Atragerea turistilor straini, o campanie care costa

Romania va investi in 2005, 3.600.000 de euro (134 de miliarde de lei) pentru promovarea imaginii sale turistice in strainatate. E mult, e putin? Fata de anul trecut, cand bugetul "cosmetic" a fost suplimentat la 260 de miliarde de lei, e mai putin. Dar, tot ca anul trecut, pot interveni rectificari si retusuri pe sub sprancene.

Marketing turistic rimelatDirectorul general al Autoritatii Nationale pentru Turism, Carmen Moraru, spera "intr-o rectificare bugetara cat mai favorabila", precizand ca „Principalele destinatii pentru acesti bani vor fi targurile de turism, expozitiile si materialele de promovare.

„De asemenea" adauga ea, „sunt prevazute cheltuieli legate de tururi promotionale ale jurnalistilor straini si tour-operatorilor, ca si pentru publicitate si sprijinirea initiativelor institutiilor si autoritatilor locale".

Campaniile de imagine turistica ale Romaniei in Germania sunt rezultatul actiunii combinate a Birourilor de turism Romanesc din Berlin si München cu Societatea pentru Colaborare tehnica/Gesellschaft für Technische Zusammenarbeit/ (GTZ) Germania-Romania, care indica unde, cum si cu cat trebuie actionat pentru ca aceste campanii sa aiba efect.

Printre alte actiuni de PR si marketing, se propun si efectueaza sondaje pe un segment anume de operatori turistici, care, la randul lor, sunt un barometru al pietii. Un exemplu ne-a fost prezentat la Seminarul turistic itinerant din Germania (23.11.-07.12.2004) cand s-a facut un bilant de pareri despre turismul romanesc. Acesteaau fost rezultate in urma unui sondaj de opinie facut de BTR si GTZ, pe baza unui chestionar cuprinzand 31 de intrebari adresate prin e-mail la 104 operatori turistici din Germania, care au in oferta destinatia Romania. Rezultatele vi le detaliem intr-un paragraf de mai jos.

Tiparirea de materiale publicitare intr-o calitate remarcabila, dar si in exces, este o alta directie pe care o iau banii publici in baia de aburi menita sa reimprospateze fata cam ofilita a Romaniei turistice in strainatate.

La targurile de public, adunatul de prospecte in sacose de piata e un obicei vechi si foarte raspandit, e o victorie a mentalitatii de „pleasca" , ce nu inseamna ca din sutele de pliante si cataloage carate triumfator acasa, se va face neaparat o rezervare de concediu.

In campania de imagine turistica mai sunt inclusi si jurnalistii straini, purtati gratuit si organizat in tururi carpatine sau de litoral, pentru a concepe reportajele de rigoare in presa de specialitate. O presa cu impact relativ restrans, de bransa, nu pentru avidul cititor de Bild, pentru care cainii inca vagabondeaza de zor prin Bucuresti,si cormoranii din Delta striga a foame, nu a recreatie intre flori de nufar.

La targ cu frizura nouaGermania gazduieste doua mari targuri de profil pe an, Caravan-Motoring-Tourism (CMT) Stuttgart si Targul International de Turism de la Berlin (ITB). In 11 si 13 martie, in cadrul ITB, BTR Berlin si GTZ Bucuresti au organizat o conferinta de presa si o seara romaneasca cu degustare de vinuri.

Ioana Nan, directoarea BTRB si George Cristodorescu, coordonator de proiect GTZ, impreuna cu alti conferenti, au facut informari despre dezvoltarea turismului in tara, initiativele Autoritatii Nationale pentru Turism si ale secretarului de stat Sorin Crivtonencu, in sensul revigorarii turistice a Romaniei in perspectiva aderarii la UE.

CMT 2005, care a avut loc la finele lunii ianuarie, a inregistrat o crestere a ofertei turistice, insa

o scadere de interes a publicului, vizitatori mai putini cu 180.000, deci cu 5% fata de anul trecut. Si-aici, ca peste tot, vorbeste buzunarul subtiat al cumparatorului de rand.

Standul romanesc a fost organizat de catre ANAT Bucuresti, care face publicitatea generala, firmele de turism care prezinta oferte turistice fiind prezente in numar mai restrans.

Biroul de turism din München, prezent la la CMT, s-a redeschis in octombrie 2004 si incearca sa isi redobandeasca si clientela de origine romana, mai numeroasa pe vremea functionarii in vecinatatea biroului, a Consulatului general al Romaniei de la München.

Noua directoare BTRM, Roxana Stana, se ocupa de organizarea standului romänesc la toate expozitiile si targurile din partea de sud si de vest a Germaniei, precum si din Austria, de la Viena si Salzburg. O sfera de actiune larga, entuziasmul administrativ la fel.

