auditul fluxurilor de trezorerie

7/22/2019 Auditul Fluxurilor de Trezorerie

1/9

28.3.2014 Auditul fluxurilor de trezorerie

http://www.creeaza.com/afaceri/economie/AUDITUL-FLUXURILOR-DE-TREZORER964.php 1/9

Tehnologie Afaceri Referate Didactica Legislatie Familie

Acasa afaceri economie

Auditul fluxurilor de trezorerie


ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

MASTER DE APROFUNDARE: CONTABILITATE, AUDIT SI

INFORMATICA DE GESTIUNE

ANUL I

AUDITUL FLUXURILOR DE TREZORERIE


Deciziile economice luate de utilizat oriile situatiilor financiare necesita evaluarea capacitatii intreprinderii de a genera numerar sau echivalente de numerar si

de a asigura permanentizarea generarii lor.In ultima instanta de aceasta depinde capacitatea intreprinderii de a-si plati angajatii si furnizorii,de exemplu de a

achita dobanzile,de a rambursa creditele si de a-si remunera proprietarii repartizand dividende.

Situatia fluxurilor de trezorerie este cel de-al treilea document din suita sit uatiilor financiare ale exercitiului ;are ca principal obiectiv pe acela de a furniza

tilizatorului informatii financiare privind incasarile si platile de mijloace banesti si echivalente de numerar ale societatii comerciale,pe durata exercitiului,

informatii privind activitatile de exploatare,investitii si finantare,precum si informat ii referitoare la capacitatea de a elibera lichiditati banesti. In vederea

elaborarii acestui raport financiar mijloacele banesti sunt definite in alcatuirea lor sub forma de numerar,de disponibilitati efective,cu lichiditate totala si sub

orma de echivalente monetare,respectiv plasamente pe termen scurt,cu un grad inalt de lichiditate,cuprinzand conturile curente ale pietei monetare,bilete de

rezorerie si alte titluri exigibile la vedere.

ACTIVE CURENTE (AC)

(circulante)

CASA-BANCI PASIVE CURENTE (PC)

(circulante)

DEBITE LA VEDERE

CREDITE


2/9



Informatiile privind modificarile situatiei financiare a intreprinderii sunt utile auditorului pentru a evalua activitat ile de exploatare,finantare si investit ii in

erioada de raportare. Aceste informatii sunt de asemenea importante pentru utilizator ,caruia ii ofera o baza pentru evaluarea capacitatii intreprinderii

intreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie. La intocmirea unei situatii s modificarilor situatiei financiare fondurile pot fi definite in diverse

oduri,cum ar fi:resurse financiare,fond de rulment,lichiditati sau numerar.

Component ele situat iilor financiare interelationeaza ,deoarece acestea reflecta diferite aspecte ale acelorasi tranzactii sau evenimente.Desi fiecare situat ie

ofera informatii diferite,este probabil ca nici una sa nu serveasca unui singur scop sau sa ofere toate informatiile impuse de necesitatile specifice utilizatorului.

Informatiile financiare cuprinse in situat ia fluxurilor de trez orerie au o bogata semnificatie,intre care mentionam:

- Permit evaluarea structurii financiare a intreprinderii in diferite perioade ale exercitiului si in mod deosebit modificarile care se produc in nivelul

lichiditatii si solvabilitatii;

- Permit cunoasterea si analiza variatiilor activului net al intreprinderii;

- Asigura posibilitatea introducerii de corective in dimensionarea si momentul aparitiei fluxurilor pozitive/negative de numerar;

- Permit evaluari cu caracter istoric ale fluxurilor de numerar la modificarile conjuncturale ale pietei si de prognoza pe termen scurt cu privire la

lichiditatea si solvabilitatea intreprinderii.

Situatia fluxurilor de trezorerie sunt clasificate activitatile care produc intrari si iesiri de numerar in trei categorii:

Activitati curente de exploatare,care cuprind p e de o parte incasarile de la client in contul bunurilor si serviciilor furnizate,dobanzile si dividendele

primite la imprumuturile acordate si investitiilor efectuate.De cealalta parte sunt inscrise platile pentru salarii ,bunuri si servicii,dobanzi si impozite

efectuate in numele angajatorilor,furnizorilor,altor persoane fizice/juridice, organelor de stat.

Fluxurile de numerar care provin din tranzactionarea titlurilor de plasament,la societatile de servicii financiare,sunt asimilate stocurilor de marfuri,ceea ce

face ca acestea sa fie clasificate la activitatile de exploatare.Acelasi tratament comporta avansurile si imprumuturile efectuate de institutii

financiare,criteriul de clasificare fiind reprezentat de activitatea principala generatoare de venituri;

Activitati de investitii,care cuprind achizitia si vanzarea activelor imobilizate si a titlurilor de valoare usor negociabile ,acordarea si recuperarea

imprumuturilor.Intrarile de resurse cuprind sumele primite pentru cesiunile de active si din recuperarea creditelor acordate.Iesirile de lichiditati

cuprind sumele echivalente preturilor activelor achizitionate si creditelor acordate;

Activitati de finantare care cuprind:

- Primirea/restituirea de la sau catre proprietari a resurselor necesare functionarii entitatii si asigurarea platilor compensatorii corespunzatoare

investitiilor acestora;

- Obtinerea de resurse din partea creditorilor si restituirea sumelor imprumutate sau folosirea altor forme de onorare a obligatiilor asumate.

