste toxine reabsorbite afecteaza mai intai ficatul care, pe masura ce se umple cu toxine, produce emotii negative, cum ar fi: furie, stari proaste de dispozitie §i anxietate. Urmatorul afectat este sangele care, pe masura ce se incarca cu de§euri toxine, perturbeaza fiincpile celorlalte organe, reducandu-le posibilitatea de a-§i indeplini fonctiile §i cauzand stres §i nervozitate.

II. Constipatia face ca persoana in cauza sa aiba retineri iipsa de deschidere

Oamenii care se repn sunt avari §i nu pot da drumul, retinand intotdeauna tot felul de gunoaie inutile. Acest tip de persoana pastreaza problemele in interior §i se umple u$or de emopi negative. Acest fapt poate fi cauzat de constipatia pe termen lung.

Metoda de a remedia acest tip de constipate este de a iuca-ca si rezolve problemele in fiecare zi §i de a se exprima

intr-un mod placut pentru ca Chi-ul care este blocat in - s C poata puna in mi$care. Multe persoane dm ziua de

^^invata cum sa se exprime, insa o fee intr-o maakri & pin cauza aceasta apar inca §i mai muhe probleme

- niulta constipafie. O minte impacata va va pennite sa t i problemele in pace §i lini$te, dandu-va posibilitatea sa

^ n m a t i intr-un mod placut.

ijl Constipatia accelereaza procesul de imbatran ire J

Toate toxinele ce vor fi repnute se vor acumula in coip: in le facand-o aspra, in loc sa fie fina, in zona gatului $i

J^lor, dand dureri de cap §i de umeri, §i in alte locuri. Ele vor ngidiza intregul organism. " Senzapa placuta a unui colon curat va face ca Chi-ul sa

H ule §i va va ajuta sa fiti placut, deschis $i fericit intreaga zi.

IV. Masajul abdominal - Miracolul vindecarii

Masajul abdominal constituie una dintre cele mai bune metode de rezolvare a constipapei. La inceput este posibil sa vedeti fecale negre §i inchise la culoare in timpul eliminarii. Aceasta inseamna ca materiile lipite de multa vreme de perepi intestinali s-au desprins in sfar§it.

Cand simpti nevoia de a merge la toaleta, pur §i simplu duceti-va. Multe persoane obi§nuiesc sa se retina pana ce, dupa un timp, senzapa necesitatii de evacuare a materiilor fecale dispare. Ca rezultat, ajung sa le retina pana data viitoare sau pana a doua zi. Ar trebui sa devina un obicei sa avep un scaun in fiecare zi; dimineata este momentul eel mai bun.

Putep realiza masajul abdominal chiar inainte de a va culca 5' unediat dupa ce v-ap trezit. in mod obi§nuit, la scuit timp dupa ce va masap dimineata, vep merge la toaleta pentru a goli intestinul.

kmxmsauu v iu

JFh». J Masai: j$m cartmiiJU\i smngii mferioiina in sus fi trwnvf»l j p r ptnem dreapta, Jpoi m jos, spre exrremitojea

dmzrta iai&riOfOrd.

norn i i f i c u f a * a , n * u s

V v>ni»P cu f a<a i n P'cioarele p ^ .

L frccati m f i n i l e pana ce se P KnN-afi ma.n.le pana ce se incalzesc a Z

nvml. incepand din extremitatea stana ^ ^ ^ L . transversal catre dreapta ?i i n J 0 k ^

(Fig- m Masap i„ sens 0 ^ l ^ e c c o n Daca s.mpp 0 zona dureroasi^! * * U

| n W ' m a l m u h n m p P®8 <* se inmoaie FVL* * I pentru a dirija curgerea Chi-ului in acelas, s erT . ^ jeplasare a matenilor conpnute in intestinul g ^ ^ ^

f . Masati i n t e s t i n u l s u b t i r e

ff* (Fig- 7.2). Masap dinspre luna stanga catre Masap cu degetele m.jloci. §i aratatoare intr-o nutate c i r S ia sus, in jos $i din nou in sus, dupa care trecep la linia unna-

Repetap de trei pana la noua ori. Daca eas,ti un puna dureros sau noduri, masati in sens orar $i antiorar pana ce Airerea sau nodurile dispar. Fip prudent daca an sufent m o mrervenpe chirurgicala abdominala; pracncap fira a depa$i limira suponabiluiui.

Daca gasip vreo umflatura, a$ezap palma deasupra acesteu «mci cand donmiti; in acest fel umflatura se va inmuia, durerea

ceda si \ ep avea scaun mai u$or in ziua unnatoare.

Masajul in timpul defecatiei ^"Pa o prima eliminate §i in a§teptarea unnatoarei,

abdomenul pentru a ajuta la eliminarea oncann ^ *** exista inca in colonul ascendent, frecind to sens onr m

valvei i l eoceca l , in apropienra osului joMulu. ^ dinspre extremitatea infenoara dreaptt in sus. caw a m

(Fig. 7.3).

Automasajul Chi

Masafi colonui sigmoid in partea stSnga a pelvisufui. Masarea acestei zone va poate ajuta sa eliminafi mai mult din „ghiveciuJ" ramas (Fig, 7.4).

In Tao spunem ca, pentru a va menfine curat in timpuf deftcarii este necesar ca mai intai sa urinafi §i apoi sa eliminafi materiife fecale. In final, curatap' printr-o noua micpune §i yg vep" simp curat.

98

CAPFTOMJF' 8 PHACf t C A Y A t ' N i C A

(Urn mm htm* rmt/><tt eMer«4W a pt&mrtt kttA <k fa ifteept* ftwptrf kn&tMofti T i# Mf dt ft purcwge httreag* vitt$ fa itdhVi (fbtetvfott v/a drwrtftik to i titer ntotk in spHgfe & fa,ft mttnttk iff vi/iitf B» (SiicUtii ft IN p%tbt/Uiut pentnt Mymalutfa $,(rtt In/ tan / k f f t ttbfmirie in nun tk mM/t, cen tm't rnrnt pat% <\in bifgefeht tuMrti esfe nkcni* ingniini ntoitotyii. (ce» w me m^tiUil ft w* d«vtni ti tfm de <ien/»ti«, *§te vefoty i/tt U\\vm %(mkiti% In ptfUert, urn tifr pt/M merge ft %fhfi f«§# ttchiuU' n$ti cum tfi (Urrefie, t&rtt n wen twvtne ite trmth^ mo. ftU< mi tk fflri&Utftpt medtcett. Dae6 0m cum avem griji cft« ff/,r to^me, firm fniUu> epmge ft ntrt Memenea nceettrt tmneni in fktHM ft stinfiUrft.

Ht/uHttiek pmcticii tmt mi font (Urvedlie de mii tk mi, M^'^lrii (Mrifti fitU*emt aceasf/1 prncitci prntru f i f i mettfme un r»jt«l ?rjiilt energy Attmci cftml iransformntf etntftiie twgHi'tve in ('Jriopi (itr/itive, avefi fnttcreii ik a six aut<rvindcca

Vfe(i K hft*\i trtUiA peniru UrUkfUltiii (k nt&rtlc negative, (toUik «» fartJtrty *4 alo< >itt limp peniru n face at acenttM pf&ctics «(i devinft putt* dm vi»|« dutnnetivtmitfi Ittve&tfyi in pfupfto dumneevoMiHtt Mnftbile, hiccfi un ohttet (Iin n face nccni IfKfii in tfi'fcftfe /i, Uii t turn Sffiilithil frc (linfi yi hfiitiii until Itehititilt i f fm P » F T E '(in V I » | ; I rfuinncMimuri bill VRT 1nfiriji>rn\t hi (T/iyifrja te/iillHlelttt, put f j «i)mplii CJO/ltiftt/flji wA prnclicati HMJII < C Cf/ftfei<lt'Mi{i ( i (19Ic pchivH peniru <iumnctiv(M*ttft. Intr-o /i v<!(i VWl' H i/iirfc old) prodtK iindti M, l(;ircori vcfi rruii rfu i $i (tpMitipc (..fi vc(t liiln niimele doctorului (liirnrirfivoafttr/t C'Ut/ll (k ftwdkwienie v« fi y<»fllft Vc(i li rrwi dfihfitoft on ntukultitfi Vc(I <lu(c Iff turn ,'iliiifjil rnni rniilfA ttiuttofi fi ve(i uvea nidi pufitto f*///(/(ij nounilvf.

j ^ l z i r e n d e frimintztf

dead*** o c ^ t * ^ dud m B * Mtfimt d f c b x k l t fxtm, in mtemtt TWM(, «M extern a

(*pn ¥ M e mtkt p fmpsM M sptk ^ dfxrmm, zcezw talkie p tpinir w odfacac y ifc, f j ^ u l Durea/J o tcrne pkd dnd u ttexm % feci

prea griWl, le jmtefi fac« De Keen am <%mm \ dkmc&A ettetfpet (rrpmefrx Dati »v«j pane 4e e

Ae dtrninca^S, rntrca^ /» va denrge êr,

fd**'

\\. V e r i f j I c a f i - v 5 I n f i e c a r e / i n i v e l u l d e

energie fr'u deMMdefi ochii, Plasa|i palma pe zona ombihoriui (Fig.

^ Bfrbat" palma ^tangi pe ombilk cxa Aoptt (jeasupra. Femeiic aêa/i palma drcapti pe oabihe p m m m ianupra (Umccntraî-vi asupra ombilicuhti p M ce m m a i f W M '

III. I n c e p c f i c u S u r ^ s u l i n t e r i o r (Fig. 8.3) track puteji, intrafi in contact cu Surasul mterior siopp

catgerea aceMuia <lirija(i-l in jot, de la faft cHre gat fi prin inifri/i, pl^mAni, ficat, rinichi, pancreas, splini }i orgaoe textuk.

%riu\c\i cclui de-al doilea traseu, nistcmul digestiv | ceha M treilea traacu, Histcmul nervos |i coloana vertebrali Surkle)i-lc f t Him(i(i momentul c^nd surasul poate pitrande in zona respcctivfi Continual s<x surade|i pani la dispanpa durcm

tcn iuriii. Dacfi Intr-0 zi vfi este grcu sS pune(i in mifcare cncfgia Kurdnului, accanta InscamnS cS nivelele de encrgie -îcJ, cmo|i«nalfi fi mtclcclualî se alia in faza infenoarS a cicluiut. Avc(/ mare grijS in acea zi, deoarcce vJ a(la|i fm inferioarfi a ciclului bioritmului fi a hfirlii astrologice. Ctod wcrgia (lumnciivoaslra cste prca scazuta, suntc|i prcdispus la "wazuri <;i uccidcnte. I'racticSnd bine Sur^sul intcnor Orbita

,1 f hi

f-.i

7

Fig. 8.1 Deschtdett'Vfi inima malnie de a deschide

pe zona ombiltcului

nuicti invinxe in cele din urmft h&rt,lt bum**..

L ^ S ^ , )U("! M A I F"»P ^ su,r,,u; t T ? r ? 5 S8& W i f t ; .rwiiiic. A c e a s t a mdic .1 faptu c 4 v3 KgrfS* —* « ^ ^ f e r * J n < , t / / f n v i n a e s a u e v i t a t e .

IV. Cura(a( i organismul de energia blocatf in tlecare zi

Dacfl suradefi organelor $i simpti obs t ruc t blocaje in anu-inite organe, stdrui(i un pic inai mult timp. FocaIiza|i-vft con$ti-enfa sttrAzand locului utule existfi un blocaj pana ce incepc s& se cure|e. Moala incepe intotdeftuna cu un blocaj al curgcrii ener-giei printr-un irascu major al organelor sau glandclor. Atunci cllnd energia trebuic sa trcacfl printr-un organ sau printr-o giandS [vitalft insa exists un blocaj, organul incepc sa primeascS dm ce 1,1 ce ni;»i pufinfl energie, mai pu|in flux sangvin mai putine substance nutritive. I)e-a lungul unei pcrioade mai lungi dc timp, TOnul $i glanda vor funcfiona cu mai pupna cficicnfa sau

®°c. Nici o aparaturfi nu vd poate verifica cu o acuratep: la tel |doc^afc Precuni propria c i rcula te a energiei Chi. Atunci cand L !)r" d e scoperfl o boalfi, In acel moment este posibil si mai

doar / e c c la sutft din organul a fee tat. Pnntr-o

Automasajul Chi

venticare zilnica cu ajutorul Orbitei mictocosmice v§ pmet

corecta, mentine fortifica in ficcare zi starea de s&nfltate tara s8 fie nevoie de prea mult timp.