Vecinii au un fard mai grosPotrivit datelor ANAT, turismul romanesc a cunoscut o crestere cu 12,86% in 2004 fata de 2003, de la 2.800.000, la 3.600.000 de vizitatori de peste hotare. ANAT isi masoara succesul de bransa in numar de vizitatori, birourile de turism din strainatate, in pliante distribuite la public.

In fiecare an aud la standul romanesc ca „pliantele au trecut ca painea calda", ca s-au dat zece, ba chiar 15 mii de pliante, sute de cataloage si zeci de mii de prospecte. Standul unguresc -de langa cel romanesc la CMT Stuttgart- la care anul acesta s-au vandut langose fierbinti si boia de ardei iute, s-a laudat cu 50.000 de pliante, facand-o pe directoarea Stana sa inghita oarecum in sec.

Parca totusi, pusta, Balatonul si Budapesta n-ar trebui „sa taie" Carpatii, Delta si Marea Neagra la vanzari de vacante.

Nemtilor le place "natur"Dintre destinatarii sondajului lansat operatorilor turistici in 2004 de GTZ / BTRB, 37% au raspuns atit pe baza propriilor experiente de firma, cit si cumulind opiniile exprimate de turistii germani referitoare la destinatia Romania. Raspunsurile extrem de polarizate reflecta pozitionarea Romaniei in peisajul turistic international.

Atit in raspunsurile pozitive, cit si in cele cu tenta critica, se observa nuanta clara de SIMPATIE pentru Romania turistica, programele pe aceasta destinatie depasind ca succes cota medie de realizari 2004 pe operator turistic.

In acest sens, tematici noi si vechi (dar cu o frecventa mai mare) sunt pe agenda lor de lucru: tur cultural al Transilvaniei, vizitarea Maramuresului si a minastirilor din Bucovina, excursii de studii, turul ciclist al Deltei Dunarii sau micile excursii pe jos de la locurile de cazare. In general, concedii active, sejurul pe litoral ocupa un loc secundar.

75% dintre cei chestionati doresc informatii detaliate despre Romania, bazindu-se si pe experientele turistilor, care releva adesea „o placuta surpriza de concediu", intr-un „cadru natural impresionant, cu multe variante de excursii" si „oameni foarte ospitalieri".

Reactiile pozitive culmineaza cu „Romania este mai buna decit ii e renumele", in timp ce din critici reiese ca „ ar putea fi mai bine" „sezonul turistic e prea scurt", „standardele turistice lasa inca de dorit" si „in Romania e...

ca in Romania!" Unanimitate pozitiva se exprima referitor la potentialul natural si cultural, care insa necesita intensificarea restaurarilor monumentelor de patrimoniu istoric, precum si rezolvarea unor probleme practice, de deplasare a turistilor individuali, de igiena si reciclare moderna a gunoiului.

Predominanta pozitiva reiese si in sondajul de opinie referitor la ospitalitatea gazdelor, cu unele rezerve in ceea ce priveste colaborarea operatorilor germani cu agentii turistici locali, care „si-ar putea dinamiza activitatea si optimiza comunicarea cu strainatatea" Mai mult dinamism si mai putina birocratie se doreste si

la trecerea prin punctele de frontiera, desi majoritatea turistilor germani considera (pozitiv) aceasta etapa de calatorie „incomparabila cu cea din anii 90".

Pe lista neagra raman insa transporturile aeriene, considerate „foarte importante, insa fara o oferta realmente acceptabila" si atunci cand oferta exista, „la preturi mult mai ridicate decit oferta internationala generala".

In ce priveste oferta hoteliera si gastronomica, parerile sint diverse: „mult mai bine decit ne-am asteptat", „s-au construit foarte multe hoteluri" insa „hotelurile vechi asteapta sa fie renovate" si in unele dintre ele, sau la campinguri, serviciul si conditiile pot fi ameliorate, lipsurile fiind momentan tolerate doar pentru ca „turismul romanesc este inca in formare".

In restaurante, multi turisti se pling ca „muzica e prea tare", iar operatorii, ca restaurantele „ nu sint intotdeauna pregatite sa primeasca grupuri la masa". Preferintele inclina spre mincarurile si vinurile autohtone, extrem de apreciate, auzindu-se chiar o opinie exprimata in romaneste „Foarte bun! Respect!".

E o opinie pe care am dori-o extinsa la intreaga paleta de servicii turistice din tara, ca semn ca Romania turistica n-are pe veci nevoie de liftingul facial de milioane de euro de la bugetul de stat.