AUTOCUNOAŞTERE ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ

OBIECTIVE: Obiectiv general: dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine

Obiective de referinţa:

1. să dezvolte capacităţi de autodescriere şi de comunicare a informaţiilor despre sine

2. să construiască o imagine pozitivă despre sine prin reamintirea unor comportamente dezirabile;

3. să identifice caracteristicile spaţiului personal4. să distingă intensităţi diferite ale unor emoţii de bază în funcţie de situaţiile

prezentate5. să perfecţioneze abilităţi de autoreglare emoţională şi comportamentală în situaşii

diferite de viaţă Grupul ţintă : 12 elevi

Durata: 2h şi 30 de min.Sedinţa I

Tema - Sunt unic! Obiectiv de referinţă:Să dezvolte capacităţi de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine

Obiective operaţionale:să identifice şi să descrie caracteristici personale esenţiale,să pună în valoare aspecte pozitive ale propriei persoane în faţa altora;să demonstreze pe baza exemplelor că oamenii sunt unici;să explice modul în care oamenii sunt unici;

Metode şi tehnici:

1. Exerciţiu de spargere a gheţii: Jocul cu mingea – mingea se aruncă de la un elev la altul. În momentul atingerii mingii elevii rostesc câte un cuvânt care să-i caracterizeze.

2. Tehnici bibliografice: completare unei fise de lucru

1. Numele meu este........2. Data mea de nastere este......

3. Adresa la care locuiesc este4. Familia mea este alcatuita din....5. Am înătţimea de.....cm6. Am greutatea de......kg7. Ochii mei au culoarea....8. Culoarea părului meu este....9. Adresa la care locuiesc este....10. Culoarea mea preferată este....11. Admir cel mai mult copii care......12. Îmi doresc cel mai mult să.......13. Animalul meu preferat este......14. Cea mai frumoasă poveste pe care am citit-o până acuma este....15. Activitatea pe care o îndeplinesc cu cea mai multă plăcere este....16. Prefer să mă îmbrac cu haine .........17. Admir la părinţii mei faptul că.....

După ce au fost completate fişele copiii se împart în două grupe. Bileţelele completate şi semnate vor fi puse în două cutii (o cutie pentru fiecare echipă). Se organizează un concurs între cele două echipe. „Ghici cine este?”. Se citeşte pe rînd cîte o prezentare (o prezentare aparţinând echipei „adverse”), nu se sugerează genul persoanei. Sunt acceptate 2-3 încercări. Câştigă grupul cu cele mai multe identificări corecte.

Se fac discuţii cu referire la însuşirile fizice, psihice, preferinţe culinare şi de vestimentaţie etc. şi vor observa că oamenii sunt diferiţi între ei, dar fiecare este unic în felul său. Cu ce se aseamana caracterizarile prezentate? Prin ce sunt diferiti? Ce rol au diferentele? Ce s-ar intampla daca toti am fi la fel?

Problematizare: Gemenii sunt identici sau diferiţi?

Activitatea de relaxare: Careul – copii schimbă foile între ei şi fiecare îşi scrie numele în celula care conţine o activitate ce îl reprezintă.

Iubeşte folclorul În timpul liber pictează Joacă fotbalÎi plac jocurile de strategie Îi place culoarea roşie Nu îi plac ciupercileCiteşte articole istorice Are ochii verzi Are doi fraţiÎşi sărbătoreşte ziua saptămâna aceasta Conversează bine în limba

englezăIubeşte anotimpul iarna

La final fiecare copil va trage câte o concluzie referitoare la această temă.

Sedinţa IITema: Palatul oglinzilor – Perceptia asupra persoanei din mai multe puncte de

vedere1. Obiectiv de referinţă: să construiască o imagine pozitivă despre sine prin

reamintirea unor comportamente dezirabile; 2. obiective operaţionale: - să dea exemple de comportamente pozitive din trecutul lor;- să exemplifice comportamente negative;- să analizeze consecinţele comportamentelor negative;- să redea în desen aceste comportamente;

Srategii: metode si procedee: exerciţii de autocunoastere,

completarea fisei, joc de miscare; Mod de organizare: frontal, pe grupe, individual; Mijloace de învăţământ: Fişa Palatul Oglinzilor, carţi de joc

pentru jocul Statuile emoţiilor; Forme de evaluare: observarea sistematica, analiza

răspunsurilor, autoevaluarea, chestionarul;

Moment organizatoric- exerciţii de spargere a gheţii:Oglinda fermecată – este ales un elev căruia fiecare copil îi va scrie pe o foaie unul sau două lucruri frumoase, aspecte pozitive referitoare la la cel caracterizat. Copilul caracterizat are ca sarcină să adune biletele nesemnate şi să le citească. La fiecare şedinţă se va face portretul altui copil. Biletele rămân la copilul caracterizat.Portocala – sau Mingea se arunca de la un elev la altul. Cel care o prinde trebuie sa spuna ce experiente a tarit in acea zi şi cum se simte.

