autism ul\ totul despre autism

5/26/2018 Autism Ul\ Totul despre autism

1/7

AUTISMUL - METODE DE EVALUARE

Datele comportamentale si performanta cognitiva la diferite probe doar cuplate cu

datele neurobiologice pot realiza puntea dintre psihologie si neurostiinte care sa ne

dea posibilitatea intelegerii unei tulburari foarte complexe precum autismul. Aceasta

tulburare prezinta o mare heterogenitate, cu un mare numar de subdimensiuni -;abilitati verbale, cognitive, automutilari, comportamente repetitive etc. La nivel

structural si functional s-au evidentiat anomalii in diferite zone -; cerebel, lob

temporal median, orbitofrontal, cortex cingulat anterior, nucleu caudat, arii

ventriculare. Autismul este o tulburare de dezvoltare care continua si la varsta

adulta. Boala isi face aparitia inainte de 3 de luni, baietii sunt mai afectati decat

fetele raportul fiind de !"#. $recventa tulburarii este estimata la # din #%%% de

indivizi.

#. &aracteristici cognitive ale copiilor autisti

&opiii cu autism spre deosebire de cei cu retard mental si alte dizabilitati de

dezvoltare, demonstreaza o larga variatie in performanta cognitiva din diferite

domenii. &ercetarile au evidentiat un profil neuropsihologic specific ce presupune

abilitati intacte motorii si in procesarile vizuo-spatiale si deficiente la sarcinile ce

necesita procese conceptuale de nivel inalt precum rationament, interpretare,

integrare sau abstractizare. De asemenea, exista o disociere intre procesarile de

informatii simple si complexe in domeniile limba'ului, memoriei, functiilor

executive, cititului, matematicii, abordarii unei noi perspective si unor abilitati

motorii. (nvatarea este in general caracterizata de dificultati in observarea relatiilordintre itemi, identificarea patternului central sau temei de baza, distinctiei dintre

relevant si nerelevant, si gasirea unei semnificatii. (ndivizii cu autism tind sa fie

orientati pe detalii, dar au dificultati in vederea ansamblului, si nu pot trece de

aspectul literal al vorbirii )*zonoff, +%%#. d#h#h'

ai multe studii au pus in evidenta anormalitati ale atentiei. rimele investigatii in

acest domeniu au sugerat o disfunctie a sistemelor de arousal, ce conduce la stari de

hipo- si hiperarousal. /tudii ulterioare folosind 01 au confirmat ca orientarea spre

stimuli noi si procesarea acestora este redusa la autisti. Alt aspect tipic al atentiei

este cel al fixarii pe o tinta. Acest lucru a fost investigat folosind paradigma luiosner care a postulat 3 componente ale orientari atentiei2 dezanga'area din locatia

curenta, deplasarea spre o noua locatie si re-anga'area atentiei pe aceasta. /tudii

recente au evidentiat ca comutarea atentiei este problematica la autisti. Acest pattern

atentional ii distinge pe autisti de copiii cu ADD -; o alta tulburare de dezvoltare

care implica disfunctii atentionale -; care nu au dificultati in comutarea atentiei ci in

sustinerea ei precum si in controlul impulsurilor. Aceste date ne permit sa tragem

concluzia ca autistii au probleme in felul in care selecteaza vizual stimulii din mediu

spre a fi procesati, precum si in comutarea atentiei de la un stimul pe altul )*zonoff,

+%%#.&onvergente cu anormalitatile in comutarea atentiei au fost confirmate si deficite


2/7

vaste in atentia executiva. $unctionarea executiva este un construct folosit initial

pentru a descrie deficitele pacientilor cu leziuni frontale. 0l se refera la abilitati

necesare in pregatirea si executarea comportamentelor complexe precum

planificarea, inhibarea unor comportamente suprainvatate, organizarea, auto-

monitorizarea, flexibilitatea cognitiva si reprezentarea mentala a sarcinilor siscopurilor. Disfunctiile executive sunt prezente la mai multe nivele precum si la

diferite varste la subiectii cu autism.

