Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu

Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion MincuStud. Arh. Diana Rusu

ARHITECTURA POST INDUSTRIALA PRIN OCHII CULTURII

Partea IINTRODUCERE

ABSTRACT Scopul acestei lucrari consta in prezentarea conceptului care imi va sustine proiectul de diploma. La ora actuala in Romania (si nu numai) putem discuta de existenta unui patrimoniu industrial care iese in evidenta prin multitudinea sa de valente (istorie, arhitectura, tehnologie, estetica, impact etc), patrimoniu ce a luat nastere datorita multitudinilor de activitati industriale ce au o vechime considerabila dar care au ramas in umbra uitarii in ultimele doua decenii. Structurata ca un dialog intre vechi si nou, intre istorie si posibila regenerare, in aceasta lucrare sunt prezentate elementele de patrimoniu industrial valoroase ce sunt usor de identificat la nivel teritorial prin stilul propriu arhitectural si chiar elementele estetice ale unora (analize pe studii de caz) cat si metode de interventie ce le pot salva. Am considerat ca aceasta analiza poate genera o serie de principii si valori ce pot fi luate in considerare in aplicarea unui proiect de regenerare /restaurare /conversie a unui edificiu / zona dindustriala de patrimoniu . ARGUMENT

Prezentarea temei: Itinerariul dedicat studiului corespunde unei probleme in permanenta actualitate privind viabilizarea unor zone destructurate care pastreaza cladiri cu certa valoare arhitecturala din programul industrial. Tema propusa pentru lucrarea de diploma vizeaza conversia si extensia morii lui Assan intr-un centru cultural multifunctional.Situl este n vechiul Bucureti, sector 2, strada Halmeu nr. 25 (fost Silozului). Numeroasele construcii din cadrul ansamblului sunt vizibile din: zona Obor, parial de pe strzile Halmeu, Vaporul lui Assan, Renvierii, Lizeanu, Baniei, dar i de pe oseaua tefan cel Mare. Dup ianuarie 1990, mai multe cldiri (silozuri, depozite, hale) din cadrul complexului Moara lui Assan au fost vandalizate i apoi demolate ilegal. Cldirea central a ansamblului, moara propriu-zis construit din crmid i avnd arhitectura unei ceti medievale, cu diverse ornamente a rmas nedemolat, dar ntr-o stare critic, turnuleele cldirii fiind nc vizibile. Asadar, in acest context eistent, tema propune o revitalizare a zonei prin revitalizarea cladirilor morii si transformand-o intr-un nou centru cultural. Gandit ca un centru pentru tineri si nu numai, ansamblul va contine Sali de expozitie, o sala de concert si teatru, Sali multifunctionale, centru multimedia si loisir, un mic muzeu comemorativ al morii si unitati de cazare tineresti de tip hostel.Acest studiu, fara a intra in detaliu, propune un ansamblu de cultura, un pol urban si un punct de referinta intr-un mediu actualmente insipid, incolor si inodor din acest punct de vedere. Consider ca o asemenea interventie ar avea un impact benefic si bine primit asupra locuitorilor zonei, prin imbunatatirea calitatii mediului.Partea IISTUDIU TEORETICSTABILIREA ARIEI DE STUDIU TERMINOLOGIESunt explicati termenii specifici din domeniul studiat, precum: patrimoniu industrial, regenerare urbana, conversie, program cultural, arheologie industriala, perceptie, viziune etc.PATRIMONIUL INDUSTRIAL SI IMPACTUL SAU Industria usoara si mutatiile asupra loculuiIndustrializarea, un fenomen puternic al secolului XIX, a lasat in urma un numar mare de constructii ce au cicatrizat imaginea unor orase si au creat anumite zone critice greu de asimilat de catre oras.Se va pune accent pe exemplele ce au avut impact major asupra orasului datorita amplasarii/dimensiunilor. Imaginea orasului post industrial Intr-un cumul de factori defavorizanti pentru evoluia orasului contemporan se regaseste si problema zonelor post industriale, in stadiu de degradare. Tipologii de situri post industriale apartinand patrimoniuluiExemple din Romania si Europa (succint) si relatia lor cu zonele aferente. Impactul produs, imaginea de ansamblu si identitatea sunt unele criterii analizate. Necesitatea transformarii edificiilor din patrimoniu industrialPerceptia si intuitia vor fi mecanisme de lucru in acest subcapitol pentru a gasi solutia, canalul de comunicare intre societatea actuala si edificiu. In stransa legatura va fi memoria locului, entitatea / identitatea de altadata si nostalgia. Conversia arhitecturala de la teorie la dezvoltareSe va pune in discutie fenomenul de conversie, analiazand pe scurt evolutia sa in timp cat si aplicabilitatea sa pe situri industriale arheologice.Conversia in Romania la nivelul patrimoniului industrial accentul se va pune pe lipsa de initiativa in domeniu, pe oportunitatile de calibru mare existente. Instrumentele conversiei arhitecturaleIdentificarea elementelor valoroase . Din perspectiva patrimoniului industrial se vor analiza metodele prin care se vor cataloga elementele valoroase, ce determina prezervarea edificiului.In linii mari se va prezenta conduita legislativa din Romania ca instrument de identificare. Regenerarea urbana ca rezultat al conversieiIn acest subcapitol vor fi prezentate concluziile ideilor prezentate precedent ca unealta de analiza pentru exemplele si studiile de caz din capitolul urmator.Importanta conversiei ce poate fi privita ca un sanitar ce curata locurile si spatiile pline dar goale lasate de dezindustrializare.Asadar conversia devine instrument pentru societatea contemporana pentru a remedia carentele urbane aparute odata cu modernizarea, cu evolutia, tehnologia etc.Partea IIISTUDII DE CAZIn acest capitol voi prezenta o serie de exemple atat locale cat si din afara tarii folosite ca sursa de documentare pentru lucrarea de diploma.Dintre aceste exemple amintesc:Herzog & de Meuron - Caixa Forum, Madrid , SpaniaBogdan & van Boeck - o serie de proiecte realizate de acest birou de arhitectura in domeniul conversiei / restaurare / revitalizareFeilden Clegg Bradley Studios, Architects - Ditherington Flax Mill Maltings Building , Ditherington, Anglia 3+1 architekti - Horse Stable Refurbishment, Pedlice,Czech Republic

Dupa analiza studiilor de caz se va lua in discutie situl propus pentru lucrarea de diploma, problemele cu care se confrunta, aplicabilitatea concluziilor lucrarii asupra proiectului efectiv, directii de urmat urbanistice, morfologice, estetice, functionale.

CONCLUZII

Este pus un accent pe importanta constientizarii valorii patrimoniului drept dovada a marturiei trecutui si pe posibilitatea unei abordari specializate dar in acelasi timp sensibila a unor ansambluri de patrimoniu in scopul de a le oferi reconectare urbana, revitalizare si dezvoltare continua.

1