Anunţarea temei: pe tabelul din fişă fiecare elv completează prima rubrica, apoi se face schimb cu colegul si completează a doua rubrica.

- elevii citesc cele doua rubrici ale tabelului, comparand părerea personală despre sine cu imaginea pe care au făcut-o unui coleg;

- în urma completării tabelului copii sunt încurajaţi să-şi clarifice anumite aspecte: De ce mă vezi astfel? Când ţi-am dovedit că sunt aşa? De ce crezi despre mine asta? ;

Individual copii îndeplinesc a doua cerinţă de pe fişă şi apoi comunică şi colegilor ce lucruri ar vrea, sau nu ar vrea să se spună despre ei; se insistă ca elevii să înţeleagă că pentru a li se atribui anumite calităţi, ei nu trebuie doar să aibă pretenţii, ci trebuie să adopte un comportament adecvat respectivei calităţi.;-din nou se face schimb de fise, astfel colegii vor face reprosuri referitor la ceea ce îi supără, pentru aceste caracterizări se vor alege cuvintele potrivite pentru a nu ofensa pe cineva.- copiii discută în cadrul grupului cu cei care au completat fişa. Ei trebuie încurajaţi să se felicite, să mulţumească pentru complimente, să-şi ceară scuze să lămurească neînţelegerile;

- copiii inchid ochii, se relaxează, respiră adânc de câteva ori şi încearcă să-şi imagineze ce le sugerează verbal propunatăarea,: eşti într-un palat minunat. Totul este alb, roz şi auriu. În faţa ta se găsesc nişte trepte mari, de marmură. Acum te găseşti ăn mijlocul unui salon mare care are şase pereţi. Dar pereţii sunt de fapt nişte oglinzi mari de cristal. Râzi şi te învârţi în jurul tău. Observi că fiecare oglindă te arată alt fel, în ipostaze diferite. Te opreşti şi te priveşti cu atenţie ăn fiecare oglindă. Copiii comunică cum s-au văzut în oglinzile din palat. Feed-back-ul- elevii explică ce au îânţeles în urma activităţii, concluzia se scrie la tablăConcluzie: Trebuie să fim sinceri cu noi înşine şi cu cei din jur. Dacă vrem să-i spunem cuiva un adevăr mai puţin plăcut, trebuie s-o facem în aşa fel încât să nu-l rănim.Se fac aprecieri asupra desfăşurării activităţii.

PALATUL EMOŢIILOR Marchează cu X în dreptul cuvintelor care te descriu(îl descriu pe colegul tău ) cel mai bine.

EU EUHARNIC MODESTEMOTIV EGOISTINTELIGENT SIMPATICPRIETENOS DEZORDONATZGÂRCIT FRICOSCU SIMŢUL UMORULUI RĂUTĂCIOSCURAJOS SINCERINDIFERENT DARNICSENSIBIL TIMIDAGRESIV CALM

Încercuieşte în tabel cu roşu trei calităţi care ţi-ar face plăcere să se spună despre tine şi trei calităţi pe care nu ai dori să le auzi legate de numele tău. Fă schimb de fişă cu alţi colegi de clasă. Dacă vrei unuia să-i reproşezi anumite lucruri şi să-i spui ce nu-ţi convine la el, alege cele mai potrivite cuvinte fără să-l superi.

Tema III: 3.1.4. Caruselul emoţiilor

Tema: Caruselul emoţiilor - Vocabular referitor la emoţii. Emoţii plăcute, emoţii

neplăcute.