V. Cunlfafi organismul dc toxinele zilei precedente

Cheia cea mai important^ in menpnerea s&n&t&pi este eliminarea tensiunii, ingrijorSrii §i toxinelor in fiecare zi pentm ca a nu se acumula in corp (Fig. 8.4). Multe persoane simt eg eel mai greu lucru de tacut este sa se trezeasca dimineata. Se simt la pamant, lene§i, au o proasta dispozitie §i suferfi de dureri intense sau surde peste tot in corp.

Acesta este rezultatul acumularii a prea multe toxine in corp. Masajul abdominal constituie cea mai bunS metodfi de curfitare §i eliminare a toxinelor. Masajul abdominal poate contribui la eliminarea blocajelor la tragmentarea depunerilor in fiecare zi. La inceput, unele persoane pot sim{i o senzape de voma atunci cand lovesc o zona dureroasS. Aceasta se datoreaza faptului ca zona incepe sa fie curatata de toxine, precum §i faptului ca orga-nul revine in pozipa sa corecta,

Persoanele care au suferit operapi la stomac sau intestine trebuie sa fie foarte prudente atunci cand realizeazfi masajul abdominal. Dac& simpp durere in zona operapei, s-ar putea sa tip nevoit sd masati doar cu palma.

Atunci cand masati in jural zonei ombilicului §i simpfi noduri ?i umflaturi care se deplaseaza dintr-un loc in altul (Fig. 8,5), acestea pot fi materii fecale care s-au intarit §i au ramas blocate in peretele colonului. Daca masati §i ptmep in mi§care toxinele. ele vor fi dizlocate §i se vor indrepta catre rect. Persoa-nele care au pupna energie care nu i§i exerseaza abdomenul nu au suficienta energie pentru a impinge materiile fecale in sus, pe colonul ascendent sau in jos, catre rect.

Constipapa este prima care blocheaza circulapa energiei, cauzfind dureri de spate, dureri de cap, dureri de stomac §i cancer de colon.

104

mctica ZfMca

posibil ca unele persoane sa nu dispuna de sufficient ' h ,n t r v I a realiza aceasta tehnica dimineata, insa practical

ti' P mvjlt puteji, urmand sa masa\i restul atunci cand vS ducqi cfit . 1 1 , r)e a s e m e n e a , i c a l i / a t i masaju l abdominal inainte de a l„ toi»et«- ^

Fig. 8.4 Una din solutiile cheie privind menfinerea u/iei bunt' stari de sanatate const a in eliminarea tensiunu. iitgrijorirti 1

toxinelor in fiecare zi.

105

AuUHMMful I 'Ui

) i

W-

m j

U I in- H, 5 Mastift HI /urul unihilliului Sim(ifi nodutile sou

dinllaiurilf Mtnufi lc /H-II/TH a indepftiHu toxinele^

V I . l i i t i t i K i f l c a ( i c i r c u l a p a s a n j j v i i i a (Jin

m c m h r c l i * i n f e r i o u r c Atunci cand doiiniiu, uirciihijiH sc incctinctyte, in special in

picutuie, I'Miv hunt eel mai depurte de ininifi> inr toxinele incepc tin yii bcdiincnic/c in /ouelc piciourclor 71 l.ilpiloi MuNarea MPCHIOI ZONE poate contribui lu eliminarea tcntiunii, ingiijorArii tjii toxincloi care N mi ucuimiliil in /.tun precedent!

Dupa cum w« tfilpilc sunt telecomenzile organelor gluiuleloi M.nand tAlpile putem stimuli) organele glundelc. Dcgcicli' dc lu picioare constitute inccpuhil sfar^itul a cloud HUMwhuiu' In colptl exterioi al dcgctclor dc lu picioare se aflfi iiit-Midirinill ficatului, caii' cstc principalul oigun al dezintoxicflrii, Ahum i-'aiul ei»ic activfii, vu ujulfi lu eliininnreti toxinelor cure sc acumulettzA in nietnbre fi in sputclc genimchilor.

In colful interior sc ulln meridiflnul Nplinei, cure poate ajuta Msti'iuul imumtui iji digestiu

Practlcft! Stand iuluis pe put, liccup intrc olo primul yi ul doilPH deget dc lu picioi, inuinte yi inupoi, dc douA/cci pftnA la IH* 1/01'i dc ori .1 nim(i(i cum circulapa I'lii ului iji u sangclui sc iiiliMiiiilua (I ig H .6). Uculi/ap tchnicu lu umhvlc picioare, Accst vM'ii I|IU poulc euntribui lu picvcnuvu muuirii vendor uileielui

| (16

Pfadkn n l w i

f.reca(i primul al doilea deget de la picior unul de fifr celdlalt inainte >7 inapoi.

Fig, 8.7 Activafi circulafia venoasa,

VII. Activafi circulafia venoasS (Fig. 8.7) Vcncle sunt e&ile de rcaducere a sangelui c&tre inima.

Locurile uncle se formcazfi eel mai des cheagurile dc sange sunt vencle dc la picioare. Acestea pot fi cauzate de obiceiul de a purtatocuri inalte, pantofi stramji sau necorespunzatori deoarcce lind sft inlnroasca venele sS incetineascS circulafia sangvina din labcle picioarelor. I'rnctlcft:

1, Bnrbafi: Ineepefi cu piciorul drept, apoi piciorul stang, indreptUnd talpa efttre abdomen $ impingand in calcai. Men|ine|i pozijia o vremc, dup& care v& rela\a|i.

2. Fcmei: Inccpefi cu piciorul stang, continuand apoi cu piciorul drept.

Ducfl roulizati aeest exerei{iu upar crampe, trage(i degetele j l l a picioare cu degetele de la nwini $i indoiti-le in sius sau in Jos pftnft la disparifia crampelor.

107 i

Automasajul Chi

VIII . Int indet i t e n d o a n e l e Atunci cand dormtm. tendoanele se afla starea de repaos

aefiind trttinse. Cand ne trezim. simtrm corpul intepemt si n e

esre greu sa ne mi$cam sau sa ne aplecam. Exists mii de raoderi de tndcdere posibile; putem petrece mult timp intinzandu-oe Daca realizati dear cateva in mod eoreet, puteti intinde toofe teadeanefe. econotnisind tunp tara a va fi teama ca nu aveti sufiaeat timp la dispozitie pentru a le realiza.

Labele picioarelor. degetele de la picioare. mainile §i degetele de la maim reprezfata extremitaple, locunle unde se mtafaese toate tendoanele $i hgamentek. Atunci cand ne simtan intepemp, ngidizarea facepe de la extremitap. O aita zona este coloana vertebrala. care se poate tensions daronta legarunior sale cu ncmeroase tendoane §i fogamente.

Extremitatea prin urmare. conectorul principal al tururor rendoaneler. este limba. Practica

L farms pe spate, arcuia spatele ca un arc §t intindeti mamik §r degetele de la maini catre talpi §t degetele de la picioiffe. pe aire le aranti. Risftrap §r fatmdep degetele de la maini 51 de la picioaEe cat de mult purep incepep sa realizap respirapa foaieior expirap p iplaozan abdcmemii pana ce armge coloana vertebrali inspirap dilatand abdomenul (Fig. ILSV Manti treptar viteza realizand zece pana la cfacispcezece repetan. La expirapa frnaJa, expirap profund s i scoateti limba a f f f i extmzand-o ait mar mulr posibil inspre barbie (Fig! 8.9). Privies v&firl nasului. Putep repeta aceasta tehnica de doua-ttei on. Perioada de odihna este fcarte imporanta. Relaxap in cotaiitaK muscbii corpuiui §i bucuran-vj. de curgerea energiei O n pnn mrregul corp

1 Aplecap-va fa iiua p . cu afurorul poLieiior 51 indec^ikr. prmdep degetele m a i de la ambele peooare. Aceasta va e n e r g y caemiianeie spiinei p ficatului Tfaep degetele vie la picioare simPa cum energia dm poiici patrunde fa meridianui plamamlor energia din mdeeji patrunde fa meruiianuf intesfcfaolm gros. care este conectat cu meruiiaaefc spEnei p ricaruiui iF ig 8.10 ji 8.II) . facepep re^ptrapa fihafete"

m

o l din ce in ce mai repede pana ce cm coloana vertebrala se "mcordeaza. dopg care

^ ^ p u p a ce termina$i puteti scutum tilpik n 3i k b«e$ de ^ ^ o r i cu palmele pentru a fe detetmooa Daca m pom d^'1 ojpile. va puteti tine de genunchi. garobe am gjezne sV&P v a mtensifica actrva meridianek vezjctj urmare, j j ^ U x § i intestinului gros.

Fig. 8.8 Intindeti intregtd corp.

Fig. &9 futmden timra. 0

Automasajul Chi

Daca va puteî intinde mai mult, puteti trece la glezne, prin care tree meridianele vezicii urinare, stomacului, ficatului §i splinei. Tineti-va de glezne §i simtiti cum caldura din maini trece in meridiane.

Daca va puteti intinde §i mai mult, atingeî degetele de la picioare §i punctul R-l, care aparîne meridianului rinichilor.

110

IX. Intindeti tendoanele gatului §i coloanei vertebrale

Pentru a intinde gatul §i coloana vertebrala, realizafi aceea§i tehnica, aplecandu-va in fata pentru a atinge talpile insa, in loc sa atingeti genunchii cu capul, priviti in sus catre tavan §i simpti cum intreaga coloana vertebral^ se intinde (Fig. 8.13).

Ridicati-va u§or in picioare. Cand sunte(i gata sa va ridicap in picioare, intoarceti-va u§or pe partea stanga §i ridicaji-vft in §ezut; apoi ridicati-va incet in picioare §i

X. Curatati cele noua deschideri Corpul nostru poseda numeroase deschideri. Taoi§tii spun ca

avem doua porfi §i §apte ferestre, care sunt deschiderile ce ne permit sa intram in contact cu lumea exterioarfi. Aceste deschideri pot lasa sa intre diverse tipuri de poluare sau le pot bloca patrunderea.

Practks zilmci

poarta frontalft - deschiderea sexuala Organul sexual este privit ca fund poarta firontali, care este

arta energiei forfei vitale creatoare. §tiind cum si o controlim P. a 0 sigilSm bine, vom avea mai mult timp aceastS energie a forfei vitale.

n. poarta posterioarft - deschiderea substantelor nutritive

Anusul este considerat a fi poarta posterioarS, care Lntroleazft alimeritafia. Multe persoane nu sunt con?ticnte de ceea ce ar trebui sa manance §i corpul nu poate absorbi hrana pe care ei o consume. Ace§tia ajung sa piarda cea mai mare parte a substantelor nutritive in vasul de toaleti. Astfel ca eel mai

Lump obiect din casa dumneavoastrS poate deveni in cele din urnia „toaleta de aur".

C. Cele §apte ferestre Cele §apte ferestre sunt: doi ochi, doua urechi, doua nlri §i

gura. Ferestrele sunt importante pentru primirea $i transmiterea informajiilor. Daca o fereastra este murdarS §i nu este rezistenti, ea nu va recepfiona informafiile in mod corect §i nu va refine forfa vitalS in interior. 5

Noi consideringaceste ferestre ca fiind deschiderile organelor. -

Ochii sunt deschiderea ficatului. Urechile sunt deschiderea rinichilor. Nasul este deschiderea plamanilor. Gura este deschiderea splinei.

| Limba este deschiderea inimii. r~b cuprinse in Tao al reintineririi §i menite practicii I sunt foarte importante. Daca avefi timp, practicap-

le mai mult. Pentru aceasta folosiji camera de baie dad putefi saugasifa o alta camerS.

de dimineata

naiKiiaN^ai v in

D. Curatarea regulata a intestinului gros fchmiraarea zilnica a matenilor fecale este foarte important

pentru reducerea acumuiani de ..ghivecf' care stagneaza in corp Dupa ce an avut un scaun. spalati-va cu a pa. Daca nu va este

la mdemini. fokxsiti hartie igieniea umezita cu apa pentru curataiea anusuhu. Masati coccisui §i zona din jurul anusului. in zona anusului exists muite artere §i vene in care se pot forma u§or cheagun putand da na§tere hemoroizilor. Masati intreaga resEiine de 50-100 de on Aeeasta practica este de mare ajutor in prevenirea sau vindecarea hemoroizilor, contribuind in acelasi timp la dezintoxicarea §i eliminarea oricarei acumulan din regiunea infenoara.