Intrarile in trezorerie cuprind:incasarile din emisiunea de actiuni/obligatiuni sau din alte forme de indatorare pe termen lung,mijlociu si scurt.

Iesirile din trezorerie cuprind:rambursarea creditelor platite catre actionari,inclusiv repartizarile de dividende(achitarea obligatiilor de plata catre furnizori sau

clasificate ca iesiri de trezorerie in cadrul activitatilor de exploatare).

Standardul International de Contabilitat e IAS 7 nu precizeaza un anumit model de prez entare a situatiei fluxurilor de trez orerie,lasand alegerea la latitud inea

iecarei intreprinderi.

Ca urmare, formatul de prez entare s-a dezvoltat in timp corespunzator folosirii a doua metode de calcul respectiv:

1.Metoda directa, prin care sunt prezentate clase majore de plati si incasari brute in numerar.Este o metoda agreata de investit ori deoarece valoarea

intreprinderii se poate stabili pe baza de cash-flow,precum si de catre contabilii intreprinderii,datorita simplitatii calculelor.De asemenea,este o metoda

ecomandata de institutiile de standardizare intrucat este mai accesibila si permite furnizarea de informatii utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de

rezorerieiar prin m etoda indirecta aceste informatii nu sunt dis ponibile. In practica insa, intreprinderile prefera metoda indirecta intrucat are

o logica de calcul mai apropiata de formatul raportarilor contabile.

Incasari provenite din vanzarile de marfuri,produse finite,semifabricate

+ Incasari generate de executarea de lucrari si prestarea de servicii

+Incasari din redevente,onorarii,comisioane

- Plati privind datoriile catre furnizori

- Plati privind datoriile catre salariati si organismele de asigurari sociale

- Plati privind impozitele,inclusiv impozitul p e profit

- Plati privind dobanzile si dividendele

+ Incasari de dobanzi si dividende

- Plati privind revedentele,in cazul operatiei de leasing operational

Plati/incasari privind operatiile extraordinare

= Fluxul net de trezorerie relativ la activitatile de exploatare

Folosirea metodei directe pentru raportarea fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare implica ajustarea claselor majore de incasari si plati cu :

Modificarile perioadei produse in capitalul circulant;

Alte elemente decat numerarul;

Alte elemente pentru care efectele numerarului sunt fluxurile de numerar din investitii sau finantare.

Situatia fluxurilor de trezorerie prin metoda directa se elaboreaza folosind clasicele T-uri pentru inregistrarea variatiei fiecarui element. In prima parte se

inscriu conturile din balanta de inchidere a exercitiului precedent,ulterior inchiderii conturilor de venituri si cheltuieli,precum si conturile din balanta de la

sfarsitul exercitiului curent,inainte de inchiderea conturilor de venituri si a conturilor de cheltuieli.Variatia soldului fiecarui cont intre cele doua balante de

erificare se stabileste cu ajutorul unor inregistrari de tip debit/credit,in partea a doua a situatiei,respectiv situatia intermediara de trezorerie.

2. Metoda indirecta,prin care profitul net sau p ierderea neta sunt ajustate cu efectele tranzactiilor ce nu au natura de numerar,amanarile sau angajamentele de

lati sau incasari de numerar din exploatare,trecute sau viitoare si elemente de venituri si cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investitii sau finantari.

Este o metoda care opereaza ,in principiu,cu informatii degajate de contabilitatea de angajament,in care fluxul de numerar din activitatile de exploatare se

determina prin ajustarea profitului net si a pierderii nete cu urmatoarele efecte:

Elemente non-numerar, de exemplu,amortizarea,provizioanele,impozitele amanate,pierderile si castigurile in valuta nerealizate,pierderile sau castigurile

din vanzarea mijloacelor fixe sau investitii financiare imobilizate;

Modificarile perioadei in capitalul circulant

Toate celelalte elemente pentru care efectele in numerar sunt fluxuri de numerar din investitii si finantare.

Metoda indirecta de raportare a fluxurilor de numerar prez inta dezavantajul ca informatiile financiare provenit e din diferitele categorii de incasari si plati nu


3/9



sunt grupate ca la metoda directa,ci sunt furnizate in mod direct de situatiile financiare. Datele prezentate in flux se obtin direct, pe baza inregistrarilor

contabile,sau prin ajustari.

De exemplu, suma vanzarilor realizate in cursul exercitiului nu coincide, in general, cu incasarile din vanzarile perioadei.Informatiile privind incasarile de la

clienti trebuie preluate din conturile de creante clienti,fiind necesare atat date din bilant cat si din contul de profit si pierdere. De asemenea, suma achizitiilor

efectuate in cursul perioadei nu coincide cu platile privind cumpararile pe durata exercitiului.