Dat fiind ca functiile executive sunt masurate de sarcini care in general necesita mai

multe operatii cognitive pentru a fi rezolvate, pentru a identifica componenta

disfunctionala dintr-o serie de componente implicate in performanta la sarcina

respectiva este necesara ceea ce se numeste analiza componentelor procesului. De

exemplu, una dintre cele mai cunoscute sarcini executive, 4isconsin &ard /orting

5est )4&/5, considerata un test al flexibilitatii cognitive, pentru a fi rezolvata

necesita2 mentinerea atentiei pe o anume dimensiune a itemilor, capacitatea de aclasifica itemii conform unor principii abstracte, inhibarea raspunsului care s-a

dovedit corect anterior si folosirea feedbac6-ului verbal pe care-l ofera examinatorul.

4&/5 este o proba folosita pentru a masura toate aspectele ce tin de setul de

raspuns si comportamentul perseverativ. /ubiectul primeste un set de cartonase si

este instruit sa le sorteze asezandu-le sub un cartonas mai mare -; cartonasul-cheie, -

care are desenat pe el fie un triunghi rosu, fie doua stele verzi, fie trei cruci galbene,

fie patru cercuri albastre. &artonasele pe care le primeste subiectul au desenate pe

ele diferite combinatii ale aceluiasi numar de obiecte, culori, si forme geometrice,

care se gasesc pe cartonasul-cheie. /arcina subiectului consta in a sorta cartonasele

) dupa culoare, numar sau forma pe baza unui criteriu stabilit de examinator.

&riteriul nu este comunicat subiectului, dar este continut de cartonasul-cheie.

/ubiectul trebuie sa ghiceasca criteriul in functie de feedbac6-ul pe care i-l da

examinatorul, gen 7corect8 sau 7gresit8, la cartonasul pe care acesta il aseaza sub

cartonasul-cheie. /ubiectul trebuie, in prima instanta, sa ghiceasca regula de sortare,

sa o mentina, si apoi sa sesizeze schimbarea criteriului, atunci cand examinatorul

face acest lucru. /chimbarea criteriului se face dupa #% raspunsuri corecte, fara a-l

avertiza pe subiect ) /tern si rohas6a, #99. &opiii de 3 ani gresesc atunci cand

trebuie sa schimbe criteriu de sortare, de exemplu atunci cand cartile sortate initialdupa culoare trebuie sortate dupa un alt criteriu )forma sau numar. Desi ei gresesc

in sortarea dupa noul criteriu, sunt capabili sa spuna corect care este noul criteriu de

sortare. Atunci cand sunt doar doua criterii de sortare )culoare si forma si doar doua

valori pentru fiecare )rosu"albastru si cruce"stea copiii au performanta buna chiar la

!-: ani. Daca sarcina se complica adaugand un al treilea criteriu, copiii executa

corect doar la :- ani. /e pare ca problema consta in dificultatea de a relationa doua

sau mai multe dimensiuni cu un singur stimul )sa se gandeasca la el ca fiind fie rosu

fie albastru, si de asemenea, ca este fie cruce fie stea si sa-si inhibe tendinta de a

repeta raspunsul care s-a dovedit anterior corect in categorizarea stimulului)Diamond, +%%#.


3/7

(n cazul probei 4&/5 studiile de imagistica cerebrala folosind 1-ul functional,

au evidentiat ca dupa primirea unui feedbac6 negativ -; 7gresit#. Autistii au aratat si ei acest tip de pattern,

procesand mai lent stimulii din seria x > # care au fost ignorati in seria x )adicaanterioara. Deci, prezentand un amorsa' negativ normal ei dovedesc un mecanism

inhibitor cognitiv dezvoltat la acelasi nivel cu copiii normali.