A SCL cum sa eliminati materiile fecale este la fel de important ca §1 a §ti cum sa va hraniti.

XI. Curatat i fa ta

A. Ochi i

Daca aven timp. practical Tao al reintmerini Dintre toate exercmile pentru simturi exercipile pentru ochi sunt preferatele mele

Ingnjirea ziimca constitute cea mai buna metoda de presenile. De multe on noi nu acordam prea multa atentie lucrurilor care ne sunt aproptate, precum apa §i aerul sau fata 51 ocMioostri

Muite persoane se spala pe fata, insa rareori i§i spala ochii. Attract caood iacrati in aer liber toata zraa, particule foarte fine de praf >1 tot felul de scame ajuog In ochi $i blocheaza ductele lacrimare. Asigurati-va ca masati ductele lacrimare.

Spalati ochii cu apa fiarta sau curata, la temperatura potmita. Folositt un vas in care puteti cufunda fata. Deschideti ochii ft mt$can-i de jur imprejur. Eliminati tot praful $i toate partKulele (Fig. 8.14). Aeeasta va va ajuta de asemenea sa va menfineti mai lucid.

I I 4

a > » 5 U i , p* S a s U l este locul prtn care patrunde forta vital* a

. Jitetnic ?i sanalos constituie cheia vitahtapi.

luicdiat dupa ce curatati ochii, folosip un alt vas i apa. igutandu-va ca este curat. Este de preferat sa folosip apafiatia

^Cufundati nasul §i fata in apa, inspirap apa in nari a f t cat _e nevoie, apoi expirati-o cu forta in afara. La inceput este ?5ibii sa inspirap prea mult, ceea ce va va face sa tu$ip. Atunci

veti capata tndemanare in practica, apa va intra pe MS ^ va j^pegura.

Daca avep probleme in a lucra cu ambele nari odati puteti ^ p a aara dreapta cu un deget in timp ce cura|ap nara stanga 51 jpoi astupati nara stanga in timp ce curatati nara dreapta.

La inceput este posibil sa s impp durere sau o senzape nepli-^ deoarece nasul este ca un hom - daca nu curatop niciodata tignul se va acumula acolo.

C.Dintii Masarea dintilor §i gingiilor cu sare grunjoasa este deosebn

ifcunla (Fig. 8.15). Atingeti sarea cu degetul §i frecati dinpi p angiile. Asigurati-va ca degetul este curat §i ca unghia nu este prea hmga. Masati §i frecati partea interioara §i cea extenoara a gsngiilof. Gingiile sensibi le constituie cauza muhor cam declare. Daca aveti timp, realizati exercitiile pentru dinn I gmgii.

Masarea limbii es te de asemenea foarte important* (Fig. 8.16). Va rugam sa consultati sectiunea privind exercitiile pentru

(Capitolul 4) .

S- Urechile Curatarea §i exersarea urechilor va face mai alert | previae

pietderea auzuhii. Cu un prosop curat §1 umed, frecati $i masati urechile, aear

P^ilionul, cat §i urechea interna. Vedep secpunea privwd exercitiile urechilor (Capitolul 4).

AutomasajuJ Chi

Fig. 8.14 Curdfafi

Fig- 8.15 Masati dinfii $i gingiile cu sare grunjoasa.

Fig. 8,16 Masati dinfii limba cu un deget curat sau cu un

apasator de limba.

116

* «!lositi un prosop curat §i umed §i frecatf gatul ce •ti un val de caldura 51 Chi in zona gatului. Gatul v* M

varsta, iar un gat ridat va poate da un aspect imbatramt dezval

Masati capul §i pieptanati parul Vcordati-va timp pentru a masa capul §i peria cu meticulozi-

tepielea capului. Acesta poate ft un moment pl&cut.

vil. Masati labele picioarelor polosind un prosop, frecaji §i masap labele picioarelor.

frecati P 1® c e c a ^ e ^ cifculand.

Xiil. Priviti-va i n ogl inda Se §tie ca pentru a ne pieptana avem nevoie de o oglinda.

Femeile folosesc oglinda eel mai des pentru a se machia. in Taoism, noi folosim oglinda pentru a ne observa

caracterul, personalitatea §i viitorul nostra. Putem vedea ceea ce unneaza sa se intample astazi §i cum ne vom descurca astazi. Prezicerea viitorului nu este u§oara; este nevoie de timp pentru a invata cum se face. Putem vedea daca suntem fericiti §i ce anume este in neregula cu organele cu simturile noastre din punct de vedere fizic §i emotional. Fata §i organele de sim| vor dezvalui starea interioarfi. %

Daca descoperiti ca avefi un aspect imbatranit, poate ca aeeasta va va stimula sa faceti ceva pentru dumneavoastri

Priviti-va chipul in oglindS. Este arogant, furios, trist, deprimat sau plin de teama? incercati sa-i schimbap' expresia intr-una fericita, vesela, surazatoare.

Priviti colturile gurii. Daca sunt cazute, masati-le in sus. Realiza i masajul facial incalzind mai intai mainile §i apoi masand.

^V. Purif icarea cu ajutorul apei curate Consumul apei dimineafa, cu una pana !a doua ore mainte de

cul ^jun constitute cea mai buna modalitate de curSfare a

_ i i i r t i u ^ N i n r i l l & * * S I msmrisi&iit W V R A E T E T S B I K K K ^

Tfcmift**!* ^ ^ m&mtm %amtrx

v ^ ^ n • » & I t ^ ^ T ^ i n i ; S i i i t ** *

ife- ptmtomti* "fe s a u s i r m c gfe ^

--fr: i tos**** te a t e s n c i c s s i z t o m m

M t o a t : s w i n a m t r x * ^ c a i c t

\ Y . F i & K f t T H H | « I

% n m r i v n r t * f i n a n c e *

^ j l i f a c i ^ ^swafct- - m t W ^ k s s s t a : - i s ^ a i s i 4 a m

j t a r m t mourn I f c e i >umo3 g&hfL i a s s f c c i i r ^ auasatn

niiMiiiiBi w e p i M f c p ^ s f e c a n u t t u t t e B t . 5 * ^sqgjs * iMsxmk

ssri^ri > u m i i s u s r m i d u . r m z t c l w m i

j M f e -OK i w r it j r n m i i liiiiw SL rnasar. OTIH i m a m Mtoat

I G M n k ur; i. mm ~f TWTT msi nrt: TTNY IMCR IUJHUL SITBL

r . o a s t * i n g C T a l T z a n m e n m ^ u k ^ t t b H t h n w s a t a M o n i t o r ^ tfamii j o k : ^ a n c M p r m y i i h s L r j zm * i

3Csl i t e c o m m . c a n c s a g r : m • w i . j h k . -cm* a M w r a r i a r crar . * » a

x ^ Jteszaper; i c w r a m j i i n u a r w J p n t » M « l E i i i i i M i i l i i i Bi j i i j i , j i r ^ a t a t o ^

i i f m — a n i iit i n -vn iHn

-iWHii a « s c *aam -jbbkt rnrwr cnndff iast i lWiTTW: >nmri > ihm '. o s r n » H a i i t * c S s t a n . J im d m n . j a o r x s c u m n t i*fcmr- pgwrn a w i j i i n a i * a n n * o t 3 i t c . r t u s r a B u m e x t e I t S | U U L £ JBUHUfe SffOJL TagMWr imi ig | i i t m K 3 a » a

s**^** m m m ^ . \ ce f l f c 1

Ac a v i s i ^ a ^ J M n n a h i , ^

TEN TOOFTAA A tsBstx sm a aka^mmsL.

^t) . sa nrnritriiiir ôm ^ ^ ^ ^ a i f f i » M k n y c a j a jfe » » | H

1 £ a ^ f c w wsB&r mp^mim mm wmmfm&M ' ivmnzr T j ® i i irfflaaagaim V ® ^ H B

x ^ xaa TOmfflff ^ " l a B r r o t i m t : m p ^ B

x ^ s a ^cto^. J & d s l a ifc i b c a c a s

^ tnâffi £r .or ' : ^ r a i m i m i s a t t : w k i m f f i m m •

s^d^ti j r a t mufc m s e t H B H H H H I

V ^ M t 2SL fiSBBte w

i f l w w ^ a s i a .

] i T i J1 i t s ' : 1 i l r l n t r i r

Muter rasMMt p s r r a c imffl i m a r u n i B d ^ a c • t s e ^ o K

i ® a t i i m b ^ TirnT' r c n r x £ j j | | M | H E I t tMi

m a s i ^ s a O u t e .

L ^ h a d r

£ z i e t r n a a s r a : o m n a x i i b l S g a a H H H B m f t H H

âe t s i a a c h i r e s w i m i E ^ m i i a r I mmi mi H B

m m c c n e a a s a i c B r o i l a a r A t M r p M p ^ H H H

* " i t ® a U S p i E ^ I ; I » 5 i

t h i a i a i f s a n i

n a a i n t t At B a a a r m . c a s n i r a f H | | 1 1 H 9 ^

® a o i i t s i i i a r i x m r a? zmsz p a t i

Automasajul Chi

§tergeti-le pana ce se usuca. Frecati-le pana ce se inc&izesc bine §i realizati Cele §ase sunete vindecatoare. Repetafi fiecare sunet de trei ori, in acord cu ordinea descrisa in Metodele taoiste de transformare a stresului in vitalitate.

XVI. Exercitiul in timpul deplasarilor Ne petrecem tot mai mult timp in mijloacele de transport -

ma§ini, autobuze, avioane, metrouri, trenuri etc. - , precum §i in a$teptarea mijloacelor de transport. Acest timp poate fi folosit pentru a face exercipi a va inviora.

A. Daca va aflati la volan, fiti foarte prudent §i face(i uz de propria judecata sanatoasa. Nu practical nici un exercifiu care v-ar putea deturna privirea sau atenfia de la drum.

B. Gatul este in mod obi§nuit eel mai incordat §i poate cauza tensiune nervoasa. Realizati exercitiile cand va aflati la volan, pe locul pasagerului sau oriunde altundeva, atunci cand va simtiti incordat. Inspirafi, trageti umerii la sus, spre g&t, presand partile laterale ale gatului, dupa care trageti de omoplafi unul catre celalalt to spate; tensionati mu§chii coloanei vertebrate ?i ai omoplatilor doar cateva secunde, apoi expiraji §i lasati umerii sa cada.

C. Jinandu-va cu mainile de locul pe care stati, trageti coloana vertebrala inspre interior, spre abdomen §i luati forma unui „bol", cu barbia atingand pieptul §i orientand pelvisul §i sacrul catre interior. incordafi mu§chii spatelui timp de cateva secunde, in special mu§chii din jural rinichilor, apoi destindeji-va; veti simti cum energia proaspata §i placuta urea pana in cre§tet §i coboara prin partea din fa{a. Menjineti intotdeauna coloana vertebrala destinsa ?i relaxata. Lasaji Chi-ul sa circuie farii obstructii.

D. A§ezandu-va pe ambele maini, cu palmele in sus, ve|i revitaliza intregul corp. Simtiti cum energia Chi din palme §i degete se ridica asemenea aburalui §i patrunde in §ezut, catre baza coloanei vertebrale. Veji simp Chi-ul circuland §i va ve|i simp revigorat in scurt timp.

C Strangerea degeteior va va ajuta sa va eliberqi de emoty five precum ingrijorare, frica, furie etc. Consult seqiunea

ore masajul degeteior. I 4 C Este deosebit de util sa cui%ti sa clanfatity din i

tnl a limpezi mintea. Atunci cand va simfti greoi, adotmit Petl

u pUteti gandi limpede, o curajare a dingier va va fi de s*u consultati sectiunea despre dinft. aJu Q Tragand in sus diferite parti ale anusului \EFY stimula

anele corespunzatoare. Cand va simtiti obosit sau epuizat, °f ntractap partea stanga §i cea dreapta ale anusului ^ invatui i lichii cu Chi de jur imprejur. In acest fel ve | ajuta rimchii si

I giimine mai bine toxinele §i sa va dea mai multa energie a for ei

Contractati partea dreapta a anusului pentru a stimula ficatul. Acest exercitiu va da vitalitate §i va ajuta si si luap mai u$or decizii- Contractati ambele parti laterale ale anusului §i invalui i plamanii cu Chi de jur imprejur.