Rezultatul exercitiului inaintea imobilizarii si elementelor extraordinare

+ Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele

- Venituri din provizioane

(Eliminarea veniturilor si cheltuielilor nelegate de exploatare ,care apartin activitatilor de investitii si finantare)

Rezultatul net degajat de cesiunea imobilizarilor

Rezultatul net degajat de cesiunea plasamentelor pe termen lung

+ Cheltuieli privind dobanzile

- Venituri din plasamente

- Venituri din reluarea subventiei pentru investitii

= Rezultatul din exploatare inaintea variatiei necesarului de fond de rulment (Ajust ari prin luarea in calcul a efectelor variatilor NFR)

Variatia soldurilor conturilor de clienti si a altor creante din exploatare

Variatia stocurilor

Variatia cheltuielilor constatate in avans

Variatia datoriilor fata de furnizori si a altor datorii din exploatare

Variatia veniturilor constat ate in avans

(Incasari si plaati atasate fluxurilor de exploatare care nu s-au regasit mai sus)

- Plati privind dobanzile si dividendele

- Plati privind impozitul pe profit

Plati/incasari generate de elemente extraordinare

= Fluxul net de trezorerie relativ la activitatile de exploatare

Auditul trezorerie i cuprinde lichiditatile in conturi bancare si casa,titlurile de plasament si creditele bancare pe termen scurt.

Structura titlurilor de plasament cuprinde:

- actiuni cotate sau necotate;

- obligatiuni cotate sau necotate;

- bonuri de tezaur si bonuri de casape termen scurt;

- actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de societate;

- titluri de creante negociabile.

Potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate, creditele pe termen scurt nu sunt elemente de trezorerie. Restrictiile asupra lichiditatilor bancare

rebuie prezentate in nota aferenta la situatiile financiare.

Notele atasate situatiilor financiare cuprind urmatoarele informatii privind titlurile de plasament:

- tratamentele contabile util izatepentru determinarea valorii contabile, schimbarea valorii de piatapentru evidenta lor la valoarea realizabila, rezervele din

eevaluari, cesiunea lor;

- cuprinderea in contul de rezultate a dobanzilor, dividendelor si a altor venituri obtinute din titluri de plasament, profitul sau pierderea rezultatelor ca

rmare a cesiunii titlurilor;

- daca exista restrictii impuse asupra tranzactiilor unor titluri ;

- valoarea de piata a titlurilor de plasament p e piata financiara evaluate la costul de achizitie;

- analiza detaliata a portofoliului de investitii: categoria, denumirea, valoarea lor, numarul.

Pe baza acestor note auditorul poate face recomandari asupra urmatoarelor elemente:

- obtinerea unor venituri financiare cat mai mari;

- cum se pot minimiza cheltuielile financiare;

- maximizarea fluxului de trezorerie;

- cum se pot minimiza riscurile aferente efectelor nefavorabile rezultate

din variatiile cursului valutar

Posturi de verificat Obiectivul auditului

- Toate soldurile conturilor curente si ale

lichiditatilor, platile si incasarile au fost

inregistrate in situatiile financiare

Registrul de banca corespunde cu extrasele

de cont, inclusiv soldurile conturilor de lichiditate

5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+

+5322+5323+5328+5411+5412+542

Exhaustivitatea


4/9



Soldurile conturilor de lichiditate au fost

corect calculate si inregistrate, iar sumele

prezentate in situatiile financiare cuprind

instrumentari tehnice contabile

Existenta

Provizioanele au fost corect evaluate pentru

toate soldurile de banca

Evaluarea

Toate incasarile si platile au fost inregistrate

in perioada contabila corespunzatoare si nu

au fost incasari sau plati fictive

Independenta exercitiilor

Toate depozitele p e termen scurt, conturile

de lichiditati la vedere respectaprincipiul

entitatii patrimoniale. Imprumuturile pe

termen scurt reprezinta obligatii ale unitatii

fata de creditori la data intocmirii bilantului

Drepturi si obligatii

Soldurile conturilor curente la banci au fost

corect p rezentate si evidentiate in bilant

Evidentiere corecta

Auditorul trebuie sa evalueze riscurile legate de trezorerie; avand in vedere obiectivele de audit, urmareste:

- Clientul poate avea mai multe solduri de banca si casa decat in realitate sau conturile prezentate in s ituatiile financiare nu sunt reale

- In functie de interesul unitatii auditate, profitul poate fi majorat sau micsorat. Firma poate avea incasari anticipate sau plati restante, astfel incat soldurile

ancii la sfarsit de an pot arata o situatie mai favorabila decat in realitate.

Verificarile auditorului pot descoperi unele angajamente si evenimente neprevazute din operatiunile bancare, din tranzactii privind gestionarea lichiditatilor.

Atentia auditorului trebuie indreptata si asupra riscurilor de frauda: furturi,conturi bancare fictive, furturi din casa, transferuri in contul personal.

Observarea directa si controlul asupra accesului la datele din calculator, precum si sumele intrate si transferate.