/arcinile de tip 4&/5 au evidentiat un deficit la nivelul comutarii de la un concept

sau set conceptual la altul, deci al flexibilitatii conceptuale.

(nitial, sugerarea unei disfunctii la nivelul memoriei de lucru a venit ca urmare a

studiilor efectuate cu sarcinile 5urnul din anoi si 5urnul din Londra. Aceste sarcini

sunt considerate masuri clasice ale planificarii, si deci, intuitiv, ale memoriei de

lucru. /arcinile amintite necesita generarea si mentinerea activata a miscarilor

posibile, luand in calcul consecintele fiecareia si alegand intre alternative. *peratiasimultana de mentinere activata a reprezentarilor si folosirea lor in ghidarea


4/7

comportamentului sugereaza ca sarcinile ofera o masura indirecta a performantei

memoriei de lucru. ai multe investigatii pe copii autisti folosind cele doua sarcini

au evidentiat performante semnificativ inferioare copiilor normali, si chiar inferioare

copiilor cu retard mental. Acest tip de sarcini reprezinta cel mai puternic instrument

de identificare a disfunctiilor executive la autisti.Din aceste studii tragem concluzia ca autistii prezinta deficite la nivelul planificarii

si flexibilitatii cognitive.

Alte studii au mai pus in evidenta deficite la copiii si adultii autisti in sarcinile

capacitatii memoriei de lucru verbale. (n general s-a constatat ca autistii sunt mai

afectati la nivelul memoriei de lucru verbale si mai putin afectati in sarcinile spatiale

)dupa *zonoff, +%%#.

* constatare interesanta este aceea ca sarcinile administrate de examinatori care

necesita un grad de interactiuni sociale pentru a indica raspunsul corect, amplifica un

deficit cognitiv al autistilor care altminteri ar fi marginal. Aceasta observatiesugereaza ca deficitul central ar consta in abilitatea de a reactiona la feedbac6 atunci

cand el este furnizat in contextul unei interactiuni verbale, sociale. Aceasta ipoteza

este congruenta cu teoria afectarii lobului frontal la autisti, stiut fiind faptul ca zona

orbitofrontala 'oaca un rol important in invatarea asociatiilor de tip stimul-

recompensa.

(n timp ce factorii social-motivationali pot fi importanti in producerea unor

disfunctii executive, exista dovezi relevante ca factorii executivi contribuie la

deficitele social-cognitive ale autistilor. (n acest context, a fost investigata relatia

dintre deficitul in abordarea unei perspective diferite )adica al punctului de vedere al

altuia si functionarea executiva. (ntr-un studiu ce verifica abilitatea de a implementa

strategii de simulare )prefacere, subiectii autisti au fost invatati sa 'oace un 'oc in

care ei concurau cu examinatorul pentru o ciocolata. &iocolata era plasata intr-una

dintre doua cutii care aveau un perete transparent pentru ca subiectul sa poata vedea

ce contine fiecare, dar experimentatorul nu putea. *biectivul 'ocului era ca subiectul

sa-l pacaleasca pe experimentator, uitandu-se catre cutia goala, nu cea cu ciocolata.

/ubiectului ii era explicat ca daca se uita catre cutia goala castiga, iar daca se uita

catre cutia cu ciocolata pierde. /-a observat ca, chiar dupa mai multe incercari,

autistii nu erau capabili sa priveasca catre cutia goala, chiar daca intelegeau

consecintele. (nitial, acest comportament a fost atribuit unui deficit in abordareaperspectivei unei alte persoane. ?lterior, subiectii au fost instruiti sa indice pur si

simplu catre cutia goala pentru a capata ciocolata, dar s-a dovedit ca ei persista in

acelasi comportament de a fixa cutia cu ciocolata. Astfel, s-a renuntat la teoria

anterioara, si acest tip de comportament a fost atribuit unui deficit in a-si dezanga'a

atentia de la obiect, si a folosi reguli generate intern pentru a-si ghida

comportamentul )deci un deficit executiv )dupa *zonoff, +%%#.