XVII. Pozitia de somn A. Daca simjiti ca suntefi constipat, masati t» timp

I abdomenul inainte de a va cuica: B. Daca va place sa dormiti pe spate, intindeti-va cu mainile

I picioarele drepte §i tinefi u?or policele in celelalte degete [ indoite.

C. Daca dormiti pe o parte, incercap si dormiti pe partea dreapta mentinand coloana vertebrala dreapta, piciorul stang indoit, piciorul drept intins, palma mainii drepte sub cap, insa

| Sra sa acopere urechea mana stanga pe ombilic. D. De asemenea, ptitefi dormi pe o parte mentinand coloana

dreapta, indoind ambele picioare §i finand mainile intre picioare. E- Nu purtafi imbraciminte stramta. Alegefi o perai buni

Existi muite perne bune in prezent care suspn $i gatul, nu doar caPul Jasand gatul sa atarne la mijloc.

£ Florile din dormitor va pot ajuta si dormip bine, insa v,ta(i florile prea parfumate deoarece va pot face si avcfi muite

vise. H I

Automasaju! Cht

Fig. 8.14 Pozifii de dormit

XVIII. „Oh, nu! Nu vreau o alta obligatie!" Esenfa oricarui program de autodezvoltare este practica

continue. Desigur, este nevoie de un anumit grad de disciplina interioara pentru a practica exercipile din aeeasta carte in mod regulat, preferabil zi de zi. Insa un principiu de baza al taoismului este flexibilitatea, adaptarea la circumstan|eje naturale. A§adar, concepeti un program de exersare flexibil; adaptap-i la programul dumneavoastra personal. Practical cate exercipi putep, conform timpului de care dispunep. Daca aveti timp numai pentru Sunetele plamanilor §i rinichilor, practicable

rracQCazUBKi

acelea (insa nu inainte de culcare - sunt energizante ioiS ? cgnd sunt practicate separat). Daca ave i doar doua atunC|e pentru Surasul interior, lasap energia surasuha si se ^rse repede „in cascada" de-a lungul tuturor traseelor. Cel f6V6 important este sa incercafi si integrap practicile in via{a ^ ' g avoastra de zi cu zi, surazand in jos ori de cite ori va 'ndit> ' a Surasul interior $i facand Sunetele vindecitoare ori de

Kte 0ri aveti nevoie sa va relaxaji, s i tratap un anumit simptom inainte de culcare. Faceti exercitiile pentra ochi dupi ce aji

citit. ati scris sau a|i facut alte activity aseminitoare. Scapaji de durerea de cap facand exercipul coroanei, masajul tiraplelor dciupirea pun t i i nasului. 1

Exercitiile constitute instrumente minunate pentru relaxare | pentru obpnerea starii de bine, nu o alti sarcini impovaratoare $i generatoare de resentimente sau culpabilitate. Jucap-vi cu ele §t folosip-va creativitatea pentru a le incorporain stilul personal de viata. Faceti- le sa devina parte din viata dumneavoastra. Bucurati-va de modul in care functioneaza organismul dumnea-voastra, de i n f a t i § a r e a pe care o aveti §i de senza|ia pe care o simtiti ca persoana mai fericita, mai calmi, mai plini de vitalitate §i mai atragatoare. !

ANEXE SISTEMUL UNIVERSAL TAO

Mantak Chia

Universal Tao este un sistem practic de autodezvoltare, care confers practicantului posibilitatea de a desavar§i evplutia armonioasa a corpurilor sale fizic, mental §i spiritual. Printr-o serie de exercitii energetice interne de meditatie chineze§ti antice, practicantul irivata sa i$i mareasca energia fizicS, sa elimine tensiunile din corp, sa Jsi imbunatateasca starea de sanatate, sa practice autoapararea sa obtina atat capacitatea de autovindecare, cat §i cea de vindecare a altor oatneni. In procesul de creare a unei fiindatii solide de sanatate §i bunastare in cotpul fizic, practicantul creeaza, de asemenea, bazele pentru dezvoltarea potentialului sau spiritual. Invatand cum sa creeze o cale de acces catre energiile naturale ale soarelui, lunii, Pamantului, stelelor | i ale forjelor inconjuratoare, practicantul obdne capacitatea de a dezvolta ?i de a hrani un corp spiritual robust. Jelul final al practicilor taoiste este de a transcende hotarele fizice prin dezvoltarea sufletului §i a spiritului din om. Practicile Universal Tao deriva din tehnicile antice inradacinate in procesele naturii. Ele au fost adunate §i integrate intr-un sistem coerent §i accesibil cu scopul objinerii bunastarii din toate punctele de vedere. Sistemul Universal Tao nu este o religie §i nu pretinde crezul in zeitatt. Tehnicile lucreaza direct cu forta vitala, numita Chi, care circula in sistemul de meridiane al corpului. Jelul sistemului Universal Tao este de a readuce omul intr-o stare de armonie cu for^ele naturii. Metoda de predare a maestrului Mantak Chia este directa §i practica. S-au investit ani de zile in dezvoltarea §i perfec^ionarea tehnicilor pentru a transmite aceste discipline tradiponale practican|ilor din intreaga lume. Accentul este pus intotdeauna pe stapanirea practicii reale. Sistemul Universal Tao include un set complet de practici divizat in Cele patru ramuri ale Artelor de vindecare. Tabelul urmator arata codurile §i categoriile de instructori §i terapeuti Universal Tao.

124

.0U ramuri ale Artelor de vindecare Universal Tao ^ hit'ite de a t e s t a r e ale instructorilor $i terapeutilor

1 1 C i I

1 cc TT Tl

F1 n F3 s 12 BM Y2 T2

T3 T4 T5 T6 T7

G1

fao vindec&tor Nivelul 1

i n s t ruc to r asociat Tai Chi Chi Kung-ul simplu Ins t ruc to r atestat:

cetul Orbita microcosmica Chi Kung-ul Cama§i i de fier 1 lubirea vindecatoare Tao Yin I purificarea cosmicS 1 Chi Kung-ul Tan Tien-ului Tai Chi Chi Kung I

Nive lu l II Fuziunea celor cinci elemente 1 Fuziunea celor cinci elemente II Fuziunea ce lor c inci elemente HI Instructor senior Chi Kung-ul Cama§ii de fier II Nei Kung-ul maduvei osoase Tao Yin Palma pakua II Tai Chi Chi Kung II

N i v e l u l I I I Tai Chi Chi K u n g Tai Chi Chi Kung Tai Chi Chi K u n g Tai Chi Chi K u n g Tai Chi Chi K u n g Hsing I

Vindecarea cosmicd Nivelul 1

CHI Terapeut Nivelul 11

CH2 Terapeut nivel mediu CH3 Profesor asistent CHT Profesor

Nivelul HI SH Profesor senior

Chi Nei Tsang Nivctol 1

C l Terapeut Nivelul 11

C2 Terapeut nivel mediu C 3 Profesor asistent CT Profesor

Nivelul III ST Profesor senior

Tao nemuritor Nivelul 1

K1 Micul Kan $i Li K2 Marele Kan |1 Li K3 Supremul Kan ;i Li

Nive lu l II IS Instructor senior al Alchimiei SF Sigilarea celor cinci sim(un HE Uniunea Cerului cu Pamantul H M Reuniunea omului cu Cerul

in labelul $i sectiunea de descriere a cursurilor ve|i observa o litera de cod scnsa in paranteze a l a t u r i de numele cursului respectiv. Litera de cod indica faptul cl ace) curs este necesar i n antrenamentul instructorilor $i terapeu(ilor din cadrul Universal Tao. Potfi n e c e s a r e unul sau mai muite cursuri pentru atestarea gradului de instmctor sau terapeut reprezentat de litera. Un instructor sau terapeut in devenire trebuie sa fie experimentat ; i competent in practicile predate la curs. Un candidat la gradul de instructor s a u terapeut trebuie, de asemenea, sa demonstreze capacitatea de a preda publicului programa cursului respectiv. De exemplu, Surasul cosmic interior, Chi Kung-ul i n | e l e p c i u n i i , Cele $ase sunete vindecatoare, Trezirea energiei cosmice vindecatoare (Orbita microcosmica), Meditajia de conectare cu intreaga lume $i Automasajul Chi au, alaturat, litera de cod "(M)". Aeeasta inseamni ca respectivek cu

irsuri &c parte din examenul de atestare pentru gradul de instructor al Orbita

microcosmice. Noii candidap la gradul de instructor trebuie sa fie competent! in feare d i n aceste cursuri. Instructor^ atestafi anterior trebuie s i se puni la curat cu cele recente Tmbunata{iri aduse cursurilor.

125

AutomasajuJ Chi

Sistemul Universal Tao Tabelul cursurilor celor patru r a m u r i

Tao a/ viefii (CorpuI emotional)

Chi Nei Tsang (CorpuIfizic)

ale A r t e l o r d e vinrifc? |

Nivelul l Meditafiilc de bazi: Surasul cosmic interior (M) Chi Kung-ul in|elepciunii (M) Cele ?ase sunete vindecatoare (M) Selul Orbita microcosmica (M) Mcdita|ia dc conectarc cu intreaga lumc (M) Cele $ase direcfii (M) Deschiderea celor 3 Tan Tien-uri (M) Automasajul Chi (M) Chi Kung-ul de bazi: Chi Kung-ul simplu (Al) Purificarea cosmicS (CC) Chi Kung-ul CAm3$ii de fier I (II) lubirea vindecaloarc (HL) Tao Yin (Yl) Chi Kung-ul Tan Tien-ului (TT) Tai Chi Chi Kung I (Tl)

Mvelul II Meditafiile avansate: Fuziunea celor cinci elemente I (Fl) Fuziunea cosmica (F2) Fuziunea meridianelor psihice (F3) Chi Kung-ul avansat: Chi Kung-ul CSmSfii de fier II (12) Nei Kung-ul maduvei osoase (BM) Tao Yin Palma pakua (Y2) Tai Chi Chi Kung II (T2)

NivelulI Masajul organelor interne: Chi Nei Tsang I (Cl) Chi Kung-ul de baza: Chi Kung-ul elixinilui (Cl)

Nivelul II Stipanirea celor 12 v&nturi: Chi Nei Tsang II (C2) Chi Kung-ul avansat: Kung Fu-ul degeteior sabie (C2)

Nivelul 111 Deschiderea meridianelor corpului: Chi Nei Tsang III (C3)

Vindecarea cosmica (Corpul energetic)

Nivelul 1 Activarea Forfei vidutui: Chi Kung-ul cosmic (HI) Cele jase direc|ii (HI) Deschiderea celor 3 Tan Tien-un (HI) Terapeutul cosmic (HI) Terapeutul avansat (H2) Chi Kung-ul de bazi: Chi Kung-ul Cercului de foe (Hi) Palma pakua I (PI) Cele 10 ramuri (PI)

Nivelul 11 Conectarea cu Universul: Culorile vindecatoare (H3) Profesor asistent (H3) Profesor cosmic (HT) Chi Kung-ul avansat: Chi Kung-ul Campului de Chi (HT) LegStura cu Universul (HT) Palma pakua II (P2) Cei 12 stalpi cerejti (P2)

Nivelul III Cosmologia taoisti: Profesor senior (SH)

Tao nemuritor (Corpul spiritual)

Nivelul III Formele avansate de Chi Kung: Tai Chi Chi Kung 111 (Wu) (T3) Tai Chi (Sabie) (T4) Tai Chi (Baston) (T5) Tai Chi (36 de forme) (T6) Tai Chi (108 forme) (T7) Hsingl(GI)

Nivelul 1 Fundamentul spiritual: Micul Kan?iLi (KI) Marele Kan ?i Li (K2) Supremul Kan Li (K3)

Nivelul 11 Taramurile sufletului fi spiritului: Sigilarea celor 5 simturi (SF)

Nivelul HI Uniunea Cer/P5mant (HE) Reuniunea Cer/Om (HM)

Cursurile sunt predate, in general, in cadrul unei tabere de antrenament, workshop, seminar sau curs neintrerupL in continuarea descrieriifiecirui curs urmeazi o lista a materialelor documentare ajutatoare care sunt disponibile. Ele se pot procura de la Centrul de contandi Universal Tao sau din alte surse. Codul de identificare al fiecirui articol este dat alituri de numele acestuia. Literele indici tipul de articole dupa cum urmeazi: carte (B J, caseti video (V), caseta audio (C_)< harti (CU J, poster (P ), carte com icq (CB ) }i bro$ura (BL ).

