Avdni Dan Grupa 1121 AAurul negru din MAri Si Oceane1.DefinitiePetrolul brut (numit si titei) este un produs de natura organica, care se gaseste in scoarta pamantului, formand zacaminte . El este un lichid vascos, a carui culoare variaza de la galben-verde pana la negru, avand reflexe colorate diferit. Mirosul petrolului este caracteristic. Densitatea lui este cuprinsa intre 0,750 si 0,970. Petrolul nu este solubil in apa. Petrolul brut este considerat la fel de valoros ca si aurul, de aceea a fost numit aurul negru. Petrolul, care este un amestec de hidrocarburi solide si gazoase dizolvate intr-un amestec de hidrocarburi lichide, este un amestec de substante lipofile. Titeiul in stare bruta (nerafinat) contine peste 17 000 de substante organice complexe, motiv pentru care este materia prima cea mai importanta pentru industria chimica (vopsele, medicamente, materiale plastice, etc.) si producerea carburantilor.

2.Originea petroluluiPetrolul a fost descoperit in urma cu cateva mii de ani. Avand densitatea mai redusa decat a apei sarate, s-a gasit in caverne si zone cu straturi sedimentare calcaroase, argiloase, sau nisipoase de la suprafata, (in Germania, de exemplu, in jurul Hanovrei si Braunschweig). In cazul in care straturile impermeabile de argila sunt deasupra, nepermitand iesirea la suprafata a petrolului, acesta se va gasi in straturile profunde de unde va fi extras prin sonde petroliere.3.Care sunt conditiile necesare formarii unui zacamant de hidrocarburi?

Este necesara indeplinirea simultana a mai multor conditii, fara de care hidrocarburile expulzate din stratele bituminoase nu pot fi stocate.1. Existenta unei roci-rezervor. Hidrocarburile se acumuleaza si apoi pot fi gasite in roci permeabile poroase si/sau fisurate, de regula gresii (vechi nisipuri cimentate in timp, petrolul existand in porii dintre particule), calcare sau dolomite fisurate.2. Existenta unui acoperis impermeabil al rocii-rezervor. Pentru ca hidrocarburile sa nu migreze mai departe spre suprafata, roca-rezervor trebuie sa fie protejata la partea sa superioara de o alta roca, impermeabila, cum este de exemplu argila.3. Existenta unei capcane. Rocile-rezervor in care putem gasi hidrocarburi au fost de regula lipsite de comunicare (impermeabilizate) de stratele alaturate, ceea ce a blocat migratia hidrocarburilor pe laturi. Aceste capcane sunt de multe ori structuri formate datorita miscarilor Pamantului. Cele mai clasice sunt structurile numite anticlinale, care au forma de clopot sau dom. Hidrocarburile se acumuleaza astfel in partea de sus a domului (clopotului) si, daca roca-rezervor nu este afectata de miscari tectonice care sa o dezizoleze, acestea pot ramane aici pentru multa vreme. Aceste structuri sunt depozitele de hidrocarburi care, daca au volume semnificative economic de petrol si/sau gaze, sunt considerate zacaminte.4.Utilizarile petrolului Titeiul este important deoarece este curat si mai ieftin decat carbunele si mai usor de transportat decat gazele naturale.El are nenumarate utilizari.Uneori numit "aurul negru",el asigura aproape jumatate din energia utilizata in lume.Fara acesta transporturile s-ar bloca iar masinile si utilajele industriale sau centralele termice nu ar putea functiona.Titeiul brut este utilizat pentru producerea combustibililor,printre care diferite tipuri de petrol,motorina sau cherosen.Petrolul este utilizat si pentru producerea unor lubrifianti uleiosi si a vaselinelor necesare functionarii utilajelor si masinilor.Petrolul este utilizat si la producerea asfaltului necesar soselelor si o mare varietate de produse din industria petrochimica.Din produse petrochimice se fabrica cosmetice,medicamente,vopsele,explozibili,fertilizatori,fibre sintetice cum ar fi nylonul,cerneluri,insecticide,coloranti,mase plastice si cauciucuri sintetice-utilizate la anvelope.