Pentru auditul trezoreriei este necesar un set de documente:

- Extrasele de cont bancare

- Registrul de casa

- Cecurile platite/asimilate

- Procese-verbale ale sedintelor Consiliului de Administratie

- Lista specimenelor de semnaturi

- Contractele de credit cu bancile sau alte institutii financiare

- Confirmari primite de la banci

- Balanta de verificare

Controalele interne efectuate pana la bilant: testul de detaliu, alte teste cu privire la modul de p astrare a carnetelor de cecuri, modul de emitere a lor si

semnaturile autorizate. Controlul cecurilor returnat e (trebuie verificate daca au doua semnaturi autorizate prin compararea lor cu o copie a semnaturilor

ancare).

Daca toate operatiunile sunt computerizate, auditorul selecteaza o luna cu conturile de lichiditati, calculeaza toate incasarile si platile si le compara cu

otalurile realizate pe calculator. De asemenea, toate creditele pe termen scurt care dep asesc limita prestabilita de conducere necesita aprobarea Consiliului de

Administratie si se verifica daca exista asemenea semnaturi.

Imprumuturile trebuie urmarite si analizate. Cheltuielile cu dobanzile rezultate din aceste imprumuturi trebuie revazute de directorul economic, inclusiv

umerarul curent.

Evaluarea soldurilor bancare, inventarierea monetarului, prezentarea exacta a soldurilor conturilor de trezorerie in bilant, analiza detaliata a cecurilor emise sirimite reprezintapentru auditor teste de audit ce-l conduc la aprecierea in modrezonabil ca toate posturile din bilant aferente trezoreriei redau o imagine

idela,clara si completa a fluxurilor de lichiditati sau ca are indoieli cu privire laposturile bilantiere de trezorerie.

Auditorul se asigura ca intreprinderea intocmeste p eriodic o situatie comparativa a soldurilor fiecarui cont de trezorerie din contabilitate cu extrasele de cont

ancare.

Aceste situatii comparative trebuie verificate cel putin o datape semestru.

Conturi de regularizare si asimilate: auditorul verifica incorporarea sau neincorporarea in aceste conturi a conturilor de cheltuieli si venituri care

se refera strict la continutul acestora.

Conturile de provizioane: auditorul verifica constituirea acestora pe baza documentelor justificative necesare si inregistrarea in bilant sau note. El se

asigura ca aceste provizioane sunt bine contabilizate, tinand cont de riscurile si pierderile intervenite intre data inchiderii exercitiului si intocmirea

bilantului sau intre data intocmirii bilantului si data verificarii acestuia de catre auditor.

In textul Ordinului se precizeaza faptul Situatia fluxurilor de trezorerie se intocmeste potrivit unuia dintre modelele prevazute in IAS 7 CASH FLOW

STATEMENTS-TABLOURILE FLUXURILOR DE TREZORERIE si exemplificate astfel:

SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

la data de 31 decembrie

-mii lei-

a) Metoda directa

Fluxuri de numerar din activitati de exploatare:


5/9



- incasarile in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii;

- incasarile in numerar provenite din redevente ,onorarii,comisioane si alte venituri;

- platile in numerar catre si in numele angajatilor;

- platile in numerar sau restituiri de impozit p e profit,doar daca nu pot fi identificate in mod specific cu activitatile de investitii si de finantare.

Fluxuri de numerar din activitati de investitii:

- platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe ,active necorporale si alte active pe termen lung;

- incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri,instalatii si echipamente, active necorporale si alte active pe termen lung;

- platile in numerar pentru achizitia de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi;

- incasarile in numerar din vanzarea de instrumente sw capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi;

- avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti;

- incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte parti.

Fluxuri de numerar din activitati de finantare:

- veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital propriu;

- platile in numerar catre actionari pentru a achizitiona sau a rascumpara actiunile intreprinderii;

- veniturile in numerar din emisiunea de obligatiuni,credite,ipoteci si alte imprumuturi;

- rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate;

- platile in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legate de o operatiune de leasing financiar.

Fluxuri de numerar total

- Numerar la inceputul perioadei

- Numerar la finele perioadei

Rezultanta fluxurilor de numerar din activitatile de exploatare, de investitii si de finantare reprezinta trezoreria neta.

b) Metoda indirecta

Fluxuri de numerar din activitati de exploatare:

- rezultatul net;

- modificarile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;

- ajustari pentru elementele nemonetare si alte elemente incluse la activitatile de investitii sau de finantare.

Fluxuri de numerar din activitati de investitii:

- platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe,active necorporale si alte active pe termen lung;

- incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri,instalatii si echipamente,active necorporale si alte active pe termen lung;

- platile in numerar pentru achizitia de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi;

- incasarile in numerar din vanzarea de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi;

- avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti;

- incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte parti.

Fluxuri de numerar din activitati de finantare:

- veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital propriu;

- platile in numerar catre actionari pentru a achizitiona sau a rascumpara actiunile intreprinderii;

- veniturile in numerar din emisiunea de obligatiuni ,credite, ipoteci si alte imprumuturi;

- rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate;

- platile in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legate de o operatiune de leasing financiar.