126

X INDECATOR - PRIMA RAMURA fA° V

(cORPUL EMOTIONAL)

, H L I - F U N D A M E N T U L P R A C T I C I L O R fJjVB)ljU U N I V E R S A L T A O

Mcditatii de baza pentru stapanirea energiei I' stand a§ezat (Nei Kung)

. „ luininii cosmice vindecatoare , freiireo » «

„ , c0smic interior (M) l)S". sosirea noului mileniu, Surasul |a t? ^^erior serve§te ca o practica de

m a i puternica atat pentru noii incepvi ^^ ^ pentru practicanpi C l Sraentat i . P e langa principiile de baza T s e predau inainte, practicantul inva^a £Uin Sa conecteze energia pozitiva a virtujii din organele vitale cu energia c o r e s p u n z a t o a r e din Univers folosind simplul suras p e care il invatam de mici c o p i i , Aeeasta are ca efect cre§terea poterii p o z i t i v e necesara obpnerii sanatatii, fericirii ?i in evolupa spiritual!

Surasul cosmic interior este o tehnica puternica de relaxare care utilizeazi energia expansiva a fericirii, iubirii §i a naturii ca pe un limbaj de comunicare cu organele interne ale corpului, cu "eel de-al doilea creier" din abdomen §i, de asemenea, cu universul. invafand cum sa roadem organelor §1 glandelor din interior, intregul corp se va sim|i wbit$i apreciat. Stresul §i tensiunea vor fi contracarate, iar fluxul de

din interior §i dinspre univers va create. Practicantul simte cum *giacoboara de-a lungul intregului corp precuni o cascada de apa.

Medicina occidentals a descoperit de curand efectele dezastruoase fjc

pra sanatatii ale unui mod de via{a stresant, insa metodelc de I * ata sunt inca in faza de inceput. Nu se cunoa$te nimic despre

Pa antica plina de succes a lui Tao §i numeroasele martuni ale

i *

I f « j ?

f l * ~

_ "5

'tf 8

« = "

f I f 1 1 5

m I pSi

g J ? i O ^

S ^ f i

0 'S-* atun >9 IL

— . 3 » - -

* . . v Jr

si ^ it "C

t 3 Kt s ; M

'8 1 8 C3 — >

Cc l

3 \J ao ii 5 p 5

"3 > S 5?

li 2 • 3 ; r?

- „ | r. — ji sa

v . — -

- z - 3

3 3 . 3 "O -—' «

~ t r u o

S 2

> ^

•

— • "ii

S 2 « c . 2 c

t> V o so

V «

u

" s Sb - — S

O - 3 a Q1 A -ts —! p O " • n S f? «

5 B b g 2 *g ^ -S — "s e J 2 5

3 O p -5G c

e> U C3 U •a g > -a 3 ca o Cu O a .

| c 3 O ^ O — 3 o ca z bO u > p LM o £> K

. s SO y ca jj s O o O o

ON

5 tZ c . p ca 3

9 5c ss a

m . <-» o a .

S H i l ! « . 2 c H S "

<5 o 3 <§ 2 o • ' •= ~6B 1 6 ? f l 1 1 1 5 f 5 - - 2 | f « H - E §

> -3 6> . 2 •=> Sh 3 _ 2 c: •*-* c o S J3 C 5S" _ ~ c! s y S . g , 3 e 3 - _ <2 o H « 5 :=. 5- g

>»• - C — So H 03 -s g < | 3 ^ ft p 1 1 i 5 b . 2 — H — g H c o u O p - <3 " e3 e c

• f S . s g g | f g - S - 3 ^ g O o - g E = 1 I fi

o

> •— N p O

• a 5 a

f t

l i s % - f

M . a - s

Mi

S I - 1 i s - 1 I i I f f wS?§ 1 ! ^ r - a - I s ! § ~ g ' E g . S ' S _ p s

it ila 11 i l l t i is re i t j j j

JS £ Is S i ?

= — s- = 3 J® O £ a > g

* s= s sa

f p 8 O 3 =e ss = o S c

to

H § | s

— t ; SC ~ « cs "Ei — l i s E s s - g 5

~ <

5 ? > — —

" | ; S /

,3, g =a P ^ s i c U v

— 5r

2 a .3 5 8 £ 5 O s 2

- 2 5 •p o •E" f. c .

3 3 > K= 1 M o w

•o O t r—: •5 o

—r ' s s = = S S » S S ft S o s i f o j j j i s

= e _

S "3 = £ * « J* ^ M —• 5= 5 5 G

- O S * - " H t g ? § 2 - « ' L = g - E > i s i s - 2 E o f l ^

1 i 1 = 'I 1 C J - i 5 3 o - ^ i : ^- > r; -

•2 £ > o s £ - o j c > S * -5 "Z ? 5 5 } ° g t s 1 o - s 5 5 1 "g> S* ® I s l | | | | J

i | C . § * 5 J g ^ CL 5 . £ J

W -2 ^ § "g I 3 a I 1 c . — ? 5 i i 5 -o i ! - 3 =2 " o B « P

I o g 8.-JS.-S " | S s g

JB g fi 3 £ . -= = - - = — & •S-H - s a §

5 f J ^ f l i - S

l a - l i ! =

5 c — S. "g- Sj 3 2 I t - i i . 1 "g S g

U i

i r l

• 1

"Front Line"

J = ® i

3 1 o

"SBddJe Lme" "Back Line"

Automasajul Chi

respective Clnd ereieml este plin de acest Chi de calitatc superioara sic putem deschidc catre energia univensala.

( hi Kung-ul intdepciunii (B22) O i i Kung-ul imelepoiunii (CH51)

S) Sunrrcic c&smkr vindecdioare (M) Ca tchtnca de baza pentru relaxare $i autovindecare, nieditafia Sunctdor eosmice vindecatoare udlizeaza abilitatea obpnuta prin exersarea Surisului cosmic interior. Aceste abilitati sunt folosite penITU concctaiea cu eel de-al doilea "creier' §i pentru extinderea Qu-ului pozitiv al organelor \itale in exterior, in univers. Aceste abilitati sunt combinate cu mi§cari simple ale mainilor $i cu folosirea unor sunete speciale pentru a produce un efect de racorire $i echilihrare a organelor interne §i a energiei emoponale care este inntagazinata in acestea. Aceste sunete speciale fac sa vibreze organele respective Mi§carile mainilor, combinate cu postura, conduc caldura §i prcsiunea in afara corpului. Rezultatele sunt o digestoe imbunatatita, reducerea stresului intern, reducerea insomniei §i a durerilor de cap, un echilibru sporit al energiei emotionale o mai mare vitalitate. Circulapa Chi-ului in Mgsne §1 in tesuturile conjunctive care inconjoara respectivele organe (fcscii) se maie$te. \letoda Sunetelor cosmice vindecatoare este benefits pentru oricine practica diferite forme de meditape, arte marpale sau spoituri care au tendinta de a acumula caldura excesiva in orsamsm.

Transformarea stresului in vitalitate (B03) Sunetele cosmice care vindeca (V43) Cele §ase sunete vindecatoare (CIO) Chi card-uri - nivelul 1 (CC01)

4t Trezsrea iuminii cosmice vindecatoare (Orbita microcosmica) (M) Deschiderea Oibitei raicrocosmice din interiorul dvs. reprezinta una din pienele unghiulare ale practicii Tao vindecator. O Orbita microcosmica deschisa va da posibilitatea sa circulap Chi-ul (for^a vkaia) in interiorul corpului dvs. $i sa va extindep in exterior pentru a va conecta cu fortele naturii, cu cele §ase directii ale energiei universale si cu puteiea Pamantului. Prin tehnicile unice de relaxare §i de coocentrare, aeeasta practica treze§te, circula, direcponeaza §1 conserva forta generatoare de viata, numita Chi, prin cele doua

130

diane P r i n c i P a l c d c a c u P u n c t u r * ale Meridianul Functional coboara

Hpieptului, iar eel Guvemor urea fjlocul spatelui. Ve^i invapi, de

: > > • m

in MS J» o ri«

,>mcnca. sa sp i_ activati cele trei

interne si sa deschidep cele trei Tan Tien-

un- Trezirea luminii vindecatoare a

Tao va inva\a cum sa va autovindecap -t^ii aduccrca Chi-ului in anumite puncte

•hcic din corp. prin relaxare §i suras cu 1 utorul Surasului cosmic interior, cum sa

viirccponap energia sexuala in inima plinS de iubire §i sa accelerant viteza de dezvoltare spirituals, cum sa energizap rapid orice tip de meditape cu ajutorul exeicipilor de incalzire §i cum sa creati o cale de acces catre foi elc primordiale ale Pamantului, Cerului Eu-lui superior pentru a obtme nemurirea. Acest manual va arata cum sa circulap forta vitala sauChi-ul intr-un circuit simplu in sus, de-a lungul coloanei vertebrale §a apoi in jos prin meridianele frontale ale corpului. Echilibrarea acestor curente de bioenergie yang (masculin) §i yin (ferainin) este cea mai directa cale spre bunastarea fizica, emoponala, mental! §i spiritual! Ca urmare a faptului ca aceasta lucrare clasica, Trezirea energiei vindecatoare prin Tao, a fost foarte bine primita, maestrul taoist Mantak Chia a dezvaluit sistemul complet al practicilor taoiste ale corpului, mintii §i spiritului. El imparta§e$te noile metode perfectionate de activare a forjei vitale predand miilor de elevi occidentali in ultimele decenii.

Manualul de baza (BL02) Trezirea lumini i v indeca toa re (BIX) Trezirea lumini i v indeca toa re (V61) Meditatia de baza s t a n d a$ezat pentru acasa (V40) Meditatia stand in p ic ioare pent ru acasa (V4I) Practica Ch i K u n g d e d iminea ta cu maestrul Mantak Chia (V79) Poster Tao co rp /min te / sp i r i t (CH47) Orbita microcosmica - Meridianul Functional 0 in) (P31) Orbita mic rocosmica - Meridianul Guvernor (Yang) (P32) Orbita microcosmica (CI 1) Meditatia stand a$ezat p e n t r u acasa (C14) Meditatia stand in picioare pentru acasa (C15) Chi card-uri - NiveJul I (CC01)

131

\u loma\aiuI 1 Ivi

tl \hstit*fi* itff »w»ivtanr* tur ftttiwitfti In mi* (A#)

Pnw pVtCtltift %!o (\lMCtMt CU ftUftNtgft h a w g o t i f i c i v i o m l pentru n

so (miuhi I n v i e o n $ t i e n | a e o n $ f u n | a . Vfc

CiWCtatt o e n t t n proprii fti e o n $ l t e n | e i

Al V& SkMUa d v s ,

p e r s o n a l CU s t e l e l e Allot o a m e n i d i n

^ l u M p l u n v vfc \ m \ \ t M r m n c f o r t d o

a stahil i o tag&turik c u F & t * I ' t m v r s a l i l

O o s n u c A IXifHnftfCU* A e e a s t a va circa O

aurcfc f h r l i lc s tSr^t do C M c a i t p o a t e ft

to los i t pentn* v i n d e c a r * c tarvo l tarea

a d w a alior oameni. Umxcrsul arc cner^e din bc)$ug pentru

ne ftttbunMltyi cahtatea viofn lot ecea Vv trtimic si ftcetu este s i fim concctap ta AceasiA concctare ne ajut i s i infclcgem principiul dc tW*onatv a) celor trci nunfr IHinw minic este in ereicr. A doua este nunnti mmfoa eon$tunjci se atU in inima. Cea de-a treia este mintea con^ftcnjci dm abdorocaul interior C ole tei minji se combini pentru a tunona to abdomen* ci t ind o singula minte, numiti Vi in

taoistc AceastA mcditapc vindcc&toare de Conectare eu mtrc*$a k m c dureari intre 15 30 de minute. Cand oamenii din tatrea$a tome se eoncctoaii impreuni in accla$i timp prin aceastA

meditapa devine cu mult mai putcrnici Aceasti meditape :\v*rc ti pmciKati cu u$unnti chiar de citre cci can." nu au exersat

v \ v i a t i x t t u n a d m p c t c t i c t l t U n i v e r s a l T a o ,

O r a C M c c t a r t : T h a U a n d a \2m l i u a ; N e w Y o r k 1 2 * n o a p t e a ;

K w i f i * dimiiACAU, Romania r dimmcata. ! V i « \ i a Tea lua a c e a s t i n e i n c o o j u r i m d c C c r c u l protec tor*