Obiective de referinţă:

O1 – să dezvolte inteligenţa intrapersonală şi interpersonală

Obiective operaţionale:

O1 - să dezvolte vocabularul referitor la emoţii;

O2 - să diferenţieze emoţiile plăcute de emoţiile neplăcute;

O3 - să justifice prin exemple că oamenii trăiesc emoţii diferite în situaţii

similare;

O4 - să înţeleagă că este bine să ne împărtăşim emoţiile;

Strategii :

Metode şi procedee:,studiu de caz, discuţia colectivă, elemente de problematizare,

simularea, Philips 6-6, evaluarea unor situaţii problematice, exerciţii de exprimare

emoţională;

Mod de organizare: frontal, pe grupe, individual;

c) Mijloace de învăţământ: imagini decupate din reviste, fişa „Caruselul

emoţiilor", cartonaşe - loto, coşuleţ, pungi de hârtie, carioci, culori, foi albe;

d) Forme de evaluare: observarea sistematică, activitatea de n

independentă, autoevaluarea, analiza răspunsurilor;

• Moment organizatoric / Exerciţii de „spargere a gheţii"

- „Oglinda fermecată",

Oglinda fermecată – este ales un elev căruia fiecare copil îi va scrie pe o foaie unul sau două lucruri frumoase, aspecte pozitive referitoare la la cel caracterizat. Copilul caracterizat are ca sarcină să adune biletele nesemnate şi să le citească. La fiecare şedinţă se va face portretul altui copil. Biletele rămân la copilul caracterizat.

„Maşina de spălat”

Printre copii aliniaţi în două rânduri paralele puţin distanţate vor trece pe rând trei+ cinci copii. Fiecare copil din şir îl va bate pe umăr sau îi va strânge mâna făcându+i un compliment , spunându-i un cuvânt bun sau încurajându-l. Astfel, „spălat” copilul iese din tunel strălucitor, fericit.

• Anunţarea temei

- metoda photolangage: se prezintă elevilor imagini decupate din reviste care reprezintă

persoane care manifestă emoţii (bucurie, tristeţe, furie, surpriză, etc.)elevii îşi aleg o

fotografie şi justifică alegerea făcută;

- conversaţia: Cum crezi că se simte fiecare personaj? De ce? Voi v-aţi simţit vreodată

astfel? În ce condiţii? Exemplificaţi!; copiii trebuie să înţeleagă că toate aceste sentimente

se numesc emoţii;

• Tema nouă

- se cere elevilor să citească emoţiile scrise pe norişori şi să ceară explicaţii dacă nu

înţeleg cuvântul (ex. frustrat); explicaţia cuvântului se caută în DEX;

- copiii colorează norişorii după cerinţă;

- se enumera emoţiile pe care copiii le-au considerat plăcute şi pe cele pe care le-au

considerat neplăcute; pentru a justifica alegerea făcută, se dau exemple de situaţii în care

au simţit respectiva emoţie;

Concluzie: Este firesc să avem emoţii. In general oamenii trăiesc aceleaşi emoţii dar sunt

şi situaţii când oamenii simt în mod diferit.

- elevii completează propoziţiile eliptice de la exerciţiul „Cum te simţi în următoarele

situaţii?" şi apoi verbalizează, pe rând, răspunsurile date; dacă se constată nesimilitudini

în răspunsurile date, elevii sunt rugaţi să-şi justifice trăirea emoţională; (ex: verii tăi vin

în vizită - poţi să fii bucuros, trist, îngrijorat în funcţie de relaţia pe care o ai cu ei);

- elevii extrag din coşuleţ câte un jeton, citesc situaţia dată, explică ceea ce simt şi

numesc emoţia; exerciţiul se poate complica solicitând elevilor să comunice emoţia non-

verbal, prin expresia facială şi gesturi

Philips 6-6 : Ce puteţi face pentru a avea mai multe emoţii plăcute (6 soluţii);

Feed-back-ul

-elevii explică ce au înţeles în urma activităţii;

„Ce am învăţat?"

Concluzie: Oamenii simt foarte multe emoţii în funcţie de situaţia pe car trăiesc. Oamenii

au emoţii diferite pentru că au gânduri şi idei diferite.

Activitate de relaxare

- „Persoana din faţa mea" – copiii se împart în patru grupe, în care fiecare este pe rând

emiţător. Ei trebuie să se gândească cu ochii închişi la o persoană iubită, la o persoană pe

care nu o plac şi o persoana care le este indifrentă. Restul copiilor din grupă trebuie să

deducă, în funcţie de expresia facială a emiţătorului ce sentimente are acesta faţă de

persoana pe care şi-a imaginat-o.