Fluxuri de numerar total

- Numerar la inceputul perioadei

- Numerar la finele perioadei

Rezultatul obtinut prin aplicarea metodei indirecte esteacelasi ca si cel obtinut prin metoda directa, difera insa structura fluxurilor de

numerar referitoare la activitatile de exploatare. Fluxurile de numerar din activitatile de investitii si cele din activitatile de finantare sunt

determinate prin metoda directa.

Prin metoda indirecta, pornind de la valoarea contabila a rezultatului exercitiului financiar, sunt efectuate ajustari pentru determinarea

fluxului de numerar.Se are in vedere ca prin practicarea unei contabilitati de angajament sunt inregistrate veniturile si cheltuielile in

momentul facturarii lor si nu in m omentul incasarii s au platii, iar in calculul profitului sunt luate in considerare unele elemente de venituri si

cheltuieli nemonetare, care nu presupun intrari sau iesiri de numerar din trezorerie, ceea ce face sa creasca diferenta dintre marimea

rezultatului realizat si marim ea num erarului din trezorerie .

In concordanta cu preverile IAS 7 paragraful 9 Fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare vor fi clasificate ca provenind din activitatilede exploatare,investitie si finantare si prezentate adecvat si separat.

Auditorii trebuie sa ia in considerare faptul ca prin aceasta precizare sunt solicitate de catre IAS raportari sup limentare celor prevazut e de IAS 8Profitul net

sau pierderea neta a perioadei,erori fundamentale si modificari ale politicilor contabile,privind natura si valoarea elementelor extraordinare.

De asemenea,fluxurile de numerar din dobanzi si dividende platite/incasat e se raporteaza separat.F iecare element trebuie clasificat in mod consecvent de la o

erioada la alta ca fiind una din cele trei activitati:exploatare,investitie,finantare.

In mod obisnuit se clasifica:

- dobanda platita,ca flux de numerar din exploatare;


6/9



- dobanda primita,care se clasifica drept activitate de investitie;

- dividendele primite,care se clasifica la fel ca dobanda primita,respectiv activitate de investitie spre deosebire de

- dividendele platite,care se clasifica drept fluxuri de numerar din activitatea de finantare,intrucat hotararea de plata a dividendelor are ca efect

micsorarea capitalurilor p roprii p rin repartizarea rezultatelor;

Este import ant de subliniat ca aceeasi operatiune ,a platii dividendelor, poate fi clasificata si ca flux de numerar din activitati de exploat are,rationamentul

rofesional urmarind,in acest caz, sa interpreteze favorabil capacitatea intreprinderii de a plati dividende, avand ca sursa a fluxurilor de numerar activitatea de

exploatare.

Fluxurile de numerar din impozite pe venit se precizeaza in IAS 7 paragraful 35 vor fi prezentate separat si vor fi clasificate drept fluxuri de numerar din

activitati de exploatare,cu exceptia cazului in care ele pot fi identificate in mod specific ca activitati de finantare si investitie.

Sunt excluse din strat egia fluxului de numerar tranzactiile de investitii si finantare care nu necesita intrebuintarea numerarului sau a echivalentelor de

umerar.Acest fel de tranzactii trebuie prezentat in cadrul situatiilor financiare intr-un loc in care sunt furnizate toate informatiile relevante la activitatile deinvestitie si finantare.

Subliniem in atentia auditorilor cateva exemple de tranzactii fara numerar:

- convertirea datoriilor prin actiuni;

- achizitionarea unei intreprinderi prin intermediul unei emisiuni de titluri (actiuni);

- achizitia de active prin asumarea directa a obligatiilor asociate sau prin leasing financiar.

Obiective si proceduri nelimitative de audit financiar

1.Obiective de audit

certitudinea existentei disponibilitatilor banesti si libera folosire a acestora;

certitudinea perioadei de generare si exigibilitate a operatiunilor din care deriva soldurile pozitive/negative,creditele/debitele datorate sau provenite de

la furnizori ,clienti, creditori, banci;

certitudinea prezentarii corecte in situatiile financiare;

certitudinea evaluarii corecte a debitelor/creditelor exprimate in valuta.

2.Organizarea si functionarea controlului intern al ge stiunii fluxurilor de trezorerie

separarea atributiilor si responsabilitatilor gestionare de conducere,executie si control;

folosirea si controlul prealabil al documentelor de gestiune;

analiza periodica a rulajelor debitoare, creditoare si soldurile operatiunilor de incasari si plati, credit si debit;

verificarea derularii pe durata exercitiului a operatiunilor din care au rezultat incasari si plati, credit si debit;

clasificarea si prezentarea corecta in situatiile financiare.

3.Proceduri de audit a activitatii de trezorerie

3.1. Inspectia fizica simultana a tuturor operatiunilor de incasari/plati (in cazul in care aceste activitati nu au fost efectuate de catre controlul intern)

exactitatea prin inspectie fizica a soldurilor de casa;

solicitarea de confirmari bancare de la furnizori si clienti;

analiza concordantelor intre datele contabile si rezultatele inspectiei fizice;

folosirea corecta a instrumentelor de plati;

certificarea transferurilor bancare efectuate in perioade apropiate inainte si dupa data bilantului; controlul exactitatii debitarilor si creditarilor si

perioadele in care acestea s-au produs,pe baza extraselor de cont ca documente probatorii;

existenta unor eventuale compensari intre creditele si debitele din contul bancar sau intre conturile din banci diferite ale acelorasi entitati;existenta unor eventuale restrictii privind accesul la creditele bancare;

existenta de garantii acordate bancilor in vederea unor linii de creditare sau pentru debite.