Ccrcu l s a c n ; al t v v u l m d c C u p o l a a u r i c , f u n d a s i t e l p r o t e j a p pr in

m i C o m l sacra a l f o c u l u i are p u t e r e a de a n e p i o t e j a d e

k x oeea e c e s te ran, 6 c e i e s t e \v>rba de hoali* ghinion s a u g a n d i r e

acja&vi a ccKm dm jural nostra. t l ne p e r m i t e s i ne c o n e c t a m e u

puftctta u&xersa&jr Ne a s u t i s i e h m i n i m indoielilc privind r e s p c c t u l

tas i M l i > ; n e pentru a p u t e a c c w toi ceca ce v i a j a are s a I K o f e r e

n u . X-r, h pluSs C c r c u l p n x c c t & r n c coocctcd/i c u c s c i i j e l c

c t e r m t a r c a k F o r c k * d u i Univers carc DC iniarcsc n e PRXHCIEAZA,

X k * n * | M dk o i K t a r t c « i R t r e a $ a l « n t ( B U I ) C M cftNMuri - M v t W ) ( C C I H

\utomasiijttl Chi ( M )

U w s a j u l Chi este o metoda de L n d e c a r e cu ajutorul mainilor, care L $ l e energia interna sau Chi-ul pentru Irirca $i retatinerirea organelor dc simt [hi. urechi, nas, limba), a dinfilor, piclii

•interne. Prin utilizarea Mantak Chia

,j a organelor L t c r i i i n t o n i c (Chi-ul) §i stimularea cxtci totusi

mi* delicatft, acest automasaj siraplu §i toarte cficient da posibilitatea dc a

r j o l v ^ m ^ blocajc cncrgctice §i uncle punctc de stres responsabile ale bolii §i ale ptocesului de imbatranire. Despre rcintinorirca taoista existil un text scris cu mai bine dc 5000 dc ani in urma, numit Trutatul clasic al imparatului Galhen

| jespre medicina interna. In principiu, toate stilurile de masai occidental maseaza in primul rand mu$chii. Masajul occidental este total difcrit de Masajul Chi. Din timpurile strSvechi §i pana in prezent, mae$trii taoi$ti au arStat deoscbit de tineri, eel pu(in cu douazeci de ani mai tincri decat valuta lor. Reintinerirea taoista folose$te energia intemi proprie, energia Chi, pentru a intari $i a reintineri organele de m\ - ochi, urechi, nas, limba, dinti piele - $i organele interne. Tehnicile folosite de taoi$ti sunt vechi de cinci mii de ani pana de an and. au fost secrete foarte strict pazite §i date mai departe de un Macstni catre un grup mic de discipoli. Prea adesea se intampla ca $i maestrul sa nu cunoasca decat o mica parte din secrete. In prezent, Maestml Chia a pus cap la cap intregul sistem de Masaj Chi intr-o succesiune logica astfel incat, odata ce v-a fost prczentat, nu veti avea ncwiie decat de cinci sau zece minute pentru a-I practica zilnic In Kuit timp veti observa o imbunatatire a tenului. gustului, \izului. auailui, sinusurilor, gingiilor, dintilor, limbii, organelor interne $1 o rczistenja generals a corpului.

Automasajul Chi (B04) Automasajul Chi (V52) Chi card-uri - Nivelul I (CC0I)

bsu$irea tehnicilor Orbitei microcosmice. Surisului cosmic inferior. p*»etelor cosmice \ indecatoare $i ale Automasajuha Chi consnrujc o ptmisa obligatorie pentru a putea studia practicile mai afle

l^emului Universal Tao.

Automasajul Chi

B. lubirea vindecatoare, Energia multiorgasriiica (HL)

Bazele lubirii vindecatoare sunt cultivarea, conservarea, transfonnarca §i circularea energiei scxuale. Practicand aceasta avem posibilitatea de a folosi aceasta energie (Ching Chi) pentru vindecarea $i hranirea corpului §i mintii. Este, de asemenea, necesara pentru dezvoltarea superioarS in practicile superioare ale alchimiei interne taoiste. De§i principiile de conservare se aplica atat la barbati, cat ?i la femei, practica efectiva de conservare a Ching Chi-ului difera. Modalitatea principals de pierdere a energiei la barbati este prin ejaculare. Femeile, in contrast, pierd putina energie sexuala prin orgasm, dar, in schimb, pierd in principal prin menstraatie §i gestape. In studiul lor asupra naturii sexului, mae§trii taoi§ti au descoperit o modalitate de control §i utilizare a energiei sexuale fara a fi celibatari prin practicarea Respiratiei testiculare, respectiv ovariene, masajul sanilor, Blocajul puterii §i Ridicarea orgasmica. BSrbatii §i femeile invatS cum sa aiba un orgasm total al corpului fara pierderea la Tntamplare a Ching Chi-ului (energiei vitale). Conservarea $i transformarea energiei sexuale actioneaza ca un factor revitalizator in dezvoltarea fizicS, mentals §i spirituals atat a bSrbatilor. cat §i a femeilor. Cultivarea, conservarea, redirectionarea §i circularea fortei generative din organele sexuale cStre centrii superiori ai corpului revigoreazS §i intinere§te toate functiile vitale §i activeaza fortele superioare. Insu§irea acestor practici duce la aparipa unui profund respect pentru toate formele de viata. lubirea vindecatoare reprezintS una din ramurile principale ale sistemului Universal Tao. Maestrul Mantak Chia dezvaluie publicului pentru prima oarS secretele antice despre energia sexualS ale inteleptilor taoi§ti. Aceste secrete dau barbaplor posibilitatea de a-§i conserva §i transforma energia sexuala prin circularea acesteia in Orbita microcosmica, revigorand §i intinerind functiile vitale ale corpului. Ascunse timp de secole, aceste tehnici §i principii ezoterice fac accesibil cititorului procesul de unire a energiei sexuale de transcendere a starilor de con^tiinta.

134

asta carte revolutionary §i definitorie va inva^a. practicile taoiste A C

e r i o a r e de transmutare alchimica a corpului, minpi spiritului; sUp

retul atingerii ?i menpnerii poten^ei sexuale maxime - calea taoista seC

orgasmului de tip vale catre extazul superior; modalitatea de " nservare §i inmagazinare a spermei in corp; schimbul §i echilibrarea c°ergiilor masculine §i feminine in interiorul corpului gf mtte oarteneri; modalitatea in care aceasta practica poate alimenta realizarile superioare in cariera §i in sport.

lubirea vindecatoare (BL03) Secretele taoiste ale iubirii (Cultivarea energiei sexuale masculine) (B02) Ghidarea exercitiile energiei sexuale prezentate deslu§it in aceasta carte sunt introduse publicului occidental pentru prima oara. Timp de mii de ani mae§trii taoisti au predat aceste secrete doar unui numar foarte mic de oameni de la curple regale §i din cercurile ezoterice, care au jurat sa nu le divulge. Acum, acest tanar maestru taoist practicant al sexologiei antice simte necesitatea de a impartial cunoa§terea sa lumii. Sunt doua practici principale pe care autorii le predau femeilor pentru a cultiva $i a spori energia sexuala. Una este Respiratia ovariana, care poate scurta durata menstruapei, reduce crampele §i comprima mai multa energie a forjei vitale (Chi) in ovare pentru o mai mare putere sexuala. Cealalta, Ridicarea orgasmica poate fi practicata atat in particular, cat §i cu partener. Cand aceasta practica este insu§ita, poate fi experimental un orgasm total al corpului, care este dincolo de orgasmul vaginal obi§nuit, fara a pierde din energia forjei vitale. Sunt doua exercitii prcgatitoarc predate de catre Mantak Chia. Ele sunt constitute dintr-o serie de exercipi cu un ou de lemn sau de piatra, care sunt folosite pentru a intari diafragmele urogenital 51 pelviana, glandele, tendoanele 51 sistemele nervoase. Aceste exercitii au fost imparta§ite, insa, in realitate au fost practicate cu succesde mii de ani pentru a Imbunatafi potcnia §i placerea femeilor suficient de norocoase sa le afle.

'"birea vindecatoare prin Tao (B06)

Automasajul Chi

In accasti carte, sens A de co-autorii Maestrul Mantak Chia ?i Doug Arava ?i publicatS de Harper Collins, ve{i afla adevftrwi uimitoare despre capacitft|ilc multiorgasmice ale biirbaplor. InvSjand cum separe orgasmul de ejaculare -douS process fizice distincte - birbapi pot transfortna o dcscSrearc momentanfi in nenum&rate puncte culminant© ale orgasmului total al corpului, filrS a-?i pierde erecpa. Pe langS faptul ca devin parteneri sexuali mai buni, barbatii multiorgasmici se bucura de o mai mare vitalitate longevitate deoarece ei reduc la minim stfirile de ameJealS ?i epuizare care urmeazi ejacularii.

BSrbatul multiorgasmic (B13)

Fiecare bArbat, fiecare femeie §i fiecare cuplu pot deveni multiorgas-mici, Barbatii ?i femeile au diferite tipuri de energie sexuali, iar prea multa energie duce adesea la lipsa de armonie. fara a ne iugadui sa explo-ring pe deplin propriile potentiate sexuale. Cup lui multiorgasmic prezinta modul de creare a armoniei sexuale depline intre parteneri, astfel ca vep putea transforma dormitorul intr-un loc al pasiunii §i intimitapi totale. Valorificand puterea tradifiei antice a intelepciunii sexuale dvs. §i| partenerul dvs. putep tnva{a cum sa folosip tehnicile fizice §i psihologice pentru a experimenta extazul unei experience sexuale a intregului corp, avand orgasm dupa orgasm. §i daca ati avut vreodata vreo problema sexuala, puteti fi sigur ca aceasta carte va va ajuta s i o vedep intr-o noua lumina - §i sa o rezolvap definitiv. Nu exista teorii complicate, aceasta carte, Cuplul multiorgasmic, este destinata cuplurilor de pretutindeni. Cu ajutorul unor sfaturi care ajusteaza tehnicile ce garanteaza aprecierea deosebita a partenerului, acest ghid

THE MULTI-ORGASMIC MAN

THE, I MULfV ORGASMIC COUPLE

I 0»>

136

out $» simplu eel mai direct ghid pentru cupluri. Publics | Harper Collins.

i„l multiorgasmic (BIS) cm"

durile prezentate aici sunt Pr°C oltate pe baza informapilor din ^ c j e patru car^i ale maestrului !l nt»k Chia privind energia iubirii iiidecatoarc: Secretele taoiste ale

\ ,.rjj lubirea vindecatoare, Irba'tul multiorgasmic §i Cuplul ii iliiorgasmic. Maestrul Mantak

Chia §i W. U. Wei au studiat reflexo-logy plecand de la masajul reflexo-logy al talpilor §i pana in domeniul traicctoriilor energetice interne, al sexualitapi §i compasiunii pentru a ghida practicanpi in injelegerea teflexologiei sexuale. 0 noua maniera de abordare pentru cuplurile indragostite: studiul Rejlexologiei sexuale ajuta cuplul sa i§i descopere propriul potential sexual §i compatibilitatea fizica. Acestea determina compatibilitatea energetics interna a cuplului §i arata trasaturile caracteristice ce vor ajuta in definirea naturii relapei. Tehnici transmise de la maestni la discipol pentru indragostip: practicate individual sau cu partener, sexercifiile unice prezentate aici pot ajuta pe oricine sa aprofundeze mai mult relapa. Arta care a evoluat in secole poate fi adusa astazi in viaja fiecaruia pentru a dezvolta puterea vindecatoare a indragostitilor intr-o forma de presopunctura extatica. Ceea ce corpul dezvaluie privind propria sexualitate, ca §i pe cea a partenerului: Reftexologia sexuala va da posibilitatea sa evaluap nivelele energetice interne ale unei persoane §i, de asemenea, marimea §i forma organelor sexuale prin observarea §i combinarea trasaturilor caracteristice exteme. Evaluarea infati§arii fizice §i a trasaturilor corpului poate dezvalui punctele tari §i punctele slabe ale unei persoane. De asemenea, va dezvaluie compatibilitatea cuplului §i va poate arata potenfialul partenerului dvs.