5.Zacamintele de hidrocarburi de pe GlobHidrocarburile sunt cantonate, de obicei, in depozitele sedimentare, depozite care se afla in proportie de circa 65% in domeniul marin, ceea ce subliniaza potentialul deosebit ale mediului marin.Suprefetele din regiunile submarine care au rezerve certe sau probabil se cifreaza la peste 30mil.km2, din care 1,8% sunt foarte bogate si situate platformele submarine, 15,3% din suprafata mentionata are o importanta medie si 40,2% nu este econimica in prezent, celelate fiind lipsite de perspective imediate.Rezervele submarine de petrol si gaze sunt apreciate la 35 40% din totalul mondial, din care 55% localizate numai in platformele continentale. Pe bazine oceanice, rezervele cele mai mari le detine Oceanul Pacific cu 33,5%, urmat de Oceanul Atlantic cu 28,5%, Oceanul Artic cu 17%, Oceanul Indian cu 15% si Sectorul Oceanic Antarctic cu 4%.In prezent au fost indentificate peste 1000 de zacaminte submarine de petrol si gaze naturale, dintre care peste 400 se afla deja in exploatare.6.Petrolul din Marea NorduluiExploatarea la mare a luat amploare n anii 1960 i 1970, mai ales n Marea Nordului. Primul cmp petrolier din Marea Nordului a fost descoperit n 1969. Cea mai mare cantitate de petrol aparine fie Norvegiei, fie Regatului Unit.Exploatarea petrolului din Marea Nordului necesit o tehnologie mult mai avansat dect cea a puurilor marine. Sondele de forare sunt fixate de platforma marin i platformele finale sunt de obicei sprijinite pe stlpi de susinere plasai direct pe fundul mrii.Adncimea medie a exploatrilor din Marea Nordului este ntre 30 m n sud i 120 m n nord, suficient de mic pentru a permite transportul ieiului la rm folosind conducte marine plasate pe fundul mrii. Principala problem este vremea. Iarna pot avea loc furtuni puternice care dezechilibreaz att platformele sondei, ct i vapoarele ce le deservesc. Gazele naturale se gsesc de obicei mpreun cu ieiul i se transport similar pe uscat. Gazele din Marea Nordului au nlocuit practic gazele de min n Marea Britanie. Majoritatea cmpurilor petroliere marine sunt extensii ale celor de pe uscat. Aa este i cea mai bogat regiune petrolier Golful Persic.7.Noi hidrocarburi au fost descoperite in Marea Nordului Grupurile petroliere Statoil, ExxonMobil si Total au descoperit in Marea Nordului un nou zacamant mic, care ar contine intre 37 si 63 milioane de barili in echivalent petrol, sustine directia norvegiana de petrol si Statoil. Un foraj de prospectie a demonstrat prezenta gazului natural si a condensatelor in apropierea campului Sleipner, aflat deja in exploatare. "Proprietarii licentei de exploatare vor exploata acest zacamant din vestul campului Sleipner", a indicat directia norvegiana a petrolului, intr-un comunicat, potrivit agentiei NewsIn."Aceasta descoperire intareste perspectivele noastre de a gasi noi resurse in apropierea zacamantului Sleipner", a precizat Tom Dreyer, un inalt responsabil al Statoil, care a calificat descoperirea drept "interesanta".In afara de compania norvegiana Statoil care detine 58,35% din zacamant, ceilalti participanti sunt compania americana ExxonMobil, cu 32,24%, si cea franceza Total, cu 9,41%.8.Platform marin

Platformele marine sunt structuri metalice de mari dimensiuni pe care se pot afla diverse utilaje i instalaii precum i muncitorii pentru efectuarea operaiunilor de foraj marin, extracia de petrol i gaze naturale i expedierea lor la rm pentru procesare.Dup anii 1960, se dispunea de instalaii i echipamente cu care se putea fora n orice condiii, realizndu-se n acest scop mai multe tipuri de platforme marine fixe i mobile.

Platforme marine fixePlatformele marine fixe sunt montate direct pe fundul mrii. Acestea pot fi utilizate att pentru foraj, ct i pentru exploatare sau producie.Acest tip de platforme este deosebit de eficient n ap puin adnc, dar deosebit de costisitor la adncimi mai mari. Tipurile mai mici, pentru foraj, sunt integrale (cu toate instalaiile necesare) sau asistate de o nav suport.Dup terminarea forajului i punerea n producie a sondelor, platforma poate rmne, servind pentru producie. Dup efectuarea forajelor de explorare, se instaleaz una sau mai multe platforme fixe i de pe ele se sap o serie de sonde (pn la 36 de sonde de pe o platform).Platformele fixe pot fi: platforme marime fixe din zbrele tubulare, platforme marine fixe tip turn, platforme marine fixe din beton de tip structur gravitaional.9.Comertul cu titeiDeoarece titeiul este o materie prima atat de utila,productia acestuia a crescut de la 10 milioane de barili pe zi in 1950,la 65 de milioane de barili pe zi in 1990.In 40 de ani lumea a devenit dependenta de titei.In unele tari produsele petroliere erau atat de ieftine incat titeiul se utiliza adesea cu o mare risipa.Tarile dezvoltate si-au epuizat rezerva proprie de titei si odata cu cresterea cererii au fost obligate sa importe cantitati din ce in ce mai mari.Sursele principale de titei din comertul international includeau si cateva tari in curs de dezvoltare,care au beneficit curand din extractia si exportul titeiului in tarile dezvoltate.Unele tari in curs de dezvoltare au utilizat veniturile din exportul titeiului pentru a finanta proiecte de asistenta sociala,pentru a construi scoli si pentru a ridica nivelul de trai.Multe tari au facut investitii majore in proiecte de dezvoltare,cum ar fi instalatiile de desalanizare din Arabia Saudita care transforma apa marina in apa potabila si Marele Rau Artificial din Libia care capteaza apa din rocile situate sub desertul Saharei si transporta apa pana pe coastele mediteraneene.10.Poluarea cu petrol a marilorPoluarea cu petrol a marilor poate aparea cand se curata tancurile petroliere sau cand au loc accidente pe platformele de porare.Dezastre mari pot fi cauzate de avarierea tancurilor unor petroliere uriase,sau la scufundarea lor.Petele de titei duc la pierderi de vieti printre pasari si alte vietati marine.In 1989 petrolierul Exxon Valdez a lovit un recif in Prince William Sound,din apropierea Alaskai.Au fost deversati in mare aproximativ 24000 de barili de titei.In cateva saptamani,pata de petrol a cuprins 1600 de kilometri de tarm,inclusiv plajele a trei parcuri nationale si cinci rezervatii naturale.Corporatia Exxon a incercat o operatie masiva de curatare,insa poluarea mediului era deja un fapt implinit.Asemenea dezastre ne fac sa uitam insa ca poluarea marilor cu petrol se produce in principal prin deversarea acestuia in rauri sau direct in mare din instalatiile de pe tarm.