In cazul in care auditorul nu primest e raspunsuri adecvate din partea persoanelor juridice de la care a solicitat confirmari trebuie sa inscrie aceasta limitare in

aportul de audit.

3.2. Definirea dreptului de semnatura a documentelor de incasari si plati si confirmarea executarii acestuia prin control documentar.

3.3. Verificarea sistematica a achizitiilor, a conditiilor de aprovizionare, a listei platilor efectuate si examinarea balantelor de verificare lunara pot reprezenta

instrumente de evaluare a activitatii de trezorerie si totodata de organizare si functionare a controlului intern.

3.4. Identificarea debitelor in valuta si eventuala micsorare a ratelor de schimb, clasificarea contabila a debitelor pe termen scurt si termen lung,tinerea separata

a evidentelor contabile/sau de trezorerie la societatile din cadrul grupului.

Tipologia debitelor inscrise in bilant sau/si in situatia fluxurilor de trezorerie,fata de furnizori, ati creditori, bonusuri si sconturi acordate trebuie sa fie

erificate la valorile lor absolute si in legatura cu soldurile de provenienta din exercitiul precedent.

In cazul in care confirmarile externe referitoare la creditori se efectueaz a la o data anterioara celei de inchidere a exercitiului,va trebui efectuat un test de

acoperire pentru operatiunile intervenite intre data de referinta a confirmarilor si aceea a bilantului.In mod deosebit, achizitiile speciale, de valori mari trebuie

erificate la toate detaliile semnificative.

4.Examinarea situatiei fluxurilor de trezoreriese bazeaza pe observarea miscarilor

pozitive/negative din activitatile de exploatare pentru a stabili existenta unor eventuale diferente dintre venitul net si fluxurile nete din exploatare.

5. O valoare informationala semnificativa o arecompararea fluxurilor de terezorerie din activitatile curente de exploatare cu platile de dividende din

sectiunea activitatilor de finantare,pentru a stabili daca aceste iesiri au fost/sunt acoperite sau exprima un efort deosebit pentru entitate.Analiza activitatii

de investitii permite aprecieri cu privire la intentiile societatii de a-si extinde activitatea; in caz afirmativ, se pot observa directiile investitiilor,iar

egativ,activitatile care se restrang. Sectiunea de finantare prezinta informatii in legatura cu modul in care societatea isi finanteaza expansiunea, sau modul in

care isi reduce datoriile legate de finantare.

In sfarsit, se caracterizeaza impactul operatiunilor de investitii si de finantare nemonetare,la incheierea situatiei fluxurilor de trezorerie.

6.Un segment semnificativ al activitatii de trezorerie il reprezinta investitiile si sursele de li chiditati pe termen scurt,care cuprind:

titlurile de credit cu dobanda fixa-obligatiuni, obligatiuni convertibile, titluri ale datoriei publice;

participatii la alte societati de capital sau de persoane, actiuni majoritare sau minoritare cotate sau nu la bursa de valori.

Principalele obiective de audit sunt:

existenta t itlurilor de p roprietate;

verificarea modului de evaluare a titlurilor si a inregistrarii contabile a acestora;

verificarea operatiunilor de bursa relative la cumparari,vanzari, castiguri, pierderi;

respectarea uniformitatii principiilor contabile.

Caracteristicile sistemului de control intern si examinarea calitatii acestui control reprezinta premisa necasara a elaborarii planului de audit

6.1. Existenta si dovedirea ro rietatii


7/9



Gestionarea titlurilor cuprinde componentele:

1. achizitia

2. custodia

3. vanzarea

4. incasarea dividendelor/dobanzilor

5. fluxurile pozitive/negative ale trezoreriei

6. contabilizarea

6.2. Tratamentele contabile adecvate se refera la numarul de actiuni cotate/necotate in evidenta, valoarea nominala a obligatiunilor, data achizitiei, costul si

ariatiile succesive intervenite, informatii referitoare la randamentul titlurilor din portofoliu.

Protectia fizica a tit lurilor,accesul obligatoriu la doua persoane,controlul gestiunii portofoliului, confirmarea prop rietatii sau, dupa caz, a posesiunii,

erificarea fizica a unui esantion, controlul pachetelor de actiuni suplimentare sunt operatiuni prealabile de natura atributiilor controlului intern.

Delimitarea executiilor cu precizarea alocarii veniturilor in perioada curenta si verificarea eventualelor operatiuni de window dressing.

6.3. Sistemul contabil trebuie sa furnizeze cu regularitate informatii cu privire la situatia portofoliului de titluri pentru a se asigura evalurea corecta a acestora

in baza cursului pietei bursiere.

In cazul in care au loc diminuari ale valorii de piata a titlurilor se ia in considerare constituirea provizioanelor pentru riscuri.