Reflexologia sexuala (B19) lubirea v indecatoare p r i n T a o (C19)

137

Automasajul Chi

Secretele taoiste ale iubirii (P36) lubirea vindecatoare prin Tao (V63) Chi card-uri - Nivelul I (CC01)

2. Meditatii de baza stand in picioare fi in m if care (Chi Rung)

A. Chi Kung-ul Camdfii de fier I ( I I )

Practica Cama$ii de fier este divizata in trei parti: Cama§a de fier I, II §i III. Chi Kung-ul Cama?ii de fier reprezinta un aspect al artelor martiale ale sistemului Universal Tao. Acesta dezvolta puterea interna §i structura osoasa §i formeaza un corp viguros prin tehnici simple care structureaza §i inmagazineaza Chi-ul in corp. Corpul devine liber §i relaxat. Articulable se intaresc, mu§chii, tendoanele §i ligamentele devin elastice §i puternice, iar oasele §i maduva osoasa devin putemice §i sanatoase. Chi Kung-ul Cama$ii de fier ne ajuta sa ne "Inradacinam" in Pamant, prin aceasta pastrandu-ne corpul centrat §i echilibrat. Dupa o perioada mai mare de practica, Cama§a de fier ofera o cale de perfectionare a Eu-rilor noastre interioare, permitandu-ne sa atingem nivele spirituale superioare. Practica de inradacinare asigura o inradacinare ferma necesara pentru ascensiunea spiritului. In zilele dinaintea inventarii prafului de pu§ca, Chi Kung-ul Cama§ii de fier era unui din principiile fundamentale in artele martiale, care forma corpuri putemice, capabile sa reziste in lupta corp la corp. Chiar §i atunci utilizarea martiala reprezenta doar un aspect al Cama§ii de fier. In prezent, celalalt aspect al ei a ramas in continuare important in viata celui care cauta sa aiba o stare mai buna de sanatate, o minte sanatoasa §i o buna dezvoltare spirituala. Termenul Cama§a de fier se refera la faptul ca sistemul sau unic de exercitii de respiratie, care comprima permanent aerul concentrat in fasciile (tesuturile conjunctive) din jurul organelor vitale, le face imune ranirilor cauzate de accidente sau lovituri. De asemenea, invatam cum sa ne inradacinam in puterea Pamantului $i

IRON SHIRT CHI KUNgi" MlflrjilAon Ow Mlrrnul ( W MM> Iknrtl WWIjt M IHuST rt.nhal.Ur-M.tun.l

138

- direcponam puterea gravitaponala 51 de vindecare a id j | ;n sistemul osos. intarirea organelor prin Cama$a de fier f^^un interes special in randul atletilor §i al intcrpretilor de orice s f 8 arccc aeeasta ii invaja cum sa mareasca performance Ifl, d(j°r }n timpul practicarii sporturilor, in timpul discursurilor, • dansului ?i interpretarii muzicii. Pentru mae$trii taoi$ti caf'J1

ltg acestea stabilesc fundamentul necesar muncii spintuale ^' oare Fiecare P a s a l P r a c t i c i i este clarificat de nuraeroasele ^ i i rea l i za tedeJuanLi .

^ a d e F i e r I ( B L 0 4 ) U

Kung-ul Cama§ii de fier I (B05) rhi Kung-*1' Cama§ii de fier I (V57) r i Kung-ul Cama§ii de fier I (C13) Chi c a r d - u r i - Nivelul I ( C C 0 1 )

Tao Yin (TY) I, vremurile de demult, cand damenii inca traiau aproape de Datura, caldura eliminata de corp era absorbita de Pamant sau de lemn. in zileledeazi, mediul artificial in care Kaim nu ne permite o astfel de descarcare. Caldura este din ce in ce mai mult blocata in corp, ducand la jupraincalzirea §i vatamarea orga-nelor interne. Aeeasta poate cauza diferite boli, incluzand atacurile de inima. Exercitiile stand a§ezat §i intins ale Tao Y i n - u l u i reprezintS un set de pozitii, e x e r c i t i i de respiratie §i meditate care sunt menite sa scoata caldura e x c e s i v a din corp. Ele intind, dezintoxica §i revitalizeaza mu§chii §i tendoanele. In timpul perioadei de relaxare care urmeaza feffii ac t ive de mi§care §i intindere, practicantul ghideaza Chi-ul cu P o n i l respirapei spre zona corpului exersata. Aeeasta faza Yin a practicii e l i m i n a caldura §i deschide mu§chii, tendoanele, ligamentele S1 a r t i c u l a b l e care sunt implicate in postura. in general, combinarea a z e ' o r a c t i v e §i pasive ale practicii corecteaza pozipa coloanei

Veitebrale, tendoanelor, ligamentelor, mu§chilor §i diafragmei, iar

nto Yin * toK^tBRKtooait, ftMts£Uf&t8f

Automasajul Chi

aceasta sc objine intr-un mod in care nu poate fi obpnut din pozijiile stand in picioare sau in mi$care. O §edinfa de practica echilibrata deschide circulajia Chi-ului prin toate meridianele corpului, climina toxinele $i tensiunea din intregul corp §i genereaza o senzape profunda dc rclaxarc, pace §i calm, corpul fiind, in acela$i timp, foarte bine encrgizat. Excrcipile de Tao Yin incluse in aceasta carte se realizeaza intr-una din pozitiile stand a§ezat sau intins. Ele aduc beneficii unice, care nu pot fi obpnute prin practicile stand in picioare sau in mi$care, cum ar fi Chi Kung-ul Cama?ii de fier sau Tai Chi. Modalitaple perfecfionate de corectare a pozipei corpului, impreuna cu mi§carea fizica vor rcstabili pozipa corecta a coloanei vertebrale ?i vor improspata corpul prin faptul ca se da drumul la circulatia Chi-ului din meridiane. Tendoanele §i mu§chii psoas vor fi plini de elasticitate, iar coloana vertebrala va deveni mai flexibila. Utilizarea principiului dinamic al ,.gasirii drumului drept intr-o curba" da posibilitatea maririi ?i intaririi tcndoanelor cultivarea elasticita|ii acestora. Exercitiile de Tao Yin sunt meditapi in mi§care. Prin folosirea Surasului interior se antreneaza creierul care controleaza con§tienta §i senzapile - eel de-al doilea creier din abdomen - pentru a coordona §i direcpona acpunile din corp, integrand in acest proces puterea subtila a respirapei §i a mintii. Practicantul mvata cum sa-§i antreneze §i sa-$i dezvolte „Yi-ul" - puterea minpi-ochilor-inimii.

Tao Yin (B07) Tao Yin (V69)

Chi card-uri - nivelul 4 (CC04)

C. Chi Kung-ul Tan Tien-ului (TT) Chi Kung-ul Tan Tien-ului consta in exercipi specifice de respirape §i de imitare a animalelor. Este una din practicile taoiste folosite pentru dezvoltarea puterii Tan Tien-ului §i perineului. Noi avem o presiune constanta a aerului din interiorul corpului pe care o numim presiunea Chi-ului. In Chi Kung-ul Tan Tien-ului noi invatam sa dezvoltam §i sa sporim presiunea Chi-ului. Ne putem man efectiv vitalitatea, intan organele §i

mm* Mm / S V J j j H

H M M CMa

140

tovindecarea prin marirea presiunii Chi-ului din organe 31 dm I / f din corp. Sistemele circulator, limfatic, nervos ?i endocrin I / tivate, iar Chi-ul §i sangele vor circula mai u§or prin corp. De

presiunea Chi-ului (puterea interna) din Tan Tien este cea / C l l #cineaza corpul §i mintea. Este prccum un fir electric care

;nlpamantarea. Chi Kung-ul Tan Tien-ului este, a§adar, o / . foarte importanta pentru Cama§a de fier §i pentru Chi Kung-(^"rhi-ului § i c h i a r P e n t r u practicile de meditape stand a§ezat.

^Ine-ul Tan Tien-ului (B24)

K lo-ul Tan Tien-ului (BL08) UiKuns

Mlficareacosmica

ficcare zi corpul este afectat de poluarea mediului ambiant, hrana 0biceiurile de a manca necorespunzatoare, abuzul de medicamente

?!tres. Corpul este casa in care traim. Felul §i calitatea hranei pe care ^troducem in corp are o importanta vitala pentru fiecare faza a existentei- Hrana corespunzatoare nu numai ca regenereaza §i reface ttliilele ?i tesuturile care formeaza corpul fizic, dar este, de asemenea, upplicata in procesele prin care de§eurile corpului §i hrana nedigerata junt eliminate din corp pentru a preveni descompunerea sub forma fermentatiei §i putrefactiei. Atunci cand elementele minerale care compun hrana pe care o mancam sunt saturate in ulei sau grasimi, organele digestive nu le pot prelucra eficient, astfel ca ele tree din intestinul sutyire in eel gros ca fiind de§euri. Cand hrana jmagnetizata trece prin corp fara nici un beneficiu sau aproape deloc, lasa in urma un strat de mucozitate pe perepi interiori ai colonului precum o tencuiala pe pereti. in timp, aceasta tencuiala se mare$te treptat in grosime pana ce nu mai ramane decat un orificiu mic in centru prin care materia fecala trece incet continand multa hrana nedigerata din care corpul nu obtine nici un beneficiu. Rezultatul pe lennen lung este o inanitie de care nu suntem con§tienti, care duce la imbatranire ?i senilitate.

Acest program de dezintoxicare este proiectat pentru a curaja toate otganele care elimina de§eurile din corp intr-un mod sistematic, ijutand corpul sa se curete el singur de aceste substance toxice ji sa-ji Kfl ipe reze sanatatea vibranta. Se urmeaza acest program de faintoxicare pas cu pas pana ce, in cele din urma, toate componentcle mportante ale sistemului limfatic sunt curate, iar corpul a eliminat toxinele la nivel celular.

|Qn'card-uri - nivelul 4 (CC04)

NIVELUL II - PRACTICA I N T E R N A

I. Meditatii avansate stand a$ezat - Alchimia interna

Fuziunea celor cinci elemente Fuziunea celor cinci elemente este eel de-al doilea nivel al mcdita(ici Alchimici interne Universal Tao. Conceptul alchimiei interne se bazeaza pe credinta taoista ca universul interior este identic cu universul exterior. Ele au aceea§i cosmologie. Cunoa§terea Alchimiei interne este un pas necesar pentru a deveni conectat cu universul exterior, de la care putem dobandi o putere nelimitata pentru propriul nostru beneficiu. Mae$trii taoi§ti au raponat ca, pentru a se conecta cu universul exterior, trebuie intai sa obpna controlul propriului univers interior. Practica Fuziunii celor cinci elemente este un pas mare in aeeasta direcpe. Se incepe cu in(elegerea dinamicii universului, planetei Pamant ?i a corpului uman, avand respect fa{a de legatura acestora cu Cei cinci agenp ai naturii (sau faze ale energiei) $i Cele opt forfe ale naturii. In universul interior, organele corespund acestor Cinci faze ale energiei (pamant, metal, foe, lemn §i apa) in trei moduri distincte: de control, de creare §i de echilibrare. Practica Fuziunii combina toate tipurile de energii ale Celor cinci faze ale energiei intr-un intreg armonios.

A. Fuziunea celor cinci elemente 1 (Fl) Fuziunea I folose§te diagramele pakua pentru a invoca ?i pentru a stabili o legatura cu cele cinci tipuri de energie §i cu cele opt forte ale naturii pentru protecpe, marirea cantitapi de energie §i a puterii mintii. Diagramele pakua sunt diagrame energetice utilizate de minte pentru a ghida energia. in aeeasta practica de alchimie interna inva^am practicantul invata, de asemenea, cum sa transforme emopile negative de ingrijorare, triste^e, cruzime, furie §i teama in energie pura. Acest proces se realizeaza prin identificarea sursei de emopi negative aflata in cele cinci organe ale corpului. Dupa ce energia excesivS a emotiilor este filtrate $i eliminata din organe se restaureaza starea de

142

•chilibru fizic psihic in corp. Eliberata de emopile negative, energia ura a celor cinci organe este cristalizata intr-o perla radianta sau intr-

o sfera de cristal. Dupa aceea perla este circulata in corp i atrage energie din sursele externe - energia Universale, energia particulclor cosmice ?i energia Pamantului. Perla joaca un rol central in dezvoltarea §i hranirea corpului energetic sau sufletesc. Corpul energetic este hranit apoi cu eneTgia pura (a virtuplor) a celor cinci organe. Fuziunea celor cinci elemente 1 este primul nivel de meditatie din practica taoista, cunoscut §i sub denumirea de Fuziunea celor cinci forte din Univers. Reprezinta inceputul Alchimiei interne, un proces §tiinpfic prin care obpneji controlul asupra energiilor din universul dvs. interior, astfel incat sa se poata stabili o legatura cu encrgiile colosale ale universului, dincolo de corpul fizic. Aeeasta energie devine utilizabila pentru autovindecare, in viafa de zi cu zi §i pentru atingerea {elurilor spirituale. Meditapa Fuziunii I reprezinta primul pas in a invaja cum sa controlati generarea fluxului de energie emofionala, mentala ?i psihica din corp. Practica va invafa cum sa localizati §i sa dizolvap energiile negative ascunse in interiorul corpului. Folosind teoria taoista a celor cinci elemente se stabile$te o legatura intre simpirile externe - ochi, limba, gura, nas, urechi - §i cele cinci tipuri principale de emofii - fiirie, ura, tngrijorare, tristeje §i frica. Odata ce emopa negativa a fost identificata cu organul in care se adaposte§te, ea poate fi controlata. Meditapa Fuziunii I va prezinta pas cu pas modul tn care emofiile negative sunt fndepartate din organe. Emotiile negative nu sunt niciodata nici suprimate, dar nici exprimate. In loc de aeeasta, energia lor negativa este adusa m anumite puncte ale corpului in care este u$or de neutralizat, de purificat, iar apoi de transformat inapoi in energia originara, pozitiva §i creativa.