+.#. /cala de evaluare a autismului infantil /chopler


5/7

/cala a fost conceputa pentru prima data in #9@# de catre 0. /chopler, 1. 1eichler si

B. 1enner avand ca obiective identificarea copiilor autisti si distingerea cazurilor de

autism usor si moderat de cazurile severe.

(n ceea ce priveste modul de administrare al acesteia, un observator examineaza

copilul, in timp ce acesta este implicat intr-o sarcina care necesita comportamentefoarte variate si unele interactiuni cu o alta persoana. La sfarsitul perioadei de

observatie, se evalueaza modul in care copilul a parcurs totalitatea itemilor scalei.

/cala este compusa din #: itemi dupa cum urmeaza2

(. 1elatia cu oamenii

Devierile care pot apare in raport cu o relatie normala pot sa fie relativ usoare, ca de

exemplu, o timiditate exagerata, un anume negativism, evitarea unui contact vizual,

dar pot merge pana la forme severe, ca un dezinteres profund, evitare, uitare.

((. (mitatia )verbala si motrica

(mitatia verbala poate include repetarea unor simple vocalize pana la repetarea unorfraze lungi si complicate.

(mitatia motrica include atat imitatia motrica globala, cat si imitatia fina )copierea

unor forme, decuparea cu foarfeca sau 'ocul cu obiecte mici.

(((. 1eactia afectiva adecvata sau inadecvata

0ste vorba de notarea adecvarii sau inadecvarii tipului de raspuns sau de notarea

gradului de adecvare a raspunsului )extrem sau inhibat. /e acorda atentie gradelor

extreme si inexplicabile ale raspunsurilor afective sau rigiditatii acestora precum si

celor care sunt, ocazional, mai putin evidente, scurte.

(. ?tilizarea corpului

$ormele cele mai usoare de deviere sunt neindemanarea, lipsa coordonarii sau

miscarile stereotipe, iar cele mai severe sunt o postura specifica, inspectia corpului,

auto-agresiunea, balansarile, mersul pe varfuri.

. ?tilizarea obiectelor

* utilizare neadecvata poate merge de la un usor dezinteres fata de obiect sau o

utilizare infantila a acestuia, pana la o utilizare inadecvata2 preocupare repetitiva,

mecanica.odul in care sunt utilizate obiectele se noteaza, in acelasi timp cu interesul general

al copilului pentru 'ucarii. /e observa de asemenea modul in care copilul se 'oaca pe

o perioada nestructurata, in care adultul nu intervine.

(. Adaptarea la schimbare

Adaptabilitatea copilului la schimbare poate fi evaluata luand in considerare

disponibilitatea copilului de a trece de la un obiect la altul si de a schimba

instrumentele in cadrul aceleiasi activitati.

Devierile pot avea forma unui refuz al copilului de a inapoia un obiect, de a termina

o activitate sau, in caz extrem, poate fi vorba de o rezistenta severa si de oiritabilitate pronunata la schimbarea obiectului sau a activitatii.


6/7

((. 1aspunsurile vizuale

La acest item, se evalueaza utilizarea si interesul copilului fata de domeniul vizual

)si nu capacitatea sa de a vedea obiecte specifice. Devierile includ atat evitarea

raspunsului vizual, cat si comportamentele vizuale bizare. Devierile mai usoare se

manifesta prin evitarea privirii unui obiect la cerere sau de privirea in manieraexcesiva in oglinda. $ormele mai severe constau in grimase repetate in fata oglinzii,

privirea fixa a luminilor.

(((. 1eactia la sunete

/e urmareste neatentia la sunete si la conversatie sau evitarea acestora, cat si

hipersensibilitatea fata de acestea.

(C. 1eactii la miros, gust, durere

&omportamentele care pot sa apara sunt mirosirea, gustarea, atingerea unor obiecte

mai degraba pentru senzatia produsa decat datorita experientei functionale.