Achizit iile si instrainarile titlurilor reprez inta subiect de aprobare la nivelul consiliului de administrat ie.La societat ile de grup, soldurile conturilor de

ranzactii intre parti sau intre acestea si societatea mama trebuie confruntate si confirmate.

Eventualele diferente se cer a fi punctate si investigate.

6.4. Auditorul trebuie sa ia in considerare exigentele IAS 28 Investitii in entitatile asociate privind constituirea veniturilor din invetitii, reflectarea corecta a

acestora in contabilitate,prezentarea in Contul de p rofit si pierdere si ,dupa caz, in bilant.

Procedurile de control solicita:

operatiunile de vanzare/cumparare si inregistrare corecta a fiecarei operatiuni in exercitiul corespunzator;

verificarea incasarilor din dividende si dobanzi, confruntarea acestora cu profitul repartizat la titlurile emise in alte localitati;

clasificarea contabila sa respecte cerintele IAS 28 si sa fie in masura sa asigure prezentarea corecta in bilant;

asigurarea ca venitul din investitii este inregistrat in contabilitate pe o baza adecvata si in mod consecvent;

verificarea ca veniturile sunt in concordanta cu cele estimate si sunt reflectate corect in conturi.

Invest itiile la societat ile necotate vor avea ca baza de confruntare situat iile financiare auditate, elaborate in conformitate cu prevederile IAS 27 Situatii

inanciare consolidate si individuale

7. Angajamente de trezorerie

Obiectiv de audit:

7.1. Examinarea angajamentelor financiare ale entitatii fata de banci si terte persoane.

Motivatia obiectivului:

erori/abateri de la procedurile interne in relatia cu bancile;

amanari in solutionarea problemelor cu tertii;

angajamente partial autorizate fata de terti.

Proceduri de audit:

cercetarea documentelor prin care au fost reglementate raporturile entitatii cu societatile bancare;

idem in raporturile cu tertele persoane;

verificarea legalitatii documentelor prin care s-au constituit obligatii ale entitatilor fata de terti;

reflectarea in contabilitate a angajamentelor asumate si a celor in favoarea entitatii;

reflectarea angajamentelor asumate si a celor in afara bilantului.

Obiectiv de audit:

7.2. Modul in care sistemul de control intern a fost organizat si a actionat in activitatea de trezorerie,in angajamentele asumate si a celor primite.

Motivatia obiectivului de audit:

pierderi de venituri financiare;

cresterea riscului financiar din cauza erorilor continute in situatiile fluxurilor financiare;

erori in tratamentele contabile ale unor operatiuni de trezorerie;

cresterea riscului de eroare/frauda in operatiunile cu numerar.

Proceduri de audit:

cercetarea respectarii principiului separarii atributiilor, competentelor, raspunderilor, respectarea dreptului de semnatura; teste de conformitate;

protectia documentelor si registrelor de incasari/plati;

protectia tratamentelor informatice ale operatiunilor de incasare/plati;

verificarea inopinanta a casieriei(lunara);

confruntarea documentelor de intrari/iesiri din casierie cu evidenta contabila a conturilor de trezorerie;

controlul documentelor bancare si reflectarea in contabilitate a operatiunilor de trezorerie; controlul si confruntarea operatiunilot cu extrasele de cont

lunare;

analiza fluxurilor financiare de trezorerie;

controlul respectarii dreptului de semnatura valabila pentru autorizarea operatiunilor efectuate de entitate;

controlul legalitatii documentelor de asumare a angajamentelor de plata si a angajamentelor asumate de terti in finantarea entitatii.

Obiectiv de audit:

7.3. Reflectarea in evidentele operative si contabile ale entitatii a operatiunilor de incasari si plati prin casa/banca; teste de conformitate privind activitatea de

ansamblu a trezoreriei.

Proceduri de audit, teste de conformitate:

S-a verificat pe baza de documente justificative un esantion de inregistrari in registrul de casa?

S-au efectuat confruntari bancare?


8/9



SOCIETATE AUDITATA DOSARUL EXERCITIULUI

SC MASTER SRLSECTIUNE: D Terti

Capitol: Datorii

Data:

Intocmit de:G.F. 18.03.09

Exercitiu incheiat la 31.12.2008 Revizuit de: I.F. 16.04.09

Diferentele constatate la confruntari au fost inregistrate la cheltuieli fara investigatii prealabile?

Se conduce evidenta reconcilierilor bancare?

Exista intr-adevar soldurile inscrise de la banci?

Este prezentata in mod corect si integral marimea creditelor?

Este certa absenta compensarii soldurilor creditorilor cu cele ale debitorilor?

Au fost verificate pe baza unui esantion reprezentativ rulajele si soldul la zi al pasivelor curente si al pasivelor pe termen lung?

Care este perioada de achitare a datoriilor comerciale?

Calculati durata in zile a perioadei prin relatia : Creditori comerciali/Achizitii * 365

Care este rata generala a indatorarii?

Calculati aceasta rata prin relatia: Datorii totale/Capitaluri proprii * 100

Care este solvabilitatea patrimoniala?

Calculati rata solvabilitatii prin relatia: Capitaluri proprii/Capitaluri proprii + Credite bancare * 100

Care este solvabilitatea generala a entitatii?