CARUSELUL EMOŢIILOR

AGRESIVFERICIT

SUPĂRAT

TRIST

FURIOSSINGUR

AGITAT

NEMULTUMIT

FRUSTRAT

INGRIJORAT

SPERIAT

NERVOS

AGRESIV

Colorează cu o culoare veselă norişorii cu emoţii care ţi se par plăcute, şi cu o culoare tristă norişorii cu emoţii care ţi se par neplăcute.

Cum te simţi în următoarele situaţii?

În seara aceasta o să ningă_______________________Verii tăi urmează să vină în vizită _________________Părinţii te iau cu ei la cumpărături__________________Învăţătoarea te ţine în pauză în clasă________________Prietenul tău se mută_____________________________Mergi la pescuit_________________________________S-ar putea să te muţi în alt oraş _____________________

TemaIV Pot!...Nu pot!...Competenţele şi domeniile slabe ale oamenilor

Obiective de referinţă:

O1 - să-şi perfecţioneze abilităţile de autoevaluare realistă a propriilor

caracteristici

Obiective operaţionale:

O 1 - să identifice propriile „puncte tari" şi „puncte slabe";

O2 - să recunoască că fiecare persoană are „puncte tari" şi „puncte slabe";

O3 - să consolideze stima de sine;

O4 - să se implice în rezolvarea sarcinilor individuale sau de echipă;

Strategii:

Metode şi procedee: ciorchinele, completarea de fişe de lucru, discuţia colectivă,

elemente de problematizare, exerciţii de relaxare;

Mod de organizare: frontal, în perechi, pe grupe, individual;

Mijloace de învăţământ: fişa „Pot!...Nu pot!...!, planşă, culori, carioci;

d) Forme de evaluare: observarea sistematică, activitatea de muncă

independentă, autoevaluarea, analiza răspunsurilor, tema pentru acasă

Exerciţii de „spargere a gheţii"

„Încrederea" – copiii formează perechi.. Unul dintre copii va fi legat la ochi. Iar

celălalt îl va conduce pe un traseu dinainte stabilit, având grijă să nu- lase să cadă sau să

de loveasca de un obstacol.

Anunţarea temei

- Copiii completează pe fişe primul exerciţiu; norişorii „Pot!" şi „Nu pot!" se

completează individual, iar norişorul „Pot ajutat!" se completează în perechi;

Marchează cu X în dreptul activităţilor pe care poţi să le faci!

Să desenez Să cânt la pian

Să imi scriu numele şi prenumele Să fac cumpăraturi la piaţă

Să patinez Să mă caţăr într+un copac

Să conduc o maşină Să pilotez un avion

Să vorbesc cursiv engleza Să spăl vasele

POT POT,AJUTA

NU POT

- dependent elevii completează pe fişe tabelul cu activităţi pe care pot sau nu pot

să le facă;

-se verifică câţi elevi pot să facă fiecare acţiune în parte şi numărul lor se trece în

tabelul de pe planşă discuţie colectivă: De ce unele lucruri pot fi făcute de mai mulţi

elevi? De ce altele nu pot fi făcute de niciun elev?Exemplificaţi! Crezi că cineva poate

totul? Crezi că cineva nu poate nimic din ceea ce s-a trecut pe planşă? Care ar fi motivele

pentru care voi nu reuşiţi să îndepliniţi toate activităţile enumerate? De ce anumite lucruri

le putem face uneori chiar fără efort?

Concluzie: Fiecare are puncte tari şi puncte slabe. Unele lucruri le putem face

pentru că avem talent, altele pentru că le-am învăţat. Este normal să nu puten face toate

lucrurile.

TEMA V

Oops am greşit!

Tema: Oops am greşit!, greşeli şi consecinţe

Obiective de referinţă: - să perfecţioneze abilităţi de autoreglare emoţională şi comportamentală în situaşii diferite de viaţă

Obiective operaţionale:

- să sesizeze, că în anumite situaţii, toată lumea greşeşte;

- să analizeze o situaţie de viaţă dată şi să extragă concluzia pertinentă;

- să conştentizeze care sunt efectele nefaste ale învinovăţirii;

- să consolideze stima de sine înţelegând care sunt efectele învinovăţirii.

Strategii:

Metode şi procedee:

- studiu de caz, completarea fişei de lucru, discuţia colectivă, elemente de

problematizare, exerciţii derelaxare;

Metode de organizare:

- frontal, pe grupe, individual

Mijloace de învăţământ: piovestirea „Geşelile lui Rareş”,

Exerciţii de spargere a gheţii: „Starea vremii”

Copii sunt aşezaţi în coloană şi se deplasează într-un sens indicat de liderul de grup.