Fuziunea celor cinci elemente I: Practica de baza (BL05) Fuziunea celor cinci elemente (B09) Fuziunea celor cinci elemente I (V64) Pakua Fuziune (P42) Fuziunea celor cinci elemente I (P37) Fuziunea celor cinci elemente I (C16) Chi card-uri - Nivelul 2 (CC02)

B. Fuziunea cosmici (F2) Cel de-al doilea nivel al practicii Fuziunii ne invafa metode suplimentare de circulare a energiei pure a celor cinci organe, odata ce acestea au fost eliberate de emopile negative. Atunci cand cele cinci

143

WV fMWHH V

Mgaac sum etnopik positive poxum Nittdetea. rcspectul. ckvstc^ dteptatca si tubtiea sunt coEdbisatc in energia coiwpasiutui care jjttte ca o exprtsae naturali a echilibtuhtt intern Fracttcantul este ctvoN! si-si motttoiiieK starwi de <chthhru prift obscnarea cahtiplor erootuk* care spa? spontan In el. Fuccgt* emotnk* positive este folosita rvrttru a dcsctode cete tret mcridianc cut circuli incepted din wna pcrweutut. la bistss organefor sexuale pana in xarful captuut Aceste meridians S M I N K M C I I K to mod obisnuit S U B

demuntrea dc mcrtdianck sau caile dc strapungetc. Suplimentar se fesctod o seek de tkhu mvek vk meridiane, numtte mendianelc de c « M i care kvotoari cet noui centri principal! ai corpului.

f m i w t i c a s i k l (Bt3) F fewnn n h r cinci ekfneatc II (BLM) Fmmmi ( t h r ciuct t l w w t e U (CI 7) F a m a t i ctkr cinci elemente II (Y6S) Faaaaea II (PM. 40) Cl i cardmri - ah«M 3 (CCW)

C F O M M cttmr t f t mthdmmefi&ce (FS) Cd tmka u v d al pnetku Fun unit coropleteaza activitatea de curaprc • mendaaetor (nowttce ale corpului prin deschiderea KKndaaaiat puopi $t a merKhaauhu regulator. De asemenea. la acest •nei tavatsm. s i onsDvm o prvnecpe e\tra-psihtca iu\ jtim si dasaakn entitle:'c negative care se ata^ca/a de coloana vertebrala sau de ate Mot Exists practici spec tale pentru a proteta coloana vertebrala si pentru a curata C T C K X U I . Deschiderea Orbrtei •aoivcsmice. a mendtaDdor de strapungere; a meridtanului de oeatMri. a menkmtitin aoarrlui regulator a aieridiaiutlut raahi punp

corpul si deuna extrtnt de penneabil pentru circularea energiei **aie. Ciwfara aesianieoita a energies reprezinta fundaraentul unci siatafc pertecte fizice si emotionale. Practica Fuatmii este una din cek a u mm teahzin ale mae^trilor taoi$n din anttdutate deoarece ea ©feri o metoda de eliberare a corpului de emopile negative to acetogt bop. peraaae virtuphr pure sa scraiuceasca in continuant

f«,i««ta celor cinci elcmente (Bl.0«) L i u u e a celor cinci element* III (V 66) FiuUmea celor cinci elemente III (CIS) t'utlunca celor cinci elemente 111 (P43,44) Chi card-uri - nivelul 4 (CC04)

1 Meditafii avansate stand in picioare $t in mqcare

4. Dezwttarea puterii interne

I. Chi Kitng-ului Tai Chi-ului I (77) Chi kung-ul Tai Chi-ului este compus din tieisprezcce forme care sunt realizate in toate cele patru direcpi, in sens orar $i invets. In practica Chi kung-ului Tai Chi-ului, fluxul mint de energie dezvoltat prin practicile Orbita nuctoco&oiica, Fuziune. Cama^a de fier, Tao Yin $i Chi kung-ul Tan Tten-ului este mtegrat intr-o ini$care uniftcata pentru ca corpul s i invcte mai multe nvodalitip eficiente de utilizare a energiei in mi$care. Mi scan le corpului realizate tiieorect restneponeauri tluxul de energie cauzand blocajc energetke, poopi mcorecte ale corpului si. in uncle eazun. boh graw. De multe ori problemele spatelui sunt rezultatul poztpei incorecte a acestuta. a tensiunii acumulate. a sistemului osos slabit si a stresului psihotogic, Unui din rezultatele cre^terit constien|et corpului prin mi scare este o con$tien{a mania asupra mcdiului inconjuritor si a potenpalekw pe care acesta le conpne Deoarece Tai Chi-ul otera o ntodalitate u^oara de exersare si de menfinere a corpului to forma, el poate fi practical bine de cei aflap la o varsti avansati deoareee acest tip de forme nu solicits capacitates fizici a practicantutui cum tac uncle exercipt aerobke. inamte de a tocepe studiul formei Tai Chi Chi kung I, practkantul trebuie si stapaneasca: (I) deschiderea Orbitet nucroeosmke. (21 Chi Kung-ul Cimiju de fier I Kung Fu

seminal sau ovarian. Aceasta carte este desnnati pracdcanptor de Tai Chi de la toate mvchwik. Cartea iodepirteaa misterul tounl care iucoojura Tai Chi-ul Maestrul taoist Mantak Chia. imprcuni cu Juan

u t m i m r ^ t m ***** # * * 0 4 m m # $04104:.

rfliqr m & 0 4 f # *04m0*40. . - 0 0 0 0 0 4)4

A M P , r p IN IIMR |I(FMF I ^ # -V JIPMM*

| t>i r i i r r i i l T U t r - * - 4 * rf

0 f 0 ( M 404 f f f i f t

90* 44+40 f*WM l m 04m&0 90444 f ¥

I fa 4* 0** tt

a . J P f r W & M r t . M * #

i+me* i w w t o w | M r |p r - -i. 0 ( f $ t 0 0 f f r 4* W4 4 4 / 0 ^ 0 0

Awtipi* 4* 4 900 ' iRfs 0 4% VJ44440 jfiMUt • - 0 0 0 $ 0 -.4 ^ - / . ^ i X ^

W - ^ ^ I M | " • .uw -v ^ ^ ^ MWll f f i

/Jfrqt CM- 0 j0Uii0fi 44 490044 I

A ^ i M h r ^ l i W X i w r j M JP - j00<m / £ 0 4 5 W W IfiH1 / f i p l i y t

mmi 10J40}

• t ^ s , * ( 4 4 * t i f f (MMt

a v 4AM*. vvt^M4• frSA^ 0

w ^ / ****** 4 44 0

- ^ ^ 4 m

/ . u - / , a A4000 ^ I I I I ^ H ^ - - ; —• < ^ ^

. y M i U w < y • y . ^ i u ^i^pfi&p •#f- '^Siil^ '>404

Cn W 0 4 S 0 0 0 9 4 4 0 0 0 ^ ^

V . w; ,*4 40044*440444404

• ^ i; ^ v 04000^441040^404004004

4> t 4 0 t m * t t t f h

^ ^ * * * * * *

I m 0*4*10 M * H *****

i i'w / f j /

AuKxnssamt Cfei

2. Puterea avansata interna >i de descarcare

8 Chi Kung-ul Tai Chi-ului lit-Stilul Wu (T3) Stilul de Tai Chi esfc un mvel avansat al meditafiei ID mjjcare f o k s a d t d m a de risucire v aptecnc pentru a deschide k.ua~uj (viBtrefc) | i sacral cu seopul de a traasfera fortele Cosmice . Practica consta d a apt forme realizate in Cele opt dirccjii, conectandu-oc cu Cek opt forte. Aceasta dwctpUna echilibreazft alroiarnentul oaselor so'idurtior f i al ncra ta , deschide tocurile Tan Tien-ului $i nnichilor sjj eoordoneaza achanea corpului a rainpi in aplicapile de autoapdrare.

C. Chi kung-ul Tat Chi-ului l\ (Sabie) D. Chi Kung-ul Tai Chi-ului I (Boston) £ Chi Kung-ut Tai Chi-ului M( 36 de forme) F. Chi Kung-ul Tai Chi-ului 111 (1M forme) a Hsing I

CHI NEI TSANG - A DOUA RAMURA (CORPUL FIZIC)

N I V E L U L I

A Ou Net Tsang I (CI)

Practica este divizaia 111 trei parp: Chi Nei Tsang I, II si HI- Chi Nei Tang, sau Masajul de transformare a Chi-ului organelor, este un sistem chinezesc compter de vindecare profundi care lucreaza cu fluxul energetic al celor cinci sisteme principale din corp: sistemul vascular, sisjemul limfatic, sistemul nervos, sistemul tendino-«»»mi«r f) sistemul roeridianelor de acupunctura. In practica Chi Nei Tsang, practicantul este capabil s i intensifice fluxul de Chi catre anutruie organe prin masarea unci serii de puncte din zona orabilicului In practica taoista se crede ca toate tipurile de encrgii Chi ale organelor, glandek*, creierului sistemului nervos sunt reunite in omfoilic; in consecinta, blocaj ele energetice din zona ombilicului se manifesia adesea ca simptome in alte zone ale corpului. Cavitatea abdominala contine intestinul gros, intestinul subpre, ficatul, vezica biliara, stomacul, splina, pancreasul, vezica urinara §i organele

148

Sistemul Universal Tao

Chi Nei Tsang hl i

sexuale, precum fi multe noduri hmfatice. Aorta fi vena cava se divid In doua ramuri in zona ombilicului, coborand apoi in picioare. De asemenea, Chi Nei Tsang pregatefte corpul pentru a prirai frecven-tete superioare ale energiei spirituaie. Chi Nei Tsang prezinta o modalitate cu totul noua de mtelegere fi abordare a vindecarii, cu explicatii detaiiate asupra tehnicilor de autosindecare fi a metodelor de a invata alp oameni s i se autovindece. Acestea sunt primele tehnici cunoscute care si poata fi aplicate in zona ombilicala. Central ombilicului este locul in care sc acumuleaza §i se congestioneaza emopile negative, stresui, tensiunea fi boa la. Cand apare acest lucra, toate funcpile vitale stagneaza. Folosirea tehnicilor de Chi Nei Tsang In zona ombilicului fi in jural acestuia asigura cea mai rapida metode de vindecare, cu rezultatele cele mai durabile.

Chi Nei Tsang I (BIO) Chi Nei Tsang: masajul organelor interne (V67) Puterea vindecitoare a Chi Nei Tsang-ului (V68) Chi card-uri - nivelul 3 (CC03)

A Chi Kung-ul elixirului auriu

Acesta consta in 11 pozipi; noua dintre ele implica colectarea fortelor prin intermediul salivei. Ultimele doua reprezinta exercitii de intindere fi intarire a tendoanelor. Chi Kung-ul elixirului este axat pe aspectele suplimentare ale vindecirii din cadral practicilor Universal Tao. In Chi Kung-ul elixirului practicantul invata cum sa foloseasca nectarul vietii in combinape cu un amestec de saliva, secrepi bormonale §i esente cosmice pentru autovindecare.

Chi Kung-ul elixirului (B20)

automasajul chi

Documents