Calculati solvabilitatea generala prin relatia: Active circulante/ Datorii curente * 100

Obiectiv de audit:

7.4.Situatia fluxurilor de trezorerie

Proceduri de audit:

Au fost prezentate separat atat fluxurile de numerar, cat si echivalentele de numerar ? Fluxurile au fost clasificate pe activitati de exploatare,

investitii, finantare ?

In gestiunea numerarului se cuprind si echivalentele de numerar?

Raport area fluxurilor de numerar din activitat ile de exploatare urmeaza metoda directa/indirecta?

Cum s-au raportat fluxurile de numerar din activitati de investitii si finantare?

Fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare au fost prezentate global sau clasificate ca provenind din exploatare, investitii si

finantare?

Au fost incluse in situatia fluxurilor de trezorerie tranzactiile de investitie si finantare care nu necesita intrebuintarea numerarului sau a

echivalentului de numerar?

Dobanzile si dividendele incasate sau platile au fost prezentate global sau separat ? Au fost clasificate ca activitati de exploatare, investit ie sau

finantare ?

Foaie de lucru:

I.

Obiectiv: Certificarea evaluarii corecte a contului de creante, datorii si disponibil in valuta la data bilantului

II. Metode: Obsevarea, evaluarea s i investigarea documentelor justificative corespunzatoare exercitiului incheiat la 31.12.2008 si a unor documente

sim ilare din exercitii financiare anterioare.

III. Documente: fisa de cont, balanta de verificare, registru jurnal.

IV. Calcule si analiza:

SC MASTER SRL Auditor Diferente Rezultat Eroare

- imprumut bancar pe termen

lung

a) inregistrarea dobanzii

666 = 1682 25000 lei

b) plata dobanzii

1682 = 5121 25000 lei

- datorii fiscale : impozit pe profit

a) impozitul pe profit datorat

691 = 441 500000 lei

b) plata impozitului pe profit

441 = 5121 500000 lei

c) inchiderea conturilor de

cheltuieli

121 = 691 500000 lei

- val. bilant

401 : 265000 E

= 1113000 lei

a)

666 = 1682 20833 lei

b)

- plata se inregistreaza

in mai 2009

a)

691 = 441 500000 lei

b)

441 = 5121 500000 lei

c)

121 = 691 500000 lei

-val.bilant

401: 265000 E x4,0 lei

= 1060000lei

5124 Euro 87000 E

= 348000lei

- curs valutar

666 4167 lei

1682 4167 lei

1682 25000lei

5121 25000lei

0

0

0

401 53000 lei

5124 E 17400lei

665 : 17400 lei

N

N

N

N

S

S

S

N

N

N

E1=4167/20833=20%

E2=4167/20833=20%

E3 =100%

E4 =100%

E5 = 0

E6 = 0

E7 =0

E8=53000/1060000=5%

E9=17400/348000=5%

E10=100%


9/9


http://www creeaza com/afaceri/economie/AUDITUL FLUXURILOR DE TREZORER964 php 9/9

5124 Euro : 87000 Euro

= 365400 lei

- curs valutar

1 Euro = 4,2 lei

1 Euro = 4,0 lei

V.Calculul erorii medii

E = 20+20+100+100+0+0+0+5+5+100/10 = 35 %

35 > 30 = contrar

VI. Exprimarea opiniei: Noi auditorii acordam o opinie contrara asupra evaluarii corecte a contului de creante, datorii s i dis ponibil in valuta la data

bilantului pentru ca:

- Nu s-au respectat prevederile OMPF 3055

- Nu s-au respectat prevederile codului fiscal

Acest lucru se fundamenteaza pe faptul ca eroarea medie a fost de 35%.

Bibliografie

Audit financiar contabil, Ana Stoian, Eugen Turlea, Editura Economica, Bucuresti, 2001

Auditul financiar Abordare procesuala, Traian Nicolae, Ex Ponto,Constanta, 2002

Auditul financiar la societatile comerciale, Alexandru Rusovici, Florea Cojoc, Gheorghe Rusu, Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 2003

Auditul financiar la entitatile comerciale, Alexandru Rusovici, Florea Cojoc, Gheorghe Rusu, Emil Iota Ghizari, Regia Autonoma Monitorul Oficial,

Bucuresti, 2006

Ordinul Ministerului Finantelor Publice Nr. 94 din 29 ianuarie 2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu

Directiva a IV-a a Com unitatilor Economice Europene s i cu Standardele Internationale de Contabilitate

Standardele Internationale de Contabilitate 2000, Bucuresti, Editura Economica, 2000.

http://www.scritube.com/economie/finante/Analiza-fluxurilor-de-trezorer122617418.php

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=75 Analiza economico-financiara, Aurel Istefanescu, Vasile Robu, Ana Maria Hristea,

Camelia Vasilescu

.comCopyright 2014 - Toate drepturile rezervate.

Toate documentele au caracter inform ativ c u scop educational.
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=75http://www.scritube.com/economie/finante/Analiza-fluxurilor-de-trezorer122617418.php

auditul fluxurilor de trezorerie

Documents