Când liderul spune iese soarele, copii trebuie să atingă cu mişcări circulare spatele

colegului din faţă. Când spune plouă ei trebuie să plimbe degetele pe umerii colegului

din faţă. Pot fi formulate şi alte cerinţe.

Desfăşurarea activităţii:

Copiii citesc textul.

Discuţie colectivă:Ce greşeală a făcut Rareş? Este această greşeală una foarte gravă

sau una care poate fi făcută de oricare dintre voi? Ce a învăţat Rareş de la doamna

învăţătoare despre greşeli? Ce a simţit Rareş ân legătură cu greşeala sa? Ce sfat i+a

dat bunica? Cum l-aţi caracteriza pe acest băieţel? V+aţi simţit vreodată ân pielea lui?

Aţi făcut şi coi greşeli? Daţi exemple. Aţi învăţat ceva din greşeala făcută? V-aţi

învinovăţit ca şi Rareş? Crezi că situaţia s-a schimbat dacă te-ai supărat pe tine însuţi?

Ce a făpcut de fapt autoînvinovăţirea?

Ce am învăţat?

Uneori facem greşeli, dar acest lucru este normal. Din greşeli învăţăm şi nu vom

repeta aceeaşi greşeală în altă situaţie.

GREŞELILE LUI RAREŞ

Rareş este în clasa a III – a. Doamna învăţătoare le-a dat un test la matematică.

Rareş este un elev bun care are doar calificative de „Foarte bine”.

Dar, la testul de martematică s-a întâmplat ceva...., la ultima problemă Rareş s+a

blocat. A încercat să rezolve problema, dar, pe parcurs s- a înpotmolit. A încercat din

nou, dar numerele au început să-i joace sub ochi şi nu mai ştia dacă trebuie să aplice o

operaţie de adunare sau una de scădere. , Lacrimi mari, i se scurgeau pe faţă. Simţea

că nu mai poate să respire. Cum, el, unul dintre cei mai buni elevi din clasă nu poate

să rezolve problema? Printre suspine, a şoptit „sunt cel mai prost copil din clasă!”

Doamna învăţătoare l-a auzit. Ştia că ceea ce spune Rareş nu este adevărat, dar

nici nu-l putea ajuta, nu ar fi fost corect faţă de ceilalţi colegi.

În pauză doamna învăţătoare l-a chemat pe Rareş la catedră. Inimioara lui bătea

nebuneşte. „Oops! Oare cu ce am grşit? De ce mă cheamă doamna?” Grăbindu-se

spre catedra, s-a împedicat de pragul clasei şi era cât pe ce să cadă dacă nu l-ar fi

susţinut, colegul său Dan. „Doamne, ce bleg sunt!” gândea Rareş.

Dar culmea: învăţătoarea îi zâmbea. Timid, Rareş s-a apropiat de catedra.

- Rareş vreau să discutăm despre lucrarea ta la matematică., spuse doamna

învăţătoare.

„Ştiam eu! Sunt un prost!Nu sunt în stare de nimic!”.

Dar învăţătoarea a continuat.

- Am auzit când ai spus în timpul lucrării că te consideri cel mai prost copil din

clasă. Şi asta doar pentru că nu ai reuşit să termini problema. Nu crezi că este în

regulă să mai greşim uneori?

- Daa.....Dar era o problemă atât de simplă!....Sunt supărat pentru că nu am reuşit să

o termin.

- Te înţeleg, Rareş, spuse doamna. Dar nu e posibil să facem întotdeAuna totul

perfect. Cu toţii facem greşeli câteodată, indiferent cât de mult ne-am stădui.

Important este să te străduieşti să faci un lucru bine, chiar dacă nu-ţi iese perfect,

şi să nu cedezi în faţa greutăţilor.

În faţa uşii rareş se pregătea să-i dea o veste foarte bună mamei: a luat foarte bine la

matematică; cu minus ce-i drept. „Oops! Mi-m uitat testul în bancă. Ce mare prost

sunt! gândi repede repede Rareş. „ Dar nu-i nimic, îţi zise el . Am să mi-l recuperez

mâine de la prietenii mei din clasa a VII-a.”

- Şi până la urmă a greşi e omeneşte, râse el.

- Ai dreptate, Rareş, zise bunica care urca încet scările,. Totul e să nu persişti în

greşeală.!

-