/e disting insa aici comportamentele infantile )ducerea la gura a obiectului sauanomaliile mai severe care presupun chiar introducerea lui in gura.

C. 5eama, nervozitatea

Anxietatea poate acoperi mai multe forme ca de exemplu2 plansetele, tipetele, rasul

nervos, retragerea, temerile.

&and se face evaluarea comportamentelor, trebuie luate in considerare frecventa,

gravitatea si durata acestora.

rima separare de parinti, iar uneori marionetele si anumite 'ocuri pot declansa

raspunsuri anxioase din partea copilului.

C(. &omunicarea verbala

Anomaliile la nivelul comunicarii verbale pot merge de la un simplu retard in

dezvoltarea limba'ului, la utilizarea aproape exclusiva a unui limba' aparte, bizar,

asemanator unui 'argon sau la ecolalie.

C((. &omunicarea non-verbala

Acest item acopera comunicarea unor trebuinte prin exprimare non-verbala

)utilizarea expresiilor faciale, gesturi, postri.

/e iau in considerare si raspunsurile copilului la cerintele non-verbale ale

examinatorului.&opiii care prezinta un deficit de limba' pot sa dezvolte sau nu mi'loace non-verbale

de comunicare. 5rebuie sa se tina seama de masura in care copilul inainteaza catre

adult pentru 'ocuri fizice, in care incearca sa-i comunice examinatorului ca mai

doreste bomboane, in care isi manifesta dorinta de a merge la toaleta, etc.

C(((. ivelul activitatii

La evaluarea acestui aspect trebuie sa se tina seama de varsta copilului, de durata

examinarii; copilul trebuie sa aiba ocazia de a se misca in mod liber, evaluandu-se

insa si capacitatea sa de a se controla, in momentul in care examinatorul insista sa

stea linistit.C(. ivelul si consistenta functiilor intelectuale


7/7

0ste posibila observarea comportamentelor proprii nivelului de varsta, dar

combinate cu comportamente care sunt caracteristice unui nivel anterior.

C. (mpresia generala

*bservatorul efectueaza o evaluare globala a gradului de autism al subiectului.

$iecare item poate fi cotat de la # la ! cu posibilitatea acordarii unor 'umatati depunct. /corul poate indica2

)# comportamentul copilului se situeaza in limite normale pentru nivelul de varsta

)+ comportamentul copilului este usor anormal

)3 comportamentul copilului este la media anormalitatii

)! comportamentul copilului este profund anormal.

.

entru aceste evaluari, se ia in considerare si varsta copilului. De exemplu, atentia

acordata adultului de catre un copil normal de + ani tinde sa fie mai scurta si mai

putin sustinuta decat cea acordata de un copil normal de : ani. * asemenea diferenta,adecvata nivelului de dezvoltare, nu va fi considerata ca o slabire a capacitatii de

relationare pentru copilul de + ani.

&oncluzii

ai multe studii au demonstrat o puternica relatie intre abilitatile executive si cele

sociale, de exemplu, intre functiile executive si 75heorE of mind8. /-a sugerat ca atat

functiile executive, cat si 75heorE of mind8 si abordarea perspectivei unei alte

persoane au ca substrat lobul prefrontal. (n plus, anumite functii executive cum ar fi

flexibilitatea ar fi o pre-rechizita pentru empatie si alte comportamente sociale.

Aceste studii sugereaza ca deficitele in functiile executive si cognitia sociala aleautistilor nu pot fi complet separate. Dar, de asemenea, este clar ca dificultatile

executive nu sunt total raspunzatoare pentru dizabilitatile sociale, din moment ce

indivizi cu tulburari executive severe )precum ADD nu prezinta aceeasi

magnitudine sau calitate a abilitatilor sociale ca in cazul autistilor.

autism ul\ totul despre autism

Documents